{"id":11082,"date":"2018-07-07T10:02:58","date_gmt":"2018-07-07T13:02:58","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=11082"},"modified":"2018-07-07T13:11:31","modified_gmt":"2018-07-07T16:11:31","slug":"evanghelia-slabanogului-a-adevaratei-bucurii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/evanghelia-slabanogului-a-adevaratei-bucurii\/","title":{"rendered":"Evanghelia sl\u0103b\u0103nogului – a adev\u0103ratei bucurii"},"content":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Nicolae Velimirovici<\/em><\/strong><\/p>\n

A nu se bucura cineva de binele altuia este unul din cele mai dezonorante semne de stricare a sufletului prin p\u0103cat. Ce-i \u00eenva\u0163\u0103 soarele pe oameni de diminea\u0163a \u015fi p\u00e2n\u0103 seara? \u201eO, oameni, bucura\u0163i-v\u0103 de bine, \u015fi bucuria aceasta v\u0103 va face ca ni\u015fte dumnezei!\u201d
\nPrivighetoarea fl\u0103m\u00e2nd\u0103 c\u00e2nt\u0103 ceasuri \u00eentregi \u00een zori p\u00e2n\u0103 g\u0103se\u015fte dou\u0103 g\u00e2ze pentru pr\u00e2nzi\u015forul ei! Ce-i \u00eenva\u0163\u0103 privighetoarea pe bog\u0103tanii care se l\u0103f\u0103ie \u00een pat \u015fi-\u015fi \u00eencep ziua deschiz\u00e2ndu-\u015fi gura nu ca s\u0103 laude, ci ca s\u0103 m\u0103n\u00e2nce? \u201eO, oameni, bucura\u0163i-v\u0103 de bine, c\u00e2nta\u0163i binele!\u201d Nu \u00eentre\u00adba\u0163i: al cui bine? Binele nu are st\u0103p\u00e2n pe acest p\u0103m\u00e2nt; este un oaspete str\u0103in. Noi, muritorii, nu suntem st\u0103p\u00e2nii, ci slujitorii lui.
\nA te \u00eentrista de durerile altora – aceasta o poate \u015fi omul vechi, omul p\u0103catului. Dar a te bucura de bucuria altuia, aceasta o pot face numai pruncii, \u015fi cei ce sunt nevinova\u0163i ca pruncii. Adev\u0103rat zic vou\u0103: Cine nu va primi \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu ca un copil nu va intra \u00een ea <\/em>(Marcu 10,15; cf. Matei 18, 3). Ce este \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu dac\u0103 nu suma a tot binele \u015fi lipsa a tot r\u0103ul? Copilul se bucur\u0103 mai mult de binele altuia dec\u00e2t b\u0103tr\u00e2nul p\u0103c\u0103tos de propriul s\u0103u bine. Pentru un copil nu este vreun bine care s\u0103 fie al altuia. El \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte z\u00e2mbetul de pe buzele tuturor, \u015fi adesea ia \u00eencruntarea drept r\u00e2s. Nimeni pe lume nu-i mai asemenea lui Dumnezeu dec\u00e2t un prunc nevinovat. Bucu\u00adria lui Dumnezeu de binele nostru, de cel mai mic bine al nostru, e des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103. Domnul venind \u00eentre noi a dezv\u0103luit bog\u0103\u0163iile f\u0103r\u0103 hotar ale dumnezeie\u015ftilor bucurii. S-au bucu\u00adrat pruncii, \u015fi s-au bucurat to\u0163i cei asemenea lor \u00een nepref\u0103cut\u0103 copil\u0103rie. Fericirile acestea \u00eens\u0103 nu numai c\u0103 nu i-au bucurat pe oamenii cu minte smintit\u0103 \u015fi inim\u0103 de piatr\u0103 ci, dimpotriv\u0103, mai r\u0103u i-au \u00eenveninat.
\nHristos le aminte\u015fte oamenilor de patria lor cea dint\u00e2i, \u00een str\u0103lucirea lui Dumnezeu \u015fi \u00een tov\u0103r\u0103\u015fia \u00eengerilor; auzind, copiii se bucur\u0103 iar b\u0103tr\u00e2nii \u00eenr\u0103i\u0163i \u00ee\u015fi bat joc. Hris\u00adtos ia de la oameni frica, f\u0103c\u00e2ndu-i st\u0103p\u00e2ni peste lume; co\u00adpiii primesc cu veselie, cei sus-pu\u015fi nu. Hristos arat\u0103 cum omul \u00een unire cu Dumnezeu se poate birui pe sine \u00eensu\u015fi, firea \u00eenconjur\u0103toare, duhurile rele, boala \u015fi moartea: copiii se \u00eengr\u0103m\u0103desc \u00een jurul Lui ca s\u0103 guste c\u00e2t mai mult din dulcea\u0163a acestor biruin\u0163e, pe c\u00e2nd c\u0103rturarii se str\u00e2ng cu ur\u0103, ca s\u0103 g\u0103seasc\u0103 pricin\u0103 s\u0103-L prind\u0103 \u015fi s\u0103-L omoare. Copiii caut\u0103 la Hristos binecuv\u00e2ntare, b\u0103tr\u00e2nii poporului \u00eei arunc\u0103 blesteme.
\nDac\u0103 oamenii ar fi fost \u00een toate min\u0163ile, s-ar fi bucurat ca ni\u015fte copii de fiecare vorb\u0103, de fiecare fapt\u0103 a lui Hristos. M\u00e2ntuitorul arat\u0103 oamenilor doar binele, doar str\u0103lucirea \u015fi frumuse\u0163ea binelui, dulcea\u0163a, statornicia \u015fi puterea bine\u00adlui. Dar sunt oameni care, \u015fi atunci ca \u015fi acum, nu se bu\u00adcur\u0103 v\u0103z\u00e2nd binele pe care li-l arat\u0103 Hristos. De ce, de ce oare? Pentru c\u0103 oamenii au f\u0103cut pace cu r\u0103ul, s-au obi\u015fnuit cu r\u0103ul, s-au \u00eenso\u0163it cu r\u0103ul; a\u015fa c\u0103 r\u0103ul a ajuns s\u0103 fie pentru ei realitate iar binele iluzie. Au ajuns ca g\u0103ina care, tot ciu\u00adgulind \u00een zadar zugr\u0103veala unei boabe, c\u00e2nd are o boab\u0103 adev\u0103rat\u0103 l\u00e2ng\u0103 cea zugr\u0103vit\u0103 nu mai ciugule\u015fte; de dezam\u0103git\u0103 ce e, ia \u015fi boaba adev\u0103rat\u0103 drept \u00eenchipuit\u0103. O, min\u0163i omene\u015fti de g\u0103in\u0103, care cred c\u0103 din m\u00e2na lui Hristos, pot primi am\u0103gire la fel ca din m\u00e2inile necurate cu care s-au deprins! Dac\u0103 din m\u00e2na Lui ar veni am\u0103gire, dac\u0103 de pe buzele Sale ar veni minciun\u0103, atunci cu adev\u0103rat via\u0163a omului ar fi mai amar\u0103 ca nefiin\u0163a, mai \u00eenfrico\u015f\u0103toare ca orice vis ur\u00e2t, mai crud\u0103 ca orice dezastru. De o mie de ori neferici\u0163i sunt cei care nu-\u015fi \u00eentind m\u00e2inile ca s\u0103-L primeasc\u0103 pe Hristos. Ori \u00eencotro \u015fi le-ar \u00eentinde \u00een alt\u0103 parte, dau de foc \u015fi de col\u0163i de lup. Dar ferici\u0163i sunte\u0163i voi, credincio\u015filor, care v\u0103 bucura\u0163i \u015fi doar c\u00e2nd auzi\u0163i pomenindu-se numele lui Hristos, cum se bucur\u0103 copiii c\u00e2nd aud de ma\u00adma lor. At\u00e2ta doar, \u00eenarma\u0163i-v\u0103 cu t\u0103rie \u015fi cu r\u0103bdare, ca s\u0103 \u00eendura\u0163i p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit cu credin\u0163\u0103 \u015fi bucurie. Pentru c\u0103 mai r\u0103u este de cel care a pornit dup\u0103 Hristos \u015fi s-a \u00eentors \u00eend\u0103r\u0103t, dec\u00e2t de cel care n-a pornit niciodat\u0103. Dac\u0103 Dom\u00adnul l-a slobozit de un duh r\u0103u iar el se leap\u0103d\u0103 dup\u0103 aceea de Domnul, \u015fapte duhuri mai rele dec\u00e2t cel dint\u00e2i se vor n\u0103pusti asupra lui \u015fi-l vor cuprinde (Luca 11 24-26).
\nHristos e ca o cump\u0103n\u0103 a apelor: Oriunde apare El, oa\u00admenii se \u00eempart \u00een dou\u0103 tabere: cei ce se bucur\u0103 de bine \u015fi cei ce nu se bucur\u0103. A\u015fa este ast\u0103zi, \u015fi a\u015fa era \u015fi \u00een vremea c\u00e2nd Domnul p\u0103\u015fea pe p\u0103m\u00e2nt \u00een trup omenesc. Evanghe\u00adlia de ast\u0103zi ne \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 aceast\u0103 \u00eenfrico\u015fat\u0103 desp\u0103r\u0163ire a oamenilor \u00een fa\u0163a Celui ce arat\u0103 binele, \u00een fa\u0163a Domnului \u015fi M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos.
\nIntr\u00e2nd \u00een corabie, Iisus a trecut \u015fi a venit \u00een cetatea Sa<\/em>. Era dup\u0103 trecerea Sa printre p\u0103g\u00e2nii, de pe malul r\u0103s\u0103ritean al Lacului Ghenizaret, dup\u0103 minunea vindec\u0103rii celor doi \u00eendr\u0103ci\u0163i, dup\u0103 crunta mustrare adus\u0103 necredincio\u015filor oa\u00admeni prin m\u0103rturisirea de c\u0103tre demoni a lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Iisus a intrat \u00een corabie. Era chiar corabia pe care s\u0103v\u00e2r\u015fise o minune la fel de mare ca \u015fi scoaterea demonilor din cei doi poseda\u0163i, c\u00e2nd a certat v\u00e2nturile \u015fi marea \u015fi s-a f\u0103cut lini\u015fte deplin\u0103<\/em> (Matei 8, 26). Ast\u0103zi auzim din Evanghelie c\u0103 Domnul, la \u00eentoarcerea din acea c\u0103l\u0103to\u00adrie, a vindecat pe b\u0103rbatul paralizat, iert\u00e2ndu-i acestuia p\u0103\u00adcatele \u015fi \u00eendep\u0103rt\u00e2nd boala. Astfel, \u00een foarte scurt r\u0103stimp, Hristos a s\u0103v\u00e2r\u015fit trei lucr\u0103ri mari, trei minuni uimitoare, semne limpezi ale venirii lui Dumnezeu \u00eentre oameni. \u00cen scurt timp Domnul a dezv\u0103luit oamenilor trei binecuv\u00e2n\u00adt\u0103ri negr\u0103ite: puterea Sa asupra firii, puterea Sa asupra demonilor \u015fi puterea Sa asupra p\u0103catului \u015fi bolii, \u015fi acestea sunt trei mari prilejuri de bucurie pentru oameni. Lan\u0163urile cu care ne \u00eenl\u0103n\u0163uie natura sunt cumplite; cine nu se bu\u00adcur\u0103 s\u0103 scape de ele? Dar \u015fi mai cumplite sunt lan\u0163urile cu care ne leag\u0103 demonii, \u015fi cu care ne biciuie p\u00e2n\u0103 ajungem la nebunie; cine nu se bucur\u0103 s\u0103 fie izb\u0103vit de cei mai mari du\u015fmani ai s\u0103i? Lan\u0163urile cu care ne leag\u0103 p\u0103catul, f\u0103c\u00e2ndu-ne robi naturii, demonilor \u015fi bolii, sunt lan\u0163urile pri\u00admordiale \u00een care omul singur se \u00eenf\u0103\u015foar\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00een\u00adceput, \u00eend\u0103r\u0103tnicindu-se s\u0103 nu asculte de Ziditor \u015fi s\u0103 nu se smereasc\u0103 \u00een fa\u0163a Lui. O, muritorilor, care dintre voi nu s-ar bucura s\u0103 fie izb\u0103vit de aceste lan\u0163uri \u00eenf\u0103\u015furate pe dedesubtul tuturor celorlalte leg\u0103turi care v\u0103 \u00eenrobesc?
\nPuterea lui Hristos asupra p\u0103catului \u015fi a bolii s-a ar\u0103tat oamenilor c\u00e2nd a trecut \u015fi a venit \u00een cetatea Sa<\/em>. Cetatea Sa era Capernaum; acolo poposise dup\u0103 ce fusese alungat, \u015fi c\u00e2t pe ce s\u0103 fie omor\u00e2t, din Nazaret, unde vie\u0163uise mul\u0163i ani (Luca 4,16-31; Matei 4,13).
\n\u015ei iat\u0103, I-au adus un sl\u0103b\u0103nog, z\u0103c\u00e2nd pe pat<\/em>. Faptul e descris \u015fi de Evangheli\u015ftii Marcu \u015fi Luca, am\u00e2ndoi aduc\u00e2nd am\u0103nunte care nu apar la Matei. Sl\u0103b\u0103nogul era at\u00e2t de bolnav \u00eenc\u00e2t nu numai c\u0103 nu era \u00een stare s\u0103 vin\u0103 sin\u00adgur la Iisus, dar nici s\u0103 se dea jos de pe pat nu putea, a\u015fa c\u0103 rudele \u015fi prietenii l-au scos din casa sa cu pat cu tot \u015fi l-au adus la Hristos. Starea dezn\u0103d\u0103jduit\u0103 a bolnavului se mai vede \u015fi din faptul c\u0103 trebuia s\u0103 fie c\u0103rat de patru b\u0103rba\u0163i, ca s\u0103 fie \u0163inut bine \u015fi s\u0103 nu fie zguduit prea tare. Ajung\u00e2nd la casa unde se afla Iisus, cei patru au v\u0103zut c\u0103 era at\u00e2ta lume str\u00e2ns\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t ar fi fost cu neputin\u0163\u0103 s\u0103 intre. Atunci s-au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 desfac\u0103 acoperi\u015ful \u015fi s\u0103 lase patul cu bol\u00adnavul z\u0103c\u00e2nd drept \u00een fa\u0163a lui Hristos. \u00cen clipa aceea, Dom\u00adnul vorbea cu oamenii \u015fi-i \u00eenv\u0103\u0163a. El nu pierdea nicio clip\u0103: dup\u0103 fapt\u0103 venea cuv\u00e2ntul; dup\u0103 cuv\u00e2nt urma fapta. \u015ei cu fapta, \u015fi cu vorba c\u0103uta s\u0103-i fac\u0103 pe oameni s\u0103 se bucure de bine \u015fi s\u0103 cread\u0103 \u00een bine, \u015fi \u00een El, cel mai mare aduc\u0103tor \u015fi dezv\u0103luitor al binelui.
\n\u015ei Iisus, v\u0103z\u00e2nd credin\u0163a lor, a zis sl\u0103b\u0103nogului: \u00een\u00addr\u0103zne\u015fte, fiule! Iertate sunt p\u0103catele tale!<\/em> A v\u0103zut Domnul credin\u0163a lor, nu numai c\u00e2nd au cobor\u00e2t bolnavul \u00eenaintea Lui, ci \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd au apucat patul cu bolnavul z\u0103c\u00e2nd \u015fi au pornit spre El. Cel care vede g\u00e2ndurile oamenilor cu at\u00e2t mai u\u015for le vede faptele, \u015fi de aproape \u015fi de departe. L-a v\u0103zut pe Natanael sub smochin mai \u00eenainte ca acesta s\u0103 fie adus la D\u00e2nsul (Ioan 1, 48). Vedea nu numai lucrurile ce se petreceau, ci \u015fi cele ce aveau s\u0103 se petreac\u0103, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul veacurilor. Aici \u00eens\u0103 nu se spune: v\u0103z\u00e2ndu-i pe ei, ci: v\u0103z\u00e2nd credin\u0163a lor<\/em>, ca s\u0103 se arate prin aceasta c\u0103 Hristos vedea ceea ce e \u015fi mai greu s\u0103 vezi, ceea ce este ascuns ad\u00e2nc \u00een om. \u015ei s-a spus de dragul nostru, ca s\u0103 cunoa\u015ftem la ce Se uit\u0103 Hristos ast\u0103zi ca \u015fi atunci; \u015fi ca s\u0103 cunoa\u015ftem c\u0103 putem a\u015ftepta ajutorul lui Dumnezeu numai c\u00e2nd avem credin\u0163\u0103. C\u00e2nd Dum\u00adnezeu vede credin\u0163a noastr\u0103 nu \u00eent\u00e2rzie s\u0103 ne vin\u0103 \u00een ajutor.
\nV\u0103z\u00e2nd credin\u0163a lor<\/em>. A cui credin\u0163\u0103? Doar a celor care \u00eel aduseser\u0103 pe sl\u0103b\u0103nog, sau \u015fi a bolnavului \u00eensu\u015fi? Mai \u00een\u00adt\u00e2i, desigur, este credin\u0163a celor care l-au adus. Domnul pu\u00adtea vindeca bolnavul numai \u015fi r\u0103spunz\u00e2nd credin\u0163ei aces\u00adtora. Sunt \u00eemprejur\u0103ri c\u00e2nd Hristos a s\u0103v\u00e2r\u015fit minuni f\u0103r\u0103 s\u0103 pomeneasc\u0103 nimic de credin\u0163a bolnavului. La urma urmelor, mor\u0163ii pe care i-a \u00eenviat nu puteau s\u0103 arate credin\u00ad\u0163a pentru care s\u0103 fie \u00eenvia\u0163i. Nici cei din jurul acelora nu arat\u0103 \u00eentotdeauna cine \u015ftie ce credin\u0163\u0103. Nu se spune despre v\u0103duva din Nain c\u0103 ar fi avut credin\u0163\u0103, ci c\u0103 pl\u00e2ngea pen\u00adtru fiul s\u0103u care murise. Dar se poate c\u0103 \u00een clipa \u00een care Dumnezeu S-a \u00eendreptat spre durerea ei \u015fi i-a spus: Nu pl\u00e2nge<\/em>, s\u0103 se fi de\u015fteptat \u00eentr-\u00eensa credin\u0163a. Marta \u015fi Maria, surorile lui Laz\u0103r, nu aveau vreo credin\u0163\u0103 c\u0103 Hristos \u00eel va \u00eenvia pe fratele lor, care z\u0103cea mort de patru zile \u00een mor\u00adm\u00e2nt. Numai frunta\u015ful Iair a ar\u0103tat credin\u0163\u0103 tare c\u00e2nd a venit la Hristos \u015fi I-a spus: Fiica mea a murit de cur\u00e2nd, dar venind, pune m\u00e2na Ta peste ea \u015fi va fi vie<\/em> (Matei 9,18). Tot astfel, Hristos a vindecat mul\u0163i bolnavi pe moarte nu ca r\u0103spuns credin\u0163ei lor, ci credin\u0163ei pe care o aveau rudele sau prietenii acelora. A\u015fa a vindecat pe sluga suta\u015fului din Capernaum (Matei 8, 5-13), nu pentru credin\u0163a slugii bol\u00adnave ci pentru credin\u0163a suta\u015fului, \u015fi pe fiica femeii cananeence pentru credin\u0163a mamei sale (Matei 9, 32), \u015fi pe mul\u0163i lunatici si nebuni, \u015fi surzi \u015fi mu\u0163i, pentru credin\u0163a celor care \u00eei aduceau la El (Matei 9, 32; 15, 30; 17, 14-18). Pe \u00eendr\u0103ci\u0163ii gadareni i-a cur\u0103\u0163at de demoni \u015fi i-a vindecat f\u0103r\u0103 credin\u0163\u0103 nici din partea lor, nici din partea altcuiva, ci din mil\u0103 \u015fi \u00eentru iconomia m\u00e2ntuirii, ca s\u0103 trezeasc\u0103 credin\u0163a \u00een cei amor\u0163i\u0163i \u015fi s\u0103 o \u00eent\u0103reasc\u0103 \u00een cei slabi (Matei 8, 26).
\nC\u00e2t despre acest sl\u0103b\u0103nog, e limpede c\u0103 cei care l-au adus la Hristos aveau o mare credin\u0163\u0103. Hristos nu le-a pre\u00ad\u0163uit credin\u0163a dup\u0103 semne dinafar\u0103, ci a citit-o \u00een inimile lor. Dar chiar \u015fi noi, care nu vedem inima omului, ne putem da seama dup\u0103 fapte c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r credin\u0163a acelor oameni era foarte mare. Patru b\u0103rba\u0163i se hot\u0103r\u0103sc s\u0103 aduc\u0103 un bol\u00adnav f\u0103r\u0103 sc\u0103pare la Hristos: nu-i un semn de credin\u0163\u0103? S\u0103-l care cu greu, s\u0103 se ca\u0163ere pe acoperi\u015f \u015fi s\u0103 desfac\u0103 grinzile ca s\u0103 coboare pe bolnav p\u00e2n\u0103 \u00een fa\u0163a lui Hristos: nu-i o dovad\u0103 de mare credin\u0163\u0103? G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 numai c\u00e2t se primej\u00adduiau ace\u015fti oameni \u015fi ce caraghio\u015fi se ar\u0103tau \u00een ochii veci\u00adnilor prin asemenea purtare nelalocul ei! Ce ru\u015fina\u0163i ar fi r\u0103mas \u00een ochii tuturor dac\u0103, dup\u0103 at\u00e2ta tevatur\u0103, ar fi avut s\u0103 care \u00eenapoi pe bonavul nevindecat! \u015ei atunci, ca \u015fi acum, teama de ridicol e foarte mare, la fel \u015fi frica de a da gre\u015f. Numai credin\u0163a cu adev\u0103rat tare \u00eenfrunt\u0103 ridicolul \u015fi ne\u00adreu\u015fita, pentru c\u0103 nu se \u00eendoie\u015fte de izb\u00e2nd\u0103.
\nS-ar fi putut, atunci, ca Domnul s\u0103 lecuiasc\u0103 bolnavul numai pentru credin\u0163a celor ce-l purtau. Dar pesemne c\u0103 \u015fi bolnavul avea credin\u0163\u0103. La urma urmei, ce om cu mintea \u00eentreag\u0103, dac\u0103 nu crede, se las\u0103 t\u00e2r\u00e2t pe str\u0103zi \u00een patul s\u0103u \u015fi cobor\u00e2t printr-o gaur\u0103 f\u0103cut\u0103 \u00eentr-un acoperi\u015f! Dar mai avem o \u00eensemnare pre\u0163ioas\u0103 a credin\u0163ei omului bolnav. Domnul \u00eei spune \u201efiu\u201d. Fiule… Iertate sunt p\u0103catele tale!<\/em> Ar fi numit Hristos \u201efiu\u201d pe un necredincios? I-ar fi spus unu\u00adia lipsit de c\u0103in\u0163\u0103: Iertate sunt p\u0103catele tale?<\/em> C\u00e2nd a \u00eenviat pe fiul v\u0103duvei din Nain, nu i-a spus \u201efiu\u201d ci l-a chemat: tinere<\/em>, pentru c\u0103 mor\u0163ii nu pot avea nici credin\u0163\u0103, nici poc\u0103in\u0163\u0103. Dar sl\u0103b\u0103nogului de aici \u00eei spune: fiule<\/em>! Nu a spus Domnul: fratele t\u0103u… de se va poc\u0103i, iart\u0103-l<\/em>? (Luca 17, 3). C\u0103in\u0163a, a\u015fadar, e o condi\u0163ie a iert\u0103rii. Iar c\u0103in\u0163\u0103 nu poate fi f\u0103r\u0103 ru\u015fine, f\u0103r\u0103 fric\u0103 de Dumnezeu \u015fi f\u0103r\u0103 credin\u0163\u0103.
\nDar unii dintre c\u0103rturari ziceau \u00een sine: Acesta hule\u015fte<\/em>. Iat\u0103 g\u00e2ndurile unora care nu se bucur\u0103 de bine, ca ni\u015fte ali\u00ada\u0163i \u015fi slugi ale r\u0103ului ce sunt. Ca \u015fi c\u00e2nd ar fi spus: \u201eCine poate s\u0103 ierte p\u0103catele dec\u00e2t numai Dumnezeu?\u201d Aceste suflete ve\u015ftede, oameni care se socoteau \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i \u015fi c\u0103utau s\u0103-L coboare pe Hristos m\u0103car p\u00e2n\u0103 pe aceea\u015fi treapt\u0103 de jos cu ei, n-aveau loc, fire\u015fte, \u00een mintea lor \u00eentunecat\u0103 \u015fi greoaie, pentru g\u00e2ndul c\u0103 Dumnezeu ar putea cumva s\u0103 Se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze om, c\u0103 S-a \u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat, \u015fi chiar \u00een Persoana acestui Iisus. Ei nu puneau la inim\u0103 nici suferin\u0163a unui om bolnav, nici, cu at\u00e2t mai pu\u0163in, vindecarea lui. Ei tr\u0103geau cu ure\u00adchea la ce spunea Hristos doar ca s\u0103-I caute pricin\u0103, s\u0103-L poat\u0103 umili cu ceva, s\u0103-L dea afar\u0103 din calea lor, s\u0103-L \u015ftear\u00adg\u0103 din amintirea lor. Hristos era mai mult dec\u00e2t puteau ei s\u0103 \u00eenghit\u0103.
\n\u015ei Iisus, \u015ftiind g\u00e2ndurile lor, le-a zis: Pentru ce cugeta\u0163i rele \u00een inimile voastre?<\/em> C\u0103rturarii care erau acolo de fa\u0163\u0103 nu au spus nimic cu glas tare, ci numai au g\u00e2ndit. Nu zice: \u201e\u00een min\u0163ile voastre\u201d, ci: \u00een inimile voastre<\/em>, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 g\u00e2ndirea lor era \u00een\u0163esat\u0103 cu r\u0103utate \u015fi ur\u0103. Nu-L ascultau pe Hristos nici din credin\u0163\u0103 \u015fi nici ca unii ce vor s\u0103 afle, ci ca spi\u00adoni \u015fi prigonitori ai Lui. Dac\u0103 ar fi avut credin\u0163\u0103, s-ar fi bucu\u00adrat \u015fi ei de vorbele \u015fi faptele lui Hristos, ca ceilal\u0163i care, v\u0103\u00adz\u00e2nd, sl\u0103veau pe Dumnezeu<\/em>. Dac\u0103 ar fi stat f\u0103r\u0103 p\u0103rtinire, ar fi ajuns s\u0103 cread\u0103 \u00een Hristos, cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu c\u0103petenia str\u0103jii de pe Golgota, care acolo l\u00e2ng\u0103 Cruce st\u00e2nd \u015fi privind ce se petrece, a strigat, v\u0103z\u00e2nd cum se cutremur\u0103 firea: Cu adev\u0103rat Fiul lui Dumnezeu era Acesta<\/em>! (Matei 27,54).
\nDomnul a p\u0103truns cugetele lor. Cine poate vedea g\u00e2ndu\u00adrile dec\u00e2t numai Dumnezeu? Cel ce cerci inimile \u015fi r\u0103run\u00adchii, Dumnezeule drepte<\/em>! (Psalm 7,10), a strigat David. Eu, Domnul, p\u0103trund inima \u015fi \u00eencerc r\u0103runchii, ca s\u0103 r\u0103spl\u0103tesc fiec\u0103ruia dup\u0103 c\u0103ile lui<\/em>, spune Domnul \u00eensu\u015fi prin prooro\u00adcul Ieremia (17,10). Tu singur \u015ftii inima fiilor oamenilor<\/em> (II Paralipomena 6, 30), s-a rugat regele Solomon. Iisus Dom\u00adnul vede inima \u015fi cugetele inimii. Dup\u0103 cum p\u0103m\u00e2ntul nu poate vedea ochiul de\u015fi ochiul vede p\u0103m\u00e2ntul, tot a\u015fa f\u0103p\u00adturile p\u0103m\u00e2nte\u015fti acoperite de timp nu pot vedea tainele ve\u015fniciei, de\u015fi ochiul ve\u015fniciei vede tot ce este pe p\u0103m\u00e2nt \u00een timp. Privind cu ochiul ve\u015fniciei Hristos p\u0103trundea \u015fi vedea totul: vedea \u00een ad\u00e2ncurile m\u0103rii \u015fi \u00een ad\u00e2ncurile ini\u00admii omene\u015fti, \u00een ad\u00e2ncurile timpului \u015fi ale spa\u0163iului.
\nPentru ce cugeta\u0163i rele \u00een inimile voastre?<\/em> A\u015fa i-a \u00eentre\u00adbat bunul Domn pe prigonitorii Lui. Nem\u0103surat\u0103 e cur\u0103\u0163ia g\u00e2ndurilor Lui! Negr\u0103it\u0103 frumuse\u0163ea inimii Sale! Nesf\u00e2r\u00ad\u015fit\u0103 bl\u00e2nde\u0163ea Sa! Pentru ce cugeta\u0163i rele?<\/em> De ce nu cugeta\u0163i<\/em> cele bune? De ce c\u0103uta\u0163i r\u0103ul? De ce nu c\u0103uta\u0163i binele? De ce v\u0103 bucura\u0163i de r\u0103u, \u015fi nu de bine? De ce sta\u0163i l\u00e2ng\u0103 un izvor limpede \u015fi a\u015ftepta\u0163i s\u0103 curg\u0103 noroios? De ce v\u0103 uita\u0163i la soare \u015fi a\u015ftepta\u0163i s\u0103 se \u00eentunece? Scutura\u0163i-v\u0103 odat\u0103 de obiceiurile acestea bolnave \u015fi bucura\u0163i-v\u0103 de apa curat\u0103 \u015fi de soarele str\u0103lucitor! Domnul nu-\u015fi bate joc de ei, nu-i st\u00e2rne\u015fte, nu-i ru\u015fineaz\u0103, cum ar fi f\u0103cut un muritor du\u015f\u00admanilor s\u0103i dac\u0103 ar fi izbutit s\u0103 vindece un paralitic. Nici cel mai prev\u0103z\u0103tor doctor n-ar fi putut vorbi cu mai mult\u0103 grij\u0103 pacien\u0163ilor s\u0103i greu bolnavi dec\u00e2t a vorbit Domnul nelegiui\u0163ilor S\u0103i prigonitori: Pentru ce cugeta\u0163i rele \u00een ini\u00admile voastre<\/em>, c\u00e2nd a\u0163i putea s\u0103 cugeta\u0163i binele, s\u0103 c\u0103uta\u0163i binele, s\u0103 v\u0103 bucura\u0163i de bine?
\nC\u0103ci ce este mai lesne a zice: Iertate sunt p\u0103catele tale, sau a zice: Scoal\u0103-te \u015fi umbl\u0103? Dar ca s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 putere are Fiul Omului pe p\u0103m\u00e2nt a ierta p\u0103catele, a zis sl\u0103b\u0103nogului: Scoal\u0103-te, ia-\u0163i patul \u015fi mergi la casa ta. \u015ei, scul\u00e2ndu-se, s-a dus la casa sa<\/em>. A rosti cuv\u00e2ntul este pentru Hristos totuna cu a s\u0103v\u00e2r\u015fi fapta. Pentru graiul de r\u00e2nd e tot at\u00e2t de u\u015for a zice: \u201eiertate \u00ee\u0163i sunt p\u0103catele\u201d, c\u00e2t \u015fi: \u201escoal\u0103-te \u015fi umbl\u0103\u201d, am\u00e2ndou\u0103 rostirile fiind la fel de ineficiente. Pentru Dom\u00adnul cel f\u0103r\u0103 de p\u0103cat \u00eens\u0103, cuv\u00e2nt \u015fi fapt\u0103 sunt una. Prin cu\u00advintele de mai sus a\u015fadar El a vrut s\u0103 spun\u0103: \u201eCe-i mai u\u015for s\u0103 faci: s\u0103 ier\u0163i p\u0103catele cuiva sau s\u0103-l ridici s\u0103n\u0103tos din pa\u00adtul pe care z\u0103cea bolnav?\u201d \u015ei o fapt\u0103 \u015fi alta sunt cu neputin\u00ad\u0163\u0103 omului de r\u00e2nd. Ceea ce la oameni este cu neputin\u0163\u0103, este cu putin\u0163\u0103 la Dumnezeu<\/em> (Matei 19, 26). Ce-i mai u\u015for atunci: s\u0103 vindeci sufletul sau s\u0103 vindeci trupul? Sufletul nu poate fi vindecat altfel dec\u00e2t iert\u00e2ndu-i-se p\u0103catele. C\u00e2nd p\u0103catele \u00eei sunt iertate sufletul se \u00eens\u0103n\u0103to\u015fe\u015fte, iar unui suflet s\u0103n\u0103tos u\u015for este s\u0103-i faci s\u0103n\u0103tos \u015fi trupul. Oricum, mai de trebuin\u0163\u0103 este s\u0103-i ier\u0163i unui bolnav p\u0103catele dec\u00e2t s\u0103-l ridici \u00een picioare, dup\u0103 cum trebuie s\u0103 sco\u0163i viermele de la r\u0103d\u0103cina unui pom mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103-i astupi g\u0103urile din coaj\u0103. C\u00e2t\u0103 vreme pomul e ros de vier\u00adme, se \u015fi g\u0103uno\u015fe\u015fte. P\u0103catul e \u00een chip virtual cauza bolii, at\u00e2t a celei suflete\u015fti c\u00e2t \u015fi trupe\u015fti. Abateri de la aceast\u0103 lege apar doar c\u00e2nd Dumnezeu \u00eeng\u0103duie s\u0103 cad\u0103 asupra unui drept boala trupeasc\u0103, dup\u0103 \u00een\u0163eleapt\u0103 Sa Pronie, cea mai bun\u0103 pild\u0103 fiind dreptul Iov. Legea \u00eens\u0103 este, de la \u00een\u00adtemeierea lumii, c\u0103 p\u0103catul izvor\u0103\u015fte toat\u0103 boala. Iar cine poate nimici p\u0103catul \u00een omul bolnav cu at\u00e2t mai lesne \u00eei va putea vindeca trupul. Cine poate s\u0103 \u00eenlesneasc\u0103 trupului o \u00eens\u0103n\u0103to\u015fire trec\u0103toare, f\u0103r\u0103 s\u0103-i ierte p\u0103catele, face ca un gospodar care \u00ee\u015fi cur\u0103\u0163\u0103 pomii f\u0103r\u0103 a fi \u00een stare s\u0103 scoat\u0103 viermele de la r\u0103d\u0103cin\u0103.
\nTot ce face Domnul \u00eens\u0103, face \u00een chip des\u0103v\u00e2r\u015fit, \u00een bun\u0103 r\u00e2nduial\u0103, f\u0103r\u0103 a trece nimic cu vederea. El se bucur\u0103 s\u0103 dea s\u0103n\u0103tate \u015fi trupului \u015fi sufletului. De aceea vindec\u0103 mai \u00eent\u00e2i sufletul \u015fi apoi a\u015fteapt\u0103 s\u0103-\u015fi spun\u0103 \u015fi c\u0103rturarii cuv\u00e2ntul lor: Acesta hule\u015fte<\/em>. Prilej de a ar\u0103ta leg\u0103tura dintre p\u0103cat \u015fi boa\u00adl\u0103, primatul sufletului asupra trupului \u015fi dumnezeiasca Sa putere. Celor foarte bolnavi li se dau adeseori leacuri tari.
\n\u00cen aceast\u0103 \u00eemprejurare Hristos \u015ei-a ar\u0103tat puterea. El nu L-a chemat pe Cerescul S\u0103u Tat\u0103, ci a f\u0103cut totul de la Sine. Trebuie s\u0103 ne \u00eensemn\u0103m foarte bine cuvintele: Putere are Fiul Omului pe p\u0103m\u00e2nt a ierta p\u0103catele<\/em>. Va s\u0103 zic\u0103, doar at\u00e2ta vreme c\u00e2t omul este \u00een via\u0163a p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 i se pot ier\u00adta p\u0103catele. C\u00e2nd iese din aceast\u0103 lume, nu mai este iertare pentru el. \u00cen lumea ce va s\u0103 fie, nu mai este iertare pentru p\u0103c\u0103to\u015fii care au ie\u015fit nepoc\u0103i\u0163i din lumea aceasta. De aceea spune Hristos: pe p\u0103m\u00e2nt<\/em>.
\nScoal\u0103-te, ia-\u0163i patul \u015fi mergi la casa ta<\/em>. Domnul a vorbit cu hot\u0103r\u00e2re bolnavului, nu cum vorbesc c\u0103rturarii ci ca Unul care are putere. Dup\u0103 cum avea putere s\u0103 ierte p\u0103\u00adcatele, avea putere \u015fi s\u0103 porunceasc\u0103 trupului s\u0103 fie s\u0103n\u0103\u00adtos. \u015ei ca s\u0103 nu \u00eencap\u0103 nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 omul s-a \u00eens\u0103n\u0103\u00adto\u015fit cu totul, Domnul i-a poruncit s\u0103-\u015fi ia patul pe care mai \u00eenainte fusese purtat de patru oameni, \u015fi s\u0103 se duc\u0103 acas\u0103. De ce i-a poruncit Domnul s\u0103 mearg\u0103 acas\u0103? Mai \u00eent\u00e2i pentru c\u0103, bucuros de bucuria altora, a vrut ca omul s\u0103 ajung\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere \u00een locul unde mai \u00eenainte domnise durerea, aduc\u00e2nd bucurie \u00eentregii case c\u0103reia \u00eei fusese \u00eenainte po\u00advar\u0103. Apoi, pentru ca s\u0103 arate vanito\u015filor c\u0103rturari c\u0103 fapta Sa a fost izvor\u00e2t\u0103 numai \u015fi numai din iubire de oameni, \u015fi c\u0103 nu a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie sl\u0103vit pentru ea. Dup\u0103 cum p\u0103storul nu caut\u0103 s\u0103 fie l\u0103udat de oi, a\u015fa nici Hristos nu caut\u0103 laud\u0103 la oameni. Slav\u0103 de la oameni nu primesc<\/em> (Ioan 5, 41), a spus Domnul \u00eentr-o alt\u0103 \u00eemprejurare, iar acum vrea de asemenea s\u0103 se vad\u0103 limpede acest lucru.
\nIar mul\u0163imile, v\u0103z\u00e2nd acestea, s-au sp\u0103im\u00e2ntat \u015fi au sl\u0103vit pe Dumnezeu Cel care d\u0103 oamenilor asemenea put\u00adere<\/em>. \u00cen vreme ce scribii huleau \u00een inimile lor asupra lui Hristos, ceilal\u0163i din mul\u0163ime, cu min\u0163ile \u015fi inimile \u00eenc\u0103 ne\u00ad\u00eentunecate de de\u015fert\u0103ciunile lume\u015fti, se minunau \u015fi sl\u0103\u00adveau pe Dumnezeu pentru fapta nemaipomenit\u0103 ce se s\u0103\u00adv\u00e2r\u015fise \u00eenaintea ochilor lor. Mul\u0163imea aceasta care se minuna \u015fi sl\u0103vea pe Dumnezeu era cu mult mai bun\u0103 dec\u00e2t c\u0103rturarii cei str\u00e2m\u0163i la minte, \u015fi mult mai aproape de ade\u00adv\u0103r \u015fi de bine dec\u00e2t erau p\u0103g\u00e2nii gadareni care v\u0103z\u00e2nd mi\u00adnunea nu l\u0103udaser\u0103 pe Dumnezeu ci, pl\u00e2ng\u00e2ndu-\u015fi porcii, L-au gonit pe Hristos din \u0163inuturile lor. Nici mul\u0163imile acestea \u00eens\u0103 nu puteau \u00een\u0163elege dumnezeirea puterii M\u00e2n\u00adtuitorului Hristos. Ei sl\u0103veau pe Dumnezeu, Cel care d\u0103 oamenilor asemenea putere<\/em>, f\u0103r\u0103 s\u0103 vad\u0103 \u00een Iisus pe Fiul lui Dumnezeu Cel Unul-N\u0103scut.
\nCeea ce n-au cunoscut mul\u0163imile acelea, cunoa\u015ftem noi, fiindu-ne dat s\u0103 vedem prin Biseric\u0103. Suntem \u00eenv\u0103\u0163\u0103ceii bucuriei \u00eentru bine, pentru c\u0103 tot binele de la Dumnezeu este, de la Izvorul d\u0103t\u0103tor de via\u0163\u0103 al ve\u015fnicei bucurii. Cum spune de Duh-insuflatul prooroc: Veseli-m\u0103-voi \u015fi m\u0103 voi bucura de Tine; c\u00e2nta-voi numele T\u0103u, Prea\u00eenalte<\/em> (Psalm 9, 2). Bucuria aceasta va deschide ochii no\u015ftri ca s\u0103 vedem plin\u0103tatea adev\u0103rului \u00eentru Iisus Hristos Domnul nostru; ne va deschide buzele ca s\u0103-L sl\u0103vim pe El, Fiul lui Dum\u00adnezeu, singurul M\u00e2ntuitor \u015fi Iubitor de oameni. A Lui fie slava \u015fi lauda, \u00eempreun\u0103 cu Tat\u0103l \u015fi cu Sf\u00e2ntul Duh, Trei\u00admea cea deofiin\u0163\u0103 \u015fi nedesp\u0103r\u0163it\u0103, acum \u015fi pururea \u015fi \u00een vecii vecilor. Amin.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Nicolae Velimirovici A nu se bucura cineva de binele altuia este unul din cele mai dezonorante semne de stricare a sufletului prin p\u0103cat. Ce-i \u00eenva\u0163\u0103 soarele pe oameni de diminea\u0163a \u015fi p\u00e2n\u0103 seara? \u201eO, oameni, bucura\u0163i-v\u0103 de bine, \u015fi bucuria aceasta v\u0103 va face ca ni\u015fte dumnezei!\u201d Privighetoarea fl\u0103m\u00e2nd\u0103 c\u00e2nt\u0103 ceasuri \u00eentregi \u00een zori <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34],"tags":[],"class_list":["post-11082","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cuvinte-de-invatatura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11082","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11082"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11082\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11082"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11082"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11082"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}