I. MARINI, «Isus Biruitorul» nr. 5-6 / 25 dec. 1946 – 1 ian. 1947, p. 1
„Norodul acesta… zăcea în întuneric.”
Iată starea sufletească a omenirii pierdute, la venirea Domnului Iisus în lume. Milioane de oameni „zăceau în întunericul şi umbra morţii” – în neştiinţă, în păcat, în idolatrie, în robia diavolului, fără nădejde, fără mângâiere şi fără Dumnezeu în lume.
Ce stare dureroasă era aceasta! Câte suspine şi în ce stare de chin se zbătea sărmanul suflet omenesc!
În acest întuneric sufletesc, răsare deodată: LUMINA! În mijlocul acestei omeniri pierdute, vine DOMNUL IISUS, Mântuitorul păcătoşilor şi scăparea celor pierduţi în noaptea neştiinţei. Norodul vede astfel
O mare Lumină
Această Lumină e lumina mântuiţii, este nădejdea, este mângâierea, este izbăvirea şi bucuria tuturor celor pierduţi.
Ce bucurie pentru sufletele care, după ce au zăcut în întunericul şi umbra morţii păcatului, văd răsărind în viaţa lor această „Lumină mare”, pe Domnul Iisus, Care vine să le aducă izbăvire şi pace.
O astfel de bucurie au avut păstorii care sau dus să-L vadă pe pruncul Iisus, după cum i-au îndemnat îngerii. O asemenea bucurie a avut şi bătrânul Simeon care, mergând la templu, unde a fost adus Pruncul a opta zi, luându-L în braţe, a spus: „Acum slobozeşte în pace pe robul Tău, Stăpâne, după Cuvântul Tău, căci au văzut ochii mei mântuirea Ta, pe care ai pregătit-o să fie înaintea tuturor popoarelor,
lumina care să lumineze neamurile
şi slava poporului Tău Israel” (Lc 2, 29-32).
Dar Irod şi, împreună cu el, tot Ierusalimul s-au tulburat când au înţeles că S-a născut Mântuitorul. Tâlcul acestei tulburări şi a oricăror „tulburări” ce se nasc atunci când se face vorbă despre Domnul Iisus este unul singur: „Căci oricine face răul urăşte lumina şi nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele” (In 3, 20).
Lumina vieţii
Domnul Iisus e Soarele vieţii. Şi, precum lumina soarelui este pentru oricine şi se dă în chip gratuit oricui, tot aşa şi Domnul Iisus, după cum s-a spus mai sus, „luminează pe orice om venind în lume”. El este lumină şi această lumină este viaţa oamenilor. El vrea să dea darurile Sale oricărui om. Pe oricine vine la El îl primeşte, îi dă mântuirea, izbăvindu-L din moarte şi păcat. „Eu sunt Lumina lumii. Cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii” (In 8, 12).
Te bucuri tu, suflete, de această Lumină? A răsărit şi în viaţa ta această lumină, sau te afli tot în întunericul şi umbra morţii păcatului?… O, nu mai rămânea în starea aceasta! Vino la Lumină, vino la Domnul Iisus. „Cât aveţi lumina printre voi, credeţi în lumină, ca să fiţi fii ai luminii” (In 12, 36).