{"id":10950,"date":"2025-07-05T05:33:05","date_gmt":"2025-07-05T08:33:05","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=10950"},"modified":"2025-07-05T08:36:24","modified_gmt":"2025-07-05T11:36:24","slug":"vindecarea-slugii-sutasului-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/vindecarea-slugii-sutasului-2\/","title":{"rendered":"Vindecarea slugii suta\u015fului – Duminica a IV-a dup\u0103 Rusalii"},"content":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Nicolae Velimirovici<\/em><\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>Cum s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103 un om lipsit de smerenie, de bl\u00e2nde\u0163e, de supunere si de ascultare fa\u0163\u0103 de Dumnezeu? Cum s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103 necredinciosul \u015fi p\u0103c\u0103tosul \u201edac\u0103 dreptul abia se m\u00e2ntuie\u015fte\u201d (I Petru 4, 18)? Apa nu se adun\u0103 pe crestele mun\u0163ilor, ci \u00een locuri joase, ad\u00e2nci. Nici binecuv\u00e2ntarea lui Dumnezeu nu se s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte \u00een cei m\u00e2ndri, care se umfl\u0103 pe sine \u00een fa\u0163a Lui, ci \u00een cei smeri\u0163i \u015fi bl\u00e2nzi, care \u015fi-au ad\u00e2ncit inima prin smerenie \u015fi bl\u00e2nde\u0163e, prin \u00eenchinare \u00eenaintea m\u0103re\u0163iei lui Dumnezeu \u015fi ascultare de voia Sa. C\u00e2nd o vi\u0163\u0103 de vie nobil\u0103, \u00eendelung \u00eengrijit\u0103, se m\u0103neaz\u0103 \u015fi se usuc\u0103, gospodarul o taie \u015fi o arunc\u0103 \u00een foc \u015fi \u00een locul ei s\u0103de\u015fte o vi\u0163\u0103 s\u0103lbatic\u0103.
\nC\u00e2nd fiul uit\u0103 dragostea p\u0103rinteasc\u0103 \u015fi se ridic\u0103 \u00eempotriva tat\u0103lui s\u0103u, ce va face acesta? \u00cel va alunga din casa sa pe fiu \u015fi va \u00eenfia pe str\u0103ini.<\/p>\n

Cum e \u00een natura, a\u015fa e \u015fi \u00eentre oameni. Necredincio\u015fi spun: Cutare \u015fi cutare lucru e dup\u0103 natur\u0103, \u015fi dup\u0103 legile noastre; cei care au credin\u0163\u0103 \u00eens\u0103 nu vorbesc \u00een felul acesta. Ei, care au dat la o parte perdeaua legilor fire\u015fti \u015fi omene\u015fti \u015fi au privit \u00een ochii str\u0103lucitori ai tainei ve\u015fnicei libert\u0103\u0163i, vorbesc altfel. Ei spun: lucrul acesta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 din voia lui Dumnezeu \u015fi spre binele nostru.
\nDumnezeu scrie cu degetul S\u0103u, dar scrierea Lui tip\u0103rit\u0103 cu foc \u015fi cu Duh \u00een lucruri \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri n-o pot p\u0103trunde dintre oameni dec\u00e2t aceia care sunt \u00een stare s\u0103 o citeasc\u0103. Cei \u00eenaintea ochilor c\u0103rora firea \u015fi via\u0163a stau ca un mald\u0103r de litere moarte, lipsite de noim\u0103, vorbesc de \u201e\u00eent\u00e2mplare\u201d. \u201eTot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103\u201d, zic ei, \u201ee din \u00eent\u00e2mplare\u201d. Prin aceasta ei \u00een\u0163eleg c\u0103 tot mormanul acela de litere se mi\u015fc\u0103 \u015fi se amestec\u0103 singur, din amestec\u0103tur\u0103 ie\u015find o \u00eent\u00e2mplare sau alta.
\nDe n-ar fi Dumnezeu un Dumnezeu al milei \u015fi al \u00eendur\u0103rii, ce-ar mai r\u00e2de de nebunia acestor t\u00e2lcuitori de lume \u015fi via\u0163\u0103 ! Dar e cineva care r\u00e2de cu r\u0103utate de nebunia lor: duhul cel r\u0103u, vr\u0103jma\u015ful neamului omenesc, cel f\u0103r\u0103 de mil\u0103 \u015fi cru\u0163are.
\nO g\u00e2sc\u0103 p\u0103\u015find pe un covor \u00eentins \u00eentr-o gr\u0103din\u0103, poate va crede c\u0103 izvoadele \u015fi culorile sunt acolo din \u00eent\u00e2mplare, sau poate chiar c\u0103 au crescut din p\u0103m\u00e2nt ca iarba. At\u00e2ta e mintea g\u00e2\u015ftei.
\nDar \u0163es\u0103torul care a urzit covorul \u015fi l-a \u0163esut \u015ftie c\u0103 n-a ie\u015fit la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, dup\u0103 cum \u015ftie \u015fi ce \u00eensemneaz\u0103 orice am\u0103nunt al desenului \u015fi culorii, \u015fi de ce desenul \u015fi culoarea sunt cum sunt. Numai cine a \u0163esut covorul cu m\u00e2na lui poate s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u0163es\u0103tura, \u015fi cei c\u0103rora el le-o deslu\u015fe\u015fte. A\u015fa se preumbl\u0103 \u015fi necredincio\u015fii pe minunatul covor al lumii \u015fi vorbesc de \u201e\u00eent\u00e2mplare\u201d. \u015ei numai Dumnezeu, care a \u0163esut lumea, cunoa\u015fte \u00een\u0163elesul fiec\u0103rui fir \u2014 Dumnezeu \u015fi cei c\u0103rora El le deslu\u015fe\u015fte.<\/p>\n

Isaia a v\u0103zut, \u015fi a scris: \u201eA\u015fa zice Domnul: S\u0103l\u0103\u015fluiesc \u00eentr-un loc \u00eenalt \u015fi sf\u00e2nt \u015fi sunt cu cei smeri\u0163i \u015fi \u00eenfr\u00e2n\u0163i, ca s\u0103 \u00eenviorez pe cei cu duhul umilit \u015fi s\u0103 \u00eemb\u0103rb\u0103tez pe cei cu inima fr\u00e2nt\u0103\u201d (Isaia 57,15). A\u015fadar, aici pe p\u0103m\u00e2nt Dumnezeu este numai cu cei cu inima \u00eenfr\u00e2nta \u015fi duhul umilit. Iar celor cu care este, Dumnezeu le dezv\u0103luie tainele lumii \u015fi ale vie\u0163ii, \u015fi ad\u00e2ncimile duhovnice\u015fti a tot ceea ce El a scris prin \u00eemprejur\u0103ri \u015fi lucruri. Avraam, Isaac, Iacov, Iosif, Moise \u015fi David, to\u0163i ace\u015ftia au avut inim\u0103 \u00eenfr\u00e2nt\u0103 \u015fi duh umilit, \u015fi de aceea Dumnezeu a fost cu ei, \u015fi le-a f\u0103g\u0103duit s\u0103 fie \u015fi cu urma\u015fii lor c\u00e2t\u0103 vreme \u015fi ace\u015ftia vor fi cu inim\u0103 \u00eenfr\u00e2nt\u0103 \u015fi smerit\u0103.
\nDar c\u00e2nd deasa leg\u0103tur\u0103 cu Dumnezeu \u00eel face pe om m\u00e2ndru, omul cade \u00eentr-o pierzanie mai grea dec\u00e2t cei care n-au avut cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi apropiere de Dumnezeu. Cel mai bun exemplu \u00eel avem chiar \u00een israeliti, cobor\u00e2tori din marii \u015fi lui Dumnezeu pl\u0103cu\u0163ii p\u0103rin\u0163i pomeni\u0163i mai sus.
\nNemai\u00eenc\u0103p\u00e2ndu-\u015fi \u00een sine de multa apropiere de Dumnezeul cel adev\u0103rat, poporul acesta a \u00eenceput s\u0103 se uite la celelalte neamuri ca la praful de pe pragurile lui Dumnezeu. Dar cu aceasta \u015fi-a pricinuit ruinarea, pentru c\u0103 m\u00e2ndria \u00eentr-at\u00e2t l-a orbit, \u00eenc\u00e2t din toate descoperirile f\u0103cute de Dumnezeu prin profe\u0163i \u015fi prin pl\u0103cu\u0163ii S\u0103i una doar a priceput: c\u0103 el e Poporul Ales. Duhul \u015fi \u00een\u0163elesul revela\u0163iei celei vechi a lui Dumnezeu s-a spulberat pentru ei cu totul, iar Sf\u00e2nta Scriere a \u00eenceput s\u0103 joace \u00een fa\u0163a ochilor acestui popor ca o \u00eenc\u00e2lcitur\u0103 de litere de ne\u00een\u0163eles.
\nC\u00e2nd Hristos a venit cu o descoperire nou\u0103, poporul evreu \u00een orbenia \u015fi ignoran\u0163a lui nu numai c\u0103 a c\u0103zut pe aceea\u015fi treapt\u0103 cu neamurile p\u0103g\u00e2ne, dar \u00eenv\u00e2rto\u015fat la inim\u0103 fiind \u015fi cu vederea \u00eentunecat\u0103, a ajuns \u00een multe privin\u0163e chiar mai prejos dec\u00e2t p\u0103g\u00e2nii.
\nEvanghelia de ast\u0103zi ne arat\u0103 cum prive\u015fte M\u00e2ntuitorul lucrul acesta. Ne arat\u0103 s\u0103n\u0103tatea \u00eentre bolnavi \u015fi boala \u00eentre cei s\u0103n\u0103to\u015fi, credin\u0163a \u00eentre p\u0103g\u00e2ni \u015fi necredin\u0163a \u00eentre cei ce se l\u0103udau a fi poporul ales \u015fi a avea credin\u0163a cea mai curat\u0103. Evanghelia aceasta a fost scris\u0103 drept \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 pentru toate vremurile \u015fi pentru toate popoarele, potrivindu-se la fel de bine \u015fi nou\u0103 celor de ast\u0103zi. E o \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 t\u0103ioas\u0103 ca sabia heruvimic\u0103, limpede ca lumina zilei, nea\u015fteptat\u0103 \u015fi proasp\u0103t\u0103 ca floarea de munte: ca s\u0103 ne str\u0103pung\u0103 cu ascu\u0163i\u015ful ei, s\u0103 ne lumineze cu limpezimea ei, \u015fi s\u0103 ne scoat\u0103 din apatia \u015fi nep\u0103sarea noastr\u0103. \u015ei mai cu seam\u0103 s\u0103 ne aduc\u0103 aminte nou\u0103 cre\u015ftinilor ca nu cumva s\u0103 ne f\u0103lim cu mersul la biseric\u0103, cu rug\u0103ciunea \u015fi cu m\u0103rturisirea lui Hristos, spre a vedea la Judecata de Apoi c\u0103 cei dinafar\u0103 Bisericii au fost g\u0103si\u0163i cu mai mult\u0103 credin\u0163\u0103 \u015fi fapte bune dec\u00e2t noi.<\/p>\n

\u201ePe c\u00e2nd intra Iisus \u00een Capernaum, s-a apropiat de El un suta\u015f, rug\u00e2ndu-L \u015fi zic\u00e2nd: Doamne, sluga mea zace in cas\u0103, sl\u0103b\u0103nog, cumplit chinuidu-se\u201d.<\/p>\n

Acest suta\u015f era un fel de ofi\u0163er \u00een garnizoana din Capernaum, cel mai \u00eensemnat ora\u015f de la marea Galileii. Dac\u0103 era direct \u00een slujba Romei sau sub autoritatea lui Irod Antipa, este o chestiune secundar\u0103, de\u015fi mai probabil era sub st\u0103p\u00e2nirea Romei. Lucrul de seama e ca acest suta\u015f era p\u0103g\u00e2n \u015fi nu iudeu. Este primul ofi\u0163er roman pomenit in Evanghelie ca venit la credin\u0163a in Hristos.
\nAltul este suta\u015ful de straj\u0103 l\u00e2ng\u0103 Cruce, cel care v\u0103z\u00e2nd \u00eenfrico\u015f\u0103toarele semne care au zguduit firea c\u00e2nd Hristos \u015ei-a dat ultima suflare , a strigat: \u201eCu adev\u0103rat Fiul lui Dumnezeu a fost acesta! \u201d (Matei 27, 54).
\nMai este apoi Corneliu, suta\u015ful din Cezareea botezat de Apostolul Pavel (Fapte 10).
\nCu toate ca erau p\u0103g\u00e2ni , ace\u015ftia au p\u0103truns adev\u0103rul \u015fi via\u0163a \u00een Hristos \u015fi au ajuns la credin\u0163\u0103 mai repede dec\u00e2t cohortele c\u0103rturarilor \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i, dar orbi.<\/p>\n

\u201eDoamne, sluga mea zace \u00een cas\u0103, sl\u0103b\u0103nog, cumplit chinuindu-se\u201d.<\/p>\n

Nu era neap\u0103rat o slug\u0103, potrivit cuv\u00e2ntului grecesc (pais) folosit \u00een Evanghelie, ci un fecior, un fel de ordonan\u0163\u0103, soldat pesemne la fel cu cel care cerea ajutor pentru d\u00e2nsul. Paralizia e o boal\u0103 cumplit\u0103, iar t\u00e2n\u0103rul, a\u015fa cum ne poveste\u015fte Sf\u00e2ntul Luca, se afla \u00een pragul mor\u0163ii. Se vede c\u0103 suta\u015ful \u0163inea la el \u015fi, auzind c\u0103 Hristos a ajuns la Capernaum, s-a ostenit s\u0103 mearg\u0103 \u015fi s\u0103-L roage s\u0103 vin\u0103 \u00een ajutorul t\u00e2n\u0103rului bolnav.<\/p>\n

Oricine cite\u015fte istoria aceasta povestit\u0103 de cei doi Evangheli\u015fti, Matei \u015fi Luca, va socoti c\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 istorisiri este o mare deosebire. Matei scrie c\u0103 suta\u015ful a venit \u00eensu\u015fi la Hristos cu rug\u0103mintea sa, pe c\u00e2nd Luca zice c\u0103 el a trimis mai \u00eent\u00e2i mijlocitori dintre b\u0103tr\u00e2nii iudeilor iar apoi, fiind Domnul \u00een drum spre casa lui, a trimis prieteni care s\u0103-i spun\u0103 c\u0103 nu trebuie s\u0103 se osteneasc\u0103 s\u0103 vin\u0103 pana la dansul pentru ca el, suta\u015ful, nu este vrednic de acestea; ci a transmis el, \u201espune cu cuv\u00e2ntul \u015fi se va t\u0103m\u0103dui sluga mea\u201d. Deosebire este , \u00eentr-adev\u0103r, intre aceste doua istorisiri, dar contradic\u0163ie nu. Iar deosebirea sta in faptul ca Matei nu pomene\u015fte de cele doua solii trimise mai \u00eent\u00e2i Domnului de suta\u015f, iar Luca nu pomene\u015fte venirea acestuia, cu toat\u0103 smerenia sa, fa\u0163\u0103 c\u0103tre fa\u0163\u0103 cu Domnul. Omul duhovnicesc se bucur\u0103 de aceast\u0103 frumoas\u0103 \u00eentregire a celor doi Evangheli\u015fti unul printr-altul. A\u015fa cum spune Sf\u00e2ntul Ioan Gura de Aur , daca toate istorisirile ar fi fost la to\u0163i Evangheli\u015ftii la fel, ar fi putut spune cineva ca ei au copiat unul de la altul. De ce ar mai fi trebuit atunci sa fie patru Evanghelii \u015fi patru Evangheli\u015fti? In orice instan\u0163\u0103 de pe p\u0103m\u00e2nt ajunge m\u0103rturia a doi oameni pentru ca lucrul s\u0103 fie crezut. Dumnezeu ne d\u0103 \u00eens\u0103, cu cei patru Evangheli\u015fti, de dou\u0103 ori doi martori, pentru ca cei ce vor s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103 s\u0103 cread\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eempiedicare iar cei ce caut\u0103 pierzania s\u0103 nu aib\u0103 nici o acoperire.
\nInca ne-a mai dat Dumnezeu patru Evangheli\u015fti, cu toate c\u0103 ar fi putut rev\u0103rsa toat\u0103 \u00een\u0163elepciunea spre m\u00e2ntuire \u00eentr-unul singur, pentru ca, v\u0103z\u00e2nd cum se \u00eentregesc \u00eentre d\u00e2n\u015fii, s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m a face \u015fi noi a\u015fa \u00een via\u0163\u0103, potrivit cu feluritele daruri pe care le primim fiecare de la Dumnezeu (I Corinteni 12). Fiind m\u0103dulare ale aceluia\u015fi Trup, \u00eentrajutor\u00e2ndu-se \u015fi sprijinindu-se m\u0103dularele dup\u0103 rostul lor, Trupul \u201e\u00ee\u015fi s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte cre\u015fterea\u201d (Efeseni 4,16).<\/p>\n

Cu cele dou\u0103 istorisiri, avem \u00een fa\u0163\u0103 o icoan\u0103 limpede a celor petrecute. Suta\u015ful, auzind puterea \u015fi m\u0103rirea lui Hristos, \u015fi sim\u0163indu-se pe sine p\u0103c\u0103tos \u015fi nevrednic, a trimis la Domnul pe ni\u015fte b\u0103tr\u00e2ni ai iudeilor ca s\u0103-L roage s\u0103 vin\u0103 la d\u00e2nsul. Nu era sigur c\u0103 Domnul va binevoi s\u0103 fac\u0103 aceasta. \u015ei-o fi spus omul: \u201e Eu sunt un \u00eenchin\u0103tor la idoli, un p\u0103c\u0103tos; cum o s\u0103 aud\u0103 de mine, o s\u0103 \u015fi vad\u0103, cu p\u0103trunderea pe care o are, lucrul acesta. Cine \u015ftie de se va \u00eenvoi sau nu s\u0103 intre \u00een casa mea? S\u0103 trimit mai bine pe iudei \u015fi dac\u0103 va spune nu, lor le spune, iar dac\u0103 va zice da, mai vedem noi\u2026\u201d<\/p>\n

Dar c\u00e2nd a v\u0103zut c\u0103 Domnul vine, s-a tulburat ad\u00e2nc. Atunci \u015fi-a trimis prietenii s\u0103-i spun\u0103 lui Hristos s\u0103 nu vin\u0103 p\u00e2n\u0103 la d\u00e2nsul, c\u0103ci este p\u0103c\u0103tos \u015fi nevrednic, ci doar s\u0103 spun\u0103 cu cuv\u00e2ntul, \u015fi bolnavul are s\u0103 e vindece. Dar numai ce-au sosit prietenii, c\u0103 a ajuns \u00een urma lor \u015fi suta\u015ful. De r\u0103scolit ce era, nu putea s\u0103 stea locului acas\u0103. Cum, s\u0103 vin\u0103 El sub acoperi\u015ful lui? Nu, cu nici un chip; prietenii lui nu \u015ftiu \u00eenc\u0103 cine-i El, deci n-o s\u0103 fie \u00een stare s\u0103-I spun\u0103 ce se cuvine. C\u00e2t despre b\u0103tr\u00e2nii iudei, suta\u015ful trebuie s\u0103 fi \u015ftiut c\u0103 parte din ei erau potrivnici lui Hristos \u015fi nu credeau \u00een El. A\u015fadar s-a gr\u0103bit s\u0103-I ias\u0103 chiar el \u00een \u00eent\u00e2mpinare, mai ales \u015ftiind acum c\u0103 Domnul n-are s\u0103-l resping\u0103 umilindu-l \u00een fa\u0163a mul\u0163imii, c\u0103ci era ofi\u0163er. Iudeii \u00eel vorbiser\u0103 de bine pe suta\u015f \u00een fa\u0163a lui Hristos: \u201eVrednic este s\u0103-i faci lui aceasta; c\u0103ci iube\u015fte neamul nostru \u015fi sinagoga el ne-a zidit-o\u201d (Luca 7,4-5). Dar toate cele spuse de ei nu atingeau miezul lucrului. Ei pre\u0163uiau vrednicia suta\u015fului dup\u0103 c\u00e2\u015ftigul lor. \u00cendeob\u015fte, ofi\u0163erii \u015fi oficialii romani se uitau de sus la iudei, pe c\u00e2nd acesta nu. \u201eSinagoga el ne-a zidit-o\u2026\u201d Cu alte cuvinte: \u201eCheltuie banii lui, noi \u00eei economisim pe-ai no\u015ftri. Ne-a cl\u0103dit pe banii lui un loc de rug\u0103ciune de care aveam nevoie, \u015fi pe care altfel ar fi trebuit s\u0103-l pl\u0103tim noi.\u201d Parc\u0103 ar fi vorbit cu Caiafa, nu cu Hristos ! Hristos \u00eensa nu le-a r\u0103spuns nimic la aceasta, ci \u201emergea cu ei\u201d. Atunci I-au ie\u015fit \u00eenainte prietenii suta\u015fului si, \u00een urm\u0103, suta\u015ful \u00eensu\u015fi.<\/p>\n

St\u00e2nd fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu Hristos, suta\u015ful a trebuit, desigur, s\u0103-I spun\u0103 \u015fi el cu gura lui totul (lucruri pe care Domnul le mai auzise o dat\u0103 de la ceilal\u0163i). \u201eSi i-a zis Iisus: Venind, \u00eel voi vindeca\u201d.
\nVede\u0163i cum vorbe\u015fte Unul care are putere ! Nu zice: \u201eS\u0103 mai vedem !\u201d Si, de ast\u0103 dat\u0103, nici nu \u00eentreab\u0103, cum i-a \u00eentrebat pe al\u0163ii: \u201eCrezi tu c\u0103 pot face aceasta?\u201d Doar citise \u00een inima acestui om, \u00eei v\u0103zuse credin\u0163a. A\u015fa c\u0103 \u00eei spune hot\u0103r\u00e2t, cum nici un doctor nu \u00eendr\u0103zne\u015fte s\u0103 spun\u0103: \u201e\u015ei i-a zis Iisus: Venind, \u00eel voi vindeca\u201d. Anume a vorbit Domnul cu at\u00e2ta limpezime \u015fi hot\u0103r\u00e2re, ca s\u0103 poat\u0103 avea r\u0103spunsul suta\u015fului de fa\u0163\u0103 cu iudeii, pentru c\u0103 Dumnezeu lucreaz\u0103 \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t lucrarea Lui atinge mai multe planuri deodat\u0103.
\nHristos voia ca fapta s\u0103 ajute mai multora: s\u0103 vindece bolnavul, s\u0103 arate credin\u0163a cea mare a suta\u015fului, s\u0103 mustre necredin\u0163a iudeilor \u015fi s\u0103 dea glas profe\u0163iei despre \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie; despre cei ce a\u015fteapt\u0103 s\u0103 intre \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie, dar nu vor intra, \u015fi despre cei ce nu a\u015fteapt\u0103 nicidecum s\u0103 intre, dar vor intra. \u201eDar suta\u015ful, r\u0103spunz\u00e2nd, i-a zis: Doamne, nu sunt vrednic s\u0103 intri sub acoperi\u015ful meu, ci numai zi cu cuv\u00e2ntul \u015fi se va vindeca sluga mea\u201d. Ce deosebire uria\u015f\u0103 \u00eentre credin\u0163a arz\u0103toare a acestui om \u015fi crez\u0103rile \u00eenghe\u0163ate, de form\u0103, ale fariseilor ! Deosebire nu mai mic\u0103 dec\u00e2t \u00eentre un foc care arde \u015fi un foc zugr\u0103vit. C\u00e2nd unul din farisei a poftit odat\u0103 pe Hristos la o cin\u0103 \u00een casa sa, socotea c\u0103-I face Domnului o mare cinste, \u015fi nicidecum c\u0103 Domnul, venind, l-ar onora cu ceva pe el \u015fi casa lui. Obraznic \u015fi m\u00e2ndru cum era, \u015fi-a uitat p\u00e2n\u0103 \u015fi de legile ospe\u0163iei: n-a adus musafirului s\u0103u nici ap\u0103 s\u0103-\u015ei spele picioarele, nici nu L-a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat de bun-venit, nici nu I-a uns capul cu miresme (Luca 7, 44-6).<\/p>\n

Uita\u0163i-v\u0103 acum la acest p\u0103g\u00e2n c\u0103ruia nu i-a fost dat s\u0103 aud\u0103 de Moise \u015fi de profe\u0163i; spre a deosebi lumina de \u00eentuneric, adev\u0103rul de minciun\u0103, el are drept singur\u0103 f\u0103clie doar fireasca minte.
\nCum se smere\u015fte, cum se c\u0103le\u015fte \u00eenaintea Domnului! Orice om din Capsicum ar fi fost onorat s\u0103 intre \u00een casa lui, \u015fi el \u015ftie preabine lucrul acesta; dar pe Hristos nu-L socote\u015fte om obi\u015fnuit ci Dumnezeu. De aceea \u015fi spune: \u201eNu sunt vrednic s\u0103 intri sub acoperi\u015ful meu\u201d. Ce credin\u0163\u0103 tare \u00een Hristos \u015fi \u00een puterea Lui! \u201eNumai zi cu cuv\u00e2ntul\u201d \u015fi boala va fi \u00eenvins\u0103, se va ridica sluga mea ! Apostolului Petru i-a trebuit mult\u0103 vreme ca s\u0103 ajung\u0103 la o asemenea credin\u0163\u0103. Suta\u015ful a sim\u0163it \u00een Hristos cerul: foc din cer \u015fi lumin\u0103 din cer. De ce s\u0103 intre sub acoperi\u015ful sau at\u00e2ta foc c\u00e2nd este de-ajuns doar o sc\u00e2nteie? De ce tot soarele c\u00e2nd e destul o raz\u0103? Dac\u0103 suta\u015ful ar fi cunoscut Scripturile a\u015fa cum le cunoa\u015ftem noi ast\u0103zi, i-ar fi putut spune Domnului: Tu, care prin cuv\u00e2ntul T\u0103u ai zidit lumea \u015fi pe om, po\u0163i s\u0103-l t\u0103m\u0103duie\u015fti pe bolnav cu doar un cuv\u00e2nt! Ajunge un cuv\u00e2nt al T\u0103u, pentru c\u0103 e mai tare ca focul \u015fi mai str\u0103lucitor ca raza soarelui; \u201enumai zi cu cuv\u00e2ntul\u201d!<\/p>\n

O, c\u00e2t de tare ar trebui s\u0103 ne ru\u015fineze pe noi cei de ast\u0103zi marea credin\u0163\u0103 a acestui p\u0103g\u00e2n ! Noi cunoa\u015ftem Scripturile, dar c\u00e2t de pu\u0163in\u0103 credin\u0163\u0103 avem ! Dar suta\u015ful nu se opre\u015fte aici; el explic\u0103 acum lui Hristos cum anume crede el: \u201eC\u0103 \u015fi eu sunt om sub st\u0103p\u00e2nirea altora \u015fi am sub mine osta\u015fi \u015fi-i spun acestuia: Du-te, \u015fi se duce; \u015fi celuilalt: Vino, \u015fi vine; \u015fi slugii mele: F\u0103 aceasta, \u015fi face\u201d.<\/p>\n

Ce-i un suta\u015f? Are sub ascultarea lui o sut\u0103 de solda\u0163i, \u00een vreme ce el \u00eensu\u015fi e la ordinele altor o sut\u0103 ! Cei de sub comanda lui trebuie s\u0103 fac\u0103 ce spune el. Ori dac\u0103 el, om aflat sub o autoritate mult mai mare dec\u00e2t a sa, \u015fi c\u0103ruia i s-a dat putere pu\u0163in\u0103, poate porunci solda\u0163ilor \u015fi slugilor sale, cu c\u00e2t mai mult Hristos, care nu e \u00een puterea nim\u0103nui, care e \u00censu\u015fi puterea de deasupra firii \u015fi oamenilor ! \u015ei dac\u0103 at\u00e2\u0163ia oameni se supun cuv\u00e2ntului unui suta\u015f, cum s\u0103 nu se supun\u0103 toate lucrurile cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu care este puternic ca via\u0163a, ascu\u0163it ca sabia, groaznic ca biciul (cf. Deuteronom 32-46; Pilde 2, 2-6); Ioan 12, 50; Efeseni 6, 17)? Care sunt solda\u0163ii \u015fi slugile lui Hristos? Oare nu orice f\u0103ptur\u0103 e \u00eenrolat\u0103 \u00een o\u015ftirea Lui? \u00cengeri, sfin\u0163ii \u015fi to\u0163i oamenii cu frica lui Dumnezeu nu sunt solda\u0163ii lui Hristos? Stihiile, boala, moartea, nu-s slugile Lui? Domnul porunce\u015fte vie\u0163ii: \u201eIntr\u0103 \u00een f\u0103ptura aceasta\u201d, \u015fi intr\u0103; \u201eVino \u00eenapoi\u201d, \u015fi vine. El trimite via\u0163a; El \u00eeng\u0103duie boala \u015fi moartea; El vindec\u0103 \u015fi El \u00eenvie mor\u0163ii. La cuv\u00e2ntul S\u0103u ostile \u00eengere\u015fti se pleac\u0103 precum la suflarea unui v\u00e2nt puternic. \u201eEl a zis \u015fi s-au f\u0103cut, El a poruncit \u015fi s-au zidit\u201d (Psalm 32, 9). Nimeni nu poate sta \u00eenaintea puterii Lui, nimeni nu se poate \u00eempotrivi cuv\u00e2ntului Lui. \u201eNiciodat\u0103 n-a vorbit un om a\u015fa cum vorbe\u015fte acest Om\u201d (Ioan 7, 46). El nu vorbe\u015fte ca unul de sub porunca altuia, ci ca un St\u0103p\u00e2n, \u201eca unul care are putere\u201d (Matei 7, 29). Iat\u0103 cum este Cel pe care L-a rugai suta\u015ful: S\u0103 sco\u0163i boala dintr-un om paralizat nu-i o lucrare pe care s-o poat\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015fi un muritor; dar pentru Hristos e pu\u0163in lucru; El nici nu are nevoie s\u0103-l vad\u0103 pe bolnav; nu are de ce s\u0103-l apuce de m\u00e2n\u0103 \u015fi s\u0103-l ridice. La El fapta se \u00eempline\u015fte numai \u201ecu cuv\u00e2ntul\u201d.
\n\u201eAuzind acestea, Iisus s-a minunat \u015fi a zis celor ce veneau dup\u0103 El: Adev\u0103rat gr\u0103iesc vou\u0103: Nici \u00een Israel n-am g\u0103sit at\u00e2ta credin\u0163\u0103\u201d.
\nDar de ce se minuneaz\u0103 Hristos dac\u0103 \u015ftie dinainte ce va spune suta\u015ful? Doar El a chemat acest r\u0103spuns c\u00e2nd a spus: \u201eVenind, \u00eel voi vindeca\u201d. De ce se mai mir\u0103 acum? Se minuneaz\u0103 spre \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura celor ce sunt cu d\u00e2nsul. Se minuneaz\u0103 spre a le ar\u0103ta ce este de minune \u00een lumea aceasta. Se minuneaz\u0103 de credin\u0163a cea mare a acestui om ca s\u0103-i \u00eenve\u0163e pe urm\u0103torii S\u0103i s\u0103 se minuneze \u015fi ei de credin\u0163a lui cea mare. \u00centr-adev\u0103r, nimic pe lume nu-i mai de mirare dec\u00e2t credin\u0163a tare a unui om. Nu s-a minunat Hristos c\u00e2t de frumoas\u0103 e marea Galileii, c\u0103ci ce-i acea frumuse\u0163e pe l\u00e2ng\u0103 frumuse\u0163ea cerurilor deschise \u00eenaintea ochilor S\u0103i? Nici nu s-a minunat de \u00een\u0163elepciunea, de averea sau de puterea cuiva; pentru c\u0103 toate sunt nimic pe l\u00e2ng\u0103 \u00een\u0163elepciunea, bog\u0103\u0163ia \u015fi puterea din \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Nu s-a minunat nici de marea adunare na\u0163ional\u0103 la praznicul din Ierusalim, pentru c\u0103 e s\u0103r\u0103c\u0103cioas\u0103 \u015fi pu\u0163in\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 sl\u0103vit\u0103 adunare a \u00eengerilor din cer, care a stat \u00eenaintea Lui de la \u00eentemeierea lumii. C\u00e2nd lumea admir\u0103 frumuse\u0163ea \u015fi m\u0103re\u0163ia Templului lui Solomon, El vorbe\u015fte de nimicirea lui din temelii. Singur\u0103 credin\u0163a acestui om e vrednic\u0103 de minunare. E cel mai mare \u015fi mai frumos lucru de pe p\u0103m\u00e2nt. Prin credin\u0163\u0103 robul e liber, n\u0103imitul se face fiu al lui Dumnezeu \u015fi muritorul are via\u0163a ve\u015fnic\u0103.
\nC\u00e2nd dreptul Iov z\u0103cea plin de r\u0103ni pe mald\u0103rul de cenu\u015f\u0103 r\u0103mas din casa \u015fi din copiii s\u0103i, credin\u0163a i-a r\u0103mas nev\u0103t\u0103mat\u0103. Din mijlocul pl\u0103gilor \u015fi durerilor a strigat: \u201e\u015ei afar\u0103 din trupul meu voi vedea pe Dumnezeu. Pe El \u00cel voi vedea \u015fi ochii mei \u00cel vor privi\u201d (Iov, 19, 26-7).
\nFa\u0163\u0103 de cine \u015ei-a ar\u0103tat Domnul uimirea? Fa\u0163\u0103 de cei \u201ece veneau dup\u0103 El\u201d. Ace\u015ftia erau apostolii S\u0103i.<\/p>\n

S-a minunat ca s\u0103 le fie spre \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103. Desigur c\u0103 \u015fi ceilal\u0163i iudei care mergeau cu El la casa suta\u015fului au auzit cuv\u00e2ntul cu care s-a minunat Domnul: \u201eAdev\u0103rat gr\u0103iesc vou\u0103: Nici \u00een Israel n-am g\u0103sit at\u00e2ta credin\u0163\u0103\u201d. Nici \u00een Israel, unde credin\u0163a ar fi trebuit s\u0103 fie mai mare dec\u00e2t la oricare alt popor, pentru c\u0103 Domnul \u015ei-a ar\u0103tat acolo \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput puterea, dragostea \u015fi purtarea de grij\u0103, f\u0103c\u00e2nd \u00eenaintea lor semne \u015fi minuni mari \u015fi gr\u0103indu-le cuvinte de foc prin profe\u0163i. Dar \u00een Israel credin\u0163a se uscase aproape cu totul, iar fiii ale\u015fi se r\u0103zvr\u0103tiser\u0103 \u00eempotriva Tat\u0103lui lor, plecaser\u0103 cu inima \u015fi cu mintea de l\u00e2ng\u0103 Tat\u0103l lor, orbind la minte \u015fi \u00eempietrind la inim\u0103. Nici chiar apostolii, la \u00eenceput (Petru, ca s\u0103 nu mai vorbim de Iuda) nu au avut at\u00e2ta credin\u0163\u0103 \u00een Hristos ca acest ofi\u0163er roman; nici surorile lui Laz\u0103r, \u00een casa c\u0103rora intra adesea Hristos; nici neamurile \u015fi prietenii S\u0103i din Nazaret, printre care crescuse.
\nAcum Hristos, v\u0103z\u0103tor \u00een Duh p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul veacurilor, face o profe\u0163ie amar\u0103 pentru iudei dar spre bucurie neamurilor: \u201eMul\u0163i de la r\u0103s\u0103rit \u015fi de la apus vor veni \u015fi vor sta la mas\u0103 cu Avraam, cu Isaac \u015fi cu Iacov \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor. Iar fiii \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei vor fi arunca\u0163i \u00een \u00eentunericul cel mai din afar\u0103; acolo va fi pl\u00e2ngerea \u015fi scr\u00e2\u015fnirea din\u0163ilor\u201d. Profe\u0163ia aceasta s-a \u00eemplinit \u015fi se \u00eempline\u015fte p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. La r\u0103s\u0103rit \u015fi la apus de iudei tr\u0103iau popoare p\u0103g\u00e2ne. [Teofilact zice: \u201eDomnul nu a spus: \u00abmul\u0163i p\u0103g\u00e2ni\u00bb ci: \u201eMul\u0163i de la r\u0103s\u0103rit \u015fi de la apus\u201d, cu toate c\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u00eei are \u00een vedere pe p\u0103g\u00e2ni. De ce nu a spus \u00abp\u0103g\u00e2ni\u00bb? Ca s\u0103 nu-i sminteasc\u0103 pe iudei, de aceea a spus: \u201eMul\u0163i de la r\u0103s\u0103rit \u015fi de la apus\u201d.]<\/p>\n

Mul\u0163i au venit la credin\u0163\u0103 cu neamul \u00eentreg: armenii \u015fi abisinienii, grecii \u015fi romanii, \u015fi toate popoarele Europei; \u00een alte \u0163\u0103ri, doar unii au ajuns cre\u015ftini: dintre arabi \u015fi egipteni, indieni \u015fi persiani, chinezi \u015fi japonezi, negri \u015fi malaiezi, pe \u201ec\u00e2nd fiii \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei\u201d (adic\u0103 iudeii)au r\u0103mas neclinti\u0163i \u00een necredin\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi; \u015fi de aceea sunt \u00eempr\u0103\u015ftia\u0163i peste tot p\u0103m\u00e2ntul, alunga\u0163i de la vetrele lor, ur\u00e2\u0163i \u015fi dispre\u0163ui\u0163i de popoarele \u00eentre care se prip\u0103\u015fesc. \u015ei via\u0163a lor pe p\u0103m\u00e2nt s-a f\u0103cut \u00eentuneric, pl\u00e2ns \u015fi scr\u00e2\u015fnirea din\u0163ilor. Dar \u00een lumea cealalt\u0103, la masa f\u0103r\u0103 de moarte a p\u0103rin\u0163ilor lor, Avraam, Isaac \u015fi Iacov, vor fi mai multe neamuri din toate col\u0163urile lumii dec\u00e2t iudei. \u015ei \u00een acea lume pentru \u201efiii \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei \u201eva fi iar\u0103\u015fi \u00eentuneric, pl\u00e2ns \u015fi scr\u00e2\u015fnirea din\u0163ilor.<\/p>\n

Gospodarul smulge vita uscat\u0103 \u015fi o arunc\u0103 \u00een foc \u015fi \u00een locul ei s\u0103de\u015fte ml\u0103di\u0163e de vie s\u0103lbatic\u0103. Domnul va desp\u0103r\u0163i pe fiii r\u0103zvr\u0103ti\u0163i ai Tat\u0103lui lor de Sine \u00een veci, \u015fi \u00een locul lor va \u00eenfia pe str\u0103ini. \u015ei a\u015fa cel ales va fi lep\u0103dat iar cel lep\u0103dat va fi ales. \u015ei cei de pe urm\u0103 vor fi cei dint\u00e2i, iar cei dint\u00e2i vor fi cei de pe urm\u0103. Iar suta\u015fului i-a spus Iisus: \u201eDu-te \u00een drumul t\u0103u, \u015fi fac\u0103-se dup\u0103 credin\u0163a ta\u201d. \u015ei s-a t\u0103m\u0103duit sluga lui chiar \u00een ceasul acela. Dup\u0103 profe\u0163ie a s\u0103v\u00e2r\u015fit minunea, nu numai ca r\u0103splat\u0103 a credin\u0163ei ci \u015fi ca \u00eent\u0103rire a marii profe\u0163ii. A spus cuv\u00e2ntul, \u015fi s-a vindecat sluga. Dup\u0103 cum la zidirea dint\u00e2i \u201eDumnezeu a zis, \u015fi a fost a\u015fa\u201d, acum la zidirea cea nou\u0103, Domnul spune \u015fi se face. Paraliticul pe care nu-l putea ridica toat\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Romei, s-a sculat la dumnezeiescul cuv\u00e2nt al M\u00e2ntuitorului \u015fi s-a vindecat. Boala e sluga lui Dumnezeu \u015fi c\u00e2nd Dumnezeu spune: \u201ePleac\u0103\u201d, se duce, iar c\u00e2nd spune: \u201eVino\u201d, vine. Bolnavul s-a f\u0103cut s\u0103n\u0103tos f\u0103r\u0103 leacuri \u015fi unsori, pentru c\u0103 slujitorul a auzit porunca St\u0103p\u00e2nului \u015fi s-a dus. Nu doctoriile \u015fi unsorile vindec\u0103: ci Dumnezeu. Dumnezeu vindec\u0103, fie nemijlocit prin cuv\u00e2ntul S\u0103u, fie mijlocit prin leacuri \u2014 dup\u0103 credin\u0163a omului. Nici un leac din lume nu poate st\u00e2rpi boala f\u0103r\u0103 puterea, prezen\u0163a \u015fi cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu.<\/p>\n

Slav\u0103 Dumnezeului Celui Viu pentru f\u0103r\u0103 de num\u0103r t\u0103m\u0103duirile Sale asupra credincio\u015filor S\u0103i prin cuv\u00e2ntul S\u0103u cel puternic, din vremurile trecute \u015fi din ziua de ast\u0103zi.
\nNe \u00eenchin\u0103m sf\u00e2ntului \u015fi puternicului S\u0103u cuv\u00e2nt, cu care zide\u015fte iar\u0103\u015fi, vindec\u0103 bolnavii, ridic\u0103 pe cei c\u0103zu\u0163i \u2014 toate \u00een Iisus Hristos Fiul S\u0103u cel Unul-n\u0103scut, Domnul \u015fi M\u00e2ntuitorul nostru \u015fi \u00een puterea Sf\u00e2ntului Duh. Cu ostile \u00eengerilor \u015fi ale sfin\u0163ilor ne \u00eenchin\u0103m Tat\u0103lui, \u015fi Fiului, \u015fi Sf\u00e2ntului Duh, Treimea cea deofiin\u0163\u0103 \u015fi nedesp\u0103r\u0163it\u0103, acum \u015fi pururea \u015fi \u00een vecii vecilor. Amin.<\/p>\n

Din <\/em>„Predici”<\/strong>, Editura Ileana<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Nicolae Velimirovici Cum s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103 un om lipsit de smerenie, de bl\u00e2nde\u0163e, de supunere si de ascultare fa\u0163\u0103 de Dumnezeu? Cum s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103 necredinciosul \u015fi p\u0103c\u0103tosul \u201edac\u0103 dreptul abia se m\u00e2ntuie\u015fte\u201d (I Petru 4, 18)? Apa nu se adun\u0103 pe crestele mun\u0163ilor, ci \u00een locuri joase, ad\u00e2nci. Nici binecuv\u00e2ntarea lui Dumnezeu nu <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34],"tags":[],"class_list":["post-10950","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cuvinte-de-invatatura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10950","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10950"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10950\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27027,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10950\/revisions\/27027"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10950"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10950"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10950"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}