{"id":11902,"date":"2013-09-23T13:42:25","date_gmt":"2013-09-23T16:42:25","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=11902"},"modified":"2013-09-23T19:22:09","modified_gmt":"2013-09-23T22:22:09","slug":"viata-sfintei-marei-mucenite-intocmai-cu-apostolii-tecla","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/viata-sfintei-marei-mucenite-intocmai-cu-apostolii-tecla\/","title":{"rendered":"Via\u0163a Sfintei Marii Muceni\u0163e, \u00eentocmai cu apostolii, Tecla"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Sursa: doxologia.ro<\/a><\/p>\n

C\u00e2nd Sfin\u0163ii Apostoli Pavel \u015fi Varnava propov\u0103duiau bun\u0103vestirea lumii, au mers \u015fi \u00een Iconia, \u015fi petreceau la Onisifor, pe care Pavel \u00eel pomene\u015fte \u00een scrisoarea cea c\u0103tre Timotei, zic\u00e2nd: \u201eS\u0103 dea Domnul mil\u0103 casei lui Onisifor, c\u0103 de multe ori m-a odihnit \u015fi de lan\u0163urile mele nu s-a ru\u015finat\u201c (2 Timotei 1,16)<\/em>. Atunci mul\u0163i, ascult\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lor \u015fi v\u0103z\u00e2nd semnele \u015fi minunile care se f\u0103ceau de d\u00e2n\u015fii, au crezut \u00een Domnul nostru Iisus Hristos. \u00cen casa lui Onisifor g\u0103zduind, adeseori intrau \u00een sinagog\u0103, \u015fi, precum \u00een cas\u0103 a\u015fa \u015fi \u00een sinagog\u0103, gr\u0103iau cu \u00eendr\u0103zneal\u0103 cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, aduc\u00e2nd pe popoare la calea cea m\u00e2ntuitoare \u015fi la credin\u0163a \u00een Iisus Hristos. De acest lucru se scrie \u00een Faptele Apostolilor: \u201e\u015ei \u00een Iconia au intrat ei (adic\u0103 Pavel \u015fi Varnava), ca de obicei, \u00een sinagoga iudeilor, \u015fi astfel au vorbit, \u00eenc\u00e2t o mare mul\u0163ime de iudei \u015fi de elini au crezut… Deci mult\u0103 vreme au stat acolo, gr\u0103ind cu \u00eendr\u0103zneal\u0103 \u00een Domnul, Care d\u0103 m\u0103rturie pentru cuv\u00e2ntul harului S\u0103u, f\u0103c\u00e2nd semne \u015fi minuni prin m\u00e2inile lor\u201c (Fapte 14,1,3).<\/em><\/p>\n

\u00cen acea vreme, era acolo o fecioar\u0103 frumoas\u0103, av\u00e2nd optsprezece ani, anume Tecla, fiic\u0103 a maicii anume Teoclia, de neam mare \u015fi sl\u0103vit, fiind logodit\u0103 cu un t\u00e2n\u0103r din cei mai dint\u00e2i ai cet\u0103\u0163ii, anume Famir, bogat \u015fi frumos. Acesta, v\u0103z\u00e2nd minunile ce se f\u0103ceau de Apostoli, \u015fedea cu al\u0163ii la vorba lor \u00een casa lui Onisifor, la fereastr\u0103, \u015fi, ascult\u00e2nd, lua aminte cele gr\u0103ite de d\u00e2n\u015fii. \u015ei a c\u0103zut s\u0103m\u00e2n\u0163a cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt bun \u015fi, cu lucrarea Sf\u00e2ntului Duh, s-a \u00eenr\u0103d\u0103cinat ad\u00e2nc \u00een inima ei \u015fi a r\u0103s\u0103rit. Pentru c\u0103 a crezut \u00een Fiul lui Dumnezeu \u015fi l-a iubit pe El \u015fi s-a lipit de D\u00e2nsul cu tot sufletul. Iar Pavel, pov\u0103\u0163uindu-se de Dumnezeu, a \u00eentins cuv\u00e2nt pentru feciorie \u015fi cur\u0103\u0163enie, spun\u00e2nd c\u0103 fecioara care \u00ee\u015fi p\u0103ze\u015fte fecioria pentru dragostea lui Hristos, are parte cu \u00eengerii \u015fi este mireas\u0103 a lui Hristos, iar Hristos \u00eei este Mire, duc\u00e2nd-o pe ea \u00een c\u0103mara cea cereasc\u0103. Gr\u0103ind Pavel mult de aceasta, a de\u015fteptat pe Tecla spre p\u0103zirea fecioriei ei. Pentru c\u0103 a spus Tecla \u00een inima sa, ca din acel ceas s\u0103-\u015fi lase logodnicul ei \u015fi toate dulce\u0163ile lumii acesteia, \u015fi s\u0103 slujeasc\u0103 lui Hristos \u00een cur\u0103\u0163ie fecioreasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii ei. A\u015fa, \u00een\u0163eleapta fecioar\u0103, prin cur\u0103\u0163ia sa, s-a f\u0103cut mireasa cerescului Mire cel curat \u015fi s-a \u00eenso\u0163it cu El prin os\u00e2rdnica dragoste, cu care s-a aprins \u00een\u0103untru cu foc de la Serafimi \u015fi prin dorirea nestric\u0103ciosului s\u0103u Mire se topea ca cear\u0103, \u00eenc\u00e2t s-au \u00eemplinit \u00eentru d\u00e2nsa cuvintele proorocului \u00eemp\u0103rat David: „F\u0103cutu-s-a inima mea ca cear\u0103 ce se tope\u015fte \u00een mijlocul p\u00e2ntecelui meu” (Psalm 21,15). \u015ei a \u015fezut ling\u0103 Pavel, ascult\u00e2nd cuv\u00e2ntul lui trei zile \u015fi trei nop\u0163i, ca \u015fi cum se uitase pe sine, pentru c\u0103 nu s-a dus nici la m\u00e2ncare, nici la b\u0103utur\u0103, nici la odihn\u0103, ci a st\u0103ruit ca \u015fi oarec\u00e2nd Maria, ceea ce \u015fedea l\u00e2ng\u0103 picioarele lui Iisus, \u00eentemeindu-\u015fi toat\u0103 mintea \u00een Dumnezeu.<\/p>\n

Cu singur cuv\u00e2ntul Lui se hr\u0103nea, cum spune M\u00e2ntuitorul: „Nu numai cu p\u00e2ine va tr\u0103i omul, ci cu tot cuv\u00e2ntul care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4,4). Iar Teoclia, \u00een\u015ftiin\u0163\u00e2ndu-se de fiica sa Tecla c\u0103 a crezut \u00een Hristos \u015fi se \u00eendeletnice\u015fte la auzirea cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu, merg\u00e2nd, cu m\u00e2nie a luat-o cu sil\u0103 de la acea adunare folositoare de suflet, iar pe Sfin\u0163ii Apostoli propov\u0103duitori i-a oc\u0103rit \u015fi def\u0103im\u00e2ndu-i pe ei, tr\u0103gea cu de-a sila pe fiica sa, iar mai ales pe mielu\u015feaua lui Hristos de la turma Lui cea aleas\u0103. Apoi, chem\u00e2nd pe Famir, logodnicul ei, i-a zis lui: „De ce nu te \u00eengrije\u015fti de mireas\u0103 ta c\u0103ci s-a s\u0103lb\u0103ticit, c\u0103 iat\u0103 s-a am\u0103git de str\u0103inii aceia fermec\u0103tori, care cu felurite cuvinte \u00een\u015fal\u0103 pe oamenii cei nebuni, c\u0103 \u015fez\u00e2nd l\u00e2ng\u0103 d\u00e2n\u015fii de trei zile \u015fi-a uitat de casa ei?”.<\/p>\n

Atunci Famir a \u00eenceput a o momi pe ea cu cuvinte bune, vorbind c\u0103tre d\u00e2nsa cu dragoste; iar ea \u00ee\u015fi \u00eentorcea fa\u0163a despre d\u00e2nsul \u015fi nu voia nu numai s\u0103 vorbeasc\u0103 ceva cu el, dar nici s\u0103 se uite la d\u00e2nsul, pentru c\u0103 purta \u00een inima sa pe alt Mire mai frumos cu podoaba dec\u00e2t fiii omene\u015fti, \u015fi spre acesta privind cu ochii cei suflete\u015fti, \u00een minte vorbea cu d\u00e2nsul. Iar acel logodnic stric\u0103cios \u015fi vremelnic al ei s-a ur\u00e2t des\u0103v\u00e2r\u015fit de ea, care, v\u0103z\u00e2ndu-se pe sine lep\u0103dat \u015fi neiubit de Tecla, pl\u00e2ngea. Atunci mama ei, m\u00e2niindu-se, a apucat-o \u015fi a \u00eenceput a o bate, tr\u0103g\u00e2nd-o de \u00eempletiturile p\u0103rului \u015fi cu picioarele c\u0103lc\u00e2nd-o. Apoi a \u00eencuiat-o \u00een c\u0103mar\u0103 \u015fi o chinuia cu foame; \u00eens\u0103 plec\u00e2ndu-se spre dragoste, de c\u0103ldura cea de maic\u0103 biruindu-se, pl\u00e2ngea pentru d\u00e2nsa. Apoi \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd-o \u015fi s\u0103rut\u00e2nd-o, o rug\u0103 pe ea cu lacrimi, s\u0103 nu se dep\u0103rteze de logodnicul ei cel frumos, bogat, de bun neam \u015fi de to\u0163i cinstit. Apoi a pus-o pe ea la mas\u0103 \u00eempreun\u0103 cu logodnicul; iar ea, \u00eentorc\u00e2ndu-se despre d\u00e2nsul, \u015fedea, \u015fi, c\u0103ut\u00e2nd \u00een jos, t\u0103cea, degust\u00e2nd nimic, ci numai suspina adeseori din ad\u00e2ncul inimii spre Mirele Ceresc.<\/p>\n

C\u00e2nd Famir, momind-o, voi cu sil\u0103 s\u0103 o cuprind\u0103 \u015fi s\u0103 o s\u0103rute, ea \u00eel scuip\u0103 \u00een ochi \u015fi se smuci din m\u00e2inile lui \u015fi zbur\u0103 ca o pas\u0103re din curs\u0103. Iar maic\u0103, iar\u0103\u015fi schimb\u00e2ndu-se \u00een m\u00e2nioas\u0103, a \u00eenceput a o bate. Iar Famir, m\u00e2hnindu-se, s-a dus la mai marele, jeluindu-se asupra lui Pavel \u015fi i-a zis: „Un str\u0103in a intrat \u00een cetate, vr\u0103jind \u015fi ame\u0163ind pe oameni \u015fi ab\u0103t\u00e2ndu-i de la cinstirea zeilor, urm\u00e2nd oarec\u0103ruia Hristos, pe care evreii L-au r\u0103stignit. Acela a ame\u0163it \u015fi pe o fecioar\u0103, Tecla, fiind logodit\u0103 cu mine, care mai \u00eent\u00e2i foarte m\u0103 iubea, iar acum nici nu vrea s\u0103 se mai uite la mine, ci se \u00eengre\u0163o\u015feaz\u0103 de mine ca de un lepros \u015fi fuge de mine ca de o fiar\u0103; a\u015fa a \u00eentors-o vr\u0103jitorul acela de la dragostea mea, nu \u015ftiu ce f\u0103c\u00e2ndu-i ei”. Mai marele, chem\u00e2nd pe Pavel, l-a \u00eentrebat pe el, de unde este \u015fi ce face aici \u00een cetate. El, dup\u0103 obicei, deschiz\u00e2nd apostoleasc\u0103 gura sa, a gr\u0103it cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, propov\u0103duind numele lui Iisus Hristos.<\/p>\n

Deci, mut\u00e2nd mai marele \u00een alt\u0103 vreme judecat\u0103, a poruncit ca, leg\u00e2nd pe Pavel, s\u0103-l bage \u00een temni\u0163\u0103, p\u00e2n\u0103 ce va avea vreme ca s\u0103-l cerceteze pe el mai cu de-adinsul. Iar Tecla, auzind c\u0103 a pus \u00een temni\u0163\u0103 pe Pavel pentru d\u00e2nsa, s-a sculat noaptea \u015fi ie\u015find \u00een tain\u0103 din cas\u0103, a alergat la temni\u0163\u0103, unde, afl\u00e2nd pe str\u0103jeri p\u0103zind u\u015fa temni\u0163ei, a scos de la sine gherdanul \u015fi un ban de aur, \u015fi le-a dat temnicerului ca s\u0103-i deschid\u0103 u\u015fa \u015fi s\u0103-i dea voie s\u0103 mearg\u0103 la Pavel. De acest lucru pomene\u015fte Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur, zic\u00e2nd: „Ascult\u0103 pentru Sf\u00e2nta Tecla: Aceea, ca s\u0103 vad\u0103 pe Pavel, aurul s\u0103u l-a dat str\u0103jerului temni\u0163ei; iar tu nici un ban nu vrei s\u0103 dai, ca s\u0103 vezi pe Hristos”. \u015ei a f\u0103cut temnicerul dup\u0103 cererea ei, pentru c\u0103 s-a bucurat de cel scump gherdan \u015fi de moneda cea de aur \u015fi a dus-o la Sf\u00e2ntul Pavel.<\/p>\n

Iar ea, caz\u00e2nd \u00eenaintea lui cu lacrimi de bucurie, a s\u0103rutat leg\u0103turile legatului lui Hristos. Iar Pavel, v\u0103z\u00e2nd-o, s-a sp\u0103im\u00e2ntat \u015fi \u00een\u015ftiin\u0163\u00e2ndu-se de la d\u00e2nsa de toate cele ce a p\u0103timit pentru cur\u0103\u0163enie de la mama \u015fi de la logodnicul ei, s-a bucurat foarte tare de b\u0103rb\u0103\u0163ia tinerei fecioare \u015fi i-a s\u0103rutat capul, binecuv\u00e2nt\u00e2nd-o \u015fi l\u0103ud\u00e2ndu-i credin\u0163a ei \u015fi fecioreasca cur\u0103\u0163ie, numind-o pe d\u00e2nsa mireasa lui Hristos \u015fi \u00eent\u00e2ia fiic\u0103 a sa, pe care prin bun\u0103vestire a n\u0103scut-o. Deci, \u015fez\u00e2nd Tecla cu Pavel c\u0103 fiica cu tat\u0103l \u00een temni\u0163\u0103, asculta p\u0103rinteasca lui \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u015fi pecetluia cuvintele lui \u00een inima ei, ca pe o comoar\u0103 de mult pre\u0163. Iar el o \u00eenv\u0103\u0163a pe ea din destul credin\u0163a cea \u00een Hristos Domnul, dragostea cea dumnezeiasc\u0103 \u015fi paz\u0103 curatei feciorii. Acolo mai des\u0103v\u00e2r\u015fit a \u00eenv\u0103\u0163at-o, a \u00eent\u0103rit-o \u015fi a f\u0103cut-o mireas\u0103 Fiului lui Dumnezeu, precum de aceasta scrie Sf\u00e2ntul Grigorie de Nissa, zic\u00e2nd: „Acest fel de mir (adic\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103) \u00eempreun\u0103 cu crinul cel alb al cur\u0103\u0163iei, Pavel a turnat din gura sa oarec\u00e2nd \u00een urechile sfintei fecioare. Adic\u0103 Tecla era aceasta care, cu pic\u0103turile ce ies din crinii inimii, pe omul cel din afar\u0103 l-a omor\u00e2t \u015fi toate g\u00e2ndurile cele de\u015farte \u015fi poftele le-a stins”. Asemenea \u015fi Sf\u00e2ntul Epifanie scrie: „Tecla a aflat pe Sf\u00e2ntul Pavel, care avea un logodnic frumos, mai de frunte \u00een cetate, prea bogat, prea cinstit \u015fi luminos, de la a c\u0103ruia logodire Pavel a \u00eentors-o \u015fi s-a lep\u0103dat acea sf\u00e2nt\u0103 fecioar\u0103 de toate bun\u0103t\u0103\u0163ile p\u0103m\u00e2nte\u015fti, ca s\u0103 c\u00e2\u015ftige pe cele cere\u015fti”.<\/p>\n

C\u0103ut\u00e2ndu-se \u00een casa Teocliei, nu s-a aflat Tecla \u015fi se f\u0103cu \u0163ip\u0103t, pl\u00e2ngere \u015fi strigare \u015fi c\u0103ut\u00e2nd mult, mama se t\u00e2nguia pentru fiic\u0103, Famir pentru logodnic\u0103, iar slugile pentru st\u0103p\u00e2na lor. \u015ei au alergat slugile \u00een toate p\u0103r\u0163ile, c\u0103ut\u00e2nd-o, \u015fi \u00eentreb\u00e2nd pe uli\u0163e \u015fi prin case \u015fi nu o aflar\u0103 nic\u0103ieri. Iar mai pe urm\u0103 s-a \u00een\u015ftiin\u0163at c\u0103 este \u00een temni\u0163\u0103 \u015fi, alerg\u00e2nd, o aflar\u0103 pe ea \u015fez\u00e2nd l\u00e2ng\u0103 Pavel, fiind legat\u0103 de dumnezeiasca dragoste a cuvintelor lui, \u015fi, lu\u00e2nd-o pe ea, au scos-o afar\u0103. Apoi \u00een\u015ftiin\u0163ar\u0103 de acestea pe mai marele cet\u0103\u0163ii. Acesta \u015fez\u00e2nd la judecat\u0103, a chemat pe Pavel din temni\u0163\u0103, pe care v\u0103z\u00e2ndu-l poporul adus, strigar\u0103 c\u0103tre mai marele: „Omul acesta este fermec\u0103tor, judec\u0103torule, pierde-l pe el!”. Mai ales Famir st\u0103ruia c\u0103 Pavel s\u0103 fie pierdut, jeluindu-se asupra lui c\u0103 a \u00eentors de la d\u00e2nsul pe logodnica lui.<\/p>\n

Deci, chemar\u0103 \u015fi pe Tecla, c\u0103tre care a zis mai marele: „De ce te \u00eengre\u0163o\u015fezi de logodnicul t\u0103u cel at\u00e2t de frumos \u015fi de bun neam. Pentru ce nu te \u00eenso\u0163e\u015fti cu d\u00e2nsul?”. Iar ea privea c\u0103tre Pavel, \u015fi nimic nu r\u0103spundea, „ca o mielu\u015fea f\u0103r\u0103 de glas l\u00e2ng\u0103 cela ce o tunde”. Atunci mama, schimb\u00e2ndu-\u015fi obi\u015fnuin\u0163a s\u0103 cea de maic\u0103 \u015fi uit\u00e2ndu-\u015fi fireasc\u0103 s\u0103 dragoste c\u0103tre fiica sa, ca o leoaic\u0103 cumplit\u0103, sau ca o ursoaic\u0103 m\u00e2nioas\u0103, a r\u0103cnit c\u0103tre judec\u0103torul, zic\u00e2nd: „Arde pe aceast\u0103 rea roab\u0103, vrednic\u0103 este de o a\u015fa moarte, aceasta nu este fiica mea, c\u0103 nu m\u0103 ascult\u0103 pe mine, maica ei. Arde-o pe aceasta ca s\u0103 fie pild\u0103 altora, ca v\u0103z\u00e2nd toate fecioarele cele ce sunt \u00een cetatea aceasta, s\u0103 se team\u0103 \u015fi s\u0103 nu \u00eendr\u0103zneasc\u0103 a nu asculta pe mamele lor \u015fi a li se \u00eempotrivi precum aceasta a mea prea \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it\u0103 \u015fi \u00eentr-adev\u0103r nesupus\u0103. Nu este aceast\u0103 fiic\u0103 mea, nici n\u0103scut\u0103 de mine, ci ramur\u0103 uscat\u0103 \u015fi blestemat\u0103 odrasl\u0103; deci, arde-o pe aceasta”. \u015ei st\u0103ruia mama ca s\u0103 se ard\u0103 fiica ei; iar Famir silea c\u0103 pierdut s\u0103 fie Pavel.<\/p>\n

Deci, judec\u0103torul, cercet\u00e2nd mult pe Pavel, s-a \u00eencredin\u0163at c\u0103 nu avea vreo vin\u0103 mai mare, dec\u00e2t c\u0103 propov\u0103duia pe Hristos, \u015fi nu l-a os\u00e2ndit pe el la moarte, ci, b\u0103t\u00e2ndu-l, a poruncit s\u0103-l alunge afar\u0103 din cetate, ca s\u0103 nu sf\u0103tuiasc\u0103 \u015fi pe alte fecioare la p\u0103zirea fecioriei. \u015ei izgonir\u0103 pe Pavel cu Varnava, precum \u015fi pe Onisifor \u015fi cu fiii lui. Dar \u015fi \u00eensu\u015fi Pavel se s\u00e2rguia s\u0103 ias\u0103 din cetate, nu numai pentru c\u0103 era izgonit de boier, de Fair \u015fi de Temelia pentru Tecla, ci pentru c\u0103 poporul \u00eembulzindu-se, voia s\u0103-l ucid\u0103 pentru cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u015fi pentru m\u0103rturisirea lui Iisus Hristos. De acest lucru Sf\u00e2ntul Luca aminte\u015fte \u00een Faptele Apostolilor, zic\u00e2nd: „Necredincio\u015fii iudei au ridicat \u015fi au umplut de r\u0103utate sufletele neamurilor asupra fra\u0163ilor”. \u015ei se \u00eemp\u0103r\u0163i mul\u0163imea cet\u0103\u0163ii, unii adic\u0103 erau cu iudeii, iar al\u0163ii cu Apostolii. \u015ei cum s-a f\u0103cut pornirea neamurilor \u015fi a iudeilor cu mai marii lor, ca s\u0103-i oc\u0103rasc\u0103 \u015fi s\u0103-i ucid\u0103 cu pietre, apostolii, \u00een\u015ftiin\u0163\u00e2ndu-se, au fugit \u00een cet\u0103\u0163ile Licaon iei, \u00een List\u0103 \u015fi \u00een Derobez, iar de acolo \u00een Antiohia. \u00cens\u0103, deocamdat\u0103, s-au ascuns c\u00e2teva zile nu prea departe de cetatea Ironiei, \u00eentr-un morm\u00e2nt l\u00e2ng\u0103 calea care merge la Dans, vr\u00e2nd s\u0103 \u015ftie despre Tecla ce se va \u00eent\u00e2mpla cu d\u00e2nsa.<\/p>\n

Postind ei, se rugau pentru d\u00e2nsa cu tot dinadinsul s\u0103 o \u00eent\u0103reasc\u0103 pe ea Domnul \u015fi s\u0103 fac\u0103 minunat\u0103 spre d\u00e2nsa mila Sa, precum s-a \u015fi f\u0103cut. De aceea, mult a silit-o pe ea mai marele cet\u0103\u0163ii ca s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 cu dragostea ei cea mai dinainte c\u0103tre logodnicul ei. Dar neajung\u00e2nd la nici un sf\u00e2r\u015fit mul\u0163umitor, \u00een cele din urm\u0103 a os\u00e2ndit-o pe Tecla la ardere dup\u0103 pofta mamei ei. \u015ei dac\u0103 aduser\u0103 mul\u0163ime mult\u0103 de lemne uscate, fin \u015fi vreascuri, pun\u00e2ndu-le \u00eentr-o gr\u0103mad\u0103 mare, au luat slujitorii pe sf\u00e2nta ca s-o ridice deasupra stogului aceluia. Iar ea, nemaia\u015ftept\u00e2nd s\u0103 o duc\u0103 ei, singur\u0103 degrab a mers la acea gr\u0103mad\u0103 de fin, de lemn \u015fi de vreascuri \u015fi f\u0103c\u00e2nd semnul Crucii peste acea mare gr\u0103mad\u0103, s-a suit \u015fi st\u0103 deasupra, gata fiind s\u0103 ard\u0103 nu at\u00e2t de focul cel materialnic, pe c\u00e2t de v\u0103paia dumnezeie\u015ftii iubiri, ca un Fenix. St\u00e2nd ea acolo, deasupra, privea spre mul\u0163imea de lume adunat\u0103 aici, \u015fi a v\u0103zut pe Domnul, \u00een chipul lui Pavel, st\u00e2nd \u015fi poruncindu-i ei s\u0103 \u00eendr\u0103zneasc\u0103. De aici Sf\u00e2ntul Ciprian alc\u0103tuie\u015fte o rug\u0103ciune ca aceasta c\u0103tre Dumnezeu, zic\u00e2nd: „S\u0103 stai \u00eenaintea noastr\u0103 precum ai stat de fa\u0163\u0103 \u00een leg\u0103turi lui Pavel, \u015fi \u00een foc, Te clei”.<\/p>\n

Dac\u0103 au pus focul de jos \u015fi au aprins stogul \u00eemprejur, \u00eempresur\u00e2nd-o pe ea v\u0103paia, se \u00een\u0103l\u0163a foarte sus. Atunci, \u00eendat\u0103 a venit un nor plin de ap\u0103 \u015fi s-a v\u0103rsat ploaie cu grindin\u0103 mare \u015fi a stins tot focul. Iar mai marele \u015fi tot poporul au fugit la casele lor de v\u0103rsarea ploii \u015fi de grosimea grindinei celei mari. Tecla a ie\u015fit nev\u0103t\u0103mat\u0103, c\u0103 nu s-a atins de d\u00e2nsa focul. Dup\u0103 aceea, nu s-a mai dus la casa mamei sale, nici a z\u0103bovit \u00een Iconia, ci s-a dus din cetate ca s\u0103 caute pe duhovnicescul s\u0103u p\u0103rinte Pavel. \u00cen cale a \u00eent\u00e2mpinat pe un t\u00e2n\u0103r dintre ucenicii lui Pavel, din casa lui Onisifor, merg\u00e2nd la cetate s\u0103 cumpere p\u00e2ine, pe care, v\u0103z\u00e2ndu-l, l-a cunoscut \u015fi l-a \u00eentrebat: „Unde se afl\u0103 acum Pavel, Apostolul lui Iisus Hristos?” Iar el a dus-o pe ea la morm\u00e2ntul \u00een care Pavel cu ceilal\u0163i se ascunseser\u0103 \u015fi, \u00een post r\u0103bd\u00e2nd, se ruga lui Dumnezeu pentru d\u00e2nsa.<\/p>\n

Pe Tecla to\u0163i v\u0103z\u00e2nd-o vie \u015fi s\u0103n\u0103toas\u0103, s-au bucurat cu bucurie foarte mare \u015fi ridic\u00e2ndu-\u015fi ochii \u015fi m\u00e2inile lor spre cer, au mul\u0163umit lui Dumnezeu, Celui ce a p\u0103zit \u00eentreag\u0103 pe roaba Sa, \u015fi, pun\u00e2nd \u00eenainte p\u00e2ine, se \u00eent\u0103rir\u0103. De acolo, scul\u00e2ndu-se Pavel cu Varnava, au mers prin Distra \u015fi prin Vorbe, binevestind Evanghelia \u015fi t\u0103m\u0103duind pe cei neputincio\u015fi. \u015ei le-a urmat lor \u015fi Tecla p\u00e2n\u0103 la Antiohia, unde, intr\u00e2nd ei \u00een cetate, s-a \u00eent\u00e2mplat c\u0103 un oarecare Alexandru, mai mare \u00een cetatea aceea, v\u0103z\u00e2nd pe sf\u00e2nta fecioar\u0103 Tecla \u015fi de frumuse\u0163ile ei cele mari minun\u00e2ndu-se, s-a r\u0103nit asupra ei cu poft\u0103 neiertat\u0103. C\u0103 fiind t\u00e2n\u0103r \u015fi cu \u00eendestulare \u00een desf\u0103t\u0103ri petrec\u00e2nd, se t\u0103v\u0103lea \u00een necur\u0103\u0163ii, precum era obiceiul p\u0103g\u00e2nilor. La \u00eenceput, p\u0103r\u00e2ndu-i-se c\u0103 ar fi femeia lui Pavel, mai \u00eent\u00e2i pe Pavel cu mult aur \u00eel silea, ca s\u0103 nu-l opreasc\u0103 pe el de la dorin\u0163a lui. Apoi, \u00een\u015ftiin\u0163\u00e2ndu-se c\u0103 nu-i femeie ci fecioar\u0103 nem\u0103ritat\u0103, mai mult s-a aprins de ea, \u015fi voia ca s\u0103 \u015fi-o ia lui de femeie pentru cele prea mari frumuse\u0163i ale ei.<\/p>\n

Deci, a \u00eenceput a momi pe Sf\u00e2nta Tecla cu cuvinte spre dragostea sa, dar ea fugea de d\u00e2nsul ca de un leu ce r\u0103cne\u015fte, care c\u0103uta s\u0103 \u00eenghit\u0103 podoaba ei cea sufleteasc\u0103. Iar el, cu toate chipurile se \u00eengrijea de d\u00e2nsa, vr\u00e2nd s\u0103 o v\u00e2neze. Tot acesta, odinioar\u0103, \u00eent\u00e2mpin\u00e2nd pe sf\u00e2nta \u00een cale, merg\u00e2nd \u00eentre oameni mul\u0163i \u015fi neput\u00e2nd s\u0103 mai rabde focul cel de desfr\u00e2nare care ardea \u00een\u0103untrul inimii lui, a lep\u0103dat ru\u015finea \u015fi cu sila prinz\u00e2nd-o, s-a apucat de grumajii ei. Iar ea striga c\u00e2t putea, pl\u00e2ng\u00e2nd \u015fi zic\u00e2nd: „Nu m\u0103 sili pe mine roaba lui Dumnezeu; de logodnic m-am lep\u0103dat \u015fi oare cu tine m-a\u015f \u00eenvoi?” Acestea zic\u00e2ndu-le, se zmucea tare din m\u00e2inile lui \u015fi a rupt hainele de pe d\u00e2nsul \u015fi de ru\u015fine mare l-a umplut pe el. M\u00e2niindu-se Alexandru, \u00eenc\u0103 \u015fi cre\u015ftin\u0103 \u015ftiind-o c\u0103 este, a dus-o la judecat\u0103 la mai marele. Apoi, \u00eentreb\u00e2nd-o de ce se \u00eengre\u0163o\u015feaz\u0103 de nunt\u0103, ea a r\u0103spuns: „Eu am pe Mirele meu Hristos, Fiul lui Dumnezeu, cu care m-am \u00eenso\u0163it prin nunta cea duhovniceasc\u0103”.<\/p>\n

Astfel, o silea pe ea mai marele ca s\u0103 se lepede de Hristos \u015fi s\u0103 fie femeia unui b\u0103rbat. Iar dup\u0103 ce nu s-a supus, a os\u00e2ndit-o s\u0103 fie dat\u0103 prad\u0103 fiarelor pentru aceste dou\u0103 pricini: Pentru buna-credin\u0163\u0103 \u015fi pentru cur\u0103\u0163ie. „De ce crede \u00een Hristos \u015fi pentru ce se leap\u0103d\u0103 de nunt\u0103 ?” o \u00eentreb\u0103 acela, fiind ea t\u00e2n\u0103ra \u015fi frumoas\u0103. \u00cens\u0103 mai \u00eenainte de a fi dat\u0103 prad\u0103 la fiare, c\u0103 era am\u00e2nat\u0103 pentru a doua zi priveli\u015ftea aceea, a luat-o pe ea spre paz\u0103, \u00een acea noapte \u00een casa sa, oarecare femeie, anume Trifena, a c\u0103rei fiic\u0103 Falconilla murise nu de mult, mai \u00eenainte de acea vreme.<\/p>\n

Acea Trifena era de neam \u00eemp\u0103r\u0103tesc, foarte cinstit\u0103, \u015fi a crezut \u00een Hristos dup\u0103 aceea, pe care o pomene\u015fte apostolul, scriind c\u0103tre Romani: „\u00cenchina\u0163i-v\u0103, zice, Trifenei \u015fi Trifosei”. Pe aceste dou\u0103 femei le pomene\u015fte martirologiul latin, \u00een zece zile ale lui Noiembrie, astfel: „\u00cen Iconia Licaoniei sunt sfintele femei Trifena \u015fi Trifosia, care au sporit mult \u00een cre\u015ftineasca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, prin propov\u0103duirea Sf\u00e2ntului Pavel \u015fi pilda sfintei Tecla”. Deci Trifena, lu\u00e2nd la sine pe Tecla, a petrecut cu d\u00e2nsa toat\u0103 noaptea aceea \u00een duhovniceasc\u0103 vorb\u0103. Iar a doua zi s-a adunat mul\u0163imea poporului care voia s\u0103 vad\u0103 priveli\u015ftea, \u015fi a venit mai marele cu to\u0163i frunta\u015fii cet\u0103\u0163ii \u015fi au scos pe sf\u00e2nta Tecla ca pe o mielu\u015fa la junghiere \u015fi a stat la locul ei unde era s\u0103 fie m\u00e2ncat\u0103 de fiare.<\/p>\n

Iar c\u00e2nd au dat drumul fiarelor spre d\u00e2nsa, toate umblau \u00eemprejurul ei \u015fi nici una nu s-a atins de d\u00e2nsa. Pentru c\u0103 a \u00eencuiat Dumnezeu gurile fiarelor, precum oarec\u00e2nd celor din groapa lui Daniil. \u015ei to\u0163i cei ce se adunaser\u0103 la priveli\u015ftea aceea se mirau de aceast\u0103 str\u0103in\u0103 vedere, c\u0103 fiarele \u00ee\u015fi schimbaser\u0103 iu\u0163imea lor \u00een bl\u00e2nde\u0163e de oi. Atunci unii din mul\u0163ime prosl\u0103veau pe Dumnezeu cel propoveduit de Tecla, iar al\u0163ii huleau, zic\u00e2nd: „Are farmece \u00een hainele ei \u015fi pentru aceea nu se ating de d\u00e2nsa fiarele”. Aceea\u015fi ziceau \u015fi mai marele cu frunta\u015fii cet\u0103\u0163ii, c\u0103 este fermec\u0103toare \u015fi a fermecat pe fiare ca s\u0103 nu o vat\u0103me pe ea. Apoi crezur\u0103 de cuviin\u0163\u0103 ca a doua zi s-o dea pe ea la mai multe \u015fi la mai fl\u0103m\u00e2nde fiare. \u015ei o trimise iar la cinstita Trifena, care, primind pe Tecla de la priveli\u015fte s\u0103n\u0103toas\u0103, se bucura foarte, c\u0103ci fiica ei ce murise i se ar\u0103tase ei \u00een vedenie, zic\u00e2ndu-i: „S\u0103 ai pe Tecla \u00een locul meu \u015fi s-o rogi pe ea s\u0103 se roage pentru mine la adev\u0103ratul Dumnezeu, ca s\u0103 fiu mutat\u0103 de aici la locul drep\u0163ilor”. Pentru aceea Trifena a iubit foarte mult pe sf\u00e2nta Tecla ca pe o fiic\u0103 a sa \u015fi cu toat\u0103 inima s-a lipit de d\u00e2nsa, v\u0103z\u00e2nd-o pe ea c\u0103 este roab\u0103 a lui Dumnezeu, cer\u00e2ndu-i s\u0103 se roage pentru fiica ei cea moart\u0103, Falconilla.<\/p>\n

Sf\u00e2nta Tecla a \u00eenceput cu dinadinsul a se ruga cu lacrimi c\u0103tre \u00eenduratul Dumnezeu. \u015ei at\u00e2t de mult au putut sfintele ei rug\u0103ciuni, \u00eenc\u00e2t Falconilla s-a m\u00e2ntuit dup\u0103 moarte. Despre acest lucru m\u0103rturise\u015fte Sf\u00e2ntul Ioan Damaschin, zic\u00e2nd a\u015fa: „Deci, au doar pe Falconilla nu a m\u00e2ntuit-o \u00eent\u00e2ia muceni\u0163\u0103 dup\u0103 moarte? Dar, vei zice poate, c\u0103 aceasta s-a petrecut dup\u0103 vrednicie, ca fiind \u00eent\u00e2ia muceni\u0163\u0103, \u015fi se c\u0103dea s\u0103 i se asculte rug\u0103ciunea. \u00cens\u0103 eu la aceasta \u00ee\u0163i zic: Bine, era \u00eent\u00e2ia muceni\u0163\u0103. Dar g\u00e2nde\u015fte-te pentru cine era rug\u0103ciunea! Nu pentru o p\u0103g\u00e2n\u0103 \u015fi slujitoare de idoli \u015fi cu totul nesfin\u0163it\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103 de Domnul?” Acela\u015fi Damaschin ne d\u0103 aceea\u015fi m\u0103rturie \u015fi a doua oar\u0103, c\u00e2nd istorice\u015fte pentru Traian \u00eemp\u0103ratul, cel m\u00e2ntuit dup\u0103 moarte prin rug\u0103ciunile Sf\u00e2ntului Grigore Dialogul, ad\u0103ug\u00e2nd la povestirea aceea \u015fi ceva de Falconilla, zic\u00e2nd a\u015fa: „Aceasta zic \u015fi de Falconilla ce s-a zis mai sus, c\u0103 ea nici de o r\u0103utate alta n-a fost vinovat\u0103. Iar acesta, adic\u0103 Traian, a r\u00e2nduit la mul\u0163i mucenici amar\u0103 moarte. Minunat e\u015fti, St\u0103p\u00e2ne \u015fi minunate sunt lucrurile Tale, \u015fi pe a Ta negr\u0103it\u0103 milostivire o sl\u0103vim!”. Dup\u0103 aceast\u0103 vrednic\u0103 de credin\u0163\u0103 m\u0103rturie a Sf\u00e2ntului Damaschin ni se \u00eencredin\u0163eaz\u0103 c\u0103 Falconilla s-a m\u00e2ntuit dup\u0103 moarte prin rug\u0103ciunile sfintei celei dint\u00e2i muceni\u0163e Tecla.<\/p>\n

Petrec\u00e2nd Tecla \u00een casa Trifenei p\u00e2n\u0103 a doua zi, a poruncit tiranul s\u0103 nu dea m\u00e2ncare fiarelor, ca, fiind fl\u0103m\u00e2nde, mai de grab\u0103 s\u0103 se porneasc\u0103 a sf\u00e2\u015fia pe Tecla. \u015ei fiind ziua a treia, aduser\u0103 pe Sf\u00e2nta Tecla la priveli\u015fte, ca s\u0103 fie dat\u0103 spre m\u00e2ncare fiarelor. \u00cen urma ei mergea \u015fi Trifena, pl\u00e2ng\u00e2nd c\u0103 fecioara cea frumoas\u0103 \u015fi sf\u00e2nt\u0103, fiind nevinovat\u0103, se d\u0103 la moarte. Deci, pun\u00e2nd-o pe ea la locul cel de priveli\u015fte, a poruncit acel f\u0103r\u0103 de ru\u015fine boier s\u0103 dezbrace pe sf\u00e2nta, zic\u00e2nd: „Poate \u00een hainele ei vor fi farmece, pentru care nu o m\u0103n\u00e2nc\u0103 pe ea fiarele. Dezbr\u0103ca\u0163i dar pe fermec\u0103toarea aceasta \u015fi vom vedea de v\u0103 r\u0103m\u00e2nea \u00eentreag\u0103”. \u015ei a\u015fa st\u0103tea sf\u00e2nta fecioar\u0103 \u00een priveli\u015ftea a tot poporul goal\u0103, av\u00e2ndu-\u015fi acoper\u0103m\u00e2nt numai singur\u0103 ru\u015finea, \u015fi gr\u0103ind ca David: „Ru\u015finea fe\u0163ii mele m-a acoperit”. D\u00e2nd drumul asupra ei fiarelor celor fl\u0103m\u00e2nde \u015fi \u00eent\u0103r\u00e2tate, lei \u015fi ur\u015fi, care, ie\u015find din \u00eenchisorile lor \u015fi v\u0103z\u00e2nd pe fecioar\u0103 st\u00e2nd goal\u0103, \u00ee\u015fi plecau capetele la p\u0103m\u00e2nt \u015fi cu ochii c\u0103utau \u00een jos, ca \u015fi cum le era ru\u015fine de goliciunea cea fecioreasc\u0103, \u015fi se \u00eentorceau cu fe\u0163ele lor de la d\u00e2nsa. \u015ei era o minunat\u0103 priveli\u015fte: fiarele cuno\u015fteau ru\u015finea \u015fi \u00ee\u015fi \u00eentorceau ochii lor despre goliciunea fecioreasc\u0103, iar oamenii cu ochi neru\u015fina\u0163i priveau la d\u00e2nsa. Astfel, fiara necuv\u00e2nt\u0103toare era mustr\u0103toare \u015fi judec\u0103toare oamenilor \u00een priveli\u015ftea aceea. C\u0103 acelea, din fire fiind fiare, obiceiul omului curat l-au primit \u00een sine, iar oamenii, \u00een\u0163eleg\u0103tori fiind, \u00een orbiciunile cele de fiare s-au schimbat. \u00cens\u0103 ce au sporit? Nimic, pentru c\u0103, vr\u00e2nd ca prin golirea cea din priveli\u015fte s\u0103 necinsteasc\u0103 pe \u00een\u0163eleapta fecioar\u0103, cinste i-au ad\u0103ugat.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur, pomenind de bine, despre golirea celor dou\u0103 fe\u0163e: a femeii lui Pentefri \u00een c\u0103mar\u0103 \u015fi a Teclei \u00een adunarea a tot poporul, zice: „Ce a folosit pe femeia egipteanc\u0103 cea p\u0103tima\u015f\u0103 c\u0103 s-a dezgolit \u00een c\u0103mar\u0103? \u015ei ce a v\u0103t\u0103mat-o pe \u00eent\u00e2ia muceni\u0163\u0103 Tecla, c\u0103 \u00een priveli\u015fte a fost golit\u0103? Pentru c\u0103 Tecla n-a gre\u015fit fiind golit\u0103, precum a gre\u015fit acea egipteanc\u0103. Nici de necinste nu s-a umplut, ci s-a \u00eencununat sf\u00e2nta. \u015ei goliciunea acesteia \u00een priveli\u015fte s-a \u00eencununat, iar aceea \u00een c\u0103mara cea \u00eencuiat\u0103 s-a ru\u015finat”.<\/p>\n

Deci, st\u00e2nd Sf\u00e2nta Tecla a\u015fa \u00een priveli\u015fte, una din leoaice venind, s-a sculat \u00eenaintea ei \u015fi \u00eei lingea picioarele, ca \u015fi cum ar da cinste cur\u0103\u0163iei celei feciore\u015fti. De acest lucru pomene\u015fte Sf\u00e2ntul Ambrozie, zic\u00e2nd: „Puteai s\u0103 vezi fiara z\u0103c\u00e2nd jos \u015fi picioarele sfintei ling\u00e2nd \u015fi cu mare glas m\u0103rturisind, c\u0103 pe sf\u00e2ntul trup fecioresc nu poate s\u0103-l vat\u0103me. Se \u00eenchina fiara aceleia ce i se d\u0103duse ei spre m\u00e2ncare, \u015fi firescul s\u0103u n\u0103rav uit\u00e2ndu-\u015fi, se \u00eembr\u0103ca \u00een obiceiul pe care oamenii l-au pierdut!”.<\/p>\n

V\u0103z\u00e2nd poporul c\u0103 fiarele nimic nu vat\u0103m\u0103 pe sf\u00e2nta, au strigat cu mare glas: „Mare este Dumnezeul pe care \u00eel propoveduie\u015fte Tecla!”. Iar chinuitorul n-a cunoscut puterea lui Dumnezeu \u015fi a g\u00e2ndit alt lucru spre pierderea Sfintei Tecla: a s\u0103pat o groap\u0103, \u015fi cu felurite jivini umpl\u00e2nd-o, a aruncat \u00een ea pe sf\u00e2nta. Dar Cel ce a \u00eencuiat oarec\u00e2nd gurile leilor, Acela limbile cele otr\u0103vite ale \u015ferpilor le-a t\u00e2mpit, furia lor a \u00eembl\u00e2nzit-o \u015fi otrava lor a pierdut-o. \u015ei a ie\u015fit sf\u00e2nt\u0103 de acolo nev\u0103t\u0103mat\u0103, to\u0163i minun\u00e2ndu-se \u015fi sp\u0103im\u00e2nt\u00e2ndu-se de aceast\u0103 str\u0103in\u0103 vedere.<\/p>\n

Nepricep\u00e2ndu-se chinuitorul ce s\u0103 fac\u0103 mai mult, a g\u00e2ndit una ca aceasta, cea mai de pe urm\u0103 munc\u0103: aduc\u00e2nd doi junci puternici, a poruncit s\u0103 o lege pe Tecla cu un picior de unul \u015fi cu un picior de altul \u015fi cu bolduri \u00eenfierb\u00e2ntate s\u0103 \u00eempung\u0103 pe junci, ca fugind, s\u0103 o rup\u0103 \u00een dou\u0103. Dar \u015fi aceasta f\u0103c\u00e2nd-o, sf\u00e2nta s-a aflat \u00eentreag\u0103, c\u0103ci c\u00e2nd o legar\u0103 pe ea cu fr\u00e2nghii tari de juncii aceia \u015fi cu \u00eenfocate fiare \u00eencepur\u0103 a-i \u00eemboldi, \u00eendat\u0103 funiile ca ni\u015fte fire de p\u0103ianjeni s-au rupt, iar juncii au fugit \u015fi sf\u00e2nt\u0103 a r\u0103mas pe loc, neav\u00e2nd nici o v\u0103t\u0103mare. Atunci mai marele, mir\u00e2ndu-se de cele ce se f\u0103ceau, a \u00eenceput a cunoa\u015fte dumnezeiasca putere care era cu fecioara aceasta. \u015ei chem\u00e2nd pe Tecla, i-a zis ei: „Cine e\u015fti tu, \u015fi ce fel de putere este cu tine, c\u0103 nimeni nu poate s\u0103 te vat\u0103me pe tine?” Iar ea nimic nu r\u0103spundea, dec\u00e2t numai aceast\u0103: „Sunt roab\u0103 a Dumnezeului celui viu”.<\/p>\n

Tem\u00e2ndu-se nelegiuitul de Dumnezeul Cel ce p\u0103zea de toat\u0103 v\u0103t\u0103marea pe Tecla, a poruncit s\u0103 o \u00eembrace \u00een haine de cinste, \u015fi i-a dat drumul, d\u00e2ndu-i o hot\u0103r\u00e2re ca aceasta: „Pe Tecla, roaba lui Dumnezeu, o las slobod\u0103!”. \u015ei a mers Tecla \u00een casa Trufei \u015fi s-a f\u0103cut bucurie mare \u00een casa aceea pentru eliberarea Te clei care, petrec\u00e2nd c\u00e2t\u0103va vreme la Trifena, propov\u0103duia cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u015fi pe mul\u0163i i-a \u00eenv\u0103\u0163at acolo s\u0103 cread\u0103 \u00een Hristos. Apoi a dorit s\u0103 vad\u0103 pe Pavel, p\u0103rintele \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul ei, pe care afl\u00e2ndu-l, voia s\u0103-i urmeze lui. Iar el a oprit-o pe ea, zic\u00e2nd: „Nimeni nu merge la r\u0103zboi cu mireasa!” Lu\u00e2nd binecuv\u00e2ntare de la Apostolul, s-a dus \u00een Seleucia \u015fi s-a s\u0103l\u0103\u015fluit la un loc pustiu, \u00een oarecare munte aproape de Seleucia, \u015fi acolo vie\u0163uia \u00een post, \u00een rug\u0103ciune \u015fi \u00een dumnezeiasc\u0103 g\u00e2ndire, \u015fi f\u0103cea minuni multe, t\u0103m\u0103duind toate bolile, pentru c\u0103 \u00een\u015ftiin\u0163\u00e2ndu-se despre d\u00e2nsa mul\u0163imea credincio\u015filor, veneau acolo, aduc\u00e2ndu-\u015fi neputincio\u015fii lor, pe care \u00eei t\u0103m\u0103duia.<\/p>\n

Apoi s-a \u00eent\u00e2mplat oarec\u00e2nd, \u00een acel loc unde petrecea sf\u00e2nta, c\u0103 mergea al\u0103turi un jertfitor p\u0103g\u00e2nesc din Seleucia c\u0103lare pe cal, care, v\u0103z\u00e2nd pe Sf\u00e2nta Tecla adun\u00e2ndu-\u015fi verde\u0163uri de hran\u0103 \u015fi v\u0103z\u00e2nd-o pe ea foarte frumoas\u0103 la fa\u0163\u0103, a poftit-o pe ea cu g\u00e2nd necurat \u015fi, lovindu-\u015fi calul, s-a repezit spre d\u00e2nsa, vr\u00e2nd s\u0103-\u015fi s\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 pofta lui; iar sf\u00e2nta, cu puterea lui Dumnezeu \u00eent\u0103rindu-se, l-a apucat pe el \u015fi l-a tr\u00e2ntit la p\u0103m\u00e2nt, \u015fi at\u00e2t de tare l-a izbit de p\u0103m\u00e2nt, \u00eenc\u00e2t trei zile a z\u0103cut mut \u015fi nemi\u015fcat. Iar oamenii cei ce treceau pe calea aceea, v\u0103z\u00e2nd pe jertfitorul c\u0103 z\u0103cea ca un mort, nu se pricepeau ce i s-a \u00eent\u00e2mplat. Apoi, a treia zi s-a f\u0103cut \u015ftire de aceasta \u015fi \u00een cetate, de unde mul\u0163ime de oameni au mers la d\u00e2nsul, vr\u00e2nd s\u0103 vad\u0103 \u00eent\u00e2mplarea \u015fi s\u0103-l ia la casa lui. Dar el abia venindu-\u015fi \u00een sine \u015fi c\u0103 din somn de\u015ftept\u00e2ndu-se, a stat pe picioarele sale \u015fi a zis: „Pe o zei\u0163\u0103 oarecare am v\u0103zut \u015fi de la aceea am p\u0103timit primejdia aceasta”.<\/p>\n

Abia a putut s\u0103 mearg\u0103 la casa sa, fiind bolnav de lovirea aceea. Apoi chem\u00e2nd un zugrav, i-a poruncit lui s\u0103 \u00eenchipuiasc\u0103 pe o sc\u00e2ndurica pe fecioara aceea ce era ca de optsprezece ani. Iar c\u00e2nd zugravul a \u00eenceput a o \u00eenchipui dup\u0103 r\u00e2nduiala lui Dumnezeu, a nimerit foarte bine asem\u0103narea Sfintei Tecla \u015fi, ca pe o vie \u00eenchipuire, a dus-o la jertfitorul care, v\u0103z\u00e2nd icoana cea cu totul asemenea Sfintei Tecla, a zis: „Cu adev\u0103rat, o fecioar\u0103 ca aceasta am v\u0103zut eu”.<\/p>\n

Lu\u00e2nd icoan\u0103, a s\u0103rutat-o \u015fi \u00eendat\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fit s-a \u00eens\u0103n\u0103to\u015fit. \u015ei scul\u00e2ndu-se din pat, p\u0103zea cu cinste \u00een casa sa acel chip al Sfintei Tecla. Dup\u0103 aceast\u0103 a crezut \u00een Hristos cu toat\u0103 casa sa, prin propov\u0103duirea Sfintei Tecla cea \u00eentocmai cu apostolii, care, \u00een acel loc petrec\u00e2nd ani \u00eendestula\u0163i, pe mul\u0163i i-a pov\u0103\u0163uit la calea m\u00e2ntuirii \u015fi multora le-a ajutat \u00een nevoi \u015fi toate neputin\u0163ele a t\u0103m\u0103duit. Apoi doctorii \u015fi vr\u0103jitorii cei ce erau \u00een Seleucia, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 to\u0163i cei ce de orice boal\u0103 erau cuprin\u015fi, l\u0103s\u00e2ndu-i pe ei, se duceau la Tecla, c\u0103rora acum me\u015fte\u015fugul fiindu-le \u00eentru nimic \u015fi lipsindu-se de c\u00e2\u015ftigul de mai \u00eenainte s\u0103r\u0103ciser\u0103, s-au m\u00e2hnit foarte mult \u015fi s-au m\u00e2niat asupra t\u0103m\u0103duitoarei celei bune Tecla, care f\u0103r\u0103 de plat\u0103 t\u0103m\u0103duia pe cei ce veneau la d\u00e2nsa; \u015fi de mare zavistie \u015fi de m\u00e2nie fiind porni\u0163i, au r\u00e2nduit s\u0103 \u00eendemne asupra ei pe ni\u015fte tineri f\u0103r\u0103 de ru\u015fine, ca s\u0103 o spurce pe ea cu sila. Ace\u015ftia gr\u0103iau \u00eentre ei zavistnicii zic\u00e2nd: „Fecioara Tecla este curat\u0103 \u015fi pentru aceea este pl\u0103cut\u0103 marii zei\u0163e Artemida, care \u00eei ascult\u0103 cererile ei \u015fi \u00eei d\u0103 putere de t\u0103m\u0103duiri neputincio\u015filor. Iar de va fi spurcat\u0103, se va \u00eentoarce de la d\u00e2nsa Artemida \u015fi se va lua de la d\u00e2nsa puterea cea t\u0103m\u0103duitoare \u015fi se va m\u0103ri iar me\u015fte\u015fugul nostru cel doftoricesc”.<\/p>\n

A\u015fa \u00eentre ei sf\u0103tuindu-se, s-au s\u00e2rguit s\u0103 g\u0103seasc\u0103 pe acei f\u0103r\u0103 de ru\u015fine, la un lucru ca acela, pe care \u00eemb\u0103t\u00e2ndu-i cu vin, i-au rugat s\u0103 mearg\u0103 \u015fi s\u0103 spurce pe Tecla. \u015ei le-a dat lor aur mult \u015fi le-a f\u0103g\u0103duit s\u0103 le dea mai mult de ar face Teclei sil\u0103, pentru c\u0103 fiind nebuni \u015fi necredincio\u015fi, nu \u015ftiau aceasta, c\u0103 Tecla, nu cu puterea Artemidei, ci cu darul lui Hristos t\u0103m\u0103duie\u015fte toat\u0103 neputin\u0163a \u015fi toat\u0103 boala. Iar tinerii cei f\u0103r\u0103 de ru\u015fine, \u00eemb\u0103t\u00e2ndu-se de vin, \u015fi sf\u0103tuindu-se cu doctorii \u015fi cu vr\u0103jitorii, au mers la d\u00e2nsa degrab, aprin\u015fi fiind de poft\u0103, plini de spurcate g\u00e2nduri \u015fi de scopul cel r\u0103u, pe care v\u0103z\u00e2ndu-i Tecla, i-a \u00eentrebat: „Ce vre\u0163i fiilor?” Iar ei au \u00eenceput a gr\u0103i cuvinte spurcate.<\/p>\n

Deci, auzind acestea Sf\u00e2nta Tecla \u015fi cunosc\u00e2nd g\u00e2ndul lor cel r\u0103u, a fugit din m\u00e2inile lor; aceea care oarec\u00e2nd de fiare nu se \u00eenfrico\u015fase, fugea acum de acei oameni neru\u015fina\u0163i. Iar ei, ca v\u00e2n\u0103torii pe oaie, o izgoneau pe d\u00e2nsa prin pustie. C\u00e2nd era aproape s\u0103 o ajung\u0103, s-a rugat lui Dumnezeu ca s\u0103 o izb\u0103veasc\u0103 pe ea din m\u00e2inile acelor neru\u015fina\u0163i. \u015ei \u00eendat\u0103, un munte de piatr\u0103, care se afla acolo, s-a desf\u0103cut din porunca lui Dumnezeu, primind pe sf\u00e2nta \u00eenl\u0103untrul s\u0103u.<\/p>\n

Astfel i s-a ap\u0103rat fecioria ei \u015fi morm\u00e2nt cinstitului ei trup s-a ar\u0103tat pentru acea piatr\u0103, c\u0103 acolo \u015fi-a dat sufletul \u00een m\u00e2inile Domnului. Ea era de nou\u0103zeci de ani, iar acum petrece \u00een via\u0163a cea nesf\u00e2r\u015fit\u0103, m\u0103rind pe d\u0103t\u0103torul de via\u0163\u0103 Hristos Dumnezeu, Cel \u00eempreun\u0103 cu Tat\u0103l \u015fi cu Sf\u00e2ntul Duh m\u0103rit, acum \u015fi pururea \u015fi \u00een vecii vecilor. Amin.<\/p>\n

De vreme ce \u00een via\u0163a sfintei acesteia, dup\u0103 \u00eent\u00e2mplare s-a pomenit Traian \u00cemp\u0103ratul Romanilor, care dup\u0103 moartea sa s-a m\u00e2ntuit prin rug\u0103ciunile Sf\u00e2ntului Grigorie, pap\u0103 al Romei (\u2020 604), socotesc c\u0103 este de trebuin\u0163\u0103 ca \u015fi povestirea cea despre d\u00e2nsul a Sf\u00e2ntului Ioan Damaschin aici s\u0103 o pomenim. \u00cen cuv\u00e2ntul s\u0103u de la S\u00e2mb\u0103ta l\u0103satului de carne scrie a\u015fa: „Grigorie Dialogul, episcopul vechii Rome, b\u0103rbatul, precum \u00eel \u015ftiu to\u0163i, vestit \u00een sfin\u0163enie \u015fi \u00een \u00een\u0163elegere, de care se spune c\u0103 la Sf\u00e2nta Liturghie slujea cu d\u00e2nsul \u015fi dumnezeiescul \u00eenger; acesta oarec\u00e2nd, pe o cale pietroas\u0103 merg\u00e2nd, a stat cu os\u00e2rdie la rug\u0103ciune tare c\u0103tre iubitorul de suflete Dumnezeu, pentru iertarea p\u0103catelor lui Traian \u00eemp\u0103ratul. \u00cendat\u0103 a auzit un glas de la Dumnezeu zic\u00e2nd: „Rug\u0103ciunea ta am auzit-o \u015fi \u00eei dau iertare lui Traian, dar tu s\u0103 nu mai adaugi \u00eenc\u0103 s\u0103-mi mai aduci Mie rug\u0103ciuni pentru cei necura\u0163i!”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sursa: doxologia.ro C\u00e2nd Sfin\u0163ii Apostoli Pavel \u015fi Varnava propov\u0103duiau bun\u0103vestirea lumii, au mers \u015fi \u00een Iconia, \u015fi petreceau la Onisifor, pe care Pavel \u00eel pomene\u015fte \u00een scrisoarea cea c\u0103tre Timotei, zic\u00e2nd: \u201eS\u0103 dea Domnul mil\u0103 casei lui Onisifor, c\u0103 de multe ori m-a odihnit \u015fi de lan\u0163urile mele nu s-a ru\u015finat\u201c (2 Timotei 1,16). Atunci <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17],"tags":[],"class_list":["post-11902","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-patericale"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11902","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11902"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11902\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11902"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11902"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11902"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}