{"id":10869,"date":"2018-06-16T08:55:08","date_gmt":"2018-06-16T11:55:08","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=10869"},"modified":"2018-06-16T13:45:52","modified_gmt":"2018-06-16T16:45:52","slug":"evanghelia-mintii-curate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/evanghelia-mintii-curate\/","title":{"rendered":"Evanghelia min\u0163ii curate"},"content":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Nicolae Velimirovici<\/strong>, predic\u0103 la duminica a treia dup\u0103 Rusalii <\/em><\/p>\n

Dintre to\u0163i oamenii de pe p\u0103m\u00e2nt, cea mai mare r\u0103spundere \u00eenaintea lui Dumnezeu o poart\u0103 cel ce se nume\u015fte pe sine cre\u015ftin; Dumnezeu le-a dat cel mai mult cre\u015ftinilor, \u015fi va cere mult de la ei. Popoarelor care s-au \u00eendep\u0103rtat de descoperirea primordial\u0103 a lui Dumnezeu. Dumnezeu le-a l\u0103sat natura \u015fi mintea: natura drept carte \u015fi mintea drept \u00eendreptar de citire a acestei c\u0103r\u0163i. Cre\u015ftinilor \u00eens\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 natur\u0103 \u015fi minte, le-a fost restaurat\u0103 revela\u0163ia primordial\u0103, \u015fi li s-a dat o nou\u0103 revela\u0163ie \u00een Domnul Iisus Hristos. Cre\u015ftinii au \u015fi Biserica, paznic, t\u00e2lcuitor \u015fi \u00eendrum\u0103tor \u00eentru am\u00e2ndou\u0103 Revela\u0163iile; \u00een sf\u00e2r\u015fit, cre\u015ftinii au \u015fi puterea Duhului Sf\u00e2nt, de via\u0163\u0103-d\u0103t\u0103toare, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi c\u0103l\u0103uzitor \u00eenc\u0103 din \u00eenceputul Bisericii. Astfel pe c\u00e2nd necre\u015ftinii au un singur talant – mintea – care \u00eei \u00eendrum\u0103 \u015fi-i \u00eenv\u0103\u0163a din cartea naturii, cre\u015ftinii au cinci talan\u0163i: mintea, revela\u0163ia veche, revela\u0163ia nou\u0103, Biserica \u015fi puterea Duhului Sf\u00e2nt.<\/p>\n

C\u00e2nd un om care nu este cre\u015ftin se \u00eentoarce c\u0103tre natur\u0103, s\u0103 o citeasc\u0103 \u015fi s\u0103 o t\u00e2lcuiasc\u0103, are lumina unei singure candele: mintea; c\u00e2nd un evreu se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre natur\u0103, s\u0103 o citeasc\u0103 \u015fi s\u0103 o t\u00e2lcuiasc\u0103, are lumina a dou\u0103 candele: mintea \u015fi revela\u0163ia veche; dar c\u00e2nd un cre\u015ftin se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre natur\u0103, s\u0103 o citeasc\u0103 \u015fi s\u0103 o t\u00e2lcuiasc\u0103, are lumin\u0103 a cinci candele: mintea, revela\u0163ia veche, revela\u0163ia nou\u0103, Biserica \u015fi puterea Duhului Sf\u00e2nt. Cine, a\u015fadar, vede mai bine: cel cu o lumin\u0103, cel cu dou\u0103 sau cel cu cinci ? F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 to\u0163i pot citi c\u00e2te ceva, dar nici vorb\u0103 c\u0103 cel cu cinci lum\u00e2n\u0103ri va vedea mai limpede \u015fi mai departe dec\u00e2t ceilal\u0163i doi.<\/p>\n

C\u00e2nd unui om care merge la lumina a cinci candele i se st\u00e2ng toate cinci, se g\u0103se\u015fte \u00eentr-un \u00eentuneric cu mult mai mare dec\u00e2t unul care merge la lumina unei singure candele care i se stinge. C\u00e2nd doi oameni se g\u0103sesc \u00een acela\u015fi \u00eentuneric, mai negru e \u00eentunericul pentru ochii celui care vine dintr-o lumin\u0103 mai mare. Cei care merg la lumina doar a unei singure candele, \u015fi merg cu inima curat\u0103 \u015fi cu minte ne\u00eentunecat\u0103, pot r\u0103zbi prin valea \u00eentunecoas\u0103 a acestei lumi spre lumina cea mare a lui Dumnezeu; dar mai u\u015for pot str\u0103bate cei al c\u0103ror drum e luminat de un sfe\u015fnic cu cinci lumini. Iar dac\u0103 cei care merg cu o candel\u0103 sunt f\u0103r\u0103 cuv\u00e2nt de ap\u0103rare (Romani 1, 20) dac\u0103 se abat din cale \u015fi se pierd \u00een \u00eentuneric, ce cuv\u00e2nt de ap\u0103rare \u00eenaintea lui Dumnezeu vor avea cei c\u0103rora Dumnezeu le-a dat cinci lumini, dac\u0103 ei se abat din cale \u015fi se pierd \u00een \u00eentuneric ? Cu adev\u0103rat, \u00eentre to\u0163i oamenii de pe p\u0103m\u00e2nt, cea mai mare r\u0103spundere \u00eenaintea lui Dumnezeu o poart\u0103 cel ce se nume\u015fte pe sine cre\u015ftin.<\/p>\n

\u00cen Evanghelia de ast\u0103zi, Domnul dezv\u0103luie adev\u0103ruri limpezi \u015fi simple pe care mul\u0163i dintre noi, cu incon\u015ftien\u0163\u0103, le calc\u0103 \u00een picioare \u00een fiecare zi; adev\u0103ruri at\u00e2t de simple \u015fi de limpezi \u00eenc\u00e2t \u015fi un om cu o singur\u0103 lumin\u0103 – cu o minte curat\u0103, dar al lui Dumnezeu -” le pot vedea \u015fi recunoa\u015fte. Zice Domnul: Lumin\u0103torul trupului este ochiul; de va fi ochiul t\u0103u curat, tot trupul t\u0103u va fi luminat. Iar de va fi ochiul t\u0103u r\u0103u, tot trupul t\u0103u va fi \u00eentunecat.<\/p>\n

Ochii sunt fereastra trupului, fereastra prin care simte lumina, prime\u015fte lumina \u015fi se cunoa\u015fte a fi \u00een lumin\u0103. Dac\u0103 fereastra e astupat\u0103, \u00een ce \u00eentuneric se afl\u0103 trupul! Ochii sunt c\u0103l\u0103uza trupului; c\u00e2t\u0103 vreme c\u0103l\u0103uza e \u00een fa\u0163\u0103, trupul \u00eenainteaz\u0103 \u015fi nu alunec\u0103 din Cale – picioarele merg \u00eencotro trebuie, m\u00e2inile \u015fi ele fac ce trebuie, la fel fiecare m\u0103dular. Dar c\u00e2nd c\u0103l\u0103uza r\u0103m\u00e2ne \u00een \u00eentuneric, \u00een ce \u00eentuneric se vor afla cei ce vin dup\u0103 d\u00e2nsa! Dac\u0103 ochii orbesc \u015fi nu mai lumineaz\u0103 trupul, ce gr\u0103mad\u0103 monstruoas\u0103 de \u00eentuneric va fi acel trup! Toate c\u0103r\u0103rile i se \u00eenchid; picioarele ori stau \u00een loc, ori o iau aiurea; m\u00e2inile ori nu fac nimic ori lucreaz\u0103 anapoda; la fel toate m\u0103dularele. Picioarele se t\u00e2r\u0103sc anevoie, \u00eencerc\u00e2nd prin \u00eencetineal\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 locul luminii care lipse\u015fte; m\u00e2inile se \u00eentind, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 ating\u0103 \u015fi atingerea s\u0103 \u0163in\u0103 loc luminii care lipse\u015fte; urechea se ciule\u015fte, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 vederea. Dar \u00een zadar: cei condu\u015fi nu pot \u0163inea loc de c\u0103l\u0103uz\u0103. Se isc\u0103 z\u0103p\u0103ceal\u0103, haos. F\u0103r\u0103 vedere, trupul este adev\u0103rat\u0103 temni\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00cen\u0163elesul ascuns al acestor cuvinte \u00eel dezv\u0103luie limpede propozi\u0163ia ce urmeaz\u0103: Deci, dac\u0103 lumina care e \u00een tine este \u00eentuneric, dar \u00eentunericul cu c\u00e2t mai mult! Domnul nu spune „\u00een fa\u0163a ta”, sau „deasupra ta”, ci „lumina care e \u00een tine”. Spun\u00e2nd aceasta, \u00eentoarce \u00eentreaga icoan\u0103 a ochiului \u015fi a trupului spre omul dinl\u0103untru, spre minte \u015fi spre suflet, pentru c\u0103 ochiul e chipul min\u0163ii, iar sufletul chipul trupului. \u00cen Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 se vorbe\u015fte adesea de vederea min\u0163ii, precum \u015fi de orbirea ei. Apostolul Pavel cere de la Dumnezeu pentru Efeseni: S\u0103 v\u0103 lumineze ochii inimii (1,18), iar Psalmistul se roag\u0103: Descopere ochii mei \u015fi voi cunoa\u015fte minunile din legea Ta (Psalm 118,18), \u00een\u0163eleg\u00e2nd aici ochii min\u0163ii, vederea dinl\u0103untru, singur\u0103 prin care se poate vedea Legea lui Dumnezeu.<\/p>\n

Mintea este ochiul sufletului \u00eentreg. Mintea este fereastra sufletului spre Dumnezeu. C\u00e2nd mintea e curat\u0103, luminat\u0103 \u015fi deschis\u0103 spre Dumnezeu, se revars\u0103 \u00een tot sufletul lumina din cer \u015fi g\u00e2ndurile ni se \u00eenalt\u0103 \u015fi ele spre Dumnezeu. Atunci toate sim\u0163irile noastre sunt pline de dragoste de Dumnezeu \u015fi de Legea Lui, toate n\u0103zuin\u0163ele \u015fi dorin\u0163ele noastre, toate lucr\u0103rile sufletului nostru sunt pline de lumin\u0103, \u00eentregi \u015fi puse \u00een slujba lui Dumnezeu. Sunt ca un c\u00e2mp \u00eensorit pe care pasc turmele \u015fi se veselesc p\u0103storii \u015fi unde nu cuteaz\u0103 lupii s\u0103 intre din pricina luminii. Numai c\u00e2nd asfin\u0163e\u015fte soarele \u015fi cade noaptea \u00eendr\u0103znesc lupii s\u0103 ias\u0103 \u00een c\u00e2mp dup\u0103 prad\u0103. Luminat de o minte teaf\u0103r\u0103 \u015fi curat\u0103, sufletul e ferit de fiare s\u0103lbatice, de r\u0103ut\u0103\u0163i \u015fi patimi, care cad asupra lui numai \u00een \u00eentunericul unei min\u0163i bolnave.<\/p>\n

Fiind Ava Veniamin bolnav de moarte, ucenicii se rugau l\u00e2ng\u0103 patul lui pentru \u00eens\u0103n\u0103to\u015fire. Dar b\u0103tr\u00e2nul, auzind pentru ce se roag\u0103, le-a zis: Ruga\u0163i-v\u0103 pentru omul meu cel dinl\u0103untru, s\u0103 nu se \u00eemboln\u0103veasc\u0103 acesta; de pe urma trupului n-am avut mare lucru de c\u00e2\u015ftigat, iar acum, c\u0103-i bolnav, nu simt nici o pierdere (Pateric).<\/p>\n

C\u00e2nd mintea e curat\u0103, totul \u00een sufletul omului este curat \u015fi este curat omul \u00eentreg. Toate sunt curate pentru cei cura\u0163i (Tit 1,15). F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 \u00een orice om, pe l\u00e2ng\u0103 cea mai mare cur\u0103\u0163ie se afl\u0103 \u015fi impurit\u0103\u0163i; dar omul cu minte curat\u0103 nu va vedea necur\u0103\u0163ia, pentru c\u0103 \u00ee\u015fi \u00eendreapt\u0103 mintea, \u015fi prin minte tot sufletul, numai spre ceea ce este curat at\u00e2t \u00eentr\u00e2nsul c\u00e2t \u015fi \u00een lumea \u00eenconjur\u0103toare. \u015ei, \u00eendrept\u00e2ndu-\u015fi mintea numai spre ceea ce este curat, se \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte tot mai mult \u015fi mai mult \u00een cur\u0103\u0163ie. Cu c\u00e2t mintea ni se alipe\u015fte de M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos care este des\u0103v\u00e2r\u015firea cur\u0103\u0163iei \u015fi a luminii, cu at\u00e2t mai curat\u0103, mai str\u0103lucit\u0103 \u015fi mai \u00een\u0163eleg\u0103toare se face, \u015fi odat\u0103 cu ea \u015fi inima \u015fi tot sufletul nostru.<\/p>\n

Dac\u0103 mintea se \u00eentoarce de la Dumnezeu, \u00eel t\u0103g\u0103duie\u015fte sau \u00eel hule\u015fte, f\u0103clia sufletului se stinge, fereastra se astup\u0103 \u015fi c\u00e2rmaciul sufletului, mintea, alunec\u0103 \u015fi cade \u00een pr\u0103pastie. O, cum se \u00eentunec\u0103 atunci sufletul! Ce r\u0103zmeri\u0163a-i \u00eentr\u00e2nsul \u015fi cum se clatin\u0103 orbec\u0103ind afar\u0103 din cale ! Drept c\u0103l\u0103uz\u0103 e luat un fugar, drept lumin\u0103 o sc\u00e2nteie f\u0103r\u0103 via\u0163\u0103, ce degrab\u0103 sting\u00e2ndu-se, \u00eel las\u0103 pe cel dus de ea \u00een seama unei sim\u0163iri trec\u0103toare, c\u0103reia repede \u00eei ia locul o alta, \u015fi astfel zbur\u0103t\u0103cind de la o dorin\u0163\u0103 la alta omul cade \u00eentreg \u00een \u00eentunericul nep\u0103truns al dezn\u0103dejdii. Atunci sufletul sf\u00e2r\u015fit de puteri se pred\u0103 cu totul trupului: trupului care \u015fi el s-a f\u0103cut \u00eentuneric \u015fi orbire, lipsit fiind de lumina \u00een\u0163elegerii. Trupul ajunge c\u00e2rmaci. Orbul duce pe orb, \u015fi am\u00e2ndoi cad \u00een pr\u0103pastie.<\/p>\n

Cuv\u00e2ntul de mai sus al lui Hristos se potrive\u015fte deasemenea p\u0103rin\u0163ilor \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor, conduc\u0103torilor de popoare \u015fi preo\u0163ilor Bisericii lui Dumnezeu. P\u0103rin\u0163ii sunt, cumva, ochii copilului; la fel sunt \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103cei \u015fi conduc\u0103torii pentru popor. Dac\u0103 cei ce merg \u00een frunte nu v\u0103d \u00eencotro se \u00eendreapt\u0103, cu at\u00e2t mai pu\u0163in v\u0103d cei ce merg dup\u0103 ei. Dac\u0103 p\u0103rin\u0163ii s-au r\u0103t\u0103cit, cum s\u0103 g\u0103seasc\u0103 pruncul calea cea dreapt\u0103? Dac\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii mint, cum s\u0103 \u00eenve\u0163e ucenicii adev\u0103rul? Cu conduc\u0103tori f\u0103r\u0103 de Dumnezeu, cum s\u0103 fie evlavios poporul? \u015ei cu preo\u0163i prih\u0103ni\u0163i, cum s\u0103 fie credincio\u015fii cura\u0163i? Atunci se va ar\u0103ta asupra acelora tot adev\u0103rul profetic al cuvintelor ce s-au dovedit, de at\u00e2tea nenum\u0103rate ori, adev\u0103rate pentru israeli\u0163i: Cu ochii v\u0103 ve\u0163i uita, \u015fi nu ve\u0163i vedea (Matei 13, 14; cf. Ioan 9, 39). Adic\u0103: v\u0103 ve\u0163i uita cu ochi trupe\u015fti la cele duhovnice\u015fti, \u015fi nu le ve\u0163i vedea; pentru c\u0103 ochii trupe\u015fti p\u0103trund trupescul iar ochii duhovnice\u015fti (mintea), ceea ce e duhovnicesc. Dac\u0103 mintea \u0163i-e oarb\u0103, tot duhovnicescul din cer \u015fi de pe p\u0103m\u00e2nt \u00ee\u0163i r\u0103m\u00e2ne nev\u0103zut \u015fi ne\u015ftiut \u0163ie, pentru c\u0103 nu vezi dec\u00e2t cu ochii trupe\u015fti. Omul firesc nu prime\u015fte cele ale Duhului lui Dumnezeu, c\u0103ci pentru el sunt nebunie \u015fi nu poate s\u0103 le \u00een\u0163eleag\u0103, fiind judecate duhovnice\u015fte (1 Corinteni 2,14).<\/p>\n

Auzi ce zice Apostolul Pavel: Noi avem mintea lui Hristos (1 Corinteni 2,16). Fericit cine poate spune c\u0103 are mintea lui Hristos! Fericit cine a lep\u0103dat mintea cea muritoare, \u00een\u015fel\u0103toare, p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 \u015fi \u00een locul ei a pus mintea cea tare a lui Hristos! Unul ca acesta plin va fi de lumin\u0103 negr\u0103it\u0103, \u015fi va vedea lumea \u00eentreag\u0103 sc\u0103ldat\u0103 \u00een lumin\u0103, cum a v\u0103zut Moise rugul aprins. Va umbla hot\u0103r\u00e2t \u00een valea cea neagr\u0103 a acestei vie\u0163i, pentru c\u0103 drumul s\u0103u e luminat de lumina luminilor, de Ochiul atoatev\u0103z\u0103tor, de Mintea cea preacurat\u0103. Pentru c\u0103 spune Domnul: Eu sunt Lumina lumii; cel ce \u00eemi urmeaz\u0103 Mie nu va umbla \u00een \u00eentuneric (Ioan 8, 12). Hristos e lumina noastr\u0103; Hristos e ochiul vie\u0163ii noastre. Dac\u0103 vrea cineva s\u0103 cunoasc\u0103 via\u0163a \u015fi s\u0103 vad\u0103 c\u0103rarea vie\u0163ii adev\u0103rate, cu ochiul acesta trebuie s\u0103 priveasc\u0103. Orice alt ochi e, \u00een chip v\u0103t\u0103m\u0103tor, mai mult sau mai pu\u0163in \u00eentunecat \u015fi murd\u0103rit, ar\u0103t\u00e2nd lucrurile fie mai mici fie mai mari, fie mai apropiate fie mai dep\u0103rtate dec\u00e2t sunt, ca ni\u015fte ochelari. Numai cu ochii lui Hristos vedem lucrurile a\u015fa cum sunt, \u00een cer \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt, \u00een oameni \u015fi \u00een celelalte zidiri. De aceea greu le va fi celor c\u0103rora li s-a dat s\u0103 vad\u0103 cu ochii lui Hristos, \u015fi nu v\u0103d, s\u0103 dea seam\u0103 \u00eenaintea lui Dumnezeu pentru aceasta.<\/p>\n

Nimeni nu poate s\u0103 slujeasc\u0103 la doi domni, c\u0103ci sau pe unul \u00eel va ur\u00ee \u015fi pe cel\u0103lalt \u00eel va iubi, sau de unul se va lipi \u015fi pe cel\u0103lalt \u00eel va dispre\u0163ui, nu pute\u0163i s\u0103 sluji\u0163i lui Dumnezeu \u015fi lui mamona. Pot dou\u0103 ro\u0163i de la o c\u0103ru\u0163\u0103 s\u0103 mearg\u0103 \u00eenainte \u015fi dou\u0103 \u00eenapoi? Poate omul s\u0103 se uite cu un ochi la r\u0103s\u0103rit \u015fi cu cel\u0103lalt la apus?<\/p>\n

[Zice ava Isaia: „Precum nu po\u0163i privi cu un ochi la cer \u015fi cu altul la p\u0103m\u00e2nt, nici mintea nu poate s\u0103 amestece grija de cele cere\u015fti cu grija de cele p\u0103m\u00e2nte\u015fti”]<\/p>\n

Cum s-o ia un picior la dreapta, \u015fi cel\u0103lalt la st\u00e2nga? Nu se poate. Tot a\u015fa nu se poate \u015fi s\u0103 mergi la \u00eent\u00e2lnirea cu Dumnezeu \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2i \u00een bra\u0163ele lumii. Nu poate omul s\u0103 slujeasc\u0103 \u015fi lui Dumnezeu \u015fi p\u0103catului, pentru c\u0103 ori va ur\u00ee pe Dumnezeu \u015fi va iubi p\u0103catul, ori dimpotriv\u0103, va iubi pe Dumnezeu \u015fi va ur\u00ee p\u0103catul. Ca s\u0103 pun\u0103 \u015fi mai mult \u00een lumin\u0103 acest adev\u0103r, Domnul \u00eel repet\u0103 cu alte cuvinte: Sau de unul se va lipi \u015fi pe cel\u0103lalt \u00eel va dispre\u0163ui. Omul poate s\u0103 se lipeasc\u0103 de Dumnezeu, dar poate s\u0103 se lipeasc\u0103 \u015fi de vr\u0103jma\u015ful lui Dumnezeu. Iar dragostea pentru lume e ura fa\u0163\u0103 de Dumnezeu. Dumnezeu cere de la noi inima noastr\u0103 \u00eentreag\u0103, dup\u0103 cum \u015fi El ne d\u0103 tot ajutorul S\u0103u, tot harul S\u0103u. C\u0103ci ochii Domnului v\u0103d peste tot p\u0103m\u00e2ntul, pentru ca s\u0103 sprijine pe cei care sunt cu inima lor \u00eentreag\u0103 la El (II Paralipomena 16, 9): \u00eentreag\u0103, des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, curat\u0103, golit\u0103 de credin\u0163a \u00een lume, de n\u0103dejdea \u00een lume \u015fi de dragostea pentru lume; ci plin\u0103 de credin\u0163\u0103, n\u0103dejde \u015fi dragoste fa\u0163\u0103 de Dumnezeu cel viu \u015fi f\u0103r\u0103 de moarte.<\/p>\n

Cine se lipe\u015fte de Dumnezeu trebuie cu adev\u0103rat s\u0103 dispre\u0163uiasc\u0103 toat\u0103 dulcea\u0163a muritoare, \u00een\u015fel\u0103toare \u015fi stric\u0103cioas\u0103 cu care \u00eel \u00eembie lumea. \u015ei dimpotriv\u0103, cine se d\u0103 cu totul pe m\u00e2na \u00een\u015fel\u0103toarei n\u0103dejdi \u015fi f\u0103g\u0103duin\u0163e a acestei lumi, neap\u0103rat va nesocoti \u015fi va dispre\u0163ui pe Dumnezeu. Nu v\u0103 am\u0103gi\u0163i: Dumnezeu nu se las\u0103 batjocorit (Galateni 6, 7). Cine se leap\u0103d\u0103 de Dumnezeu, \u015fi Dumnezeu se va lep\u0103da de d\u00e2nsul; Dumnezeu v\u0103 r\u0103m\u00e2nea ce este, iar omul acela va fi \u015fters din Cartea Vie\u0163ii, \u015fi \u00een lumea aceasta \u015fi \u00een cea viitoare. Fi\u0163i a\u015fadar statornici \u00een evlavia fa\u0163\u0103 de Dumnezeu, nu fi\u0163i cu inima \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 ci, c\u00e2nd a\u0163i apucat coarnele plugului lui Dumnezeu, nu v\u0103 mai uita\u0163i \u00een urm\u0103. C\u00e2nd a\u0163i \u00eenceput a fugi din nimicirea Sodomei acestei lumi, nu v\u0103 uita\u0163i \u00eenapoi, ca s\u0103 nu v\u0103 face\u0163i st\u00e2lp de sare asemeni femeii lui Lot, \u015fi s\u0103 nu mai pute\u0163i apuca atunci nici \u00eenainte, nici \u00eenapoi. \u015ei c\u00e2nd a\u0163i sc\u0103pat odat\u0103 de r\u0103ul faraon egiptenesc, nu mai dori\u0163i s\u0103 v\u0103 \u00eentoarce\u0163i \u00een robia lui, chiar de v-ar sta cale m\u0103ri \u015fi pustii, foame \u015fi sete, \u015fi f\u0103r\u0103 de num\u0103r du\u015fmani. Domnul pururea merge \u00een fa\u0163a celor afla\u0163i pe calea m\u00e2ntuirii, ca s\u0103-i scoat\u0103 din fl\u0103c\u0103rile p\u0103catului \u015fi s\u0103 le cure\u0163e c\u0103rarea fie prin mare, sau prin pustiu, sau prin \u015firurile str\u00e2nse ale vr\u0103jma\u015filor.<\/p>\n

Nu pute\u0163i s\u0103 sluji\u0163i lui Dumnezeu \u015fi lui mamona. Domnul \u00eent\u0103re\u015fte o dat\u0103 ce a spus: Nimeni nu poate s\u0103 slujeasc\u0103 la doi domni. Adic\u0103 la doi st\u0103p\u00e2ni ale c\u0103ror g\u00e2nduri, dorin\u0163e \u015fi porunci \u00ee\u015fi sunt potrivnice. Dreptul Avraam a slujit la trei domni (Facere 18, 12), dar ace\u015fti trei domni erau una \u00een fiin\u0163\u0103 \u015fi \u00een duh. \u015ei noi putem s\u0103 slujim la treizeci de \u00eengeri ai lui Dumnezeu, sau la trei sute de sfin\u0163i ai S\u0103i, pentru c\u0103 ace\u015ftia nu sunt treizeci sau trei sute ci una \u015fi aceea\u015fi oaste a lui Dumnezeu de lumin\u0103, adev\u0103r \u015fi dreptate, care sluje\u015fte unui singur Domn: lui Dumnezeu. Ca s\u0103 nu se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 nu putem sluji doi oameni buni \u015fi sfin\u0163i, M\u00e2ntuitorul l\u0103mure\u015fte ce vrea s\u0103 spun\u0103, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 are \u00een vedere doi st\u0103p\u00e2ni potrivnici unul altuia, care nu au nimic laolalt\u0103, cum nu au ziua \u015fi noaptea. Dumnezeu \u015fi mamona, iat\u0103 cei doi st\u0103p\u00e2ni potrivnici c\u0103rora nu le putem sluji \u00eempreun\u0103: \u015fi lui Dumnezeu spre m\u00e2ntuire \u015fi via\u0163a, \u015fi lui mamona spre pierzanie \u015fi moarte.<\/p>\n

„Mamona” este un cuv\u00e2nt fenician care \u00eenseamn\u0103 „Avu\u0163ii”. Se spune c\u0103 fenicienii politei\u015fti aveau un idol cu acest nume, c\u0103ruia i se \u00eenchinau ca unui zeu al bog\u0103\u0163iei. De ce folose\u015fte Domnul cuv\u00e2ntul acesta str\u0103in drept antiteza lui Dumnezeu? Tocmai ca s\u0103-\u015ei arate ad\u00e2ncul dispre\u0163 fa\u0163\u0103 de zeificarea avu\u0163iilor, de \u00eenrobirea fa\u0163\u0103 de ele. Iubirea de argint este r\u0103d\u0103cina tuturor relelor (1 Timotei 6, 10). Iubirea de argint nu e doar \u00eemp\u0103timirea dup\u0103 bani, ci dup\u0103 orice avere prisositoare care vat\u0103m\u0103 sufletul. M\u00e2ntuitorul ar fi putut spune: „Nu pute\u0163i sluji lui Dumnezeu \u015fi minciunii, pentru c\u0103 Dumnezeu e adev\u0103r”, sau: „lui Dumnezeu \u015fi r\u0103pirii, pentru c\u0103 Dumnezeu e mil\u0103”, sau „lui Dumnezeu \u015fi desfr\u00e2ului, pentru c\u0103 Dumnezeu e neprih\u0103nire”, sau „lui Dumnezeu \u015fi pizmei, pentru c\u0103 Dumnezeu este iubire, sau „lui Dumnezeu \u015fi oric\u0103rui p\u0103cat, pentru c\u0103 Dumnezeu este f\u0103r\u0103 p\u0103cat \u015fi potrivnic p\u0103catului.”<\/p>\n

De ce a pus Domnul tocmai robirea la avu\u0163ii fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu slujirea lui Dumnezeu ? Pentru c\u0103 robirea la avu\u0163ii cheam\u0103, pricinuie\u015fte \u015fi \u00eenlesne\u015fte toate p\u0103catele \u015fi viciile. Cine se lipe\u015fte de avere cu inima nu se va da \u00een l\u0103turi s\u0103 mint\u0103, s\u0103 \u00een\u015fele, s\u0103 fure, s\u0103 r\u0103peasc\u0103, s\u0103 jure str\u00e2mb \u015fi chiar s\u0103 ucid\u0103, numai ca s\u0103-\u015fi p\u0103streze \u015fi s\u0103-\u015fi sporeasc\u0103 bog\u0103\u0163iile, \u015fi nici nu se va putea \u00eempiedica s\u0103 pizmuiasc\u0103 \u015fi s\u0103 urasc\u0103 pe cei mai boga\u0163i dec\u00e2t d\u00e2nsul. Dar nu numai at\u00e2t, ci bog\u0103\u0163iile vor face cale spre d\u00e2nsul tuturor p\u0103catelor \u015fi r\u0103ut\u0103\u0163ilor: be\u0163ie, joc de noroc, desfr\u00e2u, preacurvie \u015fi toat\u0103 necur\u0103\u0163ia.<\/p>\n

Omul care vede c\u0103 ceilal\u0163i \u00eel invidiaz\u0103 \u015fi-i dau onoruri pentru c\u0103 e bogat \u00eencepe s\u0103 nu mai \u015ftie ce-i frica de Dumnezeu; unul ca acesta nu se mai \u00eenchin\u0103 lui Dumnezeu, nesocote\u015fte Legea \u015fi Biserica Lui \u015fi cur\u00e2nd ajunge hulitor \u015fi ateu. Iat\u0103 de ce Domnul a ales slujirea mamonei, demonul bog\u0103\u0163iilor, drept chip al deplinei potrivnicii fa\u0163\u0103 de slujirea lui Dumnezeu. A sluji avu\u0163ia \u00eel duce pe om \u00een robia ei \u015fi-i distruge sufletul cu totul.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare spune \u00een Omilia la avari\u0163ie: „R\u0103u e cel care cere mult; mult\u0103 pretindere duce \u00een via\u0163\u0103 la poftire f\u0103r\u0103 sa\u0163. Focul odat\u0103 ce a izbucnit mistuie tot ce-i st\u0103 \u00een cale \u015fi nimeni nu poate s\u0103-l opreasc\u0103 p\u00e2n\u0103 ce nu a mistuit tot. A\u015fa e \u015fi avari\u0163ia: poate cineva s-o st\u0103vileasc\u0103 ?”<\/p>\n

Iar Domnul a spus alt\u0103dat\u0103: Ce-i va folosi omului, dac\u0103 va c\u00e2\u015ftiga lumea \u00eentreag\u0103, iar sufletul s\u0103u \u00eel va pierde ? (Matei 16, 26). Lumea e a lui Dumnezeu \u015fi a\u015fa v\u0103 r\u0103m\u00e2nea, iar bogatul, c\u00e2nd moare, r\u0103m\u00e2ne \u015fi f\u0103r\u0103 lume \u015fi f\u0103r\u0103 suflet, iar la Judecata de Apoi va fi mai s\u0103rac dec\u00e2t cel mai s\u0103rac dintre slugile \u015fi slujba\u015fii lui din aceast\u0103 via\u0163\u0103.<\/p>\n

\u015ei Domnul spune mai departe: De aceea zic vou\u0103: Nu v\u0103 \u00eengriji\u0163i pentru via\u0163a voastr\u0103 ce ve\u0163i m\u00e2nca, nici pentru trupul vostru cu ce v\u0103 ve\u0163i \u00eembr\u0103ca; au nu este via\u0163a mai mult dec\u00e2t hrana \u015fi trupul dec\u00e2t \u00eembr\u0103c\u0103mintea ?<\/p>\n

„De aceea zic vou\u0103…” De ce ? Pentru c\u0103 bog\u0103\u0163ia e at\u00e2t de v\u0103t\u0103m\u0103toare sufletului. Pentru c\u0103 slujirea mamonei v\u0103 opre\u015fte de la slujirea lui Dumnezeu. Pentru c\u0103 voiesc s\u0103 fi\u0163i st\u0103p\u00e2ni peste \u00eentreaga lume \u015fi peste toate c\u00e2te le-a pus Dumnezeu \u00een st\u0103p\u00e2nirea omului la Facere, iar nu slugi ai slugilor voastre \u015fi robi ai robilor vo\u015ftri. S\u0103 nu v\u0103 macine a\u015fadar grija pentru hran\u0103, pentru b\u0103utur\u0103 \u015fi \u00eembr\u0103c\u0103minte. Mai greu e s\u0103 faci un trup dec\u00e2t s\u0103-l hr\u0103ne\u015fti \u015fi s\u0103-l \u00eembraci. Iar Dumnezeu, care a f\u0103cut ce-i mai greu, va face \u015fi ce-i mai u\u015for. Ochiul Lui ne vegheaz\u0103 ne\u00eencetat, m\u00e2inile Lui pline se \u00eentind necontenit spre noi.<\/p>\n

Oare nu vedem, oriunde ne-am \u00eendrepta ochii, cum Ziditorul hr\u0103ne\u015fte, adap\u0103 \u015fi \u00eembr\u0103c\u0103 toate f\u0103pturile Sale ? Hr\u0103ne\u015fte furnicile \u00een pulbere; hr\u0103ne\u015fte fiarele \u00een mun\u0163i; hr\u0103ne\u015fte pe\u015ftii \u00een mare. C\u00e2nd vine vremea rece, trimite r\u00e2ndunelele \u015fi cocorii \u00een \u0163\u0103ri calde, \u015fi le hr\u0103ne\u015fte acolo c\u00e2t e iarna de lung\u0103, iar ursului \u00eei g\u0103se\u015fte vizuin\u0103 unde s\u0103 hiberneze. El adap\u0103 arborii \u015fi ierburile, colinele \u015fi paji\u015ftile, verdea\u0163a \u015fi florile. E vreo f\u0103ptur\u0103 pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului pe care s-o fi f\u0103cut Dumnezeu \u015fi apoi s\u0103 o fi p\u0103r\u0103sit gola\u015f\u0103 ? Cine altul \u00eembrac\u0103 pe leu \u015fi pe tigru, \u015fi pe lup, \u015fi pe vulpe ? Cine-i coase hain\u0103 p\u0103unului \u015fi corbului, \u015fi cine cl\u0103de\u015fte \u0163estoasei carapace \u015fi pe\u015ftelui solzi, dac\u0103 nu El ? Cine d\u0103 oilor l\u00e2n\u0103, \u015fi p\u0103r caprelor, \u015fi \u0163epi porcului, \u015fi piele boului, \u015fi coam\u0103 calului, dac\u0103 nu El ? Cine brodeaz\u0103 aripile fluturelui \u015fi talia viespei \u015fi cine face pav\u0103z\u0103 g\u00e2zelor \u00een iarb\u0103 \u015fi frunzi\u015f ? Cine \u00eei d\u0103 pomului coaj\u0103 \u015fi cine \u00eempodobe\u015fte lujerul porumbului ? Cine toarce \u015fi \u0163ese pentru florile c\u00e2mpului asemenea straie cum n-au purtat vreodat\u0103 nici regii p\u0103m\u00e2ntului ? Domnul, Domnul cel viu, Domnul care le-a zidit. Dar oare El se va uita numai la om ca la un fiu vitreg \u00eentre toate f\u0103pturile Sale? Cel care hr\u0103ne\u015fte fiarele \u00een mun\u0163i, \u015fi iarba de pe c\u00e2mp, \u015fi g\u00e2zele din iarb\u0103, o s\u0103 lase fl\u0103m\u00e2nd \u015fi \u00eensetat \u015fi gol tocmai pe om, pe cununa zidirii Sale? Privi\u0163i la p\u0103s\u0103rile cerului, c\u0103 nu seam\u0103n\u0103, nici nu secer\u0103, nici nu adun\u0103 \u00een jitni\u0163e. Cine atunci le hr\u0103ne\u015fte? Tat\u0103l vostru Cel ceresc le hr\u0103ne\u015fte. Nu spune: „Tat\u0103l lor”, ci „Tat\u0103l vostru”.<\/p>\n

Dumnezeu le este lor Ziditor, iar vou\u0103 v\u0103 este mai mult: v\u0103 este Tat\u0103. Voi sunte\u0163i cu mult mai mult dec\u00e2t acelea. Prin aceste cuvinte Hristos arat\u0103 neasem\u0103nata vrednicie a omului fa\u0163\u0103 de celelalte zidiri. Nu suntem noi mai mult dec\u00e2t p\u0103s\u0103rile cerului? \u015ei dac\u0103 suntem, prea\u00een\u0163eleptul Dumnezeu o s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de ele \u015fi o s\u0103 uite de ce are mai scump pe lume: de fiii S\u0103i ? La urma urmelor, toat\u0103 preocuparea noastr\u0103 dup\u0103 m\u00e2ncare \u015fi b\u0103utura nu ar avea nici un rost dac\u0103, \u00een lucrul care ne hr\u0103ne\u015fte, nu ar pune Dumnezeu puterea Lui d\u0103t\u0103toare de via\u0163\u0103. Nu p\u00e2inea ne hr\u0103ne\u015fte, ci puterea lui Dumnezeu din p\u00e2ine; nu ap\u0103 ne stinge setea, ci puterea lui Dumnezeu din ap\u0103. Noi nu putem s\u0103 facem pentru noi nimic. Cine dintre voi, \u00eengrijindu-se, poate s\u0103 adauge staturii sale un cot? \u015ei cine poate s\u0103 adauge m\u0103car o singur\u0103 zi vie\u0163ii sale pe p\u0103m\u00e2nt? F\u0103-mi cunoscut, Doamne, sf\u00e2r\u015fitul meu, \u015fi num\u0103rul zilelor mele (Psalm 38, 5) spune regele David. Oare cei care m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u015fi beau mult nu mor la fel ca \u015fi cei care m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u015fi beau pu\u0163in? Dar m\u00e2nc\u0103ii nu mor mai repede dec\u00e2t postitorii? Cei care m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u015fi beau zdrav\u0103n cresc m\u0103car cu o c\u00e2time deasupra celorlal\u0163i oameni? Iar dac\u0103, \u00eengrijindu-te at\u00e2ta de m\u00e2ncare \u015fi b\u0103utura nu po\u0163i ad\u0103uga nici un cot staturii tale, \u015fi nici o zi zilelor tale de ce nu la\u015fi deoparte toat\u0103 grij\u0103 de prisos fa\u0163\u0103 de trup, ca s\u0103 po\u0163i vedea de sufletul t\u0103u, cel cu care vei veni, dup\u0103 desp\u0103r\u0163irea de trup, \u00eenaintea lui Dumnezeu ?<\/p>\n

Iar de \u00eembr\u0103c\u0103minte de ce v\u0103 \u00eengriji\u0163i ? Lua\u0163i seama la crinii c\u00e2mpul cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc. \u015ei v\u0103 spun vou\u0103 c\u0103 nici Solomon \u00een toat\u0103 m\u0103rirea lui, nu s-a \u00eembr\u0103cat ca unul dintre ace\u015ftia. Domnul a folosit \u00eent\u00e2i pilda p\u0103s\u0103rilor ca s\u0103 se ru\u015fineze cei ce se \u00eengrijoreaz\u0103 peste m\u0103sur\u0103 de hrana lor. Acum arat\u0103 o parte \u015fi mai m\u0103runt\u0103 a zidirii Sale: florile c\u00e2mpului, ca s\u0103 se ru\u015fineze cei ce se \u00eengrijoreaz\u0103 peste m\u0103sur\u0103 de \u00eembr\u0103c\u0103mintea lor. De ce oare a deosebit Domnul crinii, \u015fi nu vreo alt\u0103 floare \u00eempodobit\u0103 de Dumnezeu tot at\u00e2t de frumos ? Mai \u00eent\u00e2i pentru c\u0103 albul des\u0103v\u00e2r\u015fit al crinului \u00eenseamn\u0103 neprih\u0103nirea. V\u0103z\u0103torul Ioan L-a v\u0103zut pe Fiul lui Dumnezeu \u00een cer ca pe un Miel, \u015fi mul\u0163ime mult\u0103… \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een ve\u015fminte albe (Apocalipsa 7, 9). Apoi, pentru c\u0103 Domnul a vrut s\u0103 asemenea frumuse\u0163ea acestei flori cu regele Solomon, despre care se spune c\u0103 prefera hainele albe. Domnul mai aseam\u0103n\u0103 crinii cu regele Solomon deoarece Solomon a fost cel mai bogat \u015fi cel mai sl\u0103vit rege al vremurilor vechi.<\/p>\n

\u015ei iat\u0103 c\u0103 nici acest Solomon, at\u00e2t de sl\u0103vit \u015fi de \u00een\u0163elept, cu toat\u0103 str\u0103dania lui de a se \u00eembr\u0103ca str\u0103lucit, n-a izbutit s\u0103 se \u00eenve\u015fm\u00e2nte vreodat\u0103 mai frumos dec\u00e2t \u00eenvesm\u00e2nt\u0103 Dumnezeu o iarb\u0103 de pe c\u00e2mp. Nici un om a\u015fadar nu poate face cu grijile sale ce face Dumnezeu cu puterea Sa. Iar dac\u0103 iarba c\u00e2mpului, care ast\u0103zi este \u015fi m\u00e2ine se arunc\u0103 \u00een cuptor, Dumnezeu astfel o \u00eembr\u0103c\u0103, oare nu cu mult mai mult pe voi, pu\u0163in credincio\u015filor? Cu toat\u0103 splendoarea sa, crinul nu-i dec\u00e2t iarb\u0103 de r\u00e2nd, care ast\u0103zi \u00eenflore\u015fte \u015fi m\u00e2ine e scrum. O, voi pu\u0163in credincio\u015filor, Dumnezeu care \u00eenve\u015fm\u00e2nta cu at\u00e2ta grij\u0103 iarba c\u00e2mpului cea f\u0103r\u0103 mi\u015fcare, f\u0103r\u0103 minte, f\u0103r\u0103 grai, o s\u0103 v\u0103 lase pe voi dezbr\u0103ca\u0163i ? O, voi pu\u0163in credincio\u015filor, lua\u0163i seama: cu c\u00e2t mai mult v\u0103 \u00eengriji\u0163i de voi \u00een\u015fiv\u0103, cu at\u00e2t mai pu\u0163in se va \u00eengriji Dumnezeu de voi!<\/p>\n

Domnul ne porunce\u015fte \u00eenc\u0103 odat\u0103 s\u0103 nu ne \u00eengrijor\u0103m pentru ce vom m\u00e2nca, sau ce vom bea, sau cu ce ne vom \u00eembr\u0103ca. Repet\u0103 porunca spre a ne rupe de grijile de prisos care ne astup\u0103 vederea duhovniceasc\u0103, ne orbesc mintea \u015fi ne las\u0103 pe \u00eentuneric \u00een aceast\u0103 lume, \u00een ghearele unui st\u0103p\u00e2n r\u0103u, mamona, \u00eendep\u0103rta\u0163i \u015fi \u00eenstr\u0103ina\u0163i de Dumnezeu.<\/p>\n

Ci av\u00e2nd hran\u0103 \u015fi \u00eembr\u0103c\u0103minte, cu acestea vom fi \u00eendestula\u0163i (Timotei 6, 8). Adic\u0103: Dac\u0103 avem ce ne trebuie – \u015fi Dumnezeu are grij\u0103 s\u0103 avem – s\u0103 nu umbl\u0103m dup\u0103 mai mult de-at\u00e2t. \u00cengrijindu-ne de lucruri de prisos, ca \u015fi de ziua de m\u00e2ine, intr\u0103m p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u00een slujba celui r\u0103u. \u00censu\u015fi Domnul ne \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 cerem de la Dumnezeu p\u00e2inea noastr\u0103 cea de toate zilele, prin care se \u00een\u0163elege \u015fi p\u00e2inea duhovniceasc\u0103 prin care are omul via\u0163\u0103. Nu ne \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 cerem de la Dumnezeu lux \u015fi desf\u0103t\u0103ri, c\u0103 dup\u0103 toate acestea se str\u0103duiesc p\u0103g\u00e2nii. Cei care nu cunosc adev\u0103rul lui Dumnezeu \u015fi puterea \u015fi iubirea Lui \u015fi pre\u0163ul sufletului nemuritor \u015fi frumuse\u0163ea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu \u015fi dreptatea Lui, caut\u0103 mai mult dec\u00e2t le trebuie. Dumnezeu le d\u0103 ce vor \u015fi nu le mai datoreaz\u0103 nimic, nici \u00een veacul de acum nici \u00een cel viitor. \u00ce\u015fi iau partea lor \u00eentreaga aici pe p\u0103m\u00e2nt, \u00eentocmai ca p\u0103s\u0103rile cerului \u015fi c\u0103 iarba c\u00e2mpului.<\/p>\n

Toat\u0103 slava p\u0103s\u0103rilor din v\u0103zduh e cuprins\u0103 \u00eentreag\u0103 \u00een via\u0163a lor p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, la fel \u015fi frumuse\u0163ea florilor e o frumuse\u0163e trec\u0103toare, o frumuse\u0163e \u00eenl\u0103untrul timpului. Dar pentru fiii S\u0103i a preg\u0103tit Dumnezeu, \u00eenc\u0103 de la \u00eentemeierea lumii, \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cereasc\u0103 \u015fi o slav\u0103 negr\u0103it\u0103 \u00een aceast\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie. M\u0103rirea omului, a\u015fadar, nu st\u0103 \u00een m\u00e2ncare \u015fi \u00een b\u0103utur\u0103 \u015fi \u00een straie. Dac\u0103 ar sta \u00een acestea, omul ar fi de o mie de ori mai bine hr\u0103nit \u015fi \u00eembr\u0103cat \u00een via\u0163a aceasta dec\u00e2t orice alt\u0103 creatur\u0103 de pe p\u0103m\u00e2nt, din aer sau din ap\u0103. Vede\u0163i \u00eens\u0103 c\u0103 nici marele Solomon, cu toat\u0103 slava lui, nu era \u00eembr\u0103cat cu at\u00e2ta str\u0103lucire c\u00e2t m\u0103car crinii de pe c\u00e2mp ! Iat\u0103 de ce trebuie oamenii s\u0103-\u015fi caute slava lor nu \u00een haine care-\u0163i iau ochii, ci \u00een ceva cu mult mai mare \u015fi nepieritor, s\u0103-\u015fi \u00eentoarc\u0103 ochii \u015fi inima de la str\u0103lucirea trec\u0103toare a lumii acesteia \u015fi s\u0103 caute slava pe care le-a preg\u0103tit-o \u015fi le-a f\u0103g\u0103duit-o Dumnezeu.<\/p>\n

C\u0103uta\u0163i mai \u00eent\u00e2i \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015fi dreptatea Lui \u015fi toate acestea se vor ad\u0103uga vou\u0103. Nu c\u0103uta\u0163i zdren\u0163e la Cel care poate s\u0103 v\u0103 dea od\u0103jdii. Nu cer\u015fi\u0163i firimituri de sub mas\u0103 Celui care vrea s\u0103 v\u0103 a\u015feze la ea cu cinste. El e \u00eemp\u0103ratul, \u015fi voi sunte\u0163i fiii Lui. C\u0103uta\u0163i cele cuvenite fiilor \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti: cele ce le-a\u0163i avut odat\u0103 \u015fi le-a\u0163i pierdut prin p\u0103cat. C\u0103uta\u0163i bog\u0103\u0163iile pe care nu le roade molia, nici rugin\u0103, nici nu le fur\u0103 ho\u0163ii. Iar dac\u0103 v\u0103 ve\u0163i face vrednici s\u0103 primi\u0163i ce este mare, ve\u0163i primi f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u015fi ce este mic. C\u0103uta\u0163i \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, \u00een care Dumnezeu \u00eensu\u015fi domne\u015fte pe tronul slavei Sale (cf. Psalm 102,19); \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia bucuriei \u015fi a drept\u0103\u0163ii, \u00een care drep\u0163ii vor str\u0103luci ca soarele (Matei 13,43), \u015fi \u00een care nu e nici \u00eentristare, nici durere, nici suspin, nici moarte.<\/p>\n

Nu fi\u0163i ca fiul risipitor care, plec\u00e2nd de la tat\u0103l s\u0103u, dorea s\u0103 m\u0103n\u00e2nce din m\u00e2ncarea porcilor, ci c\u0103uta\u0163i a v\u0103 \u00eentoarce din \u0163ara cea \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u00een casa tat\u0103lui vostru ceresc, pentru c\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu nu este m\u00e2ncare \u015fi b\u0103utur\u0103, ci dreptate \u015fi pace \u015fi bucurie \u00een Duhul Sf\u00e2nt 14,17). Nu fi\u0163i ca Esau, care \u015fi-a v\u00e2ndut dreptul s\u0103u de \u00eent\u00e2i pentru un blid de linte. O s\u0103 da\u0163i cereasca \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie \u015fi toat\u0103 fericirea dintr-\u00eensa pe lingura de zeam\u0103 cu care v\u0103 cump\u0103r\u0103 lumea? Fereasc\u0103-ne Dumnezeu, cu mila Lui, de asemenea \u00eenjosire! P\u0103zeasc\u0103-ne Dumnezeu ochii min\u0163ii, ca s\u0103 nu se \u00eentunece \u015fi s\u0103 se piard\u0103 cu r\u0103utatea mamonei, cu am\u0103girea p\u0103m\u00e2ntului cea \u00een\u015fel\u0103toare. D\u0103ruiasc\u0103-ne nou\u0103 \u00een\u0163elegere, ca s\u0103 fim asemeni unor fii rege\u015fti care pierz\u00e2nd odat\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia, nu mai caut\u0103 nimic altceva dec\u00e2t s-o c\u00e2\u015ftige din nou.<\/p>\n

\u00centr-o biseric\u0103 din Siria ctitorit\u0103 de \u00eemp\u0103ratul Iustinian se afl\u0103 o inscrip\u0163ie pe care \u00eensu\u015fi acesta a poruncit s\u0103 fie a\u015fezat\u0103 acolo, \u015fi care d\u0103inuie p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi: \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Ta este \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia tuturor veacurilor (Psalm 144,13). S\u0103 ne ajute \u015fi nou\u0103 Dumnezeu s\u0103 ne \u00eensu\u015fim aceste cuvinte, dovad\u0103 c\u0103-L dorim pe Hristos \u00een inimile noastre. Toate celelalte sunt ne\u00eensemnate, sunt de m\u00e2na a doua. Orice alt\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie de pe p\u0103m\u00e2nt va cobor\u00ee \u00een morm\u00e2nt cu viermii. \u015ei pe c\u00e2nd lumea \u015fi \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iile nu vor mai fi, drep\u0163ii vor c\u00e2nta cu \u00eengerii \u00een ceruri: „\u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Ta, Hristoase Dumnezeul nostru, este \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie ve\u015fnic\u0103, \u015fi st\u0103p\u00e2nirea Ta din neam \u00een neam! ” A celui prea minunat \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor sub soare fie slava \u015fi lauda, \u00eempreun\u0103 cu Tat\u0103l \u015fi cu Sf\u00e2ntul Duh, Treimea cea deofiin\u0163\u0103 \u015fi nedesp\u0103r\u0163it\u0103, acum \u015fi pururea \u015fi \u00een vecii vecilor. Amin.<\/p>\n

Sursa: crestinortodox.ro<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Nicolae Velimirovici, predic\u0103 la duminica a treia dup\u0103 Rusalii Dintre to\u0163i oamenii de pe p\u0103m\u00e2nt, cea mai mare r\u0103spundere \u00eenaintea lui Dumnezeu o poart\u0103 cel ce se nume\u015fte pe sine cre\u015ftin; Dumnezeu le-a dat cel mai mult cre\u015ftinilor, \u015fi va cere mult de la ei. Popoarelor care s-au \u00eendep\u0103rtat de descoperirea primordial\u0103 a lui <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34],"tags":[],"class_list":["post-10869","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cuvinte-de-invatatura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10869","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10869"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10869\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10869"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10869"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10869"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}