Partea I
Iată ceasul… proslăveşte-Ţi, Tată, Fiul Tău Divin,
ca şi Fiul Tău să poată a Te proslăvi deplin,
după cum I-ai dat putere peste tot ce Tu-ai creat,
să dea viaţă-n veci acelor ce din lume I i-ai dat.
Viaţa veşnică-i aceasta: ca Tu, Unic Dumnezeu,
să fii cunoscut de dânşii şi Hristos, Trimisul Tău.
Eu Te-am proslăvit în lume, sfârşind ce Mi-ai dat să fac,
şi-acum, Tată, dă-Mi iar slava ce la Tine-aveam din veac.
Am vestit al Tău Sfânt Nume celor care Mi i-ai dat,
ei erau ai Tăi din lume şi Cuvântul Ţi-au urmat
şi cunosc că-a’ Mele toate de la Tine, Tată, vin,
că al Tău era Cuvântul şi ei L-au primit deplin.
Ei cu-adevărat crezut-au că din Tine, Tată, ies,
cu deplina-ncredinţare că Tu singur M-ai trimes.
Pentru ei Mă rog Eu, Tată, nu mă rog pentru cei răi,
ci Mă rog pentru acei ce Mi i-ai dat, căci sunt ai Tăi.
Partea a II-a
O, pentru ei, nu pentru lume
Mă rog acum, căci sunt ai Tăi
şi ce-i al Tău, al Meu e, Tată,
şi Eu sunt proslăvit în ei.
Eu vin, dar ei rămân în lume,
păzeşte-i cu-al Tău Nume Sfânt,
pentru ca ei să fie una
aşa cum Eu cu Tine sînt.
Când Eu eram cu ei în lume,
Eu i-am păzit pe câţi Mi-ai dat
şi n-a pierit din ei nici unul,
afar-de fiul lepădat.
Dar iată-acum Eu vin la Tine
şi-aceasta încă-n lume spun,
ca ei să-Mi aibă bucuria
deplină-n sufletul lor bun.
Le-am dat Cuvântul Tău şi lumea
urâtu-i-a, căci nu-s de-ai ei,
precum nici Eu nu sunt din lume,
aşa nu sunt din lume-ai Mei.
Eu nu Te rog să-i iei din lume,
ci să-i păzeşti de-acela rău,
căci, Tată Sfânt, ei nu-s din lume,
aşa precum nu sunt nici Eu.
Prin Adevărul Tău sfinţeşte-i:
Cuvântu-Ţi e-Adevărul scris;
precum Tu M-ai trimis pe Mine,
aşa pe ei Eu i-am trimis.
Eu Însumi Mă sfinţesc acuma,
pentru ca ei, cei preaiubiţi,
prin Adevărul Tău, să fie,
prin Mine, pe deplin sfinţiţi.
Partea a III-a
Mă rog şi pentru toţi cei câţi în lume
vor crede-n Mine prin al lor cuvânt,
Mă rog ca toţi să fie una, Tată,
aşa cum Eu cu Tine una sînt.
Şi ei în Noi deplin să fie una,
să creadă lumea că Tu M-ai trimis,
Eu le-am dat slava care Tu Mi-ai dat-o,
ca ei să fie una, cum ai zis.
Să fiu în ei precum Tu eşti în Mine,
spre-a fi şi ei uniţi desăvârşit,
să vadă lumea că-s trimis de Tine,
că-asemeni ca pe Mine i-ai iubit.
Vreau, Tată, ca acolo unde Eu sunt
să fie şi-acei ce M-au cunoscut,
să-Mi vadă slava care Tu Mi-ai dat-o,
căci M-ai iubit nainte de-nceput.
Slăvite Tată, lumea nu Te ştie,
dar Eu Te-am cunoscut şi Te-am vestit
şi-aceştia au cunoscut aceasta
şi cred că de la Tine am venit.
Eu le-am făcut ştiut al Tău Sfânt Nume
şi încă-L voi mai face cunoscut,
ca-n veci iubirea Ta în ei să fie
şi Eu să fiu în ei deplin văzut.
Traian Dorz, Cântările Bibliei