{"id":10628,"date":"2014-06-14T09:53:16","date_gmt":"2014-06-14T12:53:16","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=10628"},"modified":"2014-06-14T12:43:12","modified_gmt":"2014-06-14T15:43:12","slug":"la-cuvintele-apostolului-%e2%80%9esi-nu-numai-atat-ci-ne-laudam-si-in-suferinte%e2%80%9d-romani-5-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/la-cuvintele-apostolului-%e2%80%9esi-nu-numai-atat-ci-ne-laudam-si-in-suferinte%e2%80%9d-romani-5-3\/","title":{"rendered":"La cuvintele Apostolului: \u201e\u015ei nu numai at\u00e2t, ci ne l\u0103ud\u0103m, \u015fi \u00een suferin\u0163e\u201d (Romani 5, 3)"},"content":{"rendered":"
\n
\n

S\u00e2ntul IOAN GUR\u0102 DE AUR<\/strong><\/em>, cuv\u00e2nt la Duminica Tuturor Sfin\u0163ilor – din \u201cPredici la duminici \u015fi s\u0103rb\u0103tori\u201d<\/em><\/p>\n

\"\"<\/a>Este o munc\u0103 grea pentru lucr\u0103torul de p\u0103m\u00e2nt a conduce plugul, a trage brazdele, a arunca s\u0103m\u00e2n\u0163a, a suferi vremea rea \u015fi frigul, a abate de la ogor apa cea de prisos, a s\u0103pa canale prin mijlocul ogorului \u015fi a f\u00e2ne\u0163elor. Dar aceast\u0103 munc\u0103 obositoare \u015fi foarte grea i se face u\u015foar\u0103 \u015fi suferit\u0103 c\u00e2nd prive\u015fte cu duhul sem\u0103n\u0103turile cele \u00eenverzite, secera cea ascu\u0163it\u0103, aria cea plin\u0103 de snopi \u015fi bucuria cu care se aduc acas\u0103 roadele coapte.
\nTot a\u015fa cor\u0103bierul cuteaz\u0103 a se arunca \u00een valurile s\u0103lbatice, nu se teme de furtun\u0103 \u015fi de marea cea foarte adeseori vuitoare, rabd\u0103 v\u00e2nturile cele nestatornice, valurile cele grozave ale m\u0103rii \u015fi durata cea lung\u0103 a c\u0103l\u0103toriei pe mare. Toate acestea le rabd\u0103 \u015fi le suport\u0103, c\u0103ci g\u00e2nde\u015fte la povara m\u0103rfurilor, la limanuri \u015fi la pie\u0163ele de comer\u0163, \u015fi vede cu duhul \u00eenaintea sa c\u00e2\u015ftigul cel nem\u0103surat pe care-l n\u0103d\u0103jduie\u015fte.<\/p>\n

De asemenea, osta\u015ful sufer\u0103 cu b\u0103rb\u0103\u0163ie r\u0103nile, nu se teme de arm\u0103, rabd\u0103 foamea \u015fi frigul, mar\u015furile lungi \u015fi toate primejdiile b\u0103t\u0103liei, g\u00e2ndind la biruin\u0163\u0103, la semnele triumfale \u015fi la cununa biruin\u0163ei, pe care n\u0103d\u0103jduie\u015fte s\u0103 o dob\u00e2ndeasc\u0103.
\nDar ce zic eu acestea \u015fi la ce trebuiesc toate aceste exemple? Eu am voit s\u0103 m\u0103 folosesc de acestea, pentru ca s\u0103 v\u0103 \u00eendemn s\u0103 asculta\u0163i cu s\u00e2rguin\u0163\u0103 cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, \u015fi s\u0103 v\u0103 face\u0163i r\u00e2vnitori \u015fi os\u00e2rdnici la fapta cea bun\u0103. C\u0103ci dac\u0103 cei mai sus numi\u0163i, lucr\u0103torul de p\u0103m\u00e2nt, cor\u0103bierul \u015fi osta\u015ful, cu lini\u015fte sufer\u0103 greut\u0103\u0163ile pentru n\u0103dejdea \u015fi privirea la lucrurile viitoare, de\u015fi acelea sunt numai ni\u015fte lucruri care se sf\u00e2r\u015fesc odat\u0103 cu via\u0163a p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, cu c\u00e2t mai v\u00e2rtos sunte\u0163i voi datori s\u0103 asculta\u0163i f\u0103r\u0103 obosire \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura cea dumnezeiasc\u0103 \u015fi s\u0103 lupta\u0163i pentru via\u0163a cea ve\u015fnic\u0103, s\u0103 r\u0103bda\u0163i cu t\u0103rie de suflet toate ostenelile \u015fi greut\u0103\u0163ile? N\u0103dejdea ce o au aceia se \u00eentinde numai la ni\u015fte bunuri p\u0103m\u00e2nte\u015fti, \u015fi acestea foarte nesigure. Ba \u00eenc\u0103 adeseori ei mor, f\u0103r\u0103 de a fi putut vedea \u00eemplinirea a\u015ftept\u0103rilor lor; ei se bucur\u0103 de n\u0103dejdile lor, dar adeseori nu dob\u00e2ndesc nimic, de\u015fi au r\u0103bdat tot felul de sup\u0103r\u0103ri.<\/p>\n

Lucr\u0103torul de p\u0103m\u00e2nt, de pild\u0103, dup\u0103 toate ostenelile \u015fi luptele sale, tocmai c\u00e2nd g\u00e2ndea s\u0103-\u015fi ascute secera \u015fi s\u0103 \u00eenceap\u0103 seceri\u015ful, trebuie s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103 cu m\u00e2inile de\u015farte, c\u0103ci gr\u00e2ul s-a p\u0103lit, sau l-au stricat l\u0103custele, ori o ploaie peste m\u0103sur\u0103, sau a venit alt\u0103 nenorocire de la vremea cea rea. El a \u00eentrebuin\u0163at toat\u0103 osteneala \u015fi a f\u0103cut tot lucrul, \u00eens\u0103 nu gust\u0103 roadele n\u0103dejdii sale.<\/p>\n

La fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adeseori cor\u0103bierului. \u00eenc\u0103 de mult se bucura de \u00eenc\u0103rc\u0103tura sa cea mare \u015fi scump\u0103, cu mult\u0103 satisfacere dezvelea v\u00e2slele \u015fi naviga pe marea cea \u00eentins\u0103. Acum este aproape a intra \u00een liman, dar deodat\u0103 se izbe\u015fte de un mal sau de un \u015fir de st\u00e2nci ascunse sub ap\u0103, sau i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 alt\u0103 nenorocire neprev\u0103zut\u0103 \u015fi pierde toat\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tura, ba \u00eenc\u0103 adeseori abia poate el \u00eensu\u015fi cu trupul gol a sc\u0103pa.<\/p>\n

Tot a\u015fa soldatul, poate c\u0103 a rezistat la sute de b\u0103t\u0103lii \u015fi a biruit pe vr\u0103jma\u015fi, dar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca \u00een momentul biruin\u0163ei celei hot\u0103r\u00e2toare el s\u0103-\u015fi piard\u0103 via\u0163a, \u015fi toate ostenelile \u015fi zbucium\u0103rile lui s\u0103 fi fost zadarnice.<\/p>\n

Dar cu cre\u015ftinul nu merge a\u015fa. N\u0103dejdile lui sunt tari, sigure \u015fi nepieritoare; ele nu pier \u00eempreun\u0103 cu moartea, ci sunt \u00eendreptate c\u0103tre via\u0163a cea ve\u015fnic\u0103, fericit\u0103, nemuritoare, \u015fi nu se pot z\u0103d\u0103rnici aici de vremea cea rea, nici de nenorociri nea\u015fteptate, \u015fi nici chiar de moarte. Astfel, \u00eemplinirea n\u0103dejdii noastre \u015fi marea r\u0103spl\u0103tire cea viitoare ne lumineaz\u0103 chiar \u00een mijlocul nenorocirii. De aceea zice Sf\u00e2ntul Pavel: \u201e\u015ei nu numai at\u00e2t, ci ne l\u0103ud\u0103m \u015fi \u00een suferin\u0163e\u201d (Romani 5, 3).<\/p>\n

V\u0103 rog s\u0103 nu trecem f\u0103r\u0103 aten\u0163ie peste aceste cuvinte, ci fiindc\u0103 vorba noastr\u0103 a intrat \u00een limanul marelui c\u00e2rmaci Pavel, s\u0103 ne oprim cu pl\u0103cere la g\u00e2ndirea asupra graiurilor sale, care de\u015fi sunt scurte, totu\u015fi cuprind mult\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u00een\u0163eleapt\u0103. Ce \u00eenseamn\u0103 aceasta, \u015fi ce voie\u015fte el s\u0103 \u00een\u0163elegem, c\u00e2nd zice: \u201e\u015ei nu numai at\u00e2t, ci ne l\u0103ud\u0103m \u015fi \u00een suferin\u0163e\u201d? Cuvintele: \u201enu numai at\u00e2t\u201d, arat\u0103 c\u0103 el a vorbit \u00eenainte de alte bunuri, la care acum adaug\u0103 avantajul pe care \u00eel avem din suferin\u0163e. De aceea a zis el: \u201e\u015ei nu numai at\u00e2t, ci ne l\u0103ud\u0103m \u015fi \u00een suferin\u0163e\u201d. Dar pentru ca s\u0103 \u00een\u0163elegem mai bine aceste cuvinte, ave\u0163i pu\u0163in\u0103 r\u0103bdare, ca s\u0103 vorbim despre aceasta mai cu de-am\u0103nuntul.<\/p>\n

C\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura cea dumnezeiasc\u0103 s-a propov\u0103duit de c\u0103tre Apostoli \u015fi ei s-au dus \u00een toate laturile lumii spre a r\u0103sp\u00e2ndi cuv\u00e2ntul despre cucernicie, c\u00e2nd ei se sileau a st\u00e2rpi r\u0103t\u0103cirea din r\u0103d\u0103cin\u0103, respingeau a\u015fez\u0103mintele \u00eenchin\u0103torilor la idoli, r\u0103zboiau toat\u0103 r\u0103utatea, Cur\u0103\u0163eau p\u0103m\u00e2ntul, r\u0103sturnau capi\u015ftile idole\u015fti, altarele \u015fi s\u0103rb\u0103torile p\u0103g\u00e2ne\u015fti, \u015fi \u00een locul acestora \u00eenv\u0103\u0163au a cunoa\u015fte pe Unul Adev\u0103ratul Dumnezeu, de\u015fteptau n\u0103dejdea la via\u0163a din cealalt\u0103 lume \u015fi gr\u0103iau despre Tat\u0103l, Fiul \u015fi Duhul Sf\u00e2nt, r\u0103sp\u00e2ndeau \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura cea \u00een\u0163eleapt\u0103 despre \u00eenviere \u015fi vesteau \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cereasc\u0103, atunci, din aceast\u0103 pricin\u0103, a izbucnit un r\u0103zboi cumplit \u015fi \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor, cel mai grozav dintre toate. Mare zgomot, larm\u0103 \u015fi r\u0103scoal\u0103 era \u00een toate cet\u0103\u0163ile \u015fi satele \u015fi casele, \u00een locurile cele locuite \u015fi \u00een pustie, pentru c\u0103 se stricau obiceiurile cele vechi, p\u0103g\u00e2ne\u015fti, se r\u0103sturnau prejudec\u0103\u0163ile cele de mult timp \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u015fi se introduceau \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi noi, de care mai \u00eenainte nimeni nu auzise, \u00eempotriva acestei \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi s-au alarmat domnii, iar \u00eemp\u0103ra\u0163ii cei puternici ai p\u0103m\u00e2ntului s-au aprins de m\u00e2nie, oamenii simpli s-au tulburat, toate locurile publice clocoteau de zgomot, scaunele judec\u0103tore\u015fti s-au \u00eenfuriat, s\u0103biile s-au scos din teac\u0103, armele s-au apucat \u015fi legile s-au m\u00e2niat. Pedepsele, muncile, schingiuirile \u015fi tot ce omului i se pare groaznic amenin\u0163au.<\/p>\n

Precum este marea c\u00e2nd se tulbur\u0103 \u015fi este \u00eengreunat\u0103 cu grozavele sf\u0103r\u00e2m\u0103ri de cor\u0103bii, a\u015fa era atunci starea lumii. Tat\u0103l se lep\u0103da de fiul s\u0103u pentru credin\u0163a cea sf\u00e2nt\u0103, mama se desp\u0103r\u0163ea de fata sa \u015fi fratele de frate, st\u0103p\u00e2nul se \u00eenfuria asupra slugii, toat\u0103 firea era r\u0103sculat\u0103, \u015fi nu a izbucnit numai un r\u0103zboi civil, ci lupt\u0103 \u015fi r\u0103zboi \u00een fiecare cas\u0103, \u00een fiecare familie. C\u0103ci cuv\u00e2ntul Domnului p\u0103trundea ca o sabie, \u015fi desp\u0103r\u0163ind m\u0103dularele bolnave de cele s\u0103n\u0103toase, pricinuia pretutindeni dezbinare \u015fi lupt\u0103 \u015fi aducea mii de lupte \u015fi prigoniri asupra credincio\u015filor. De aici a urmat c\u0103 unii au fost arunca\u0163i \u00een temni\u0163\u0103, al\u0163ii t\u00e2r\u00e2i\u0163i la judec\u0103tori, iar al\u0163ii erau du\u015fi la moarte. Unora li se r\u0103peau bunurile \u015fi averea, al\u0163ii se trimiteau \u00een surghiun, al\u0163ii erau c\u0103zni\u0163i. Tic\u0103lo\u015fia \u015fi nenum\u0103rate nenorociri c\u0103deau asupra lor mai numeroase dec\u00e2t z\u0103pada \u00een zilele cele tulburi ale iernii; \u00eenl\u0103untru era lupta, afar\u0103 frica de prieteni \u015fi de Str\u0103ini, \u015fi chiar de cei cu care erau lega\u0163i prin leg\u0103tura firii \u015fi a s\u00e2ngelui.<\/p>\n

Acestea le-a v\u0103zut Sf\u00e2ntul Pavel, acest mare Apostol al lumii, acest \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor al adev\u0103rurilor cere\u015fti. Necazurile erau de fa\u0163\u0103, \u00eenaintea m\u00e2inilor \u015fi a ochilor s\u0103i. Bunurile erau numai n\u0103d\u0103jduite \u015fi f\u0103g\u0103duite, adic\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cereasc\u0103, \u00eenvierea \u015fi \u00eendulcirea de bunurile care cov\u00e2r\u015fesc cu mult toat\u0103 g\u00e2ndirea \u015fi toat\u0103 vorba. Dimpotriv\u0103, cuptoarele cele \u00eenfocate, uneltele de schingiuire, sabia, pedeapsa de tot felul \u015fi uciderea erau nu numai a\u015fteptate, ci \u015fi sim\u0163ite. Iar cei care trebuiau s\u0103 se lupte contra tuturor acestora abia se lep\u0103daser\u0103 de altarele \u015fi de statuile idolilor, de desfr\u00e2n\u0103ri, de \u00eembuibare \u015fi de desf\u0103tare \u015fi se \u00eentorseser\u0103 la cre\u015ftin\u0103tate; \u00eenc\u0103 nu erau obi\u015fnui\u0163i cu g\u00e2ndirea cea \u00eenalt\u0103 despre via\u0163a cea ve\u015fnic\u0103, ci erau \u00eenc\u0103 lipi\u0163i de lucrurile cele de fa\u0163\u0103, \u015fi pentru aceea era de temut c\u0103 mul\u0163i vor fi mici la suflet \u015fi vor c\u0103dea, c\u00e2nd ei \u00een toate zilele vedeau prigonirea.<\/p>\n

Vezi, acum ce face \u00een\u0163elepciunea lui Pavel, care s-a \u00eenvrednicit de la Dumnezeu de taine negr\u0103ite! El necontenit le vorbea de cele viitoare, le \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa premiul luptei, le ar\u0103ta cununile de biruin\u0163\u0103, \u00eei \u00eent\u0103rea \u015fi \u00eei \u00eemb\u0103rb\u0103ta prin n\u0103dejdea bun\u0103t\u0103\u0163ilor celor ve\u015fnice. \u015ei cum gr\u0103ie\u015fte el? \u201eEu socotesc c\u0103 p\u0103timirile vremii de acum nu sunt vrednice de m\u0103rirea care ni se va descoperi\u201d (Romani 8, 18). Prin aceasta el vrea s\u0103 zic\u0103: \u201eCe-mi vorbe\u015fti mie de r\u0103ni, de gr\u0103mezile de lemne aprinse, de C\u0103l\u0103i, de pedeaps\u0103, de foame, de pierderea averii, de s\u0103r\u0103cie, de temni\u0163\u0103 \u015fi de leg\u0103turi? Adu aici tot ce vrei, tot ce oamenilor li se pare grozav \u015fi totu\u015fi nu ai putea numi nimic care s\u0103 poat\u0103 pre\u0163ui cununile \u015fi r\u0103spl\u0103tirile acelea. Toate aceste p\u0103timiri \u00eenceteaz\u0103 cu via\u0163a aceasta, iar r\u0103spl\u0103tirile cele ve\u015fnice nu au sf\u00e2r\u015fit. Cele dint\u00e2i sunt vremelnice \u015fi trec\u0103toare, cele din urm\u0103 netrec\u0103toare \u015fi ve\u015fnice. Aceasta \u00eenva\u0163\u0103 Pavel \u015fi \u00een alt loc, zic\u00e2nd: \u201eNecazul de acum este trec\u0103tor \u015fi u\u015for\u201d (II Corinteni 4, 17).<\/p>\n

A\u015fadar, el le declar\u0103 ne\u00eensemnate, dup\u0103 m\u0103rime \u015fi fel, \u015fi mic\u015foreaz\u0103 frica greut\u0103\u0163ii lor prin scurtimea timpului. C\u0103ci chiar dac\u0103 nenorocirile, dup\u0103 firea lor, ar fi grele \u015fi nesuferite, totu\u015fi greutatea lor sl\u0103be\u015fte prin scurtimea timpului, c\u0103ci necazul nostru de acum, cel u\u015for \u015fi trec\u0103tor, ne aduce o slav\u0103 ve\u015fnic\u0103, care cov\u00e2r\u015fe\u015fte totul, neprivind la cele v\u0103zute, ci la cele nev\u0103zute, \u201ec\u0103ci cele v\u0103zute sunt trec\u0103toare, iar cele nev\u0103zute ve\u015fnice\u201d (II Corinteni 4, 17-18).<\/p>\n

Dar poate va zice cineva c\u0103 toate aceste bunuri sunt numai n\u0103d\u0103jduite, iar omul cel mic la suflet \u015fi greoi nu se atrage, precum se cuvine, prin ar\u0103tarea acestor bunuri, ci caut\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 chiar \u00een via\u0163a de acum m\u00e2ng\u00e2iere \u015fi odihn\u0103. De aceea, acest \u00een\u0163elept \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, Pavel, nu ia temeiuri de m\u00e2ng\u00e2iere numai din cele viitoare, ci \u00eenc\u0103 \u015fi din via\u0163a de acum. Mai \u00eent\u00e2i num\u0103r\u0103 toate bunurile ce s-au s\u0103v\u00e2r\u015fit pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului \u015fi pe care cineva nici nu le n\u0103d\u0103jduia, dar de care se \u00eendulce\u015fte. Iar aceste bunuri prezente sunt cea mai mare \u015fi mai sigur\u0103 dovad\u0103 pentru cele pe care noi \u00eenc\u0103 le n\u0103d\u0103jduim.<\/p>\n

\u00cens\u0103 \u00een ce se cuprind acele bunuri, c\u0103rora noi ne-am \u015fi f\u0103cut p\u0103rta\u015fi? \u00centru aceea, zice Apostolul Pavel, c\u0103 Dumnezeu a dat pe Fiul S\u0103u, pe Fiul S\u0103u cel Unul-N\u0103scut \u015fi iubit, pentru noi, robii cei prih\u0103ni\u0163i, \u015fi pe noi cei \u00eengreuia\u0163i cu nenum\u0103rate p\u0103cate \u015fi ap\u0103sa\u0163i de povara cea mare a nelegiuirilor, nu numai ne-a izb\u0103vit de p\u0103cat, ci \u00eenc\u0103 ne-a pref\u0103cut \u00een drep\u0163i. F\u0103r\u0103 a pune asupr\u0103-ne ceva greu \u015fi ostenitor, ci numai cer\u00e2nd de la noi credin\u0163\u0103, ne-a f\u0103cut drep\u0163i \u015fi sfin\u0163i, ne-a declarat fii ai lui Dumnezeu, mo\u015ftenitori ai \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei cerului \u015fi \u00eempreun\u0103-mo\u015ftenitori ai lui Hristos; ne-a f\u0103g\u0103duit \u00eenvierea, nestric\u0103ciunea trupului, petrecerea cu \u00eengerii, o fericire care cov\u00e2r\u015fe\u015fte toat\u0103 g\u00e2ndirea \u2013 locuin\u0163a \u00een cer. Ne-a f\u0103g\u0103duit leg\u0103tura cu \u00censu\u015fi Dumnezeu, a rev\u0103rsat aici jos harul Sf\u00e2ntului Duh\u00a0 peste noi \u015fi ne-a slobozit de sub st\u0103p\u00e2nirea diavolului \u015fi a duhurilor rele; a st\u00e2rpit p\u0103catul, a ridicat blestemul, a sf\u0103r\u00e2mat por\u0163ile iadului, a deschis iar\u0103\u015fi raiul \u015fi a trimis nu un \u00eenger sau arhanghel, ci pe propriul S\u0103u Fiu, spre a ne face ferici\u0163i, precum a vestit prin gura proorocilor: \u201eNu un trimis, nici \u00eenger, ci \u00eensu\u015fi Domnul ne-a m\u00e2ntuit\u201d (Isaia 63, 9).<\/p>\n

Iar toate acestea, adic\u0103 sfin\u0163irea \u015fi \u00eendreptarea noastr\u0103 \u00eenc\u0103 de aici, \u015fi numai prin credin\u0163\u0103, trimiterea Unuia-N\u0103scut, a Fiului lui Dumnezeu, din cer pentru noi, darea pentru noi de c\u0103tre Tat\u0103l a Fiului S\u0103u cel preaiubit, primirea Sf\u00e2ntului Duh, dob\u00e2ndirea unor haruri at\u00e2t de bogate \u015fi a unor binefaceri at\u00e2t de multe, nu sunt, oare, toate acestea mai pre\u0163ioase dec\u00e2t miile de cununi \u015fi de bunuri c\u0103rora avem a ne face p\u0103rta\u015fi? Dup\u0103 ce Pavel a ar\u0103tat toate acestea \u00een pu\u0163ine cuvinte, iar\u0103\u015fi vine a vorbi despre n\u0103dejde. Dup\u0103 ce a zis: \u201eDeci, fiind \u00eendrepta\u0163i din credin\u0163\u0103, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Iisus Hristos, prin Care am avut \u015fi apropiere, prin credin\u0163\u0103, la harul acesta, \u00een care st\u0103m, \u015fi ne l\u0103ud\u0103m \u00eentru n\u0103dejdea slavei lui Dumnezeu\u201d (Romani 5, 1-2), el adaug\u0103 \u00eendat\u0103: \u201eNoi ne l\u0103ud\u0103m \u015fi \u00een suferin\u0163e\u201d.<\/p>\n

A\u015fadar, dup\u0103 ce a spus ceea ce se s\u0103v\u00e2r\u015fise, c\u0103 ne-am \u00eendreptat, \u015fi c\u0103 Fiul lui Dumnezeu a murit pentru noi \u015fi prin El avem apropiere la Tat\u0103l, \u015fi ne-am f\u0103cut p\u0103rta\u015fi harului \u015fi darurilor Lui, \u015fi c\u0103 ne-a slobozit din p\u0103cate, \u015fi dup\u0103 ce a pomenit de bunurile cele viitoare, adic\u0103 de \u201eslava cea viitoare cu care noi ne l\u0103ud\u0103m\u201d, totu\u015fi, observ\u0103 c\u0103 aceast\u0103 n\u0103dejde nu este de ajuns spre a trezi pe cei mici la suflet \u015fi a-i \u00eemb\u0103rb\u0103ta.<\/p>\n

Socote\u015fte acum \u00een\u0163elepciunea Sf\u00e2ntului Pavel. Chiar din lucrurile care par a \u00eentrista pe ascult\u0103tori, a-i tulbura \u015fi a-i nedumeri, tocmai dintr-acelea el \u00eemplete\u015fte cununi de m\u00e2ng\u00e2iere \u015fi de laud\u0103. C\u0103ci dup\u0103 ce a enumerat toate acestea, zice: \u201eEu \u00eens\u0103 socotesc binefaceri nu numai cele \u00een\u015firate p\u00e2n\u0103 acum, c\u0103 noi ne-am sfin\u0163it \u015fi ne-am \u00eendreptat prin Fiul lui Dumnezeu, c\u0103 noi ne-am \u00eendulcit de harul lui Dumnezeu, ne-am slobozit din p\u0103cat, c\u0103 ni s-au d\u0103ruit at\u00e2t de multe, \u015fi \u00eenc\u0103 at\u00e2t de multe ni s-au f\u0103g\u0103duit \u00een cealalt\u0103 lume, adic\u0103 slava cea negr\u0103it\u0103, nemurirea, \u00eenvierea trupului, petrecerea cu \u00eengerii \u015fi cu Hristos, locuin\u0163a \u00een cer\u201d, ci el adaug\u0103 la acestea \u015fi cele ce se socotesc de oameni \u00eenfrico\u015fate, adic\u0103 judec\u0103\u0163ile, temni\u0163a, moartea, amenin\u0163\u0103rile, foamea, schingiuirile, munca, cuptoarele \u00eenfocate, surghiunirea, luptele, r\u0103scoala \u015fi cearta; toate acestea le adaug\u0103 la darurile \u015fi binefacerile lui Dumnezeu.<\/p>\n

El socote\u015fte c\u0103 cineva trebuie s\u0103 se bucure nu numai de lucrurile acelea, ci s\u0103 se laude \u015fi \u00een suferin\u0163e, precum zice: \u201eM\u0103 bucur de suferin\u0163ele mele pentru voi \u015fi \u00eemplinesc, \u00een trupul meu, lipsurile necazurilor lui Hristos\u201d (Coloseni 1, 24). Vezi tu acest suflet viteaz, acest suflet \u00eenalt \u015fi acest duh nebiruit, care se laud\u0103 nu numai pentru cununi, ci se bucur\u0103 \u00eenc\u0103 \u015fi de lupte; nu numai pentru r\u0103spl\u0103tiri se vesele\u015fte, dar salt\u0103 de bucurie chiar \u015fi pentru lupt\u0103; se vesele\u015fte nu numai pentru plat\u0103, ci \u015fi pentru str\u0103danie? Nu-mi spune mie de \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cerului \u015fi de cununile neve\u015ftejite \u015fi de premiul luptei, ci de lucrurile de acum, cele pline de osteneal\u0103 \u015fi de grij\u0103. Despre ele s\u0103 vorbe\u015fti cu mine, \u015fi eu \u00ee\u0163i voi ar\u0103ta c\u0103 noi, \u015fi pentru acestea trebuie s\u0103 ne bucur\u0103m, ba \u00eenc\u0103 cu deosebire s\u0103 ne bucur\u0103m foarte \u00een luptele p\u0103m\u00e2nte\u015fti.<\/p>\n

Lupta aduce cu sine numai povar\u0103 \u015fi osteneal\u0103, dar Biruin\u0163a face pl\u0103cere. Aici, \u00eens\u0103, la luptele pentru \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cerului, este altfel, c\u0103ci chiar \u00eenainte de biruin\u0163\u0103, chiar \u00een timpul luptei, are cineva deplin temei a se l\u0103uda a triumfa. Iar pentru ca s\u0103 vezi c\u0103 a\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103, prive\u015fte la sfin\u0163ii din toate neamurile \u015fi din toate veacurile, iau cum zice Iacov: \u201eLua\u0163i pild\u0103 de suferin\u0163\u0103 \u015fi de robire \u00eendelungat\u0103 pe proorocii care au gr\u0103it \u00eentru numele Domnului\u201d (Iacov 5, 10). A\u015fa, \u00eensu\u015fi Pavel, care \u00eendeamn\u0103 la aceast\u0103 lupt\u0103, vorbe\u015fte de nenum\u0103ratele p\u0103timiri ale sfin\u0163ilor, pe care ar fi cu neputin\u0163\u0103 a le num\u0103ra pe toate, \u015fi apoi adaug\u0103: \u201eAu pribegit \u00een piei de oaie \u015fi de capr\u0103, lipsi\u0163i fiind, str\u00e2mtora\u0163i, r\u0103u primi\u0163i; ei, de care lumea nu era vrednic\u0103\u201d (Evrei 11, 37-38), \u015fi cu toate aceste necazuri, erau veseli. Aceasta poate s\u0103 o vad\u0103 oricine din purtarea lor, atunci c\u00e2nd Apostolii au fost mai \u00eent\u00e2i arunca\u0163i \u00een temni\u0163\u0103 \u015fi apoi biciui\u0163i. Ce Ziceau ei atunci? \u201eS-au dus bucur\u00e2ndu-se de la fa\u0163a sinedriului, c\u0103 s-au \u00eenvrednicit, pentru numele Lui, s\u0103 sufere ocar\u0103\u201d (Fapte 5, 41).<\/p>\n

Vede\u0163i c\u0103 \u015fi necazurile au slava \u015fi r\u0103spl\u0103tirea lor? Privi\u0163i numai la Sf\u00e2ntul Pavel, cum z\u0103cea el \u00een temni\u0163\u0103, Cum se \u0163\u00e2ra \u00eenaintea judec\u0103torilor, c\u00e2t de sl\u0103vit, c\u00e2t de str\u0103lucit, c\u00e2t de admirabil se p\u0103rea el tuturor, mai v\u00e2rtos Celor care \u00eel prigoneau \u015fi-l p\u00e2ndeau!<\/p>\n

Dar ce zic eu c\u0103 el atunci se p\u0103rea oamenilor sl\u0103vit? Ba \u00eenc\u0103 tocmai c\u00e2nd el era b\u0103tut, era \u00eenfrico\u015fat chiar \u015fi duhurilor rele. C\u00e2nd era \u00een temni\u0163\u0103, sau c\u00e2nd suferea sf\u0103r\u00e2mare de corabie, atunci el s\u0103v\u00e2r\u015fea cele mai multe minuni, atunci el era mai \u00eenving\u0103tor asupra puterilor \u015fi st\u0103p\u00e2nirilor vr\u0103jma\u015fe. Deci, fiindc\u0103 el \u015ftia bine ce c\u00e2\u015ftig trage sufletul s\u0103u din necazuri, de aceea zicea: \u201eC\u00e2nd sunt slab, atunci sunt tare\u201d (II Corinteni 12, 10), \u015fi pentru aceasta zice \u00een acela\u015fi loc: \u201ePentru aceea m\u0103 bucur \u00eentru sl\u0103biciunile mele, \u00een def\u0103im\u0103ri, \u00een nevoi, \u00een prigoane, \u00een str\u00e2mtor\u0103ri pentru Hristos, ca s\u0103 locuiasc\u0103 \u00eentru mine puterea lui Hristos\u201d (II Corinteni 12, 10 \u015fi 9). De aceea, c\u00e2nd el \u00een epistola sa, voind s\u0103 dojeneasc\u0103 pe unii dintre corintenii care aveau \u00eenalt\u0103 socotin\u0163\u0103 despre sine \u015fi dispre\u0163uiau pe al\u0163ii, a fost silit s\u0103 vorbeasc\u0103 despre propriile sale \u00eensu\u015firi cov\u00e2r\u015fitoare.<\/p>\n

Nu s-a l\u0103udat nici cu minunile, nici cu semnele sale, nici cu vrednicia \u015fi \u00een\u0103l\u0163imea sa, ci s-a l\u0103udat cu temni\u0163a, cu judec\u0103toriile, cu foamea, cu frigul, cu luptele \u015fi cu prigonirile ce a suferit, zic\u00e2nd: \u201eDe sunt ei slugi ale lui Hristos, eu sunt \u00eenc\u0103 mai mult\u201d (II Corinteni 11, 23). Iar \u00eentru ce st\u0103 acest \u201emai mult\u201d, arat\u0103 \u00een cele urm\u0103toare: \u201e\u00eentru osteneli mai mult, \u00een temni\u0163\u0103 mai mult, \u00eentru b\u0103t\u0103i peste m\u0103sur\u0103, la moarte adeseori\u201d (II Corinteni 11, 23). \u015ei apoi adaug\u0103: \u201eDe se cuvine a m\u0103 l\u0103uda, \u00eentru suferin\u0163ele mele m\u0103 voi l\u0103uda\u201d (II Corinteni 11, 30).
\nVezi cum el \u00eentru acestea g\u0103se\u015fte mai mult\u0103 slav\u0103 dec\u00e2t \u00een cununile \u015fi \u00eensu\u015firile sale cele sl\u0103vite, \u015fi de aceea zice: \u201e\u015ei nu numai at\u00e2t, ci ne l\u0103ud\u0103m \u015fi \u00een suferin\u0163e\u201d (Romani 5, 3).<\/p>\n

Ce \u00eenseamn\u0103 aceasta: \u201enu numai at\u00e2t\u201d! El vrea s\u0103 zic\u0103: \u201eNoi r\u0103m\u00e2nem \u00eentru necazuri \u015fi suferin\u0163e nu numai cu curaj \u015fi f\u0103r\u0103 sup\u0103rare, ba le \u015fi socotim cinste \u015fi ne l\u0103ud\u0103m cu aceste suferin\u0163e\u201d. Dup\u0103 ce a spus c\u0103 necazurile duc la cea mai mare cinste, la laud\u0103 \u015fi la slav\u0103, a\u015fadar, neap\u0103rat \u015fi la bucurie, c\u0103ci unde este slav\u0103 \u015fi cinste, acolo este \u015fi bucurie, dup\u0103 ce el a ar\u0103tat c\u00e2t de sl\u0103vit si l\u0103udat este a suferi necazuri, vorbe\u015fte de alt\u0103 road\u0103 mare \u015fi sl\u0103vit\u0103 a suferin\u0163elor. Care este aceea? El zice: \u201eSuferin\u0163a aduce r\u0103bdare, iar r\u0103bdarea \u00eencercare, iar \u00eencercarea n\u0103dejde, iar n\u0103dejdea nu ru\u015fineaz\u0103\u201d (Romani 5, 3-4). Ce vrea s\u0103 zic\u0103 aceasta: \u201eSuferin\u0163a aduce r\u0103bdare\u201d!<\/p>\n

Acesta este cel mai sl\u0103vit rod al suferin\u0163elor, c\u0103 ele \u00eemputernicesc \u015fi \u00eent\u0103resc pe omul cel asuprit. Aici se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca \u015fi cu arborii. Arborii care cresc la umbr\u0103 \u015fi sunt ap\u0103ra\u0163i de toate v\u00e2nturile, de\u015fi se par la privirea pe dinafar\u0103 c\u0103 \u00eenverzesc \u015fi \u00eenfloresc frumos, ei sunt mol\u0103i \u015fi bure\u0163o\u015fi \u015fi se v\u0103t\u0103ma u\u015for de orice furtun\u0103. Dimpotriv\u0103, arborii care stau pe \u00een\u0103l\u0163imile mun\u0163ilor, izbi\u0163i de multe \u015fi puternice v\u00e2nturi, r\u0103bd\u00e2nd toate vremile cele rele, suport\u00e2nd furtunile cele mai silnice \u015fi suferind mult de z\u0103pad\u0103, ace\u015ftia sunt mai tari dec\u00e2t fierul. De asemenea, \u015fi acele trupuri omene\u015fti care sunt crescute \u00een multe \u015ei felurite \u00eendestul\u0103ri, care sunt \u00eempodobite cu haine moi, care necontenit \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 b\u0103i \u015fi unsori \u015fi se \u00eendulcesc cu bucate bune, acestea sunt cu totul incapabile de toate ostenelile \u015fi greut\u0103\u0163ile pe care trebuie s\u0103 le rabde cineva pentru cucernicie, \u015fi a\u015fa se fac vinovate de foarte mare pedeaps\u0103.<\/p>\n

De asemenea, \u015fi sufletele care duc o via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 sup\u0103rare, care au prisosin\u0163\u0103 de \u00eendestul\u0103ri, care afl\u0103 bucurie numai \u00een cele de aici, aceste suflete, zic, sunt mai moi dec\u00e2t ceara, slabe \u015fi incapabile de fapta cea bun\u0103 \u015fi, \u00een fine, ajung prad\u0103 focului celui ve\u015fnic. Iar sufletele care necontenit sufer\u0103 primejdii \u015fi osteneli \u015fi necazuri pentru Dumnezeu, sunt oarecum crescute cu acestea, ele sunt mai v\u00e2rtoase, mai tari dec\u00e2t diamantul \u015fi mai nobile. Tocmai prin necontenitele necazuri se fac ne\u00eenvinse de potrivnicii lor \u015fi dob\u00e2ndesc o iscusin\u0163\u0103 \u00een r\u0103bdare \u015fi \u00een statornicie, care prin nimic nu se poate cl\u0103ti. Precum cei care pentru prima dat\u0103 fac c\u0103l\u0103torie pe mare ame\u0163esc \u015fi se \u00eemboln\u0103vesc cumplit, iar cei care au f\u0103cut \u00eendelungate c\u0103l\u0103torii pe mare, care de sute de ori au \u0163inut lupta cu valurile \u015fi care au suferit \u00eenc\u0103 \u015fi sf\u0103r\u00e2mare de corabie intr\u0103 \u00een noile c\u0103l\u0103torii pe mare plini de curaj \u015fi de vitejie, a\u015fa \u015fi sufletul care a r\u0103bdat multe ispite \u015fi a suferit multe necazuri, pe viitor se obi\u015fnuie\u015fte \u015fi se \u00eent\u0103re\u015fte \u00een osteneli, f\u0103r\u0103 a se mai teme \u015fi a se \u00eenfrico\u015fa \u015fi f\u0103r\u0103 a se buim\u0103ci. Adic\u0103, prin necontenita \u00eendeletnicire \u00een suferin\u0163e, sufletul ajunge a suporta cu u\u015furin\u0163\u0103 toate \u00eempotrivirile.<\/p>\n

Tocmai aceasta o spune Sf\u00e2ntul Pavel, acest mare dasc\u0103l al c\u0103ii celei cere\u015fti, c\u00e2nd zice: \u201e\u015ei nu numai at\u00e2t, ci ne l\u0103ud\u0103m \u015fi \u00een suferin\u0163e\u201d, adic\u0103 noi, \u00eenainte de a ajunge la \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cea ve\u015fnic\u0103 \u015fi la cununile cele cere\u015fti, tragem din necazuri un folos sl\u0103vit, c\u0103 prin necontenitele suferin\u0163e sufletul nostru se \u00eent\u0103re\u015fte \u015fi priceperea noastr\u0103 se face mai tare \u015fi mai \u00een\u0163eleapt\u0103.<\/p>\n

\u015etiind toate acestea, iubi\u0163ilor, s\u0103 suport\u0103m cu r\u0103bdare \u015fi cu statornicie necazurile \u015fi suferin\u0163ele care ne vin, c\u0103ci Dumnezeu le las\u0103 \u015fi ele ajut\u0103 la m\u00e2ntuirea noastr\u0103. S\u0103 nu fim f\u0103r\u0103 inim\u0103, s\u0103 nu c\u0103dem birui\u0163i de ispite, ci s\u0103 ne \u00eent\u0103rim cu puterea b\u0103rb\u0103teasc\u0103 \u015fi totdeauna s\u0103 mul\u0163umim lui Dumnezeu pentru binefacerile ce ne-a ar\u0103tat, ca s\u0103 ne \u00eendulcim at\u00e2t de bunurile de acum, c\u00e2t \u015fi de cele viitoare s\u0103 ne facem p\u0103rta\u015fi, prin harul \u015fi prin mila \u015fi iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, C\u0103ruia \u00eempreun\u0103 cu Tat\u0103l \u015fi cu Sf\u00e2ntul \u015fi de via\u0163\u0103 f\u0103c\u0103torul Duh se cuvine slava \u015fi cinstea, acum \u015fi \u00een vecii vecilor. Amin.<\/p>\n

Sursa: ioanguradeaur.ro<\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

S\u00e2ntul IOAN GUR\u0102 DE AUR, cuv\u00e2nt la Duminica Tuturor Sfin\u0163ilor – din \u201cPredici la duminici \u015fi s\u0103rb\u0103tori\u201d Este o munc\u0103 grea pentru lucr\u0103torul de p\u0103m\u00e2nt a conduce plugul, a trage brazdele, a arunca s\u0103m\u00e2n\u0163a, a suferi vremea rea \u015fi frigul, a abate de la ogor apa cea de prisos, a s\u0103pa canale prin mijlocul ogorului <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34],"tags":[],"class_list":["post-10628","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cuvinte-de-invatatura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10628","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10628"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10628\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10628"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10628"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10628"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}