{"id":10017,"date":"2022-05-07T03:26:51","date_gmt":"2022-05-07T06:26:51","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=10017"},"modified":"2022-05-07T05:26:55","modified_gmt":"2022-05-07T08:26:55","slug":"evanghelia-despre-femeile-mironosite","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/evanghelia-despre-femeile-mironosite\/","title":{"rendered":"Evanghelia despre femeile mironosi\u0163e"},"content":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul <\/em>Nicolae VELIMIROVICI, <\/em><\/strong>predic\u0103 la Duminica a II-a dup\u0103 Pa\u015fti<\/p>\n

Iubirea celui viu pentru cel viu este minunat\u0103. Lumina soarelui nu este niciodat\u0103 at\u00e2t de minunat\u0103.
\nIubirea celui viu pentru cel mort este minunat\u0103. Lic\u0103rirea ginga\u015f\u0103 a lunii pe oglinda lacului nu este niciodat\u0103 at\u00e2t de minunat\u0103.
\nOmul este m\u0103re\u0163 atunci c\u00e2nd cerceteaz\u0103 pe cei vii; omul este mai mult dec\u00e2t m\u0103re\u0163 atunci c\u00e2nd se \u00eengrije\u015fte de cei mor\u0163i.
\nOmul se \u00eengrije\u015fte adesea de cei vii din iubirea de sine. Dar ce fel de iubire de sine poate fi atunci c\u00e2nd omul poart\u0103 de grij\u0103 celor mor\u0163i? Poate s\u0103-l pl\u0103teasc\u0103 cel mort, sau pot ei s\u0103-\u015fi aduc\u0103 recuno\u015ftin\u0163a?
\nUnele animale \u00ee\u015fi \u00eengroap\u0103 mor\u0163ii lor; d\u00e2ndu-i pe ei morm\u00e2ntului, \u00eei dau pe ei uit\u0103rii. Dar atunci c\u00e2nd omul cel viu \u00ee\u015fi \u00eengroap\u0103 mortul, cel viu \u00eengroap\u0103 o parte din el \u00eempreun\u0103 cu mortul \u015fi se \u00eentoarce acas\u0103 aduc\u00e2nd \u00een sufletul s\u0103u o parte din cel mort. Aceasta se face cu totul deslu\u015fit atunci c\u00e2nd o rudenie \u00ee\u015fi \u00eengroap\u0103 o rudenie, \u015fi un prieten \u00ee\u015fi \u00eengroap\u0103 un prieten.
\nO, groparilor, \u00een c\u00e2te morminte a\u0163i fost voi deja \u00eengropa\u0163i, \u015fi c\u00e2te le\u015furi au via\u0163\u0103 \u00een voi!<\/p>\n

Moartea \u015fi iubirea au o \u00eensu\u015fire care este asemenea; ca \u015fi iubirea, moartea lucreaz\u0103 o schimbare profund\u0103 \u00een mul\u0163i dintre cei care trec prin aceasta \u015fi continu\u0103 s\u0103 fie vii. Dup\u0103 \u00eengroparea copiilor s\u0103i, mama merge la mormintele copiilor ei. Cine merge acolo? Copiii din sufletul mamei, dimpreun\u0103 cu mama, merg la morminte. \u00cen sufletul ei, mama tr\u0103ie\u015fte numai \u00eentr-un ungher; tot restul sufletului este un palat pentru sufletele copiilor care au fost lua\u0163i de la ea.
\nTot la fel sufletul este cu Hristos, de\u015fi \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 cu mult mai mare. El f\u0103cea cercet\u0103ri la marginile morm\u00e2ntului pentru ca oamenii, copiii S\u0103i, s\u0103 cunoasc\u0103 l\u0103rgimea palatului f\u0103r\u0103 margini a Raiului.
\nMama merge la mormintele copiilor, de parc\u0103 i-ar readuce la via\u0163\u0103 \u00een sufletul ei, ca s\u0103-i r\u0103scumpere cu lacrimile ei, ca s\u0103-i miluiasc\u0103 pe ei prin g\u00e2ndurile ei. Iubirea mamei \u00eei izb\u0103ve\u015fte pe copiii ei de pieire \u015fi stric\u0103ciune \u00een lumea aceasta, m\u0103car pentru o vreme.<\/p>\n

Domnul, umilit \u015fi scuipat, a fost biruitor, plec\u00e2ndu-Se Crucii \u015fi Morm\u00e2ntului, \u00eenviind cu adev\u0103rat \u00eentreaga omenire prin iubirea Sa, \u015fi m\u00e2ntuind pe to\u0163i oamenii pentru vecie de la pieire \u015fi stric\u0103ciune. Lucrarea lui Hristos este nespus mai mare dec\u00e2t lucrarea oric\u0103rei mame din lume, iubirea Lui pentru oameni fiind cu mult mai mare dec\u00e2t iubirea oric\u0103rei mame din lume pentru copiii ei.<\/p>\n

Cu toate c\u0103 mama vars\u0103 \u00eentotdeauna lacrimi din marea ei iubire \u015fi durere, \u00eei mai r\u0103m\u00e2n lacrimi pe care le ia cu ea atunci c\u00e2nd ea \u00eens\u0103\u015fi pogoar\u0103 \u00een morm\u00e2nt. Cu toate acestea, Domnul Iisus a v\u0103rsat toate lacrimile Sale pentru copiii S\u0103i, p\u00e2n\u0103 la ultima lacrim\u0103 – \u015fi tot s\u00e2ngele S\u0103u p\u00e2n\u0103 la ultim\u0103 pic\u0103tur\u0103. O, p\u0103c\u0103tosule, niciodat\u0103 nu se vor mai v\u0103rsa pentru tine lacrimi de mai mare pre\u0163, nici viu nici mort. Niciodat\u0103 mama, sau femeia b\u0103rbatului, sau copiii, sau \u0163ara, nu va pl\u0103ti pentru tine mai mult dec\u00e2t a pl\u0103tit M\u00e2ntuitorul Hristos.<\/p>\n

O, omule s\u0103rman \u015fi singur – nu spune: cine va pl\u00e2nge pentru mine c\u00e2nd voi muri? Cine va pl\u00e2nge peste trupul meu cel mort? Iat\u0103, Domnul Hristos a pl\u00e2ns pentru voi \u015fi peste voi, at\u00e2t \u00een via\u0163\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een moarte, cu inima mai plin\u0103 dec\u00e2t a propriei voastre mame.<\/p>\n

Nu este potrivit s\u0103 chema\u0163i mor\u0163ii pentru care a suferit \u015fi a murit Hristos, \u00een iubirea Sa. Ei sunt vii \u00eentru Domnul Cel viu. Noi to\u0163i vom cunoa\u015fte aceast\u0103 deslu\u015fit c\u00e2nd Domnul va intra \u00een morm\u00e2ntul lumii acesteia pentru ultima oar\u0103, \u015fi c\u00e2nd tr\u00e2mbi\u0163ele vor suna.<\/p>\n

Iubirea mamei nu poate face deosebire \u00eentre copiii ei cei mor\u0163i \u015fi cei vii. Cu at\u00e2t mai mult nu poate face deosebire iubirea lui Hristos. Domnul este mult mai p\u0103trunz\u0103tor dec\u00e2t soarele: El vede sf\u00e2r\u015fitul care se apropie, al celor care se afl\u0103 \u00een via\u0163\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, \u015fi mai vede \u015fi \u00eenceputul vie\u0163ii pentru cei care se mut\u0103 la odihn\u0103. Pentru Cel care a f\u0103cut p\u0103m\u00e2ntul din nimic, \u015fi trupul omului din \u0163\u0103r\u00e2n\u0103, morm\u00e2ntul omului nu este la fel, f\u0103r\u0103 nici un fel de deosebire, fie c\u0103 este din p\u0103m\u00e2nt sau din trup. Gr\u00e2nele care se afl\u0103 pe c\u00e2mp sau care sunt ad\u0103postite \u00een hambar – sunt deosebite \u00eentre ele pentru gospodarul care se g\u00e2nde\u015fte la gr\u00e2ne \u00een am\u00e2ndou\u0103 \u00eemprejur\u0103rile, iar nu la paie sau la hambar? Dac\u0103 oamenii se afl\u0103 \u00een trup sau \u00een p\u0103m\u00e2nt – ce deosebire poate s\u0103 fie pentru Gospodarul sufletelor oamenilor?<\/p>\n

Venind pe p\u0103m\u00e2nt, Domnul a f\u0103cut dou\u0103 vizite oamenilor: prima a f\u0103cut-o celor vii din morm\u00e2ntul trupului \u015fi a doua a f\u0103cut-o celor din morm\u00e2ntul p\u0103m\u00e2ntului. El a murit pentru a-i vizita pe copiii S\u0103i cei mor\u0163i. Ah, este foarte adev\u0103rat c\u0103 mama moare c\u00e2nd ea merge la mormintele copiilor ei!<\/p>\n

Grija pentru mor\u0163i este numai grija lui Dumnezeu; tot restul este bucuria lui Dumnezeu. Dumnezeu nu-\u015fi face griji pentru \u00eengerii f\u0103r\u0103 de moarte; El se vesele\u015fte \u00eentru \u00eengerii Lui, tot a\u015fa cum \u015fi ei se veselesc \u00eentru El. Cu toate acestea, El se \u00eengrije\u015fte continuu de felul \u00een care s\u0103 dea \u00eenvierea oamenilor. De aceea, El viziteaz\u0103 continuu mormintele oamenilor, at\u00e2t cele mi\u015fc\u0103toare (ale trupului) c\u00e2t \u015fi cele nemi\u015fc\u0103toare (ale p\u0103m\u00e2ntului), \u00eempreun\u0103 cu sfin\u0163ii S\u0103i \u00eengeri. Dumnezeu \u00ce\u015fi face mari griji pentru cei mor\u0163i; nu pentru c\u0103 nu-i poate aduce la via\u0163\u0103 ci pentru c\u0103 nu to\u0163i mor\u0163ii vor s\u0103 fie \u00eenvia\u0163i. Oamenii nu primesc propriul lor bine: pentru aceasta \u00ce\u015fi face Dumnezeu griji foarte mari.<\/p>\n

O, ce veselie mare se face \u00een cer atunci c\u00e2nd un mort vine la via\u0163\u0103, atunci c\u00e2nd un p\u0103c\u0103tos se poc\u0103ie\u015fte! Un p\u0103c\u0103tos poc\u0103it – care este acela\u015fi lucru cu omul care a murit \u00een suflet \u015fi a venit din nou la via\u0163\u0103 – d\u0103 lui Dumnezeu bucurie mai mare dec\u00e2t nou\u0103zeci \u015fi nou\u0103 de \u00eengeri care nu au nevoie de poc\u0103in\u0163\u0103. „C\u0103 a\u015fa \u015fi \u00een cer, va fi mai mult\u0103 bucurie pentru un p\u0103c\u0103tos care se poc\u0103ie\u015fte, dec\u00e2t pentru nou\u0103zeci \u015fi nou\u0103 de drep\u0163i, care n-au nevoie de poc\u0103in\u0163\u0103” (Luca 15:7).<\/p>\n

C\u00e2t de \u00een\u0103l\u0163\u0103toare este grija pentru mor\u0163i! \u00cengerii lui Dumnezeu \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc grija lui Dumnezeu \u00eengrijindu-se de noi \u00een aceast\u0103 vale a mor\u0163ii. \u00cengrijindu-ne de mor\u0163i, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim \u015fi noi grij\u0103 lui Dumnezeu, \u015fi \u00een felul acesta ne facem prietenii \u015fi \u00eempreun\u0103 lucr\u0103torii lui Dumnezeu.<\/p>\n

Dar atunci c\u00e2nd Domnul \u015fi Dumnezeul nostru moare ca om, dobor\u00e2t de p\u0103catele oamenilor, cine are grij\u0103 de El mort, dintre to\u0163i cei pentru care El S-a \u00eengrijit dintru \u00eentreaga ve\u015fnicie? Cine pogoar\u0103 \u00een morm\u00e2ntul Lui? Femeile. Nu fiecare \u015fi nu toate femeile, ci femeile mironosi\u0163e, ale c\u0103ror suflete fuseser\u0103 unse cu mir de c\u0103tre iubirea f\u0103r\u0103 de moarte a Domnului nostru Iisus Hristos. Sufletele lor s-au umplut de mireasma credin\u0163ei \u015fi a iubirii, \u015fi de aceea ele \u015fi-au umplut m\u00e2inile cu uleiuri mirositoare \u015fi au pornit c\u0103tre morm\u00e2nt, ca s\u0103 ung\u0103 trupul lui Hristos.<\/p>\n

Pericopa Evanghelic\u0103 de ast\u0103zi vorbe\u015fte despre aceasta: despre grija pentru Cel Unul F\u0103r\u0103 de Moarte care se afla \u00een stare de moarte, pe care o au cei pentru care \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui Hristos le d\u0103duse via\u0163a.<\/p>\n

La vremea aceea venind Iosif din Arimateea, sfetnic ales, care a\u015ftepta \u015fi el \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, \u015fi, \u00eendr\u0103znind, a intrat la Pilat \u015fi a cerut trupul lui Iisus. Se mai afl\u0103 \u015fi un alt om mare care venise din Arimateea, sau Ramataim, pe Muntele Efraim: Proorocul Samuel (I Regi 1:1). Acest Iosif este pomenit de c\u0103tre to\u0163i cei patru Evangheli\u015fti, mai ales \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u00eengroparea Domnului celui mort. Ioan \u00eel nume\u015fte pe el ucenic al lui Iisus, dar \u00eentr-ascuns (Ioan 19:38); Luca \u00eel nume\u015fte b\u0103rbat bun \u015fi drept (23:50), Matei \u00eel nume\u015fte om bogat (27:57). (Evanghelistul nu-l nume\u015fte bogat din \u00eeng\u00e2mfare, pentru a ar\u0103ta c\u0103 Domnul avea printre ucenicii S\u0103i \u015fi oameni boga\u0163i, „ci pentru a ar\u0103ta cum s-a f\u0103cut c\u0103 el a putut s\u0103 ia trupul lui Iisus de la Pilat. Pentru un om s\u0103rac sau necunoscut nu s-ar fi putut s\u0103 p\u0103trund\u0103 p\u00e2n\u0103 la Pilat, reprezentantul puterii romane.” – Ieronim: „Comentariu la Matei”.) El era nobil \u00een suflet: el avea frica de Dumnezeu \u015fi a\u015ftepta \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Pe l\u00e2ng\u0103 tr\u0103s\u0103turile sale duhovnice\u015fti de mare pre\u0163, Iosif mai era \u015fi bogat cu stare bun\u0103. Marcu \u015fi Luca \u00eel numesc sfetnic. Atunci, el era unul dintre b\u0103tr\u00e2nii poporului, ca \u015fi Nicodim. Ca \u015fi Nicodim, el \u00cel pre\u0163uia \u00een ascuns pe El \u015fi era ucenicul lui Iisus Hristos. Dar, de\u015fi ace\u015fti doi b\u0103rba\u0163i erau urm\u0103tori ascun\u015fi ai \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii lui Hristos, totu\u015fi ei s-au a\u015fezat \u00eenaintea primejdiei r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu Hristos. Nicodim i-a \u00eentrebat odat\u0103 pe c\u00e2rmuitorii iudei cu fe\u0163ele lor \u00eenveninate, c\u00e2nd ace\u015ftia c\u0103utau o pricin\u0103 pentru ca s\u0103-L ucid\u0103 pe Hristos: „Nu cumva Legea noastr\u0103 judec\u0103 pe om, dac\u0103 nu-l ascult\u0103 mai \u00eent\u00e2i?” (Ioan 7:51). Iosif din Arimateea s-a a\u015fezat \u00een fa\u0163a unei primejdii \u015fi mai mari, g\u00e2ndindu-se s\u0103 ia trupul Domnului atunci c\u00e2nd ucenicii S\u0103i cei cunoscu\u0163i fugiser\u0103 \u015fi se \u00eempr\u0103\u015ftiaser\u0103, \u015fi atunci c\u00e2nd lupii iudei, ucig\u00e2nd P\u0103storul, puteau \u00een orice clip\u0103 s\u0103 se n\u0103pusteasc\u0103 asupra oilor. Evanghelistul folose\u015fte cuv\u00e2ntul „cutez\u00e2nd” ca s\u0103 arate c\u0103 Iosif f\u0103cea ceva primejdios. Atunci, el avea nevoie de mai mult dec\u00e2t curaj; el avea nevoie de cutezan\u0163\u0103 ca s\u0103 mearg\u0103 la reprezentantul lui Cezar \u015fi s\u0103 cear\u0103 trupul unuia ucis pe cruce. Dar Iosif, dup\u0103 cum spune Nichifor, „\u00een m\u0103re\u0163ia sufletului s\u0103u, a l\u0103sat frica \u015fi s-a descotorosit de toat\u0103 slug\u0103rnicia, d\u00e2nd pe fa\u0163\u0103 c\u0103 este ucenic al lui Iisus Hristos.”<\/p>\n

Iar Pilat s-a mirat c\u0103 a \u015fi murit \u015fi, chem\u00e2nd pe suta\u015f, l-a \u00eentrebat dac\u0103 a murit de mult. \u015ei afl\u00e2nd de la suta\u015f, a d\u0103ruit lui Iosif trupul. Pilat cel precaut, ne\u00eencrez\u0103tor, este tipul acela de c\u0103petenie care st\u0103p\u00e2ne\u015fte prin putere, \u015fi prin putere se desprinde de al\u0163ii. Lui nu-i venea s\u0103 cread\u0103 nici m\u0103car un cuv\u00e2nt al unui om nobil ca Iosif. Poate c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r era greu de crezut c\u0103 Cel pe care numai \u00een noaptea dinainte \u00cel os\u00e2ndise la r\u0103stignirea pe cruce, \u00ce\u015fi d\u0103duse deja ultima suflare pe Cruce. Pilat s-a ar\u0103tat un adev\u0103rat reprezentant al puterii statului roman: el l-a crezut mai degrab\u0103 pe suta\u015ful pe care \u00eel \u00eens\u0103rcinase s\u0103 stea de paz\u0103 pe Golgota dec\u00e2t pe un b\u0103tr\u00e2n ales al poporului. Pilat a \u00eemplinit cererea lui Iosif numai atunci c\u00e2nd suta\u015ful a \u00eencuviin\u0163at „oficial” vestea lui Iosif.<\/p>\n

\u015ei Iosif, cump\u0103r\u00e2nd giulgiu \u015fi cobor\u00e2ndu-L de pe cruce, L-a \u00eenf\u0103\u015furat \u00een giulgiu \u015fi L-a pus \u00eentr-un morm\u00e2nt care era s\u0103pat \u00een st\u00e2nc\u0103 \u015fi a pr\u0103v\u0103lit o piatr\u0103 la u\u015fa morm\u00e2ntului. Alt Evanghelist spune c\u0103 acesta era morm\u00e2ntul lui Iosif – \u015fi L-a pus \u00een morm\u00e2ntul nou al s\u0103u (Matei 27:60) \u00een care nu mai fusese nimeni \u00eengropat (Ioan 19:41), ca s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 cuvintele proorocului Isaia: „cu cei f\u0103c\u0103tori de rele, dup\u0103 moartea Lui” (53:9). C\u00e2nd ne r\u0103stignim mintea fa\u0163\u0103 de lume \u015fi o \u00eengrop\u0103m \u00eentr-o inim\u0103 readus\u0103 la via\u0163\u0103, ca \u00eentr-un morm\u00e2nt, atunci mintea noastr\u0103 va veni la via\u0163\u0103 \u015fi va \u00eenvia tot omul l\u0103untric.<\/p>\n

Un morm\u00e2nt nou, pecetluit, o piatr\u0103 mare pr\u0103v\u0103lit\u0103 la intrare, un osta\u015f care st\u0103 de paz\u0103 l\u00e2ng\u0103 el – ce \u00eenseamn\u0103 toate astea? Toate aceste m\u0103suri pline de mare grij\u0103, au fost alese prin \u00een\u0163elepciunea r\u00e2nduielii lui Dumnezeu, pentru ca prin acestea, s\u0103 se \u00eenchid\u0103 gurile tuturor necredincio\u015filor care \u00eencearc\u0103 s\u0103 dovedeasc\u0103 faptul c\u0103 Hristos ori n-a murit, ori n-a \u00eenviat, ori c\u0103 trupul S\u0103u a fost furat. Dac\u0103 Iosif nu ar fi cerut trupul mort de la Pilat; dac\u0103 c\u0103petenia g\u0103rzilor nu ar fi dat m\u0103rturie despre moartea lui Hristos; dac\u0103 trupul nu ar fi fost \u00eengropat \u015fi pecetluit \u00een fa\u0163a prietenilor \u015fi vr\u0103jma\u015filor lui Hristos, s-ar fi putut spune c\u0103, de fapt, Hristos nu murise, ci c\u0103 se aflase numai \u00een stare de com\u0103 \u015fi apoi \u015ei-a rec\u0103p\u0103tat cuno\u015ftin\u0163a (a\u015fa cum au afirmat mai recent Schleiermacher \u015fi al\u0163i protestan\u0163i). Dac\u0103 morm\u00e2ntul nu ar fi fost \u00eenchis \u015fi pecetluit cu o piatr\u0103 mare, dac\u0103 nu ar fi fost p\u0103zit de c\u0103tre osta\u015fi, s-ar fi putut spune c\u0103 era adev\u0103rat faptul c\u0103 Hristos murise \u015fi fusese \u00eengropat, dar c\u0103 El fusese furat din morm\u00e2nt de c\u0103tre ucenicii S\u0103i. Dac\u0103 nu ar fi fost un morm\u00e2nt cu totul nou, s-ar fi putut spune c\u0103 nu Hristos era cel care a \u00eenviat ci vreun alt mort, care fusese \u00eengropat mai dinainte. \u015ei astfel toate m\u0103surile de paz\u0103 care s-au luat de c\u0103tre iudei pentru a ascunde adev\u0103rul, au sprijinit adev\u0103rul, prin r\u00e2nduiala lui Dumnezeu.<\/p>\n

Iosif a \u00eenf\u0103\u015furat trupul Domnului \u00een giulgiu curat de in (Matei 27:59), \u015fi L-a pus \u00een morm\u00e2nt. Dac\u0103 noi vrem ca Domnul s\u0103 \u00eenvie din mor\u0163i \u00een noi, atunci noi trebuie s\u0103-L p\u0103str\u0103m \u00een trupul nostru curat, neprih\u0103nit – c\u0103ci inul curat \u00eenseamn\u0103 un trup curat. Trupul care se necur\u0103\u0163e\u015fte prin patimi \u015fi pofte nu este locul \u00een care Domnul va \u00eenvia din mor\u0163i \u015fi va fi viu.<\/p>\n

Evanghelistul Ioan \u00eentrege\u015fte chipul dat de c\u0103tre ceilal\u0163i Evangheli\u015fti, spun\u00e2nd c\u0103 a venit \u015fi Nicodim la morm\u00e2ntul lui Hristos aduc\u00e2nd ca la o sut\u0103 de litre de amestec de smirn\u0103 \u015fi aloe. Au luat deci trupul lui Iisus (adic\u0103 Iosif dimpreun\u0103 cu Nicodim) \u015fi l-au \u00eenf\u0103\u015furat \u00een giulgiu cu miresme, precum este obiceiul de \u00eenmorm\u00e2ntare la iudei (19:39-40). O, ace\u015fti b\u0103rba\u0163i binecuv\u00e2nta\u0163i, care cu at\u00e2ta curaj, grij\u0103 \u015fi iubire au luat preacuratul trup al Domnului \u015fi l-au pus \u00een morm\u00e2nt! Ce exemplu minunat este acesta pentru to\u0163i cei care \u00cel iubesc pe Domnul! \u015ei c\u00e2t de cumplit s-au os\u00e2ndit acei preo\u0163i \u015fi mireni care, ru\u015fin\u00e2ndu-se \u00eenaintea lumii, se apropie de sf\u00e2ntul potir cu neb\u0103gare de seam\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 de iubire, ca s\u0103 primeasc\u0103 \u00een ei preasf\u00e2ntul \u015fi de via\u0163\u0103 d\u0103t\u0103torul Trup \u015fi S\u00e2nge al Domnului – al Domnului Celui \u00eenviat \u015fi viu.<\/p>\n

Dar Iosif \u015fi Nicodim nu au fost singurii prieteni ai lui Hristos care au putut, cu proprii lor ochi, s\u0103 vad\u0103 \u015fi s\u0103 cerceteze c\u0103 El a murit \u015fi a fost \u00eengropat. Grija lor pentru Domnul cel mort era at\u00e2t fapta iubirii pentru \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul \u015fi Prietenul cel mult iubit c\u00e2t \u015fi o datorie pe care omenirea le-a l\u0103sat-o lor, pe care ei s\u0103 o pun\u0103 \u00een lucrare fa\u0163\u0103 de Cel Unul care a suferit pentru dreptate. Dar iat\u0103 c\u0103 privind morm\u00e2ntul, alte dou\u0103 suflete pline de iubire cercetau cu mare aten\u0163ie ceea ce f\u0103ceau Iosif \u015fi Nicodim, preg\u0103tindu-se pentru o lucrare a preacuratei iubiri fa\u0163\u0103 de Domnul – dou\u0103 femei mironosi\u0163e: Maria Magdalena \u015fi Maria mama lui Iosif!<\/p>\n

Iar Maria Magdalena \u015fi Maria, mama lui Iosif, priveau unde L-au pus. \u015ei dup\u0103 ce a trecut ziua s\u00e2mbetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, \u015fi Salomeea au cump\u0103rat miresme, ca s\u0103 vin\u0103 s\u0103-L ung\u0103. \u00cent\u00e2i sunt pomenite dou\u0103 femei \u015fi apoi trei. Dou\u0103 fuseser\u0103 de fa\u0163\u0103 la toate cele ce se \u00eent\u00e2mplaser\u0103 Domnului pe Golgota. Ele au v\u0103zut cum ucenicii cei ascun\u015fi ai lui Hristos au cobor\u00e2t trupul cel mort de pe Cruce; ele au v\u0103zut toate cele ce s-au f\u0103cut cu trupul mort dup\u0103 aceasta \u015fi, ceea ce a fost cel mai important pentru ele, ele au v\u0103zut morm\u00e2ntul \u00een care fusese pus trupul. O, cu c\u00e2t\u0103 bucurie s-au gr\u0103bit ele ca s\u0103 dea ajutor lui Iosif \u015fi lui Nicodim ca s\u0103 spele s\u00e2ngele de pe trup, ca s\u0103 \u00eenchid\u0103 \u015fi s\u0103 cur\u0103\u0163easc\u0103 r\u0103nile, ca s\u0103 netezeasc\u0103 p\u0103rul Lui, ca s\u0103 a\u015feze m\u00e2inile Lui \u00een form\u0103 de cruce, ca s\u0103 \u00eenf\u0103\u015foare p\u00e2nz\u0103 \u00een jurul capului Lui cu mare grij\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eenveleasc\u0103 trupul Lui \u00een giulgiu de \u00een! Dar f\u0103c\u00e2nd aceasta, ei nu \u00eemplineau nici un obicei nici o regul\u0103 cu ajutorul b\u0103rba\u0163ilor. Ei se vor \u00eentoarce mai t\u00e2rziu, ca s\u0103 fac\u0103 totul singuri, \u015fi mai ales ca s\u0103 ung\u0103 trupul Domnului cu miresme. \u00cempreun\u0103 cu ei, a venit mai t\u00e2rziu cea de a treia purt\u0103toare de mir, prietena lor. Duhul lui Dumnezeu i-a adunat pe to\u0163i \u00eempreun\u0103 \u00een prietenie mare.<\/p>\n

Cine erau aceste femei? Pe Maria Magdalena am cunoscut-o deja. Ea este acea Marie pe care Domnul a vindecat-o, sco\u0163\u00e2nd din ea \u015fapte diavoli. Maria, mama lui Iosif \u015fi Maria, mama lui Iacov erau, potrivit P\u0103rin\u0163ilor, una \u015fi aceea\u015fi persoan\u0103. Salomeea era femeia lui Zevedeu, mama Apostolilor Iacov \u015fi Ioan. Ce deosebire era \u00eentre aceste femei \u015fi Eva! Din iubire, aceste femei se gr\u0103beau s\u0103 dea ascultare trupului mort al Domnului, pe c\u00e2nd Eva nu L-a ascultat pe Domnul Cel viu. Ele f\u0103ceau ascultare pe Golgota, la locul s\u0103v\u00e2r\u015firii uciderii, v\u0103rs\u0103rii de s\u00e2nge \u015fi r\u0103ut\u0103\u0163ii, pe c\u00e2nd Eva a fost neascult\u0103toare \u00een Rai.<\/p>\n

\u015ei dis-de-diminea\u0163\u0103, \u00een prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii (Duminica), pe c\u00e2nd r\u0103s\u0103rea soarele, au venit la morm\u00e2nt. To\u0163i Evangheli\u015ftii sunt de acord c\u0103 era prima zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, ziua \u00cenvierii Domnului, ziua care a urmat s\u00e2mbetei, a\u015fa cum spune Evanghelistul Marcu: \u015ei dup\u0103 ce a trecut ziua s\u00e2mbetei … To\u0163i Evangheli\u015ftii sunt de acord cu aceasta: c\u0103 Domnul a \u00eenviat \u00een zorii zilei de Duminic\u0103. Ei mai sunt de acord cu faptul c\u0103 femeile au venit la morm\u00e2ntul Domnului dis-de-diminea\u0163\u0103. \u00cen Evanghelia sa, Marcu pare s\u0103 fi mers pu\u0163in mai \u00een urm\u0103 c\u00e2nd spune: la r\u0103s\u0103ritul soarelui. Este foarte probabil c\u0103 femeile au venit la morm\u00e2nt de mai multe ori, at\u00e2t din iubire pentru Omul cel mort c\u00e2t \u015fi din fric\u0103 de vr\u0103jma\u015fii obraznici ai lui Hristos care ar putea p\u00e2ng\u0103ri \u00een vreun fel morm\u00e2ntul \u015fi trupul. („Ele au venit cu ner\u0103bdare, nevr\u00e2nd s\u0103 lase morm\u00e2ntul Domnului pentru mult\u0103 vreme singur” – Ieronim: „Comentariu la Matei”.) Se poate c\u0103 Marcu s\u0103 nu se g\u00e2ndeasc\u0103 aici la „soare” ca la soarele cel materialnic, ci chiar la Domnul, potrivit cuvintelor proorocului care spune: „Soarele Drept\u0103\u0163ii va r\u0103s\u0103ri” (Maleahi 4:2), g\u00e2ndindu-se la Mesia. Soarele Drept\u0103\u0163ii r\u0103s\u0103rise deja din \u00eentunericul ad\u00e2ncului la ora aceea devreme, c\u00e2nd au venit la morm\u00e2nt mironosi\u0163ele. Fiindc\u0103 Soarele acesta str\u0103lucea mai \u00eenaintea soarelui care fusese f\u0103cut la prima zidire a lumii, a\u015fa c\u0103 acum, la cea de a doua zidire, la re\u00eennoirea lumii, Acesta str\u0103lucea peste istoria omenirii mai \u00eenainte ca soarele cel materialnic s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 peste natura p\u0103m\u00e2nteasc\u0103.<\/p>\n

\u015ei ziceau \u00eentre ele: Cine ne va pr\u0103v\u0103li nou\u0103 piatr\u0103 de la u\u015fa morm\u00e2ntului? Aceasta vorbeau Femeile Mironosi\u0163e urc\u00e2nd pe Golgota, nec\u0103ut\u00e2nd nimic nea\u015fteptat. M\u00e2inile femeilor nu aveau destul\u0103 putere ca s\u0103 rostogoleasc\u0103 piatra de la intrarea morm\u00e2ntului, pentru c\u0103 aceasta era foarte mare. S\u0103rmanele femei! Ele nu \u015fi-au amintit c\u0103 se gr\u0103biser\u0103 cu ostenire \u015fi r\u00e2vna c\u0103tre morm\u00e2nt, pe c\u00e2nd Domnul se mai afla \u00een via\u0163a p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. \u00cen Betania, la cina din casa lui Simon leprosul, o femeie turnase mir de nard de mare pre\u0163 pe capul lui Hristos: Atoatecunosc\u0103torul, Domnul nostru, a spus la vremea aceea despre aceast\u0103 femeie: „Ea, turn\u00e2nd mirul acesta pe trupul Meu, a f\u0103cut-o spre \u00eengroparea Mea” (Matei 26:12). El cuno\u015ftea limpede, mai dinainte, c\u0103 trupul S\u0103u, nu va mai primi \u00een moarte o alt\u0103 ungere cu mir. V\u0103 pute\u0163i \u00eentreba: atunci de ce a \u00eeng\u0103duit R\u00e2nduiala lui Dumnezeu ca aceste femei evlavioase s\u0103 primeasc\u0103 dezam\u0103gire at\u00e2t de amar\u0103? Pentru a cump\u0103ra mir de mare pre\u0163, ca s\u0103 vin\u0103 cu fric\u0103 \u00een noaptea \u00eentunecat\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 de somn la morm\u00e2nt \u015fi s\u0103 nu s\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 fapta plin\u0103 de iubire pentru care ele se jertfiser\u0103 at\u00e2t de mult? Dar Dumnezeu nu le-a r\u0103spl\u0103tit ostenelile \u00eentr-un chip negr\u0103it de bogat, d\u00e2ndu-le pe Dumnezeul Cel viu – \u00een locul trupului mort?<\/p>\n

Dar, ridic\u00e2ndu-\u015fi ochii, au v\u0103zut c\u0103 piatra fusese r\u0103sturnat\u0103; c\u0103ci era foarte mare. \u015ei, intr\u00e2nd \u00een morm\u00e2nt, au v\u0103zut un t\u00e2n\u0103r \u015fez\u00e2nd \u00een partea dreapt\u0103, \u00eembr\u0103cat \u00een ve\u015fm\u00e2nt alb, \u015fi s-au sp\u0103im\u00e2ntat. Venind \u00eempreun\u0103 cu oamenii s\u0103i la Marea Ro\u015fie, Moise s-a aflat \u00een mare greutate: cum s\u0103 croiasc\u0103 o cale acolo unde nu se afla nici una. \u015ei atunci c\u00e2nd el a strigat la Dumnezeu, marea s-a \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een dou\u0103, \u015fi calea s-a deschis de \u00eendat\u0103. Aceasta se \u00eent\u00e2mpla acum cu femeile mironosi\u0163e. Fiind foarte preocupate, c\u0103 cine ar rostogoli piatra pentru ele, acestea se uitau, \u015fi au v\u0103zut c\u0103 piatra fusese rostogolit\u0103, \u015fi au cobor\u00e2t \u00een morm\u00e2nt f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere. Dar unde se aflau strajele care p\u0103zeau morm\u00e2ntul? Nu erau ace\u015ftia o piedic\u0103 mai mare \u00een intrarea lor \u00een morm\u00e2nt dec\u00e2t piatra cea mare \u015fi grea care se afla la intrare? La vremea aceea, santinela, fie c\u0103 era pe jum\u0103tate mort de fric\u0103, fie c\u0103 fugise deja \u00een cetate, ca s\u0103 gr\u0103iasc\u0103 cu b\u00e2lb\u00e2ial\u0103 b\u0103rba\u0163ilor, ceea ce de la str\u0103mo\u015ful nostru Adam \u00eencoace, urechile omene\u015fti nu mai auziser\u0103 niciodat\u0103. La morm\u00e2nt nu era nimeni care s\u0103-i opreasc\u0103, \u015fi la intrare nu se afla nimeni \u015fi nimic. Dar, \u00een morm\u00e2nt, se afla cineva, \u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea lui era ca fulgerul \u015fi \u00eembr\u0103c\u0103mintea lui alb\u0103 ca z\u0103pada (Matei 28:3). P\u0103rea s\u0103 fie un t\u00e2n\u0103r; de fapt, un \u00eenger al lui Dumnezeu. Femeile s-au \u00eenfrico\u015fat \u015fi \u015fi-au plecat fe\u0163ele la p\u0103m\u00e2nt (Luca 24:5), c\u0103ci era \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor s\u0103 prive\u015fti \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea vestitorului lui Dumnezeu din cealalt\u0103 lume, vestitorul celor mai nea\u015fteptate \u015fi de bucurie \u00eembel\u015fugate ve\u015fti de pe p\u0103m\u00e2nt, de la c\u0103derea omului \u00een p\u0103cat, \u015fi omul a \u00eenceput s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103 cu cele p\u0103m\u00e2nte\u015fti. Nu exist\u0103 nici o \u00eempotrivire \u00eentre cele gr\u0103ite de Evanghelistul Matei, precum c\u0103 un \u00eenger al lui Dumnezeu \u015fedea pe piatr\u0103 care fusese rostogolit\u0103 de la intrarea morm\u00e2ntului; \u015fi cele gr\u0103ite de Evanghelistul Marcu, potrivit c\u0103rora, \u00eengerul se afla \u00een interiorul morm\u00e2ntului. Femeile puteau s\u0103-l fi v\u0103zut mai \u00eent\u00e2i pe \u00eenger pe piatr\u0103, \u015fi apoi s\u0103-i fi auzit glasul \u00een interiorul morm\u00e2ntului. \u00cengerul nu este trupesc \u015fi nemi\u015fc\u0103tor: \u00een orice clip\u0103 el se poate ar\u0103ta acolo unde dore\u015fte. Credinciosul nu trebuie s\u0103 se \u00eentristeze nici de faptul c\u0103 Luca pomene\u015fte de doi \u00eengeri, iar Marcu \u015fi Matei de unul singur. C\u00e2nd S-a n\u0103scut Domnul \u00een Betleem, s-a ar\u0103tat \u00eendat\u0103 un \u00eenger printre p\u0103stori, \u015fi ei s-au \u00eenfrico\u015fat cu fric\u0103 mare (Luca 2:9). \u00cendat\u0103 dup\u0103 aceea, deodat\u0103 s-a v\u0103zut, \u00eempreun\u0103 cu \u00eengerul, mul\u0163ime de oaste cereasc\u0103 (2:13). Cete de \u00eengeri ai Domnului trebuie s\u0103 se fi aflat \u015fi pe Golgota la \u00cenvierea Domnului. Atunci, cum poate fi de mirare faptul c\u0103 femeile mironosi\u0163e au v\u0103zut o dat\u0103 un \u00eenger \u015fi alt\u0103 dat\u0103 doi \u00eengeri?<\/p>\n

Iar el le-a zis: Nu v\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nta\u0163i! C\u0103uta\u0163i pe Iisus Nazarineanul, Cel r\u0103stignit? A \u00eenviat! Nu este aici. Iat\u0103 locul unde L-au pus. Dar merge\u0163i \u015fi spune\u0163i ucenicilor Lui \u015fi lui Petru c\u0103 merge \u00een Galileea, mai \u00eenainte de voi; acolo \u00cel ve\u0163i vedea, dup\u0103 cum v-a spus. \u00cengerul str\u0103lucitor al lui Dumnezeu potole\u015fte mai \u00eent\u00e2i frica \u015fi groaza femeilor, pentru a le preg\u0103ti pentru vestea cea nea\u015fteptat\u0103 a \u00cenvierii Domnului. Mai \u00eent\u00e2i femeile au fost uimite s\u0103 vad\u0103 morm\u00e2ntul deschis, \u015fi apoi s-au umplut de \u00eenfrico\u015fare afl\u00e2nd \u00een interiorul morm\u00e2ntului, nu pe Cel pe care \u00cel c\u0103utau, ci pe cineva la care nu se a\u015fteptau.<\/p>\n

De ce vorbe\u015fte \u00eengerul precis: „C\u0103uta\u0163i pe Iisus Nazarineanul, Cel r\u0103stignit?” Pentru ca s\u0103 nu fie nici un fel de \u00eendoial\u0103 sau nedumerire despre Cel care \u00eenviase. \u00cengerul vorbe\u015fte foarte l\u0103murit at\u00e2t pentru femei, c\u00e2t \u015fi pentru toate veacurile \u015fi neamurile viitoare. \u00cengerul are acela\u015fi scop, \u015fi atunci c\u00e2nd le ar\u0103ta morm\u00e2ntul gol: „Iat\u0103 locul unde L-au pus.” Era de prisos s\u0103 spun\u0103 aceast\u0103 femeilor, care v\u0103zuser\u0103 cu ochii lor ceea ce le spunea \u00eengerul, dar nu era acela\u015fi lucru pentru \u00eentreaga omenire, pentru care Domnul murise \u015fi \u00eenviase. „A \u00eenviat! Nu este aici.” Vestitorul cel ceresc roste\u015fte ve\u015ftile cele mai mari din \u00eentreaga istorie a omenirii \u00een chipul cel mai scurt \u015fi mai simplu cu putin\u0163\u0103: „A \u00eenviat! Nu este aici.” Pentru cetele de \u00eengeri nemuritori, moartea Domnului era mai uimitoare dec\u00e2t \u00cenvierea Lui. Pentru oamenii cei muritori, situa\u0163ia era invers\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 aceasta, \u00eengerul a spus femeilor s\u0103 vesteasc\u0103 aceste \u015ftiri de bucurie Apostolilor „\u015fi lui Petru”. De ce „\u015fi lui Petru”? Cu siguran\u0163\u0103 este aceasta, pentru c\u0103 Petru se sim\u0163ea cu mult mai nel\u0103murit dec\u00e2t ceilal\u0163i ucenici. Con\u015ftiin\u0163a lui trebuie s\u0103-l fi chinuit pentru c\u0103 se lep\u0103dase de Domnul de trei ori, \u015fi \u00een cele din urm\u0103 fugise de El. R\u00e2vna Apostolului Ioan, dimpreun\u0103 cu care Petru st\u0103tuse cel mai aproape de Domnul, trebuie s\u0103-i fi ascu\u0163it \u015fi mai mult con\u015ftiin\u0163a lui Petru. Ioan nu fugise, ci r\u0103m\u0103sese sub Crucea Domnului S\u0103u r\u0103stignit. Pe scurt, Petru trebuie s\u0103 se fi sim\u0163it v\u00e2nz\u0103tor al Domnului, \u015fi trebuie s\u0103 fi fost foarte nelini\u015ftit \u00een preajma Apostolilor, mai ales \u00een preajma Preasfintei Maici a Domnului. Numele lui Petru \u00eenseamn\u0103 „piatr\u0103”, dar credin\u0163a lui nu era tare ca piatra. \u015eov\u0103ial\u0103 \u015fi sfiiciunea l-au f\u0103cut s\u0103 se nesocoteasc\u0103 \u00een proprii s\u0103i ochi. El trebuia a\u015fezat pe picioarele sale \u015fi s\u0103-\u015fi aib\u0103 demnitatea sa ca om \u015fi Apostol rezidit. Din iubirea Sa de oameni, Domnul a f\u0103cut aceasta acum, \u015fi de aceea \u00eengerul a pomenit cu osebire numele lui Petru.<\/p>\n

De ce a vorbit \u00eengerul despre ar\u0103tarea Domnului \u00een Galileea, \u015fi nu despre ar\u0103tarea lui de mai \u00eenainte \u00een Ierusalim \u015fi \u00een preajma Ierusalimului? „Acolo \u00cel ve\u0163i vedea pe El, a\u015fa v-a spus El” (cf. Marcu 14:28). Fiindc\u0103 Galileea era mai p\u0103g\u00e2n\u0103 dec\u00e2t Iudeea, \u015fi astfel a vrut Domnul s\u0103 se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze acolo, ca s\u0103 arate ucenicilor S\u0103i calea Evangheliei Sale, locul principal al lucr\u0103rii Apostolilor \u00een zidirea Bisericii lui Dumnezeu. De asemenea, fiindc\u0103 El li S-a ar\u0103tat acolo, nu cu frica sub care tr\u0103iau \u00een Ierusalim, ci \u00eentru libertate; nu \u00eentru \u00eentunericul nop\u0163ii sau \u00een amurg ci \u00eentru toat\u0103 lumina zilei, a\u015fa ca s\u0103 nu se spun\u0103 c\u0103 frica are ochii mari, \u015fi c\u0103 afl\u00e2ndu-se sub povara fricii \u015fi a spaimei, ucenicii L-au v\u0103zut pe Domnul viu \u00een Ierusalim. \u00cen cele din urm\u0103, \u00eengerul lui Dumnezeu a vorbit despre ar\u0103tarea Domnului \u00een Galileea, p\u0103str\u00e2nd sub t\u0103cere cu \u00een\u0163elepciune ar\u0103tarea Lui \u00een Ierusalim, pentru a smulge armele din m\u00e2inile necredincio\u015filor celor r\u0103i, care altfel ar fi spus c\u0103 ucenicii v\u0103zuser\u0103 o n\u0103luc\u0103 la ideea \u00eengerului: adic\u0103, ei L-au v\u0103zut pe El pentru c\u0103 sufletele lor erau \u00een agitate, a\u015ftept\u00e2nd s\u0103-L vad\u0103. (Nichifor spune: „De ce vorbe\u015fte \u00eengerul tocmai despre ar\u0103tarea Sa \u00een Galileea? Pentru c\u0103 ar\u0103tarea Sa \u00een Galileea era cea mai limpede \u015fi cea mai \u00eensemnat\u0103: acolo, Domnul nu S-a ar\u0103tat \u00eentr-o cas\u0103 cu u\u015file \u00eenchise, ci pe munte, \u00een chip v\u0103zut pentru to\u0163i. V\u0103z\u00e2ndu-L acolo, ucenicii I-au dat Lui slav\u0103; acolo li S-a ar\u0103tat Domnul, cu o mare descoperire a puterii dat\u0103 Lui de la Tat\u0103l, spun\u00e2nd: „Datu-Mi-s-a toat\u0103 puterea \u00een cer \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt” (Matei 28:18).) „Dup\u0103 \u00eenvierea Mea, voi merge mai \u00eenainte de voi \u00een Galileea” (Marcu 14:28), a spus Domnul. Adic\u0103: Ca Biruitor, voi merge \u00eenaintea voastr\u0103 \u00een lumea p\u0103g\u00e2n\u0103, \u015fi voi – urma\u0163i-M\u0103. \u015ei oriunde v\u0103 \u00eendeamn\u0103 Duhul s\u0103 propov\u0103dui\u0163i, g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 Eu M\u0103 aflu \u00een fa\u0163a voastr\u0103 – \u015fi Eu voi merge \u00eenaintea voastr\u0103, ca s\u0103 v\u0103 deschid calea.<\/p>\n

\u015ei ie\u015find, au fugit de la morm\u00e2nt, c\u0103 erau cuprinse de fric\u0103 \u015fi de uimire \u015fi nim\u0103nui nimic n-au spus, c\u0103ci se temeau. Se aflau \u00een cer sau pe p\u0103m\u00e2nt? Cu cine vorbeau ele? Ce auziser\u0103 ele? Oamenii nu viseaz\u0103 asemenea lucruri; \u015fi acesta nu era vis ci adev\u0103r: din tot ceea ce se \u00eent\u00e2mplase, se deslu\u015fe\u015fte prea l\u0103murit c\u0103 acesta era adev\u0103rul. O, acea cutremurare \u015fi fric\u0103 binecuv\u00e2ntat\u0103 care cade asupra omului c\u00e2nd cerurile sunt deschise pentru el \u015fi el aude glas de bucurie din \u0163ara sa adev\u0103rat\u0103, f\u0103r\u0103 de moarte \u015fi mult sl\u0103vit\u0103! Nici cel mai m\u0103runt lucru nu vede vreunul dintre \u00eengerii nemuritori ai lui Dumnezeu; nici nu se aude glasul care sloboze\u015fte din buzele cele f\u0103r\u0103 de moarte. Este mai \u00eendur\u0103tor s\u0103 vezi fa\u0163a \u015fi s\u0103 auzi urletul \u00eentregii lumi muritoare, stric\u0103cioase dec\u00e2t s\u0103 vezi fa\u0163a \u015fi s\u0103 auzi glasul celor f\u0103r\u0103 de moarte, care au fost zidi\u0163i \u00eenaintea lumii, \u015fi a c\u0103ror frumuse\u0163e \u015fi tinere\u0163e este mai minunat\u0103 dec\u00e2t zorii prim\u0103verii. C\u00e2nd Proorocul Daniel, omul lui Dumnezeu, a auzit glasul \u00eengerului, el a spus despre sine: \u015fi n-a r\u0103mas \u00een mine putere, fa\u0163a mea \u015fi-a schimbat \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea, strig\u00e2ndu-se, \u015fi nu mai aveam vlag\u0103 … eu am c\u0103zut \u00eenm\u0103rmurit cu fa\u0163a la p\u0103m\u00e2nt (Daniel 10:8-9). Atunci, cum s\u0103 nu se cuprind\u0103 de fric\u0103 \u015fi cutremur aceste femei slabe? Cum s\u0103 nu fug\u0103 ele de la morm\u00e2nt? Cum s\u0103 poat\u0103 deschide gura \u015fi s\u0103 gr\u0103iasc\u0103? Unde s\u0103 se afle cuvintele care s\u0103 spun\u0103 ceea ce v\u0103zuser\u0103? O, Doamne, de negr\u0103it prin cuv\u00e2nt este slava Ta cea minunat\u0103! Noi, oamenii cei muritori, spunem aceasta mai lesnicios \u00een t\u0103cere \u015fi cu lacrimi dec\u00e2t cu limbile noastre.<\/p>\n

\u015ei nim\u0103nui nimic n-au spus, c\u0103ci se temeau. Ele nu au spus nimic nim\u0103nui pe cale; nici unuia dintre vr\u0103jma\u015fii \u015fi v\u0103rs\u0103torii de s\u00e2nge ai lui Hristos, \u00eempreun\u0103 cu care se amesteca \u00eentregul Ierusalim. Dar, desigur c\u0103 ele au spus Apostolilor. Ele nici m\u0103car nu cutezau, nici nu erau \u00een stare s\u0103 vorbeasc\u0103 atunci c\u00e2nd le poruncise \u00eengerul cel f\u0103r\u0103 de moarte. Cum s\u0103 nu poat\u0103 \u00eemplini ele porunca lui Dumnezeu? Atunci, este limpede c\u0103 femeile au spus numai celor c\u0103rora le era de trebuin\u0163\u0103 (vezi Luca 24:10), \u015fi iar\u0103\u015fi, c\u0103 ele nu au vorbit celor care nu trebuiau s\u0103 \u015ftie \u015fi de care le era fric\u0103.<\/p>\n

Astfel, s-a sf\u00e2r\u015fit mergerea femeilor mironosi\u0163e la morm\u00e2ntul lui Hristos \u00een diminea\u0163a \u00cenvierii. Femeile mironosi\u0163e au venit cu miruri, cu care voiau s\u0103-L \u0163in\u0103 pe El departe de stric\u0103ciune, pe Cel care p\u0103streaz\u0103 cerurile de \u015fubreziciune, \u015fi cu care ele doreau s\u0103-L ung\u0103 pe Cel de la care cerurile \u00ee\u015fi iau mireasm\u0103! O, Doamne Prea\u00eenmiresmate, singura mireasm\u0103 a fiin\u0163ei omene\u015fti \u015fi a istoriei omene\u015fti; c\u00e2t de minunat ai r\u0103spl\u0103tit Tu aceste suflete cinstite \u015fi credincioase care nu Te-au uitat pe Tine mort \u00een morm\u00e2ntul T\u0103u! Tu le-ai f\u0103cut pe femeile mironosi\u0163e vestitoarele ve\u015ftii \u00cenvierii \u015fi slavei Tale! Ele nu \u0162i-au uns cu mir trupul T\u0103u cel mort, dar Tu le-ai uns sufletele lor vii cu uleiul bucuriei. Cei care pl\u00e2ngeau mortul au ajuns r\u00e2ndunelele unei prim\u0103veri noi. Cei care au pl\u00e2ns la morm\u00e2ntul T\u0103u au ajuns sfin\u0163i \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Ta cea cereasc\u0103. Cu rug\u0103ciunile lor, Dumnezeule Cel \u00eenviat, miluie\u015fte-ne \u015fi m\u00e2ntuie\u015fte-ne pe noi, ca s\u0103 Te sl\u0103vim pe Tine, dimpreun\u0103 cu Tat\u0103l \u015fi cu Sf\u00e2ntul Duh – Treimea Cea deofiin\u0163\u0103 \u015fi nedesp\u0103r\u0163it\u0103, acum \u015fi pururea, \u015fi-n vecii vecilor. Amin.<\/p>\n

Sursa: crestinortodox.ro<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Nicolae VELIMIROVICI, predic\u0103 la Duminica a II-a dup\u0103 Pa\u015fti Iubirea celui viu pentru cel viu este minunat\u0103. Lumina soarelui nu este niciodat\u0103 at\u00e2t de minunat\u0103. Iubirea celui viu pentru cel mort este minunat\u0103. Lic\u0103rirea ginga\u015f\u0103 a lunii pe oglinda lacului nu este niciodat\u0103 at\u00e2t de minunat\u0103. Omul este m\u0103re\u0163 atunci c\u00e2nd cerceteaz\u0103 pe cei <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34],"tags":[],"class_list":["post-10017","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cuvinte-de-invatatura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10017","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10017"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10017\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28076,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10017\/revisions\/28076"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10017"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10017"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10017"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}