Traian Dorz, din «Hristos – Răscumpărătorul nostru»

Pilat I-a zis: „Ce este Adevărul?“ După ce a spus aceste vorbe, a ieşit iarăşi afară, la iudei, şi le-a zis: „Eu nu găsesc nici o vină în El“. (Ioan 18, 38)

Ce întrebare cutremurătoare şi înaltă I-a pus Pilat acum Domnului Iisus!
O, câţi oameni mai puseseră, înaintea lui Pilat, această uriaşă întrebare tuturor înţelepţilor lumii! Şi cât de mult aşteptaseră toţi aceştia răspunsul desăvârşit, competent şi sigur, mii de ani, fără a dobândi încredinţarea că l-au primit pe cel convingător. Ce simple sunt cele trei cuvinte ale acestei întrebări, dar ce dureroase sunt ele când rămân fără încredinţarea unui răspuns liniştitor!

Pilat era un roman. Limba lui maternă era latina. Poate că această întrebare: „Ce este adevărul?“ Pilat o va fi rostit în limba lui, în care şi-o va fi pus el şi lui însuşi de atâtea ori.
Care om nu-şi pune măcar o dată în viaţă, cu toată răscolirea fiinţei sale, această întrebare? Ce este Adevărul? Şi Cine este Adevărul?

Dar, în limba latină, întrebarea „Ce este Adevărul?“, citită invers, era chiar răspunsul ei. Citite invers, ca şi cum ar fi răspunsul lui Iisus, cuvintele întrebării, în limba latină, înseamnă: „Adevărul este bărbatul din faţa ta“.
Nu-l va fi izbit oare pe Pilat nimic deosebit în clipa aceea?
Nu-i va fi sclipit nimic în întrebarea lui, pusă de data aceasta unui Om neobişnuit?
Nu-l va fi cutremurat privirea Celui din faţa sa? Ca să‑şi înţeleagă răspunsul din propria sa întrebare?
Ce dureros şi ce amar! Se vede că nu.

Mai opreşte-te puţin, suflete dragă, şi tu aici! Priveşte-ţi şi tu acum, cutremurător, starea ta! Şi tu ai acum, poate, unicul şi ultimul prilej de a avea pe Împăratul Iisus în faţa ta. Şi tu, poate, ţi-ai pus de multe ori în viaţă – dar niciodată mai arzător ca acum – întrebarea aceasta neliniştitoare şi vitală: Ce este Adevărul? Cine este El?

Şi ţie, Prezenţa uriaşă a lui Iisus din faţa ta îţi dă acum acel înfricoşat şi dumnezeiesc răspuns, ca lui Pilat, atunci.
Măreţ prin simplitatea şi demnitatea lui, monumental prin frumuseţea şi măreţia lui, etern prin valoarea şi sensul lui: Adevărul sunt Eu, Cel din faţa ta.

Adevărul este ceea ce este cel mai durabil, cel mai frumos, cel mai clar, cel mai bun,  cel mai înalt, cel mai simplu, cel mai sfânt, cel mai puternic.
Într-un cuvânt, Adevărul este Hristos.

Pentru că numai el a putut fi şi a putut rămâne toate acestea. Şi prin durata Lui şi prin roadele Lui. Pentru că durata şi roadele sunt semnul adevărului.

În afară de Hristos, nimic nu este durabil, nimic frumos, nimic clar, nimic bun, nimic de înălţimea, simplitatea şi sfinţenia Lui.
Tot ce s-a realizat până astăzi pe pământul acesta şi tot ce conţine, în vreo măsură, ceva din aceste însuşiri este numai din Hristos şi în El.

Această parte din Hristos le-a dat tuturora şi le va da această valoare.
De câte ori te găseşti în faţa vreuneia din aceste valori, te găseşti în faţa lui Hristos. Sau a ceea ce este din El în ea.

Întrebării tale, Hristos îi răspunde puternic şi luminos: Eu sunt Adevărul! (Ioan 14, 6)

Dar Pilat n-a mai aşteptat să audă răspunsul lui Hristos.
A pus întrebarea şi a plecat afară.

Era frumos ceea ce spunea Pilat afară, dar era şi mai frumos ceea ce a pierdut înăuntru. Era adevărat că nu putuse găsi vinovăţie în Hristos, dar este trist că nu găsise Adevărul şi Nevinovăţia în El.

Nici un om nu va găsi vreodată vreo greşeală în Hristos, dar prea puţini găsesc în El tot adevărul vieţii lor.
Toţi oamenii ajung, în vreun fel, cândva, în faţa lui Hristos.
Toţi îi cer, în vreun fel, un răspuns la vreo problemă.
Toţi au de-a face, în vreo clipă, direct cu El.

Dar mulţi dintre ei ies afară; merg în faţa Lui şi se depărtează de El fără să fi aşteptat, sau să fi înţeles, sau să fi urmat răspunsul Lui.

Dragă suflet frământat de întrebări, nu ieşi nici tu şi nu pleca din faţa lui Hristos, ca Pilat, până nu-ţi va răspunde El!
Orice întrebare ai avea, vino în faţa lui Hristos cu ea.

Spune-I-o Lui, din adâncul inimii tale, apoi nu pleca grăbit, lăsând sau uitând răspunsul Său.
Dar ce întrebare mai însemnată poate fi alta decât cea a adevărului şi a mântuirii tale?
Răspunsul unic şi fericit la aceste întrebări este numai în Hristos.
Vino la El, primeşte răspunsul Lui şi urmează-L!

Nu face ca Pilat!
Nu umbla când cu Iisus, când cu fariseii!
Nu fi când cu Dumnezeu, când cu lumea;
când cu sfinţenia, când cu păcatul!
Dacă vei umbla aşa, nu vei auzi niciodată Adevărul. Şi nu-L vei afla niciodată pe Hristos.
Vei aluneca în minciună şi în întuneric.
Şi vei pieri în osândă şi în haos.

Slavă îndelung-răbdării Tale, Doamne Iisuse, slavă Ţie!
Slavă Ţie, Adevărul etern şi fericit!

Slavă Ţie, Care supravieţuieşti tuturor vremurilor, va­luri­­lor, veacurilor şi vrăjmaşilor!

Slavă Ţie, singurul Care ne-ai dăruit răscumpărarea conştiinţelor noastre, încredinţarea şi pacea inimilor noastre, nădejdea mântuirii noastre!

O, Adevăr unic şi Dumnezeu Atotputernic, noi Te credem, Te primim, Te adorăm şi Te preţuim mai mult decât pe toate averile noastre, decât pe toate durerile noastre, decât pe toate fericirile noastre.

Slavă veşnică Ţie, Iisus Hristos, unicul şi veşnicul Adevăr! Amin.