Traian Dorz, Hristos, Comoara Psalmilor
Meditația zilei, 14 august:

„Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!“ (Psalmi 90, 12).

bibliaO, cât de multe planuri omeneşti rămân zadarnice!…
Câte năzuinţe ale oamenilor nu se mai realizează niciodată
şi câte gânduri şi dorinţe, unele frumoase, altele îndrăzneţe, iar cele mai multe nevrednice, nu mai ajung niciodată la împlinire!…
Pentru că omul care le face nu învaţă să-şi numere bine zilele sale.
Nu-şi numără bine nici zilele sănătăţii,
nici ale tinereţii,
nici ale puterii,
nici ale înălţării sale.
Iar zilele în care şi-ar putea face binele, trec mai repede decât prilejul aşteptat
şi mai grăbite decât ocazia dorită.

Omul, care a învăţat să calculeze milioanele de ani ai altora, n-a învăţat să-şi numere bine puţinele lui zilişoare
– şi se pomeneşte la capătul lor fără să fi realizat nimic altceva decât planuri!…
Planuri goale şi planuri umflate,
planuri slabe, frumoase, urâte… Planuri.
Dar cât de atent îşi numără omul înţelept, omul cuminte, valorile lui cele mai alese, atunci când ştie bine că nu are timp şi îngăduinţă să le numere decât o singură dată în viaţa lui!
Cât de rodnic şi de folositor are grijă omul chibzuit să-şi trăiască fiecare zi din viaţa lui. El este acel om care ştie să ia seama bine la puţinul număr al acestor zile – şi la marele număr de datorii pe care trebuie să le împlinească în ele.
O, dacă cei înţelepţi ar putea găsi toate zilele pe care le pierd cei nebuni!… Cu câte realizări fericite s-ar îmbogăţi lumea!
O, dacă cei bătrâni ar putea câştiga toate prilejurile pe care le nesocotesc cei tineri, cu ce opere frumoase s-ar îmbogăţi pământul!
Şi dacă cei buni ar putea avea toate posibilităţile pe care le risipesc cei răi, cât de minunat ar fi folosite toate acestea pentru fericirea vieţii tuturor!

Dar când omul învaţă să-şi ştie număra bine toate zilele sale – adesea nu mai are, sărmanul, ce să numere!
Înţelept este acela care vede înainte, spune proverbul, căci, în urmă, toţi proştii văd.
Înţelept este acela care învaţă mereu, omul cel care învaţă tot mai bine şi care învaţă tot mai atent să-şi numere bine zilele sale, ca să-şi cunoască bine prilejurile sale, pentru ca să-şi împlinească bine toate datoriile sale. Să şi le împlineas-că la vremea lor pe fiecare, fără greşeli, fără scăpări, fără încurcături.
Căci nici puterea, nici ocazia, nici posibilităţile nu le are nimeni prea mult!

O, dragul meu, oare tu te-ai gândit vreodată foarte serios la aceste lucruri?
Ţi-ai numărat tu puţinele zile pe care le mai ai spre împlinirea multelor tale datorii?…
Câte ai câştigat din zilele tale, folosindu-le bine, şi câte ai pierdut, nefolosindu-le deloc sau folosindu-le rău?
Câte prilejuri ai avut să te întorci la Dumnezeu, dar nu le-ai folosit, nu te-ai întors, nu te-ai predat Lui, ci eşti tot nehotărât şi azi!
Ai avut – sau mai ai încă – o funcţie înaltă pe lume sau o mare posibilitate de a face binele multor oameni sau lucrării lui Hristos,
dar n-ai făcut!
Te-ai temut că îţi vei pierde scaunul înalt pe care stai, dacă vei face aceasta!
Dar oare cât crezi că, totuşi, îl vei mai ocupa?
Nu înţelegi ce mare prilej şi ce mare răspundere ai acum?
Mâine, chiar mâine, poate fi prea târziu!
Ce zile mai potrivite şi ce ocazii mai bune aştepţi?
Când crezi că vei mai putea face ceea ce ţi-a rămas nefăcut de azi, de ieri, de atâţia ani?
Când nu vei mai avea «mâine» şi nu vei mai avea prilej – ce vei face?
Nu este acelaşi lucru dacă ajungi la capătul vieţii cu braţele pline de roade – sau cu mâinile goale,
ori dacă îţi vei încheia viaţa frumos – sau dacă ţi-o vei sfârşi ca un netrebnic!
Trezeşte-te, căci vine curând marele examen!

Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul şi Mântuitorul meu,
Tu, Care ai învăţat mereu pe ai Tăi, prin Cuvântul Tău şi prin faptele Tale, în fiecare zi şi în fiecare clipă,
Tu, Care ne-ai învăţat cutremurător cât de mare preţ are ascultarea de voia lui Dumnezeu şi cât de mare lucru este să o facem acum,
Te rog, ajută-mă şi pe mine să învăţ mereu de la Tine! (Mat. 11, 29).
Să învăţ neîncetat deplina ascultare înţeleaptă şi atentă a voii lui Dumnezeu,
în tot ce fac şi în tot ce trebuie să fac!

O Doamne, ai milă de cei care şi-au risipit până acum cea mai mare parte din zilele lor, fără folos – şi învaţă-i ca măcar cele ce cred că le mai au să le folosească bine şi în chip mântuitor!
Trezeşte-i, Doamne Iisuse, pe cei care încă mai au prilej să se întoarcă la Tine şi să facă binele – dar încă nu au făcut asta până astăzi!
Fă-i să înţeleagă cât de mare lucru este să nu amâne aceasta nici până mâine,
ci să o facă astăzi, căci mâine nu este sigur pentru nimeni.
Amin.

Cântarea Psalmului 90
O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu.

1. Doamne, Tu-ai fost locul nostru de-adăpost
din neam în neam!
2. Mai nainte de-a fi munţii, când noi, Doamne, nici eram,
mai nainte de-a fi lumea şi pământul zămislit,
din vecii pe veşnicie – Tu eşti Dumnezeu Slăvit!

3. Tu-ntorci oamenii-n ţărână, zici: «Întoarceţi în pământ!»
4. Căci o mie de-ani, la Tine, ca o zi trecută sunt,
ca o strajă dintr-o noapte,
5. Tu îi mături ca un vis,
dimineaţa sunt ca iarba ce-a-nflorit şi s-a deschis.

6. Înfloreşte dimineaţa, seara e uscată iar…
7. Noi pierim de-a Ta mânie, ne-ngrozim de-al Tău amar.
8. Pui naintea Ta tot răul care l-am făcut de-ajuns
şi-n lumina Feţei Tale scoţi păcatul nostru-ascuns.

9. Ale noastre zile toate pier de-a Ta urgie-acum
iată, anii noştri zboară ca un sunet, ca un fum!
10. Iată, anii vieţii noastre sunt până la şaptezeci,
doar a celor mai puternici se ridică la optzeci;

Şi tot lucrul lor, cu care, bieţi de noi, ne lăudăm,
nu-i decât dureri şi trudă – trece iute, noi zburăm.
11. Dar cine ia seama bine, Doamne, la tăria Ta,
cine-i oare, cum se cere, temător a Te-asculta?

12. Doamne,-nvaţă-ne mai bine zilele să numărăm
ca o inimă-nţeleaptă, cum vrei Tu, să căpătăm!
13. Doamne,-ntoarce-Te cu milă, până când mai zăboveşti?
şi de robii Tăi Te-ndură să-i ajuţi şi izbăveşti!

14. Satură-ne zilnic, Doamne, Tu, de bunătatea Ta
şi viaţa noastră-ntreagă veseli ne vom bucura.
15. Bucură-ne tot atâtea zile câte-am fost smeriţi,
tot atâţia ani, o Doamne, câţi am fost nedreptăţiţi!

16. Robii Tăi să-Ţi vadă slava – şi lumina, fiii lor!
17. Fie-a Ta bunăvoinţă, Doamne, peste-al Tău popor!
şi a mâinilor lucrare, Doamne, Tu să ne-o-ntăreşti,
Amin, Doamne, lucrul nostru până-n veci să-l întăreşti!