Traian Dorz, din HRISTOS – PUTEREA APOSTOLIEI
… De măsura în care noi suntem gata să ne îngropăm în munca lui Hristos fiinţele noastre, de măsura în care suntem gata să ne dăruim pe noi înşine, ostenelile noastre, lacrimile noastre, avutul nostru, vremea noastră, sufletul, iubirea şi jertfa cea mai scumpă pe care o avem, depind creşterea, trăinicia şi rodirea Lucrării sfinte. […] Singure jertfa, osteneala, lacrimile, sângele şi sudoarea sunt îngrăşământul ceresc prin care cresc rodnice şi frumoase virtuţile şi roadele duhovniceşti ale Bisericii şi ale Lucrării lui Hristos. Fericite şi binecuvântate sunt acelea care le au.
[…] Dintre câte trebuinţe au o adunare duhovnicească şi un slujitor duhovnicesc, suferinţele şi omorârea în Hristos sunt trebuinţele lor cele mai mari şi mai însemnate.
Nu de libertate pământească are nevoie în primul rând o lucrare a lui Dumnezeu. Nici de o clădire mare, nici de fonduri, nici de autorizaţie, ci de lacrimi, de suferinţă, de pătimiri, de rugăciune, de post şi de jertfe. Nu de casă mare, nici de hrană îmbelşugată sau de îmbrăcăminte aleasă are nevoie un slujitor al lui Hristos. Ci de răbdare, de înfrânare, de renunţări şi de omorârea firii sale pământeşti, asemenea Domnului său Iisus. Numai astfel roadele Duhului Sfânt se vor arăta în viaţa Bisericii Sale. Şi viaţa lui Hristos se va arăta în trupul slujitorului Său.
…Nu vă miraţi deci voi, fraţii şi surorile mele, slujitori aleşi ai lui Iisus, că vă urăşte lumea (I Ioan 3, 13).
Nu vă miraţi că sunteţi vorbiţi de rău, priviţi cu duşmănie, batjocoriţi, lepădaţi, prigoniţi şi chiar ucişi – toate acestea vi se fac şi vi se for face mereu numai din pricina Numelui Scump al lui Hristos, Domnul nostru (Filip. 1, 13; Apoc. 2, 3; Mat. 5, 11).
Şi acest lucru va fi mereu aşa, câtă vreme noi Îl vom iubi şi-L vom sluji pe Scumpul nostru Mântuitor şi câtă vreme El încă aşteaptă şi întârzie să vină.
Puteţi voi face orice bine în lume. Puteţi să vă purtaţi cât de cinstit, puteţi să munciţi cât de conştiincios, puteţi vorbi cât de respectuos, puteţi răbda orice nedreptate, puteţi răspunde cât de frumos, puteţi să vă daţi totul tuturor, – în zadar, lumea tot vă va urî, necredincioşii tot vă vor batjocori, asupritorii tot vă vor chinui, legile lumii tot vă vor nedreptăţi, stăpânirile ei tot vă vor apăsa…
Fiindcă voi Îl iubiţi şi Îl slujiţi pe Hristos, Vrăjmaşul păcatului, Potrivnicul diavolului, Nimicitorul răului, Aducătorul Păcii, Judecătorul minciunii, Stăpânitorul şi Împăratul Veşnic.
Dar nu descurajaţi şi nu încetaţi din pricina asta să-L iubiţi, să-L slujiţi şi să-L aşteptaţi pe Iisus.
Nu vă pese de ura lumii, nici nu vă întristaţi de nici o ameninţare, de nici o suferinţă chiar.
Priviţi liniştiţi la toate valurile stârnite împotriva voastră şi nici să nu vă clatine paşii furtuna lor cea mai potrivnică.
Hristos este Stânca Veşnic Neclintită. Voi staţi tari pe această Stâncă puternică şi nu vă temeţi de nimic. Toate valurile urii lumeşti se vor sparge neputincioase la picioarele voastre, fără să vă poată face nici cel mai mic rău, câtă vreme voi staţi tari în Iisus.
