O, fraţii şi surorile mele, veniţi să ne apropiem toţi, veniţi să ne aprindem toţi, veniţi să ne apropiem mai treji şi să ne uităm mai bine la ieslea minunată, la Chipul minunat şi la felul minunat în care vine la noi Marele nostru Împărat şi Răscumpărător Iisus Hristos. Veniţi să ne apropiem cutremuraţi, să îngenunchem ca păstorii şi ca magii minunaţi, căci toată măreţia acestei minuni nu poate fi văzută altfel decât din genunchi; toată frumuseţea ei nu poate fi privită altfel decât printre lacrimi şi toată slava şi răscumpărarea adusă de ea nu poate fi primită altfel decât printr-o naştere din nou, printr-o transformare cerească, ca a lui Hristos, dar în sens invers: El S-a născut din Dumnezeu pentru lume, noi să ne naştem din lume pentru Dumnezeu; El a părăsit slava pentru a primi asupra Sa păcatul nostru, noi să părăsim păcatul nostru pentru a primi slava Lui; El, din Fiul lui Dumnezeu, S-a schimbat, devenind Fiul omului; noi să ne schimbăm devenind din fiii oamenilor nişte fii ai lui Dumnezeu, prin lucrarea puterii jertfei Lui şi prin minunea transformatoare pe care o dă harul Său care se arată aducând mântuire pentru toţi oamenii, precum ne vestesc cu bucurie toţi îngerii Betleemului şi toate paginile Sfântului Cuvânt al lui Dumnezeu din Scripturi.
O, veniţi să ne apropiem şi mai tare, să îngenunchem şi mai adânc, să privim şi mai profund. Iată Sfânta Fecioară şi Maică încălzind şi hrănind la sânul ei pe Împăratul şi Dumnezeul ei şi al nostru minunat şi Sfânt. Ea a fost găsită cea mai curată dintre toate fiinţele de pe pământul acesta spre a fi vrednică să fie folosită, ca un mijloc cutremurător de sfânt, pentru venirea la noi a singurului Mijlocitor între Dumnezeu şi oameni, între noi şi El. Ea, Sfânta Fecioară şi Maică, a fost găsită unicul Potir curat şi vrednic prin care ni S-a putut împărtăşi nouă, întregii omeniri, Pâinea Vieţii Veşnice şi Sângele Veşnicei Răscumpărări, Hristos, fără de care ar fi fost cu neputinţă… cu neputinţă să fim salvaţi niciodată, niciodată, niciodată…