„Drept răspuns, Ioan le-a zis: «Eu botez cu apă, dar în mijlocul vostru stă Unul pe care voi nu-L cunoaşteţi.»“ (Ioan 1, 26)
În mijlocul lumii istorice, în mijlocul lumii geografice, în mijlocul lumii religioase, în mijlocul omenirii şi universului – stă Hristos prin opera Sa, prin Persoana Sa, prin Biserica Sa, prin toată Prezenţa Sa copleşitoare şi de neînlăturat, pentru ca, în egală măsură, să poată fi cunoscut, văzut, slujit sau descoperit de către toţi cu uşurinţă!
O, oameni de pretutindeni şi de totdeauna, – în mijlocul vostru, Coloană veşnică, stă Unul, şi voi nu-L cunoaşteţi!… În mijlocul Ştiinţei şi Filosofiei stă El, soluţia unică şi criteriul unic, fără de care nu se poate rezolva nimic real şi convingător. În mijlocul Astronomiei, în mijlocul Cosmosului şi microcosmosului, stă El, Creatorul şi Orânduitorul tuturor şi al fiecăruia, Punctul Unic Nemişcat, Osia întregului Sistem, Nemişcatul Nordului infinit, în jurul căruia toate se mişcă cu o ascultare perfectă, din clipa când El S-a exteriorizat, creând Legile şi Tainele cărora numai singur El nu le este supus (Filip. 3, 21; 1 Cor. 15, 28).
În mijlocul Matematicii stă El, Cel 1, Întregul, de la care pornesc, adăugându-se, toate celelalte cifre – sau din care ies. Şi în plus-infinit şi în minus-infinit. Căci, în mare, El este 1, multiplicat cu El Însuşi, până când se ajunge la numărul pentru care nu mai este denumire, cum nu mai este nici sfârşit. Infinit fiind şi prin valoarea Sa şi prin posibilităţile Sale. Iar undeva în infinit, ori până unde ai putea ajunge, vei avea la capăt tot 1, adică tot pe El, oricâte zerouri L-ar urma, toate, în ele însele, nevalorând nimic, decât în raport cu El, aşezate în urma Lui, vor arăta tot mai puternic valoarea cea necuprinsă a aceluiaşi 1 prin Care au început şi pe Care Îl urmează.
După cum şi noi înşine nu avem nici o valoare, ci suntem câte un zero fiecare, ci numai când în fruntea noastră este Hristos, El Cel 1, atunci fiecare căpătăm valoare. Cu atât mai mare cu cât suntem mai mulţi în urma Lui.
În mic, în infinitul mic, tot aşa, toate pornesc de la El şi toate se sfârşesc în El… El 1, fiind Cheia fără de care nimic nu se poate deschide şi rezolva. Fără de El tot sistemul devine un haos. Toată construcţia se prăbuşeşte, ca fără stâlpul care le susţine, ca fără osia care le poartă, ca fără temelia care le sprijină.
În mijlocul Medicinii stă El, Singurul Medic Desăvârşit. Puterea şi ştiinţa lui Hristos au vindecat şi vindecă încă în chip minunat cazuri care sunt inexplicabile chiar şi pentru medicina cea modernă şi pretenţioasă de azi.
În mijlocul Religiei stă El, Hristos, Dumnezeul Cel Ade-vărat, El, Jertfa Unică, Taina şi puterea, Miezul şi viaţa, Mân-tuirea şi Răsplata tuturor.
În mijlocul Vieţii stă El, Izvorul, Energia şi Mişcarea, Rânduitorul ciclurilor şi bucuria tuturor creaturilor Sale.
În mijlocul Universului Său stă El, Hristos, Cuvântul şi Unghiul, Îndrumătorul şi Susţinătorul lumii, Axul central al întregului Sistem şi piatra de temelie, Focarul de Căldură şi Puterea care dă Viaţa şi Mişcarea, El, ca Marele Necunoscut, pe Care atâtea din creaturile Sale Îl tăgăduiesc din pricina prea marii lor orbiri – sau a prea marii Lui lumini…, dar pe Care cei puţini, care sunt robi şi apostoli ai Lui, se trudesc să-L caute şi să-L urmeze, bâjbâind prin lumină, prin întunericul de prea multă lumină în care este El, spre a-L putea face cunoscut şi altora şi spre a-i aduce pe toţi la găsirea singurei condiţii, a singurei fericiri pentru oricare fiinţă omenească: Hristos.
În El avem viaţa, mişcarea şi fiinţa (F. Ap. 17, 28) şi fiecare trebuie să ne silim să-L aflăm bâjbâind, unii prin întuneric, alţii prin lumină, măcar că nu este departe de fiecare dintre noi, oriunde am fi, pentru că El este pretutindeni lumină.
Căci există şi întuneric de prea multă lumină, când ochii nedeprinşi bâjbâiesc şi mai greu.
Când însă solzii păcatului cad de peste ochii noştri, atunci El devine desfătarea noastră luminoasă şi fericită, pentru toată viaţa şi pentru toată fiinţa.
În mijlocul Sfintelor Scripturi stă Hristos. Şi atât Sfânta Biblie cât şi Sfânta Tradiţie mărturisesc de-spre El, atât Proorocii dinainte cât şi Părinţii din urmă, atât Legea cât şi Harul, şi atât Vechiul Testament cât şi Noul, – Îl arată numai pe Hristos!
Dar oare câţi din cei care citesc şi ascultă Îl pot vedea numai pe El în toate şi câţi pot deosebi Faţa Lui de peste tot?
În mijlocul Bisericii Sale stă El! – Dar câţi oare Îl cunosc, Îl văd, Îl adoră cu toată tăria sufletului lor? În mijlocul adunării şi al Lucrării Sale stă El, Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
În mijlocul vorbirilor noastre, în miezul tuturor cântărilor şi rugăciunilor noastre este numai El, focul şi puterea, vibraţia şi dulceaţa, harul şi înălţarea, – toate, toate sunt în slujba Sa şi toate se ţin prin El şi toate sunt supuse ascultării şi dragostei Lui. Iar pentru că sunt supuse Lui şi puse în slujba Sa, toate sunt sfinte şi vrednice de primit şi de urmat. Şi nimic nu tre-buie nici lăsat, nici dispreţuit.
Fiţi binecuvântaţi voi, toţi trimişii Lui, care Îl faceţi cunos-cut oamenilor pe dulcele Mântuitor!
Arătaţi-L numai pe Hristos. În toate şi prin toate, căci El singur este Viaţa şi Preţul tuturora.
Fiţi binecuvântaţi voi toţi cei care vă osteniţi şi vă jertfiţi, strigând adormiţilor sau surzilor, ca să-i treziţi pentru Hristos.
Voi, care rupeţi vălul de pe ochii legaţi sau orbi, spre a-L vedea şi cunoaşte pe Hristos, voi, care îndreptaţi pe cei încovoiaţi şi pe cei suciţi, spre a-L vedea şi urma numai pe Hristos, voi, care ridicaţi pe cei căzuţi şi întoarceţi pe cei rătăciţi de la rătăcirea căilor lor (Iac. 5, 20), ca să-L vadă cu toţii pe Hristos lângă ei, în mijlocul lor, gata să-i ierte, să-i ajute, să-i mântuiască pe toţi! Pe toţi. Pe toţi…
Doamne Dumnezeule Adevărat şi Veşnic, îndură-Te de noi toţi şi apropie-Te mereu de noi, ndul-cind lumina Ta până la cuprinderea ochilor noştri şi a sufletelor noastre ale tuturor, fiecăruia din noi arătându-ni-Te după măsura cuprinde-rii puterilor sale, pentru ca toţi şi fiecare să Te putem vedea, înţelege şi primi deplin, fiecare după nevoile lui.
Căci Tu eşti întreaga noastră putere de viaţă şi de feri-cire, a fiecăruia şi a tuturor, acum şi în veci. Amin.
Traian Dorz, din «HRISTOS – DUMNEZEUL NOSTRU»