{"id":12527,"date":"2023-10-28T10:42:22","date_gmt":"2023-10-28T13:42:22","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=12527"},"modified":"2023-10-28T14:31:18","modified_gmt":"2023-10-28T17:31:18","slug":"invierea-fiicei-lui-iair","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/invierea-fiicei-lui-iair\/","title":{"rendered":"\u00cenvierea fiicei lui Iair"},"content":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Nicolae Velimirovici<\/strong>, <\/em>Predici <\/strong>(la duminica a 24-a dup\u0103 Rusalii)<\/em><\/p>\n

C\u00e2nd raza de soare atinge piatra, piatra \u00eencepe s\u0103 str\u0103luceasc\u0103. C\u00e2nd flac\u0103ra atinge o candel\u0103 stins\u0103, candela \u00eencepe s\u0103 ard\u0103. C\u00e2nd magnetul atinge fierul, fierul se magnetizeaz\u0103. C\u00e2nd o s\u00e2rm\u0103 electric\u0103 atinge alta s\u00e2rm\u0103, se electrizeaz\u0103 am\u00e2ndou\u0103.
\nToate aceste fenomene fizice sunt o icoan\u0103, sau o pild\u0103 a fenomenelor duhovnice\u015fti. Tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een afar\u0103 este doar o imagine a ceea ce se petrece \u00eenl\u0103untru. Toat\u0103 natura este un vis fa\u0163\u0103 de con\u015ftiin\u0163a l\u0103untric\u0103, \u015fi ca un basm fa\u0163\u0103 de \u00een\u0163elegerea sufleteasca. Sufletul e con\u015ftiin\u0163a trupului, iar con\u015ftiin\u0163a sufletului e Dumnezeu. C\u00e2nd Dumnezeu se atinge de suflet, sufletul prime\u015fte via\u0163\u0103 si vedere. La fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu trupul c\u00e2nd e atins de suflet. De la suflet prime\u015fte trupul lumin\u0103, c\u0103ldur\u0103, magnetism \u015fi electricitate, vedere si auzire \u015fi mi\u015fcare. Iar c\u00e2nd sufletul se desparte de trup, toate acestea se pierd.<\/p>\n

Sufletul prime\u015fte de la Dumnezeu o lumin\u0103 aparte, c\u0103ldur\u0103, magnetism si electricitate, vedere si auzire \u015fi mi\u015fcare, \u015fi toate acestea sunt pierdute c\u00e2nd sufletul se desparte de Dumnezeu. Un trup mort este \u00eentruchiparea unui suflet mort, a unui suflet desp\u0103r\u0163it de Dumnezeu.
\nE cineva \u00een lumea aceasta mare care, ating\u00e2nd un suflet mort, \u00eel aduce la via\u0163\u0103, \u00eei d\u0103 lumin\u0103 si flac\u0103r\u0103, magnetism si electricitate, cu puterea vie\u0163ii? Este cineva \u00een ad\u00e2ncul \u015fi largul morm\u00e2nt al istoriei care, ating\u00e2nd un trup mort, \u00eel face s\u0103 se scoale si s\u0103 umble si s\u0103 vorbeasc\u0103? Trebuie s\u0103 fie, altfel soarele si p\u0103m\u00e2ntul, iarna \u015fi prim\u0103vara, magnetul si electricitatea \u015fi tot ce e pe lume ar fi un chip a ceva ce nu exist\u0103, o umbr\u0103 f\u0103r\u0103 realitate, un vis f\u0103r\u0103 con\u015ftient\u0103.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 fie, altfel Domnul nostru Iisus Hristos n-ar fi venit pe p\u0103m\u00e2nt. A venit ca s\u0103 le arate oamenilor con\u015ftiin\u0163a si realitatea; s\u0103 le arate c\u0103 toat\u0103 firea, cu tot ce este \u015fi cu tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr\u00e2nsa este doar icoan\u0103, vis, poveste. Domnul a venit ca s\u0103 dovedeasc\u0103 adev\u0103rul celor spuse de soare si p\u0103m\u00e2nt, de iarn\u0103 si de prim\u0103var\u0103, de magnetism \u015fi de electricitate \u015fi de toate lucrurile din natur\u0103, f\u0103cute de Dumnezeu ca o carte deschis\u0103 \u00eenaintea oamenilor, pe care ei \u00eenc\u0103 nu au citit-o p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.<\/p>\n

El e ca un st\u00e2lp de foc \u00een istoria universului, de la care sufletele moarte \u00ee\u015fi primesc lumina si c\u0103ldura, mi\u015fcarea \u015fi puterea. El este Pomul Vie\u0163ii la a c\u0103rui atingere trupurile moarte \u00eenviaz\u0103. Este balsamul curat \u015fi \u00eenmiresmat care d\u0103 ochilor orbi vedere, surzilor auzire, \u00eenlemni\u0163ilor mi\u015fcare, mu\u0163ilor vorbire, nebunilor minte, lepro\u015filor cur\u0103\u0163ire \u015fi tuturor bolilor vindecare.<\/p>\n

Evanghelia de ast\u0103zi ne arat\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 cum, \u00een atingere cu Hristos, bolnavii se t\u0103m\u0103duiesc si mor\u0163ii \u00eenviaz\u0103. In vremea aceea, Iat\u0103 a venit un b\u0103rbat, al c\u0103rui nume era Iair \u015fi care era mai-marele sinagogii. \u015ei c\u0103z\u00e2nd la picioarele lui Iisus, \u00eel ruga s\u0103 intre \u00een casa lui, c\u0103ci avea numai o fiic\u0103, ca de doisprezece ani, \u015fi ea era pe moarte.<\/p>\n

\u00cen care vreme? C\u00e2nd s-au \u00eent\u00e2mplat acestea ? In vremea c\u00e2nd Domnul s-a \u00eentors pe mare \u00een corabie din \u0163inutul gadarenilor, unde cur\u0103\u0163ase doi oameni de demoni, dup\u0103 ce mai devreme lini\u015ftise furtuna pe mare. S\u0103v\u00e2r\u015find aceste mari minuni, a fost chemat, dup\u0103 cum vom vedea, sa s\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 o a treia: s\u0103 \u00eenvie mor\u0163ii. \u015ei toate \u00eentr-un r\u0103stimp foarte scurt, ca \u015fi c\u00e2nd S-ar fi gr\u0103bit s\u0103 fac\u0103 bine oamenilor de pe p\u0103m\u00e2nt \u00een vremea vie\u0163ii Sale, d\u00e2ndu-ne nou\u0103 o pild\u0103 de r\u00e2vn\u0103 \u00eentru bine, \u015fi ar\u0103t\u00e2ndu-ne c\u0103 trebuie s\u0103 umbl\u0103m c\u00e2t\u0103 vreme avem lumina (Ioan 12, 35).<\/p>\n

De\u015fi aceste trei minuni sunt, prin natura lor, foarte deosebite, toate arat\u0103 acela\u015fi lucru: puterea st\u0103p\u00e2nitoare a M\u00e2ntuitorului Hristos: st\u0103p\u00e2nirea asupra firii, st\u0103p\u00e2nirea asupra demonilor si st\u0103p\u00e2nirea asupra sufletelor. Greu de spus care din aceste trei mari lucr\u0103ri e mai m\u0103rea\u0163\u0103, mai sl\u0103vit\u0103, mai uimitoare. Ce-i mai greu: sa potole\u015fti stihiile dezl\u0103n\u0163uite, apa \u015fi v\u00e2ntul, s\u0103 vindeci nebunii f\u0103r\u0103 leac sau s\u0103 \u00eenviezi mor\u0163ii? Toate trei sunt la fel de grele pentru omul muritor, \u015fi toate trei sunt la fel de u\u015foare pentru Hristos. Ori care din aceste minuni ai \u00eencerca s\u0103 p\u0103trunzi, sim\u0163i, cu fric\u0103 \u015fi cu tremur, atotputernica suflare ce a f\u0103cut, \u00een \u00eenceput, lumea. A zis Dumnezeu\u2026 \u015fi a fost a\u015fa (Facere 1, 11).<\/p>\n

Acest Iair este numit la Matei \u201cdreg\u0103tor\u201d, iar Marcu si Luca arat\u0103 ce fel de dreg\u0103tor era: un cap al comunit\u0103\u0163ii, mai-marele sinagogii, unde se \u00eentocmeau r\u00e2nduielile religiei \u015fi na\u0163iunii. Singurul lui copil era pe moarte. Cumplit lucru pentru el, care, la fel ca to\u0163i iudeii, avea o credin\u0163\u0103 firav\u0103, nel\u0103murit\u0103, \u00een via\u0163a de dup\u0103 moarte Mai mult, pentru un om cu \u00eent\u00e2ietatea lui, lovitura era \u00eendoit\u0103.<\/p>\n

Odat\u0103 durerea de p\u0103rinte, era \u015fi ru\u015finea si umilin\u0163a \u00een fa\u0163a poporului, pentru c\u0103 o astfel de pierdere era privit\u0103 ca o pedeaps\u0103 de la Dumnezeu. Dezn\u0103d\u0103jduit, a venit la Hristos \u015fi I s-a \u00eenchinat, zic\u00e2nd: Fiica mea a murit de cur\u00e2nd dar, venind, pune m\u00e2na Ta peste ea \u015fi va fi vie (Matei 9, 18).<\/p>\n

De ce Luca ne spune c\u0103 fiica dreg\u0103torului era pe moarte iar Matei c\u0103 a murit de cur\u00e2nd? Luca descrie \u00eent\u00e2mplarea a\u015fa cum s-a desf\u0103\u015furat, iar Matei aduce chiar cuvintele lui Iair. Nu au oamenii obiceiul s\u0103-\u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze nefericirea mai mare dec\u00e2t este? Aceast\u0103 exagerare vine din faptul c\u0103 nenorocirea, venind pe nea\u015fteptate, pare cu at\u00e2t mai groaznic\u0103; pe de alt\u0103 parte, omul care caut\u0103 ajutor tinde s\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze pierderea drept mai mare dec\u00e2t este, ca s\u0103 primeasc\u0103 ajutor c\u00e2t mai repede. C\u00e2nd o cas\u0103 e \u00een fl\u0103c\u0103ri, auzi: \u201cS\u0103ri\u0163i, ajutor, mi-a ars casa!\u201d Dar casa \u00eenc\u0103 nu e scrum, ci abia a luat foc. Iar c\u0103 fata lui Iair nu murise \u00eenc\u0103 la vremea c\u00e2nd el a spus Domnului aceste cuvinte se vede mai departe din cele rostite la venirea slujitorilor lui Iair.<\/p>\n

Iair avea, \u00eentr-o m\u0103sura, credin\u0163a \u00een Hristos, dar aceasta credin\u0163a a lui nu o ajungea nici pe departe pe cea a suta\u015fului roman din Capernaum. Pe c\u00e2nd acesta \u00eel oprea pe Hristos s\u0103 mearg\u0103 la casa sa, ca unul ce se sim\u0163ea nevrednic de cinstea aceasta, \u015fi doar \u00eel ruga: zi numai cu cuv\u00e2ntul si se va t\u0103m\u0103dui sluga mea (Matei 8), Iair l-a chemat pe Domnul s\u0103 vin\u0103 la casa lui \u015fi s\u0103-\u015fi pun\u0103 m\u00e2na Sa deasupra fiicei care murise.<\/p>\n

Credin\u0163a lui, a\u015fadar, avea ceva trupesc \u00eentr\u00e2nsa: Pune m\u00e2na Ta peste ea. Iair cerea de la Hristos un fel tangibil de vindecare. De parc\u0103 ar avea cuv\u00e2ntul lui Hristos mai pu\u0163ina putere dec\u00e2t m\u00e2na Sa! De parc\u0103 glasul care a lini\u015ftit furtuna si a scos demonii din oamenii \u00eendr\u0103ci\u0163i si l-a \u00eenviat pe Laz\u0103r cel de patru zile mort \u015fi \u00eengropat n-ar fi putut s-o \u00eenvieze pe copila lui Iair la fel de bine ca \u015fi m\u00e2na!<\/p>\n

Dar Domnul a fost preamilostiv \u015fi nu l-a lipsit pe \u00eendureratul p\u0103rinte de grabnicul S\u0103u ajutor, chiar daca credin\u0163a acestuia era cu lips\u0103. Iar pe drum s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit o minune asupra unei femei a c\u0103rei credin\u0163\u0103 era mai mare dec\u00e2t a lui Iair, minune care l-a \u00eencredin\u0163at pe acesta c\u0103 Hristos \u00eentreg vindeca, nu numai m\u00e2na Lui. \u00cen orice chip s-ar apropia cineva de Hristos, se t\u0103m\u0103duie\u015fte. Mare m\u00e2ng\u00e2iere pentru cei care nu se pot atinge de Hristos \u00eentr-un chip anume. Domnul \u015ei-a \u00eentins m\u00e2inile pe Cruce ca s\u0103 cuprind\u0103 \u00een \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea Sa pe to\u0163i cei care vin c\u0103tre El, de oriunde si oricum ar veni ei.<\/p>\n

Dar vede\u0163i ce s-a \u00eent\u00e2mplat pe c\u00e2nd Hristos \u00eenainta \u00eempreun\u0103 cu mul\u0163imile spre casa lui lair: \u015ei, pe c\u00e2nd se ducea El, mul\u0163imile \u00cel \u00eempresurau. \u015ei o femeie, care de doisprezece ani avea curgere de s\u00e2nge \u015fi cheltuise cu doctorii toat\u0103 averea ei, si de nici unul nu putuse s\u0103 fie vin decat\u0103, apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui si \u00eendat\u0103 s-a oprit curgerea s\u00e2ngelui ei. Mul\u0163ime de oameni s-a str\u00e2ns \u00een jurul lui Hristos la \u00eentoarcerea din Gadara si acum se \u00eembulzea pe l\u00e2ng\u0103 D\u00e2nsul. Pentru c\u0103 se zice: S-a adunat la El mul\u0163ime mult\u0103 (Marcu 5, 21).<\/p>\n

To\u0163i voiau s\u0103-L vad\u0103, s\u0103-L aud\u0103, s\u0103 fie \u00een preajma Lui, unii din sete duhovniceasc\u0103, al\u0163ii din pur\u0103 curiozitate. \u00cen aceast\u0103 mul\u0163imi se afla \u015fi femeia bolnav\u0103, iar boala ei era grea. Curgerea de s\u00e2nge a unei femei, chiar fireasc\u0103 fiind, e un lucru sup\u0103r\u0103tor, o umilin\u0163a. Dar dac\u0103 doisprezece ani \u00een \u015fir nu se opre\u015fte, ce izvor de chin, de ru\u015fine, de necur\u0103\u0163ie! Aceast\u0103 f\u0103ptur\u0103 c\u0103utase vindecare si d\u0103duse pe doctori \u015fi pe leacuri tot ce avea, dar \u00een zadar, nimeni si nimic nu-i fusese de ajutor. De parc\u0103 Dumnezeu ar fi f\u0103cut-o anume pentru valul de s\u00e2nge care nu se mai oprea, de parc\u0103 tot rostul ci pe p\u0103m\u00e2nt ar fi fost s\u0103 se spele \u015fi s\u0103 se schimbe \u015fi s\u0103 se t\u00e2rasc\u0103 de la zi la alta \u00eentr-un chin si o necur\u0103\u0163ie f\u0103r\u0103 leac. A\u015fa ni se pare c\u00e2nd suferim de o boal\u0103 cronic\u0103. Dar Dumnezeu \u00eei purta de grij\u0103 a\u015fa cum poart\u0103 oric\u0103reia din f\u0103pturile Sale. Boala i-a fost spre m\u00e2ntuire si spre mai marea lui Dumnezeu slav\u0103.<\/p>\n

Numai s\u0103 m\u0103 ating de haina Lui si m\u0103 voi face s\u0103n\u0103toas\u0103 (Matei 9, 21), \u00ee\u015fi spunea femeia, f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi cu greu loc prin mul\u0163ime ca s\u0103 ajung\u0103 la Hristos. At\u00e2t de mare era credin\u0163a acestei femei! Se \u00eencrezuse p\u00e2n\u0103 atunci si \u00een doctorii pe la care umblase zadarnic, tot at\u00e2t de zadarnic cum zadarnic\u0103 fusese si credin\u0163a \u00een ei. Credin\u0163a nu ajut\u0103, dac\u0103 cel \u00een care crezi nu are putere s\u0103 ajute. S\u0103 tac\u0103 a\u015fadar cei ce, din ignoran\u0163\u0103 \u015fi necredin\u0163\u0103, pun minunile Evangheliei pe seama sugestiei si autosugestiei. Biata femeie chinuit\u0103 nu \u00eendr\u0103znea nici m\u0103car s\u0103 apar\u0103 \u00een fa\u0163a lui Hristos, s\u0103-i spun\u0103 deschis suferin\u0163a ei. Cum ar fi putut s\u0103-\u015fi dezv\u0103luie chinul \u015fi umilin\u0163a \u00eenaintea at\u00e2tor oameni? Ar fi trezit sc\u00e2rba \u015fi oprobriul public, pentru c\u0103 boala de care suferea era socotit\u0103 ru\u015finoas\u0103, necurat\u0103. Iat\u0103 de ce s-a apropiat pe la spate de Domnul, ating\u00e2ndu-se de haina Lui pe furi\u015f.<\/p>\n

\u015ei \u00eendat\u0103 izvorul s\u00e2ngelui ei a \u00eencetat. Dar cum \u015fi-a dat ea seama c\u0103 i s-a oprit curgerea s\u00e2ngelui ? A sim\u0163it \u00een trup c\u0103 s-a vindecat de boal\u0103 (Marcu 5, 29). Ca un vierme care roade ne\u00eencetat \u00eentr-o ran\u0103 deschis\u0103, a\u015fa trebuie s\u0103-\u015fi fi sim\u0163it femeia p\u00e2n\u0103 atunci mi\u015fcarea s\u00e2ngelui curg\u00e2nd f\u0103r\u0103 oprire. Dar c\u00e2nd s-a atins de haina lui Hristos, s\u00e2ngele \u015fi-a g\u0103sit odihna; \u015fi ea nu l-a mai sim\u0163it, a\u015fa cum nici un om s\u0103n\u0103tos nu-\u015fi simte s\u00e2ngele. S-a p\u0103truns de s\u0103n\u0103tate, ca magnetul de for\u0163a magnetic\u0103, ca o \u00eenc\u0103pere \u00eentunecoas\u0103 de lumin\u0103.<\/p>\n

Nu a fost aceasta singura \u00eemprejurare c\u00e2nd un bolnav s-a vindecat numai la atingerea hainei lui Hristos. Ni se spune \u00een alt loc c\u0103 mul\u0163i c\u0103utau s\u0103 se ating\u0103 de poala hainei Lui; si c\u00e2\u0163i se atingeau se vindecau (Matei 14, 36). C\u00e2te asemenea minuni de care nici nu s-a auzit, care nici n-au fost scrise, a s\u0103v\u00e2r\u015fit Domnul \u00eentre oameni! \u015ei nu numai \u00een anii vestirii m\u00e2ntuitoarei Sale Evanghelii, ci \u00eenc\u0103 de la z\u0103mislirea Sa \u00een preacuratul trup al Maicii Sale. Spune Gur\u0103-de-Aur: \u201cMinunile Sale sunt mai nenum\u0103rate ca pic\u0103turile de ploaie\u201d. Cum s-a schimbat, tainic, \u00eentreaga zidire odat\u0103 cu \u00eentruparea Lui! \u015ei c\u00e2te tainice minuni \u015fi preschimb\u0103ri uimitoare nu se s\u0103v\u00e2r\u015fesc p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u00een credincio\u015fii care se ating de \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fania cu Trupul si S\u00e2ngele S\u0103u!<\/p>\n

De negr\u0103it este lucru, de necuprins, de nep\u0103truns! Femeia aceasta nu s-a atins de trupul Lui, ci doar de hain\u0103, si \u00eendat\u0103 s-a t\u0103m\u0103duit de lunga boal\u0103 din care n-o putuse sc\u0103pa nici un ajutor p\u0103m\u00e2ntesc. Tot ce avusese cheltuise umbl\u00e2nd pe la doctori dup\u0103 u\u015furare. Doctorii i-au luat tot ce a avut, \u015fi nu i-a dat \u00een nimic \u00een schimb. Dar aici este Doctorul care nu caut\u0103 plat\u0103, care nu ia nimic ci d\u0103 totul, \u015fi d\u0103 ne\u00eent\u00e2rziat, f\u0103r\u0103 nici o umbr\u0103 de tulburare. Iat\u0103 deplin\u0103tatea si des\u0103v\u00e2r\u015firea darului care este de sus, pogor\u00e2ndu-se de la P\u0103rintele luminilor (Iacov 1, 17).<\/p>\n

\u015ei a zis Iisus: Cine este cel ce s-a atins de Mine ? Dar to\u0163i t\u0103g\u0103duind, Petru si ceilal\u0163i care erau cu El, au zis: \u00eenv\u0103\u0163\u0103torule, mul\u0163imile Te \u00eembulzesc si te str\u00e2mtoreaz\u0103 si Tu zici: Cine este cel ce s-a atins de Mine? Iar Iisus a zis: s-a atins de Mine cineva. C\u0103ci am sim\u0163it o putere care a ie\u015fit din Mine. De ce \u00eentreab\u0103 Domnul? El \u015ftie bine cine s-a atins de El, dup\u0103 cum \u015ftie si c\u0103 cei din jur nu \u015ftiu. \u00centreab\u0103 ca s\u0103 arate credin\u0163a femeii care s-a vindecat, ca s-o \u00eent\u0103reasc\u0103 pentru totdeauna \u015fi \u00een ea si \u00een ceilal\u0163i, \u015fi ca s\u0103 v\u0103deasc\u0103 dumnezeiasca Lui putere tuturor celor atunci de fa\u0163\u0103 \u015fi nou\u0103 tuturor.<\/p>\n

Omul trebuie s\u0103 primeasc\u0103 orice dar de la Dumnezeu cu inima curat\u0103 \u015fi mul\u0163umire. Domnul a vrut s\u0103 arate credin\u0163a femeii, ca s\u0103 ne \u00eenve\u0163e c\u0103 se cere credin\u0163\u0103 pentru a primi darul lui Dumnezeu, de\u015fi, dup\u0103 mila Lui cea mare, Dumnezeu face bine oamenilor \u015fi c\u00e2nd ei nu-\u015fi arat\u0103 credin\u0163a. Cer\u00e2nd omului credin\u0163\u0103, Dumnezeu ne dezv\u0103luie vrednicia de fiin\u0163\u0103 liber\u0103 \u015fi cuv\u00e2nt\u0103toare. Cum ar fi omul liber \u015fi \u00een\u0163eleg\u0103tor dac\u0103 n-ar lucra \u015fi el de bun\u0103voie ceva spre m\u00e2ntuire? Iar Dumnezeu cere de la om cel mai pu\u0163in cu putin\u0163\u0103: credin\u0163a \u00een Dumnezeul cel viu, \u00een dragostea Lui de oameni care este totdeauna gata s\u0103 dea omului \u015fi s\u0103 fac\u0103 pentru el totul spre binele lui. Ar\u0103t\u00e2nd \u00eenaintea tuturor credin\u0163a femeii, Domnul a vrut s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 si credin\u0163a lui Iair; s\u0103-i arate acestuia c\u0103 nu e nevoie s\u0103-i cear\u0103 s\u0103 mearg\u0103 acas\u0103 la d\u00e2nsul \u015fi s\u0103-\u015fi pun\u0103 m\u00e2na peste fiica sa moart\u0103. El are putere s\u0103 vindece \u00een orice chip, nu numai prin punerea m\u00e2inilor; El lucreaz\u0103 prin atingerea hainei ca \u015fi a m\u00e2inii, de departe ca si de aproape, \u00een drum ca \u015fi \u00een cas\u0103.<\/p>\n

Domnul vrea ca oamenii s\u0103-I cunoasc\u0103 puterea nu ca s\u0103 primeasc\u0103 laude de la ei \u2014 toat\u0103 lauda omeneasc\u0103 este ca nimic \u00eenaintea Lui \u2014 ci pentru ca ei s\u0103 cunoasc\u0103 adev\u0103rul, \u015fi s\u0103 foloseasc\u0103 acest adev\u0103r. Iar adev\u0103rul acesta este: c\u0103 tot binele pe care \u00eel prime\u015fte omul, de la Hristos \u00censu\u015fi \u00eel prime\u015fte \u015fi cu voia lui Dumnezeu \u00eel prime\u015fte. Haina lui Hristos nu a t\u0103m\u0103duit boala femeii dar firea lui Hristos. Iat\u0103 puterea lui nemijlocit\u0103. Este aceia\u015fi putere vie si voitoare care lucreaz\u0103 si prin icoane \u015fi moa\u015fte \u00eentru binele credincio\u015filor.<\/p>\n

Credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 nu are nimic de-a face cu vr\u0103jitoria. Nici un lucru din natur\u0103 nu poate fi prin sine \u00eensu\u015fi de vreun folos omului, nici puterea Dumnezeului celui viu nu lucreaz\u0103 f\u0103r\u0103 \u015ftirea Lui. La fel stau lucrurile cu toate mijloacele p\u0103m\u00e2nte\u015fti de vindecare, cu toate leacurile, cu toate apele. Dumnezeu nu st\u0103 departe de leacuri si ape cum nici Hristos nu st\u0103 departe de haina Lui. Oricine ia leacuri si bea ape minerale cu aceea\u015fi credin\u0163\u0103 \u015fi sfial\u0103 cu care s-a atins aceast\u0103 femeie de haina lui Hristos, se va vindeca. Iar cine ia leacuri \u015fi ape f\u0103r\u0103 Dumnezeu, rareori se vindec\u0103. Iar dac\u0103 totu\u015fi se vindec\u0103 \u015fi unul ca acesta, prin marea mil\u0103 a lui Dumnezeu se vindec\u0103, pentru ca si el s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 si s\u0103 sl\u0103veasc\u0103 puterea Lui.<\/p>\n

Domnul l-a t\u0103m\u0103duit pe \u00eendr\u0103citul din Gadara f\u0103r\u0103 ca acesta s\u0103 fi avut nici credin\u0163\u0103, nici con\u015ftiin\u0163\u0103; dar, pentru a se vedea limpede de ce d\u0103 Dumnezeu vindecare si bolnavilor lipsi\u0163i de credin\u0163\u0103, Domnul i-a spus celui t\u0103m\u0103duit: Mergi \u00een casa ta, la ai t\u0103i, \u015fi spune-le c\u00e2te \u0163i-a f\u0103cut \u0163ie Domnul si cum te-a miluit (Marcu 5, 19). Mul\u0163i \u00een gloata aceea se \u00eembulzeau \u00eemprejurul lui Hristos si se atingeau de El, dar numai femeia plin\u0103 de credin\u0163\u0103, care L-a atins cu fric\u0103 \u015fi sfial\u0103, a primit ajutor.<\/p>\n

La fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi ast\u0103zi cu mul\u0163i care se \u00eenchin\u0103 ating\u00e2nd icoanele, moa\u015ftele sfin\u0163ilor, Sf\u00e2nta Cruce sau Evanghelia, ca \u015fi cu mul\u0163imile acelea iscoditoare dar cu inima rece care \u00cel atingeau pe Hristos. Dar cu adev\u0103ra\u0163ii \u00eenchin\u0103tori, plini de credin\u0163\u0103, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 precum s-a \u00eent\u00e2mplat cu femeia aceasta. Cine are ochi de v\u0103zut, s\u0103 vad\u0103; cine are urechi de auzit, s\u0103 aud\u0103 !<\/p>\n

\u015ei femeia, v\u0103z\u00e2ndu-se v\u0103dit\u0103, a venit tremur\u00e2nd \u015fi, c\u0103z\u00e2nd \u00eenaintea Lui, a spus de fa\u0163\u0103 cu tot poporul din ce cauz\u0103 s-a atins de El si cum s-a t\u0103m\u0103duit \u00eendat\u0103. Iar El i-a zis: \u00eendr\u0103zne\u015fte, fiic\u0103, credin\u0163a ta te-a m\u00e2ntuit. Mergi \u00een pace. Din glasul si din vorbele lui Hristos femeia \u015fi-a dat seama c\u0103 El \u00eei \u015ftie taina, c\u0103 nu se poate ascunde. Atunci a stat cu fric\u0103 \u015fi cutremur \u00eenaintea Celui care p\u0103trunde \u015fi cele mai bine ascunse taine, \u015fi cele mai ad\u00e2nc \u00eengropate \u00een inim\u0103. Sim\u0163ise puterea lui Hristos \u00een minunea vindec\u0103rii \u015fi se cutremurase \u00eenaintea Atotputernicului.<\/p>\n

Dar acum, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 Domnul \u015ftie ceea ce ea c\u0103utase s\u0103 ascund\u0103, tremura si \u00eenaintea Atot\u015ftiutorului. I se dezv\u0103luie acum, odat\u0103 cu atotputernicia lui Hristos, \u015fi atot\u015ftiin\u0163a Lui. Femeia a stat \u00eenaintea tuturor \u015fi a m\u0103rturisit totul. Ru\u015finea s-a preschimbat \u00een fric\u0103. Ru\u015finea s-a dus odat\u0103 cu boala, \u00een locul ei a cople\u015fit-o frica dinaintea atotputerniciei \u015fi atot\u015ftiin\u0163ei lui Hristos.<\/p>\n

V\u0103z\u00e2nd-o at\u00e2t de \u00eenfrico\u015fat\u0103, Domnul a m\u00e2ng\u00e2iat-o p\u0103rinte\u015fte, spun\u00e2nd: \u00eendr\u0103zne\u015fte, fiic\u0103! Oare este pe lume m\u00e2ng\u00e2iere mai dulce dec\u00e2t s\u0103 auzi aceste cuvinte de pe buzele Domnului Celui f\u0103r\u0103 de moarte? El \u00eei d\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103, numind-o fiic\u0103. Nu este \u00eendr\u0103zneal\u0103 adev\u0103rat\u0103 p\u00e2n\u0103 ce nu o d\u0103 Dumnezeu.<\/p>\n

Nimeni nu \u015ftie ce-i vitejia dac\u0103 nu \u015ftie de Dumnezeu, nici nu \u015ftie ce-i m\u00e2ng\u00e2ierea dac\u0103 nu-L \u015ftie pe Dumnezeu drept tat\u0103 al s\u0103u \u015fi pe sine copil al Lui. Iar nimeni nu poate auzi \u00een duh aceste cuvinte dac\u0103 nu s-a \u00eennoit \u015fi nu s-a n\u0103scut din nou, duhovnice\u015fte. Femeia aceasta se n\u0103scuse din nou, \u015fi cu trupul si cu sufletul. Cu trupul, pentru c\u0103 trupul cel plin de necur\u0103\u0163ie, ca \u015fi mort, se f\u0103cuse s\u0103n\u0103tos. Cu sufletul, pentru c\u0103 a cunoscut atotputernicia \u015fi atot\u015ftiin\u0163a Domnului Iisus Hristos.<\/p>\n

Credin\u0163a ta te-a m\u00e2ntuit. Aceste cuvinte sunt si de \u00eencurajare \u015fi de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103. Dac\u0103 Domnul nu \u015ei-ar fi ar\u0103tat smerenia postind \u015fi sp\u0103l\u00e2nd picioarele ucenicilor, dac\u0103 nu ar fi dat cinstea puterii Sale Altuia, Tat\u0103lui S\u0103u Ceresc, si dac\u0103 nu \u015ei-ar fi \u00eemp\u0103r\u0163it slava cu oamenii, oare nu s-ar fi cutremurat necontenit p\u0103m\u00e2ntul sub pasul Lui ? N-ar fi luat toat\u0103 lumea foc la cuv\u00e2ntul S\u0103u ? Cine ar fi cutezat s\u0103-L priveasc\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 ? Cine ar fi \u00eendr\u0103znit s\u0103 se apropie de El \u015fi s\u0103-L ating\u0103 ? Cine I-ar fi auzit glasul f\u0103r\u0103 s\u0103 se spulbere ? Dar de aceea a luat Domnul trup de om, ca s\u0103 fie omului frate; de aceea S-a smerit; de aceea a dat oamenilor \u00eendr\u0103zneal\u0103 la orice pas; de aceea a pus lucrarea Sa pe seama credin\u0163ei lor.<\/p>\n

Dar iat\u0103, \u00een r\u0103stimpul acestei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, starea lui Iair s-a \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it: \u015ei \u00eenc\u0103 vorbind El, a venit cineva de la mai-marele sinagogii, zic\u00e2nd: A murit fiica ta. Nu mai sup\u0103ra pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul. Dar Iisus, auzind, i-a r\u0103spuns: nu te teme. Crede numai, \u015fi se va izb\u0103vi. Acum se vede bine c\u0103, la vremea c\u00e2nd Iair venise la Hristos ca s\u0103-L roage s\u0103 vin\u0103 la casa lui, copila \u00eenc\u0103 nu murise. Dar era pe moarte, \u00ee\u015fi d\u0103dea duhul, se putea spune c\u0103 era ca \u015fi moart\u0103.<\/p>\n

Nu mai supar\u0103 pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul. Hristos era socotit un \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, \u015fi era numit ca atare de c\u0103tre cei ce nu sim\u0163eau dumnezeiasca Lui putere. Dar vede\u0163i c\u00e2t de bun este Domnul! Mai \u00eenainte ca dreg\u0103torul Iair s\u0103-\u015fi strige durerea, Hristos i-a luat-o \u00eenainte cu vorbe de m\u00e2ng\u00e2iere \u015fi \u00eemb\u0103rb\u0103tare: Nu te teme. Oricum, lucrurile nu s-au schimbat: pe patul mor\u0163ii sau moart\u0103 copila, totuna este pentru puterea lui Dumnezeu. Tu f\u0103 numai singurul lucru care \u0163i se cere, singurul lucru pe care tu po\u0163i s\u0103-l faci: Crede numai. Ai v\u0103zut doar, dup\u0103 cele \u00eent\u00e2mplate cu femeia aceasta, ce poate sa fac\u0103 Dumnezeu. Cel ce a oprit mai repede ca g\u00e2ndul curgerea de s\u00e2nge ne\u00eencetat\u0103 vreme de doisprezece ani, poate s\u0103 aduc\u0103 laolalt\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 sufletul \u015fi trupul fiicei tale. Crede numai, \u015fi se va izb\u0103vi.<\/p>\n

Si venind \u00een cas\u0103 n-a l\u0103sat pe nimeni s\u0103 intre cu El, dec\u00e2t numai pe Petru \u015fi pe Ioan si pe Iacov si pe tat\u0103l copilei \u015fi pe mam\u0103. Cinci martori ajung. Si la cur\u0163ile p\u0103m\u00e2nte\u015fti ajung doi martori. A luat trei dintre ucenici, cei care aveau s\u0103 fie mai t\u00e2rziu \u015fi martorii Schimb\u0103rii la Fat\u0103 de pe Tabor si a luptei Sale din Gradina Ghetsimani. I-a ales pe cei mai \u00een stare duhovnice\u015fte de a p\u0103trunde si purta taina puterii \u015fi a fiin\u0163ei Sale. Ace\u015ftia trei aveau s\u0103 vad\u0103 cea dint\u00e2i \u00eenviere din mor\u0163i s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 de Domnul, \u015fi s\u0103 le spun\u0103 celorlal\u0163i nou\u0103, ca s\u0103 se \u00eenve\u0163e astfel ucenicii s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere unul \u00een altul.<\/p>\n

Mai t\u00e2rziu, la \u00eenvierea fiului v\u0103duvei din Nain \u015fi la \u00eenvierea lui Laz\u0103r aveau s\u0103 fie to\u0163i de fat\u0103. Iar p\u0103rin\u0163ii fetei se \u00een\u0163elege de ce erau acolo. Copila lor moart\u0103 avea s\u0103 fie de fa\u0163\u0103 la \u00eenvierea sufletelor lor. Cine, mai mult dec\u00e2t p\u0103rin\u0163ii, se cuvenea s\u0103 primeasc\u0103 ajutor duhovnicesc prin fiic\u0103?<\/p>\n

Intr\u00e2nd \u00een cas\u0103, Domnul s-a \u00eengrijit de cei ce pl\u00e2ngeau \u015fi jeleau copila care murise, pentru c\u0103 to\u0163i pl\u00e2ngeau si se t\u00e2nguiau pentru ea. Iar El a zis: Nu pl\u00e2nge\u0163i; n-a murit, ci doarme. Si r\u00e2deau de El, \u015ftiind c\u0103 a murit. Matei \u015fi Marcu l\u0103rgesc tabloul. Erau acolo c\u00e2nt\u0103re\u0163i \u015fi bocitori tocmi\u0163i \u00een \u00eemprejurimi, dup\u0103 obiceiul, acela\u015fi, \u015fi la iudei \u015fi la p\u0103g\u00e2ni. Era tulburare si pl\u00e2ngeau \u015fi se tulburau mult (Marcu 5, 38). Iair era un om de vaz\u0103, poate cel mai de vaz\u0103, din acel \u0163inut. In afar\u0103 de c\u00e2nt\u0103re\u0163ii \u015fi bocitorii pl\u0103ti\u0163i, trebuie s\u0103 se fi adunat acolo o mul\u0163ime de rude, prieteni si vecini care pl\u00e2ngeau din toat\u0103 inima dup\u0103 copila dus\u0103 a\u015fa de timpuriu.<\/p>\n

De ce le spune Domnul acestor oameni: n-a murit, ci doarme, c\u00e2nd \u015ftie mai bine ca oricine c\u0103 fata a murit? Mai \u00eent\u00e2i, pentru ca to\u0163i cei de fa\u0163\u0103 s\u0103 confirme c\u0103 fata cu adev\u0103rat a murit. Iar ei n-au g\u0103sit alt chip de adeverire a mor\u0163ii dec\u00e2t batjocura \u00een fa\u0163a p\u0103rutei Lui ne\u015ftiin\u0163e. Apoi, ca s\u0103 arate c\u0103 moartea, de fa\u0163\u0103 cu El pe acest p\u0103m\u00e2nt, \u015fi-a pierdut boldul \u015fi puterea asupra oamenilor \u015fi a ajuns asemeni unui vis. Moartea nu este nimicirea omului, dup\u0103 cum nici somnul nu este. Moartea este trecerea din aceasta via\u0163\u0103 \u00een cealalt\u0103; si un singur Domn este, \u015fi al acestei vie\u0163i, \u015fi al celeilalte.<\/p>\n

Pentru omul legat prin via\u0163\u0103 de trup, desp\u0103r\u0163irea de via\u0163a trupeasc\u0103 \u00eenseamn\u0103 desp\u0103r\u0163irea radical\u0103 de via\u0163\u0103. C\u00e2nd o ma\u015fin\u0103 r\u0103m\u00e2ne in pana pe drum, c\u0103l\u0103torii r\u0103m\u00e2n si ei in pana, neput\u00e2nd sa mearg\u0103 mai departe singuri. Acesta e felul de a g\u00e2ndi al oamenilor trupe\u015fti. Iar cei duhovnice\u015fti se uit\u0103 \u015fi v\u0103d c\u0103, daca ma\u015fina se \u00eempotmole\u015fte, c\u0103l\u0103torii se dau jos, o las\u0103 acolo \u00een drum si merg mai departe f\u0103r\u0103 ea. Dar Cel ce a f\u0103cut si ma\u015fina \u015fi c\u0103l\u0103torii, nu poate oare \u015fi s\u0103 repare ma\u015fina, \u015fi pe c\u0103l\u0103tori s\u0103-i aduc\u0103 \u00eenapoi, ca sa mearg\u0103 mai departe cu ea ?<\/p>\n

La fel e \u015fi cu \u00eenvierea din mor\u0163i: trupul se restaureaz\u0103 \u015fi sufletul se \u00eentoarce la el. Iar c\u0103 pe bun\u0103 dreptate a asem\u0103nat Domnul moartea cu somnul, neexager\u00e2nd cu nimic, El \u00eensu\u015fi a dovedit-o prin \u00eenvierea Sa dup\u0103 o moarte violent\u0103 \u015fi dup\u0103 \u015federea de trei zile \u00een morm\u00e2nt, precum si prin \u00eenvierea multora \u00een ceasul mor\u0163ii Sale pe Cruce, \u015fi mai t\u00e2rziu, \u00een toat\u0103 istoria Bisericii, c\u00e2nd mor\u0163ii s-au \u00eentors la via\u0163\u0103 cu rug\u0103ciunile sfin\u0163ilor si pl\u0103cu\u0163ilor lui Dumnezeu. \u015ei o dovede\u015fte \u015fi acum, la \u00eenvierea fiicei lui Iair.<\/p>\n

A\u015fadar, ce a f\u0103cut mai departe Domnul, dup\u0103 ce a luat cu el martorii potrivi\u0163i? Iar El, sco\u0163\u00e2nd pe to\u0163i afar\u0103 \u015fi apuc\u00e2nd-o de m\u00e2n\u0103, a strigat zic\u00e2nd: Copil\u0103, scoal\u0103-te! Cei ce umpleau iatacul fetei moarte v\u0103zuser\u0103 c\u0103 fata ne\u00eendoielnic a murit, erau \u00eencredin\u0163a\u0163i f\u0103r\u0103 t\u0103gad\u0103 de moartea ei, \u015fi acum nu mai era nevoie de ei acolo. Vor auzi mai t\u00e2rziu minunea si vor vedea cu ochii lor fata vie. Acum \u00eens\u0103 Domnul are a \u00eent\u0103ri credin\u0163a acestui \u00eent\u00e2i-st\u0103t\u0103tor al poporului \u015fi a acestor trei \u00eent\u00e2i-st\u0103t\u0103tori ai apostolilor S\u0103i.<\/p>\n

Felul de a lucra \u00een toate minunile Sale, era aducerea omului la descoperire si uimire prin \u00een\u0163eleapt\u0103 pronie \u015fi iconomie v\u0103dit\u0103 \u00een fiecare am\u0103nunt. Sco\u0163\u00e2ndu-i pe to\u0163i afar\u0103 din odaia de moarte a fetei, Domnul a f\u0103cut s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een ea ace\u015ftia \u015fapte: cinci vii, unul mort \u015fi D\u0103t\u0103torul de Via\u0163\u0103.<\/p>\n

Nu se ascunde \u2014 sau mai degrab\u0103 se dezv\u0103luie \u2014 aici marea tain\u0103 a sufletului ? C\u00e2nd \u00eentr-un p\u0103c\u0103tos sufletul moare, omul acela r\u0103m\u00e2ne s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mai departe cu cele cinci sim\u0163uri via\u0163a trupului, de\u015fart\u0103, dezn\u0103d\u0103jduit\u0103, \u00eentinz\u00e2ndu-\u015fi \u00een toate p\u0103r\u0163ile m\u00e2inile dup\u0103 ajutor. Ace\u015ftia sunt a\u015fa-numi\u0163ii \u201cmateriali\u015fti\u201d ai zilelor noastre: umbre fizice f\u0103r\u0103 suflet, creaturi dezn\u0103d\u0103jduite care prin sim\u0163uri \u2014 ochi, urechi \u015fi celelalte \u2014 se aga\u0163\u0103 de aceast\u0103 lume ca s\u0103-\u015fi \u0163in\u0103, m\u0103car o vreme, trupurile afar\u0103 din morm\u00e2nt, unde sufletul le zace demult.<\/p>\n

Dar c\u00e2nd, din lucrarea dumnezeie\u015ftii Pronii, unul ca acesta ajunge la Hristos, \u00eel strig\u0103 pe Hristos \u00een ajutor. \u015ei Hristos, Domnul, vine la sufletul mort, \u00eel atinge \u015fi-l ridic\u0103 iar\u0103\u015fi la via\u0163\u0103, spre uluirea omului dinafar\u0103, trupesc. Evanghelistul Marcu citeaz\u0103 \u00eense\u015fi cuvintele, \u00een aramaica rostite de Domnul c\u00e2nd a atins copila cu m\u00e2na Sa: \u201cTalita kumi!\u201d, care \u00eenseamn\u0103 acela\u015fi lucru: Copil\u0103, scoal\u0103-te !<\/p>\n

Ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu fata c\u00e2nd Hristos a rostit aceste cuvinte? \u015ei duhul ei s-a \u00eentors si a \u00eenviat \u00eendat\u0103; \u015fi El a poruncit s\u0103 i se dea s\u0103 m\u0103n\u00e2nce. Iat\u0103 c\u0103 moartea e doar un vis! \u015ei duhul ei s-a \u00eentors. Duhul acestei fete p\u0103r\u0103sise trupul \u015fi mersese acolo unde merg duhurile, celor mor\u0163i. Cu atingerea si cu cuvintele Sale, Domnul a s\u0103v\u00e2r\u015fii dou\u0103 minuni: mai \u00eent\u00e2i a restaurat trupul si apoi a adus duhul \u00eenapoi din \u0163inutul duhurilor \u00een trupul teaf\u0103r.<\/p>\n

Dac\u0103 nu i-ar fi t\u0103m\u0103duit trupul, de ce folos ar fi fost s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 duhul fetei la trupul bolnav ? Ar fi \u00eensemnat s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la boal\u0103 si apoi iar la moarte. O astfel de \u00eenviere pe jum\u0103tate nici n-ar fi fost \u00eenviere, ci chin. Dar Domnul nu d\u0103 daruri pe jum\u0103tate, ci daruri \u00eentregi, nu daruri ciuntite, ci daruri des\u0103v\u00e2r\u015fite. Nu-i d\u0103 orbului vedere numai cu un ochi, ci cu am\u00e2ndoi; nu d\u0103 surdului auz numai cu o ureche, ci cu am\u00e2ndou\u0103; nu-i vindec\u0103 sl\u0103b\u0103nogului doar un picior, ci pe am\u00e2ndou\u0103.<\/p>\n

A\u015fa si aici: a \u00eentors duhul unui trup s\u0103n\u0103tos, nu bolnav, ca omul \u00eentreg s\u0103 fie teaf\u0103r \u015fi viu. De aceea a poruncit Domnul s\u0103 i se dea s\u0103 m\u0103n\u00e2nce: ca s\u0103 se vad\u0103 bine c\u0103 fata e nu numai vie, ci \u015fi s\u0103n\u0103toas\u0103. Iar alt Evanghelist adaug\u0103: \u015ei \u00eendat\u0103 s-a sculat copila \u015fi umbla (Marcu 5, 42), ca s\u0103 vad\u0103 toat\u0103 lumea c\u0103 s-a \u00eens\u0103n\u0103to\u015fit si cu trupul. Trebuia s\u0103 se \u00eencredin\u0163eze toat\u0103 lumea c\u0103 fata s-a f\u0103cut bine. De aceea ea s-a sculat, a umblat, a m\u00e2ncat.<\/p>\n

\u015etia Domnul cu ce neam necredincios are de-a face, de aceea s-a \u00eengrijit s\u0103 le aduc\u0103, odat\u0103 cu minunea, si dovezile ei de nezdruncinat. Trebuia s\u0103 se vad\u0103, mai \u00eent\u00e2i, c\u0103 era trebuin\u0163\u0103 de acea minune; apoi, c\u0103 nimeni altul \u00eenafar\u0103 de El n-o putea s\u0103v\u00e2r\u015fi; \u015fi \u00een sf\u00e2r\u015fit, c\u0103 minunea nu putea fi pus\u0103 la \u00eendoial\u0103, c\u0103 era un adev\u0103r de net\u0103g\u0103duit. O, c\u00e2t de bine cuno\u015ftea Domnul soiul acesta de oameni viclean \u015fi necredincios!<\/p>\n

\u015ei au r\u0103mas uimi\u0163i p\u0103rin\u0163ii ei. Iar El le-a poruncit s\u0103 nu spun\u0103 nim\u0103nui nimic. Prin aceast\u0103 porunc\u0103 Domnul a vrut s\u0103 \u00een\u0163elep\u0163easc\u0103 pe p\u0103rin\u0163ii fetei \u00eenviate, ca mai \u00eent\u00e2i de toate ei s\u0103 mul\u0163umeasc\u0103 lui Dumnezeu. N-aveau s\u0103 dea acum buzna afar\u0103 \u015fi s\u0103 strige \u00een gura mare minunea care s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit, ci se cuvenea s\u0103 \u00eengenuncheze cu cea mai mare smerenie \u00eenaintea Dumnezeului celui viu rev\u0103rs\u00e2ndu-\u015fi cu c\u0103ldur\u0103 recuno\u015ftin\u0163a. Vestea se va duce de la sine, nici o grij\u0103! Nu trebuie, \u00een aceste clipe \u00een\u0103l\u0163\u0103toare, s\u0103 v\u0103 g\u00e2ndi\u0163i la curiozitatea lumii, ci la datoria voastr\u0103 c\u0103tre Dumnezeu.<\/p>\n

Astfel, vindec\u00e2nd pe femeie de scurgerea s\u00e2ngelui si \u00eenviind copila moarta Domnul \u015ei-a dus mai departe lucrarea de vindecare a sufletului de reaua iscodire. Curiozitatea este rea, pentru c\u0103 desparte sufletul omului de Dumnezeu, \u00eenec\u00e2ndu-l \u00een marea m\u0103run\u0163i\u015furilor trec\u0103toare si a \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor lume\u015fti. Curiozitatea este mai mult dec\u00e2t rea, pentru c\u0103 adesea duce la pierderea \u015fi a trupului \u015fi a sufletului. Multe p\u0103cate trupe\u015fti si suflete\u015fti \u00ee\u015fi au r\u0103d\u0103cina \u00een curiozitate. Dup\u0103 cum frumoasa floare de mac are \u00eentr\u00e2nsa otrav\u0103, a\u015fa si curiozitatea poart\u0103 \u00eentr\u00e2nsa un venin tare care distruge si sufletul \u015fi trupul.<\/p>\n

Dumnezeu nu a f\u0103cut lumea ca s\u0103 sature curiozitatea oamenilor, ci ca s\u0103-i m\u00e2ntuiasc\u0103. Spune \u00een\u0163eleptul rege: Ochiul nu se satur\u0103 de c\u00e2te vede si urechea nu se umple de c\u00e2te aude (Ecclesiastul 1, 8). Domnul nu a vindecat femeia de curgerea s\u00e2ngelui pentru c\u0103 s-a atins de haina Lui din curiozitate, ci pentru c\u0103, \u00een nefericirea ei, s-a apropiat de El cu credin\u0163\u0103. \u00cen van cer curio\u015fii minuni de la Dumnezeu, nu li se vor da. Curiosului nu \u00eei sunt de nici un folos. Mai mult folos le aduc mor\u0163ilor minunile lui Dumnezeu dec\u00e2t curio\u015filor. Oare doctorul merge s\u0103-i caute pe cei care cred c\u0103 sunt s\u0103n\u0103to\u015fi, pe cei care sunt mul\u0163umi\u0163i cu starea lor \u015fi nu-i cer ajutorul ?<\/p>\n

Dar este Domnul mai pu\u0163in \u00een\u0163elept dec\u00e2t doctorii p\u0103m\u00e2ntului, ca s\u0103 mearg\u0103 prin b\u00e2lciuri s\u0103-\u015fi arate \u00eendem\u00e2narea si puterea ? Nu te \u00eengriji tu, dreg\u0103torule Iair, de cum anume va zbura vestea c\u0103 a \u00eenviat copila ta. Nici tu, omule, nu te \u00eengriji cum anume se va duce vestea \u00eenvierii sufletului si trupului t\u0103u. Dumnezeu are telefoanele si telegrafurile Sale mai repezi dec\u00e2t \u00ee\u015fi deschide omul gura sa ca s\u0103-i spun\u0103 altuia nout\u0103\u0163i.<\/p>\n

El \u015ftie cel mai bine cum s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 cele ce sunt omului de folos. Cel ce a f\u0103cut glasul, gura \u015fi v\u0103zduhul, are \u015fi alte mijloace de comunica\u0163ie! El st\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu orice f\u0103ptur\u0103 a Sa prin c\u0103i care umplu spa\u0163iul si timpul. Tu aminte\u015fte-\u0163i numai ce datorie ai c\u0103tre Dumnezeu, D\u0103t\u0103torul tuturor darurilor, si gr\u0103be\u015fte-te s\u0103-i aduci mul\u0163umiri \u00een des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 ascultare de sf\u00e2nta Sa voie. Slav\u0103 Domnului \u015fi M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos, \u00eempreun\u0103 cu Tat\u0103l si cu Duhul Sf\u00e2nt, Treimea cea deofiin\u0163\u0103 \u015fi nedesp\u0103r\u0163it\u0103, acum \u015fi pururea si \u00een vecii vecilor. Amin.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Nicolae Velimirovici, Predici (la duminica a 24-a dup\u0103 Rusalii) C\u00e2nd raza de soare atinge piatra, piatra \u00eencepe s\u0103 str\u0103luceasc\u0103. C\u00e2nd flac\u0103ra atinge o candel\u0103 stins\u0103, candela \u00eencepe s\u0103 ard\u0103. C\u00e2nd magnetul atinge fierul, fierul se magnetizeaz\u0103. C\u00e2nd o s\u00e2rm\u0103 electric\u0103 atinge alta s\u00e2rm\u0103, se electrizeaz\u0103 am\u00e2ndou\u0103. Toate aceste fenomene fizice sunt o icoan\u0103, sau <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34],"tags":[],"class_list":["post-12527","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cuvinte-de-invatatura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12527","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12527"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12527\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25914,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12527\/revisions\/25914"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12527"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12527"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12527"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}