ŢINTA

ŢINTA

Traian Dorz,
CÂNTĂRILE ROADELOR

Cei credincioşi ştiu totdeauna unde se duc
şi unde-ajung,
chiar dacă nu ştiu totdeauna pe unde-i duce
drumul lung.

E-adevărat că drumul duce prin loc
mereu necunoscut,
dar urmele pe care mergem pe el le ştim
de la-nceput.

Întreagă calea vieţii noastre e un urcuş
necontenit
prin umbra şi lumina Crucii, când dureros,
când fericit.

Prin umbra şi lumina Crucii, căci amândouă
au un preţ
atât de scump pentru primirea
şi pacea veşnicei vieţi.

Ades ni-e drumul cu tuneluri ce-ntunecate par
şi lungi,
puţină-i liniştea pe cale, dar nesfârşită-i
unde-ajungi.

O perioadă luminoasă urmează uneia de scrum,
cum după-o vreme-mbelşugată, ani lungi de foamete
pe drum.

După o rodnică recoltă urmează ani săraci
la strâns
şi după-o mare pescuire, un timp de cernere
şi plâns.

Căci amândouă sunt de lipsă
şi amândouă au un preţ
atât de mare spre-a ajunge
la Ţinta veşnicei vieţi…

Dar şi în umbră, şi-n lumină
să fie ochiul nostru treaz,
mereu mai harnic către Ţintă
s-alerge sufletul viteaz.

Întreaga inimă să fie puternic strânsă
de Hristos,
cu El,
prin El
şi pân’ la Dânsul vom merge-atunci
armonios.

El ne-a deschis odată ochii şi inima ne-a-nflăcărat
ca să iubim tot ce e nobil,
frumos
şi bun
– şi-adevărat.

Hristos ne-nsufleţeşte pururi spre tot ce-i nalt
şi sfinţitor
s-alegem drumul greu al Slavei
în locul altui mai uşor.

… O Scump Mântuitorul nostru,
Izvorul Veşnicei Iubiri
şi-al năzuinţelor curate,
Modelul sfintelor trăiri,

Tu, Cauza bucuriei noastre, Tu, Ţinta noastră
cea dintâi,
vrem Ţinta noastră cea din urmă mai strălucit
să ne rămâi!

Dorim la Tine să ajungem
şi pe pământ, şi-n Cer
cu drag,
dar pân’ la Tine, Ţinta noastră, ne fii Tu drum,
ne fii Tu steag.

Căci fericiţi suntem cu Tine, ori de-odihnim,
ori de-alergăm
şi-atunci când Te căutăm, Iisuse,
şi când
– transfiguraţi –
Te-aflăm!

Căci dacă n-am fi-aflat ce bun eşti, nu Te-am dori
neîncetat
şi nici nu Te-am căuta, Iisuse, mereu, –
de nu Te-am fi aflat.

De-aceea, calea vieţii noastre este-un urcuş
necontenit
în umbra şi-n lumina Crucii
şi dureros,
şi strălucit.

Dar suntem fericiţi cu Tine ori e furtună,
ori senin,
căci şi pe cale, şi la Capăt ni-e totul har deplin,
deplin!…