{"id":12553,"date":"2021-11-06T09:15:17","date_gmt":"2021-11-06T12:15:17","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=12553"},"modified":"2021-11-06T09:29:46","modified_gmt":"2021-11-06T12:29:46","slug":"invierea-fiicei-lui-iair-duminica-a-xxiv-a-dupa-rusalii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/invierea-fiicei-lui-iair-duminica-a-xxiv-a-dupa-rusalii\/","title":{"rendered":"\u00cenvierea fiicei lui Iair &#8211; Duminica a XXIV-a dup\u0103 Rusalii"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><em><a href=\"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-content\/uploads\/2018\/10\/10_invierea-fiicei-lui-iair.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignright size-medium wp-image-25911\" src=\"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-content\/uploads\/2018\/10\/10_invierea-fiicei-lui-iair-285x300.jpg\" alt=\"10_invierea-fiicei-lui-iair\" width=\"285\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-content\/uploads\/2018\/10\/10_invierea-fiicei-lui-iair-285x300.jpg 285w, https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-content\/uploads\/2018\/10\/10_invierea-fiicei-lui-iair.jpg 500w\" sizes=\"auto, (max-width: 285px) 100vw, 285px\" \/><\/a><strong>Parintele Constantin Galeriu<\/strong><\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00cen numele Tat\u0103lui \u015fi al Fiului \u015fi al Sf\u00e2ntului Duh. Amin<\/em><br \/>\nVrednici de iubire \u015fi dreptm\u0103ritori cre\u015ftini \u00een Sf\u00e2nta Biseric\u0103 a Domnului nostru Iisus Hristos!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Zice o m\u0103rturie sf\u00e2nt\u0103, pe care o citim noi la \u00eenceputul Sfintei Liturghii, dup\u0103 Ectenia a III-a: \u201c\u2026 D\u00e2ndu-ne \u00een veacul de acum cuno\u015ftin\u0163a adev\u0103rului, iar \u00een cel ce va s\u0103 fie, via\u0163a ve\u015fnic\u0103\u201d. A\u015fa \u00eencepe orice \u00eenf\u0103ptuire: \u00eent\u00e2i cuno\u015ftin\u0163a, g\u00e2ndirea, sensul faptului, apoi \u00eemplinirea; cuno\u015ftin\u0163a adev\u0103rului, apoi via\u0163a ve\u015fnic\u0103. Iei cuno\u015ftin\u0163\u0103 de adev\u0103r \u015fi apoi \u00eel \u00eempline\u015fti \u00een via\u0163\u0103. A\u015fa \u015fi \u00een Liturghie: \u00een prima parte se cite\u015fte Evanghelia, apoi se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte jertf\u0103, c\u00e2nd auzim \u00eensu\u015fi cuv\u00e2ntul M\u00e2ntuitorului: \u201cLua\u0163i, m\u00e2nca\u0163i, acesta este Trupul Meu\u2026 Be\u0163i dintru acesta to\u0163i, acesta este s\u00e2ngele Meu\u2026\u201d. Prin cuv\u00e2ntul Lui \u015fi prin chemarea Duhului Sf\u00e2nt de c\u0103tre preot, \u00een altar: \u201cTrimite Duhul T\u0103u cel Sf\u00e2nt peste noi \u015fi peste aceste daruri \u015fi f\u0103 adic\u0103 p\u00e2inea aceasta cinstit trupul Hristosului T\u0103u \u015fi ce este \u00een potirul acesta scumpul s\u00e2nge al Hristosului T\u0103u, pref\u0103c\u00e2ndu-le cu Duhul T\u0103u cel Sf\u00e2nt\u201d.<br \/>\nCrea\u0163ia, via\u0163a, toate a\u015fa se \u00eemplinesc. De aceea cuv\u00e2ntul rostit, predica, e \u00eenainte de dumnezeiasca \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanie. \u015ei corul a preg\u0103tit-o: \u201cDoamne, buzele noastre vei deschide \u015fi gura noastr\u0103 va gr\u0103i lauda Ta\u201d \u2013 din cuv\u00e2ntul Psalmistului. A\u015fa ne rug\u0103m \u015fi acum: s\u0103 deschid\u0103 bunul Dumnezeu buzele noastre \u015fi gura noastr\u0103 s\u0103 gr\u0103iasc\u0103 lauda Lui; iar inimile s\u0103 asculte.<!--more--><\/p>\n<p>Dup\u0103 ce M\u00e2ntuitorul scosese legiunile de demoni din b\u0103rbatul (sau b\u0103rba\u0163ii, \u00een Evanghelia dup\u0103 Matei) din \u0163inutul Gherghesenilor, \u015fi c\u0103ruia \u00eei spusese: \u201c\u00centoarce-te \u00een casa ta \u015fi spune c\u00e2t bine \u0163i-a f\u0103cut \u0163ie Dumnezeu\u201d, a plecat din \u0163inutul lor, vestind \u00een toat\u0103 cetatea cel r\u0103mas acolo c\u00e2te f\u0103cuse Iisus. Iar Iisus, trec\u00e2nd marea \u00eenapoi (Marea Galileii, Ghenizaretul), acum de la r\u0103s\u0103rit spre apus, L-a primit mul\u0163imea pe \u0163\u0103rmul de aici. To\u0163i \u00cel a\u015fteptau. Urmeaz\u0103 acum Evanghelia de ast\u0103zi:<\/p>\n<p>\u201c\u015ei iat\u0103 a venit un b\u0103rbat, al c\u0103rui nume era Iair \u015fi care era mai-marele sinagogii. \u015ei c\u0103z\u00e2nd la picioarele lui Iisus, \u00cel ruga s\u0103 intre \u00een casa Lui, c\u0103ci avea numai o fiic\u0103, ca de doisprezce ani, \u015fi ea era pe moarte. \u015ei, pe c\u00e2nd se ducea El, mul\u0163imile \u00cel \u00eempresurau. Iar o femeie, care de doisprezece ani avea pierdere de s\u00e2nge (copil\u0103 de doisprezece ani, femeia de doisprezece ani \u00een suferin\u0163a ei) \u015fi cheluise cu doctorii toat\u0103 averea ei, \u015fi de nici unul nu putuse s\u0103 fie vindecat\u0103, apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui \u015fi \u00eendat\u0103 s-a oprit curgerea s\u00e2ngelui ei. \u015ei a zis Iisus: Cine este cel ce s-a atins de Mine? Dar to\u0163i t\u0103g\u0103duind, Petru \u015fi ceilal\u0163i care erau cu El, au zis: \u00cenv\u0103\u0163\u0103torule, mul\u0163imile Te \u00eembulzesc \u015fi Te str\u00e2mtoreaz\u0103 \u015fi Tu zici: Cine este cel ce s-a atins de Mine? Iar Iisus a zis: S-a atins de Mine cineva. C\u0103ci am sim\u0163it o putere care a ie\u015fit din Mine. \u015ei femeia, v\u0103z\u00e2ndu-se v\u0103dit\u0103, a venit tremur\u00e2nd \u015fi, c\u0103z\u00e2nd \u00eenaintea Lui, a spus de fa\u0163\u0103 cu tot poporul din ce cauz\u0103 s-a atins de El \u015fi cum s-a t\u0103m\u0103duit \u00eendat\u0103. Iar El i-a zis: \u00cendr\u0103zne\u015fte, fiic\u0103, credin\u0163a ta te-a m\u00e2ntuit. Mergi \u00een pace. \u015ei \u00eenc\u0103 vorbind El, a venit cineva de la mai-marele sinagogii, zic\u00e2nd: A murit fiica ta. Nu mai sup\u0103ra pe \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul. Dar Iisus, auzind, i-a r\u0103spuns: Nu te teme; crede numai \u015fi se va izb\u0103vi. \u015ei venind \u00een cas\u0103 n-a l\u0103sat pe nimeni s\u0103 intre cu El, dec\u00e2t numai pe Petru \u015fi pe Ioan \u015fi pe Iacov \u015fi pe tat\u0103l copilei \u015fi pe mama. \u015ei to\u0163i pl\u00e2ngeau \u015fi se t\u00e2nguiau pentru ea. Iar El a zis: Nu pl\u00e2nge\u0163i; n-a murit, ci doarme (lua\u0163i aminte, fiecare cuv\u00e2nt e descoperitor de tain\u0103!). \u015ei r\u00e2deau de El, \u015ftiind c\u0103 a murit. Iar El, sco\u0163\u00e2nd pe to\u0163i afar\u0103 \u015fi apuc\u00e2nd-o de m\u00e2n\u0103, a strigat, zic\u00e2nd: Copil\u0103, scoal\u0103-te! \u015ei duhul ei s-a \u00eentors \u015fi a \u00eenviat \u00eendat\u0103; \u015fi a poruncit El s\u0103 i se dea s\u0103 m\u0103n\u00e2nce. \u015ei au r\u0103mas uimi\u0163i p\u0103rin\u0163ii ei. Iar El le-a poruncit s\u0103 nu spun\u0103 nim\u0103nui ce s-a \u00eent\u00e2mplat.\u201d (Luca 8, 41-56)<\/p>\n<p>Iubi\u0163ilor, fiecare cuv\u00e2nt al M\u00e2ntuitorului s\u0103 ne fie de adev\u0103r dumnezeiesc, de ultimul \u015fi cel mai \u00eenalt adev\u0103r al vie\u0163ii! \u015ei a\u015fa s\u0103 lu\u0103m aminte. Deci tocmai scosese autorul mor\u0163ii \u2013 pe demon &#8211; din acei b\u0103rba\u0163i care umblau prin morminte \u2013 c\u0103ci demonul este ispititorul, aduc\u00e2nd moartea; el este uciga\u015ful. Dumnezeu n-a f\u0103cut moartea. \u015ei, \u00eentorc\u00e2ndu-se pe malul cel\u0103lalt al Ghenizaretului, mul\u0163imea \u00cel astepta. Iar \u00een mul\u0163ime &#8211; mai-marele sinagogii din cetatea de la malul m\u0103rii (de bun\u0103 seam\u0103, credem c\u0103 e vorba de Capernaum, acolo unde adesea poposea Iisus). C\u0103ci iat\u0103, un b\u0103rbat, cum am auzit, cu numele Iair, care era mai-marele sinagogii, c\u0103z\u00e2nd la picioarele Lui \u00cel ruga s\u0103 intre \u00een casa lui. Avea o fiic\u0103 de doisprezece ani care era pe moarte. Dup\u0103 ce izgonise autorul mor\u0163ii din demonizat, \u00een fa\u0163a Lui apare opera demonului dintr-o copil\u0103 de doisprezece ani, care era pe moarte. Toate faptele Evangheliei sunt \u00een Duhul Sf\u00e2nt \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite, \u00eenscrise \u00een tain\u0103 \u015fi adev\u0103r. Iair cade \u00een genunchi, cum spune \u015fi Sf\u00e2ntul Evanghelist Marcu, \u015fi se roag\u0103 pentru copil\u0103, \u015fi \u00cel roag\u0103 s\u0103 vin\u0103 \u00een casa lui. Era mai-marele sinagogii, fariseu, deci, dar vine la Iisus. Dezbin\u0103rile de suprafa\u0163\u0103 dispar, adesea, \u00een fa\u0163\u0103 situa\u0163iilor de hotar, limita \u2013 suferin\u0163a, moartea. Iair \u00een\u0163elege o realitate mai ad\u00e2nc\u0103 dec\u00e2t dezbinarea.<\/p>\n<p>Se vorbe\u015fte, \u00een termeni filosofici, de unitatea contrariilor (coincidentia opositorum). Dar contrariile se opun, provoac\u0103 dezbinarea; distinctele se unesc. \u00cen Sf\u00e2nta Treime e unitate \u015fi distinc\u0163ie: Dumnezeu cel Unul \u00een Treime. Unul, deci, nu singur, ci \u00een Treime pream\u0103rit, cum ne rug\u0103m \u00een dumnezeiasca Liturghie: \u201cS\u0103 ne iubim unii pe al\u0163ii ca \u00eentr-un g\u00e2nd s\u0103 m\u0103rturisim pe Tat\u0103l, pe Fiul \u015fi pe Sf\u00e2ntul Duh.\u201d De aceea Dumnezeu este Iubire, \u00eentruc\u00e2t e Treime. C\u0103ci un solitar, un \u00eensingurat metafizic, din veci, s-ar iubi doar pe el. Deci distinc\u0163ie este \u00eentre persoanele Sfintei Treimi, distinc\u0163ie este \u015fi \u00eentre b\u0103rbat \u015fi femeie, dar \u00een unitate. A\u015fadar, s\u0103 nu se confunde opozi\u0163ia cu distinc\u0163ia.<\/p>\n<p>Iair avea con\u015ftiin\u0163a c\u0103 la suprafa\u0163a e dezbinare \u00eentre farisei \u015fi Iisus \u2013 Domnul adev\u0103rului. Dar dincolo de dezbinare mergea ad\u00e2nc, la distinc\u0163ie. El \u00een\u0163elegea taina aceasta: c\u0103 \u00een Iisus era Altcineva \u2013 era Dumnezeu, Ziditorul; distinct de noi, dar \u015fi unit cu noi. De aceea el cade \u00een genunchi \u00een fa\u0163a lui Iisus, trec\u00e2nd peste orice dezbinare. Oricine, \u00een orice fel de dezbinare ar fi \u00een lumea din afar\u0103, \u00een ad\u00e2nc e unirea lui Dumnezeu. \u00cel roag\u0103 s\u0103 vin\u0103 \u00een casa lui. \u015ei Iisus merge spre casa lui.<\/p>\n<p>De cur\u00e2nd \u00eel poftise altcineva, tot un mare din mijlocul lumii de atunci \u2013 un suta\u015f roman. Deci, iat\u0103, un roman \u015fi un evreu. Sluga suta\u015fului era bolnav\u0103, chinuindu-se cumplit. M\u00e2ntuitorul \u00eei spune: \u201cVenind, \u00eel voi vindeca\u201d. \u201cDoamne, nu-s vrednic s\u0103 intri \u00een casa mea, spune suta\u015ful . Zi numai un cuv\u00e2nt\u201d. Iisus Se minuneaz\u0103. Se bucura Dumnezeu s\u0103 se uimeasc\u0103 \u015fi El de noi, nu numai noi de El. \u015ei a zis doar at\u00e2t: \u201cMergi, dup\u0103 credin\u0163a ta fie \u0163ie!\u201d, \u015fi s-a vindecat slujitorul \u00een ceasul acela; prin cuv\u00e2nt numai, de departe.<\/p>\n<p>La Iair, \u00eens\u0103, merge, ca s\u0103 se vad\u0103 semnul \u015fi de departe, \u015fi de aproape, cum e taina Dumnezeirii. De departe, s\u0103 vad\u0103 c\u0103 Dumnezeu numai prin cuv\u00e2nt s\u0103v\u00e2r\u015fea, cum prin cuv\u00e2nt s-au zidit \u015fi cerurile \u015fi p\u0103m\u00e2ntul; de aproape, c\u0103ci Dumnezeu S-a f\u0103cut \u015fi om, lucr\u00e2nd \u015fi prin trupul omenesc. De aceea, mergea cu Iair al\u0103turi, \u00eenaint\u00e2nd spre casa lui.<br \/>\n\u015ei tot atunci, \u00een acea vreme sf\u00e2nt\u0103, a petrecerii p\u0103m\u00e2nte\u015fti a Fiului lui Dumnezeu cu noi, din acea mul\u0163ime, strecur\u00e2ndu-se, vine cu sfiiciune, apropiindu-se pe de o parte de M\u00e2ntuitorul, o femeie care de doisprezece ani avea pierdere de s\u00e2nge. Via\u0163a se scurgea din ea. At\u00e2t suferin\u0163a, c\u00e2t \u015fi statutul ei de femeie o \u0163in \u00een aceasta \u015fi mai adev\u0103rata smerenie, \u00een sfial\u0103. \u015ei \u00ee\u015fi zicea: \u201cM\u0103car de ve\u015fmintele Lui de m\u0103 voi atinge, \u015fi m\u0103 voi vindeca\u201d.<\/p>\n<p>Ce \u00een\u0163elegere uimitoare, ad\u00e2nc\u0103! C\u00e2t de p\u0103trunz\u0103tor a lucrat \u00een ea cugetarea, g\u00e2ndirea ei, \u00een ace\u015fti doisprezece ani de suferin\u0163\u0103, cuno\u015ftin\u0163a adev\u0103rului.<br \/>\nAcest num\u0103r de doisprezece ne duce cu g\u00e2ndul la cei doisprezece patriarhi (fiii lui Iacov), prin care a dat Dumnezeu m\u0103rturia adev\u0103rului (\u015fi ceilal\u0163i patriarhi ai Vechiului Testament) \u015fi la cei doisprezece apostoli \u2013 prin care a dat Revela\u0163ia .<\/p>\n<p>Iar femeia s-a atins de ve\u015fmintele Lui. De aceea poporul se apropie de ve\u015fmintele preo\u0163ilor, de cele care i-au \u00eenve\u015fm\u00e2ntat pe sfin\u0163i: harul lui Dumnezeu cuprinde tot. O dat\u0103 cu trupul \u00eendumnezeit al M\u00e2ntuitorului, \u015fi ve\u015fmintele Lui, \u015fi cuv\u00e2ntul Lui; tot v\u0103zduhul \u015fi toat\u0103 crea\u0163ia, c\u0103ci prin El toate s-au f\u0103cut. A\u015fa \u00een\u0163elegem \u015fi Sfintele Taine \u2013 a Botezului, a Mirului, a Spovedaniei \u015fi a \u00cemp\u0103rt\u0103\u015faniei: Harul se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte \u00een apa \u00een care se boteaz\u0103 pruncul sau omul, \u00een mirul cu care se pecetluie\u015fte cel botezat, \u00een m\u00e2inile preotului care te ating la spovedanie, \u00een \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea cu trupul \u015fi s\u00e2ngele Domnului: \u201cPaine a vie\u0163ii ve\u015fnice s\u0103-mi fie trupul T\u0103u \u015fi scumpul T\u0103u s\u00e2nge spre iertarea p\u0103catelor\u201d. Observa\u0163i cum toate se leag\u0103. Cum a zis femeia: \u201c\u2026m\u0103car de ve\u015fmintele Lui s\u0103 m\u0103 ating\u201d; dar cu at\u00e2t mai mult de trupul \u015fi de s\u00e2ngele Lui. \u015ei a\u015fa a f\u0103cut, s-a atins \u015fi a \u00eencetat curgerea s\u00e2ngelui.<\/p>\n<p>Iar Iisus, pentru c\u0103 femeia era \u00eentr-o parte, \u00eentreab\u0103, dar nu pentru c\u0103 nu ar fi \u015ftiut, ci ca s\u0103 aud\u0103 \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 to\u0163i: \u201cCine s-a atins de Mine?\u201d. Apostolii r\u0103m\u00e2n nedumeri\u0163i. Petru, ca \u00eentotdeauna, lu\u00e2nd cuv\u00e2ntul \u00een numele lor, r\u0103spunde: \u201c\u00cenv\u0103\u0163\u0103torule, te-mpresoara lumea, te \u00eembulze\u015fte, \u015fi mai \u00eentrebi cine s-a atins de Tine?\u201d. Altfel spus: \u201cTo\u0163i s-au atins de Tine\u201d. Dar Iisus spune: \u201cDe Mine s-a atins cineva\u201d. Fiecare e un unic, fiecare e cineva \u015fi fiecare comunica personal cu Cel unic, Unicul Fiu al lui Dumnezeu. Tat\u0103l a r\u0103s\u0103dit \u00een fiecare dintre noi un unic, un cineva. Fiecare r\u0103spunde \u00een unicitatea lui. Nu spre os\u00e2nd\u0103 sau judecat\u0103; dar de la fiecare Dumnezeu cere un unic, tocmai pentru bog\u0103\u0163ia, frumuse\u0163ea noutatea negr\u0103it\u0103 a crea\u0163iei. C\u0103ci cu fiecare prunc ce vine pe lume, cu fiecare odr\u0103slire, Dumnezeu creeaz\u0103 mereu \u015fi fiecare e un cineva, e o unicitate, iubi\u0163ilor. De aceea cuvintele din Evanghelie sunt at\u00e2t de puternic subliniate, m\u0103rturisite.<\/p>\n<p>\u00cen cazul de fa\u0163\u0103, nu to\u0163i s-au atins cum s-a atins acea femeie. \u015ei, cutremur\u00e2ndu-se cu un fel de spaim\u0103, de uimire c\u0103 a fost descoperit\u0103, a ie\u015fit \u015fi, \u00een fa\u0163a tuturor a rostit m\u0103rturia ei \u015fi cum, ating\u00e2ndu-se doar de ve\u015fm\u00e2ntul Lui, s-a vindecat \u00eendat\u0103. A \u00eencetat acea curgere a s\u00e2ngelui spre ruin\u0103 vie\u0163ii. \u015ei i-a dat via\u0163\u0103 Cel care ne-a dat \u015fi nou\u0103 s\u00e2ngele Lui ca s\u0103 avem via\u0163a. Iisus i-a spus: \u201c\u00cendr\u0103zne\u015fte, fiica, credin\u0163a ta te-a m\u00e2ntuit (credin\u0163a \u00een El). Mergi \u00een pace\u201d.<\/p>\n<p>Unde-i pacea? \u00cen credin\u0163a ta, aceea care a primit r\u0103spunsul. Iisus era, doar, de fa\u0163\u0103, \u015fi e etern de fa\u0163\u0103. El este totodat\u0103 de fa\u0163\u0103 \u015fi acum. C\u0103ci a\u015fa a cobor\u00e2t: \u201cnu dup\u0103 loc, ci dup\u0103 fire\u201d. \u015ei fiind de fa\u0163\u0103, cu noi, ne \u00eenconjoar\u0103. Iar dac\u0103 g\u00e2ndirea noastr\u0103 cuprinde tot, Duhul lui Dumnezeu cum s\u0103 nu cuprind\u0103 tot? Deci dup\u0103 fire e de fa\u0163\u0103 \u015fi dup\u0103 timp este \u00eentr-un ne\u00eencetat acum. Deopotriv\u0103 \u015fi timpul \u015fi spa\u0163iul. El s\u0103 fie pururea \u015fi \u00een fa\u0163a fiec\u0103ruia \u015fi \u00eentr-un acum cu fiecare. Numai de noi \u0163ine s\u0103 r\u0103spundem. Acesta era \u015fi suspinul Psalmistului: \u201cArat\u0103-\u0162i, Doamne, fa\u0163a Ta \u015fi vino s\u0103 ne m\u00e2ntuie\u015fti pe noi!\u201d (Ps. 79) &#8211; fa\u0163\u0103 Ta s\u0103 o vedem \u00een acest loc, \u00een acest timp. Spa\u0163iul nostru se r\u0103sfira \u00een miliarde de locuri; \u015fi timpul nostru, de asemeni, se risipe\u015fte. Dar \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu, Moisi s-a rugat fa\u0163\u0103 c\u0103tre fa\u0163\u0103 \u015fi vorbea cum ar vorbi cineva cu prietenul lui. Dumnezeu, \u00eens\u0103, i-a spus: \u201cNu vei vedea fa\u0163a Mea, ci spatele\u201d \u2013 urmele, sau dup\u0103 Mine.<\/p>\n<p>La fel \u00een Evanghelie \u015fi s\u0103rmana femeie, pe la spate se apropie, nu \u00een fa\u0163\u0103. \u015ei a\u015fa s\u0103 te rogi s\u0103-l sim\u0163i pe Dumnezeu &#8211; Care este pururea, ne\u00eemp\u0103r\u0163it \u015fi nedesp\u0103r\u0163it, pretutindeni \u00een spa\u0163iu \u015fi timp &#8211; f\u0103r\u0103 nici un fel de dep\u0103rtare. Aproape de tine, \u00een gura ta este cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu-Cuvantul \u015fi \u00een inima ta. Acea femeie s-a sim\u0163it a\u015fa. \u015ei i-a r\u0103spuns, pentru ca ea a sim\u0163it dumnezeirea Lui.<\/p>\n<p>A sim\u0163i pe Dumnezeu e darul t\u0103u originar, c\u0103ci a\u015fa ai fost zidit: ai primit suflarea dumnezeiasc\u0103 de via\u0163\u0103 nu din lume, nu din p\u0103m\u00e2nt, ci de la El. A r\u0103s\u0103dit \u00een tine sufletul t\u0103u, ca vas al luminii dumnezeie\u015fti. \u015ei atunci, adev\u0103rul t\u0103u este, cum spunea Sf\u00e2ntul Calist, c\u0103 Dumnezeu Tat\u0103l, prin Fiul, \u00een Duhul Sf\u00e2nt, se face \u201csuflet al sufletului t\u0103u\u201d. Dar tu s\u0103 fii cu luare aminte! Din ad\u00e2nc a\u015fa suntem zidi\u0163i: s\u0103 fim \u00een consens \u015fi \u00een consim\u0163ire cu Dumnezeu, dar liberi. \u00cen consens, adic\u0103 \u00een sensul luminii, c\u0103 El ne d\u0103 sensul vie\u0163ii, s\u0103 exist\u0103m dup\u0103 chipul Lui, \u015fi \u00een consim\u0163ire, pentru c\u0103 ne d\u0103 via\u0163a. S\u0103 fim cu El, dar liberi, pentru a r\u0103spunde. Pentru care Sf\u00e2ntul Maxim zice: \u201cSufletul nu se poate \u00eentinde niciodat\u0103 dup\u0103 cuno\u015ftin\u0163a lui Dumnezeu dac\u0103 nu se va atinge Dumnezeu de el, f\u0103c\u00e2nd pogor\u0103m\u00e2nt, \u015fi nu-l va ridica spre Sine. C\u0103ci nu poate str\u0103bate mintea omeneasc\u0103 at\u00e2ta cale \u00eenc\u00e2t s\u0103 ajung\u0103 la perceperea vreunei ilumin\u0103ri dumnezeie\u015fti, dac\u0103 nu o atrage \u00eensu\u015fi Dumnezeu c\u00e2t e cu putin\u0163\u0103 min\u0163ii omene\u015fti s\u0103 fie atras\u0103, \u015fi nu o lumineaz\u0103 cu razele dumnezeie\u015fti.\u201d<\/p>\n<p>Pe acea femeie razele dumnezeie\u015fti au luminat-o, prezen\u0163a lui Iisus a atins-o, ating\u00e2nd credin\u0163a ei. A r\u0103spuns atunci, \u015fi, \u00een durerea ei de doisprezece ani, parc\u0103 a strigat cu to\u0163i profe\u0163ii \u015fi cu to\u0163i apostolii, sim\u0163ind atingerile dumnezeie\u015fti. \u015ei harul lui Dumnezeu s-a cobor\u00e2t.<\/p>\n<p>\u201cCredin\u0163a ta\u2026\u201d \u2013 \u201cochiul\u201d pentru harul lui Dumnezeu e credin\u0163\u0103. \u015ei tocmai \u00een aceast\u0103 stare, \u00een care Iisus vindec\u0103 o durere, o boal\u0103.<\/p>\n<p>Acum urmeaz\u0103 s\u0103 vindece moartea. Pentru c\u0103 \u00een Evanghelie e vorba de dou\u0103 suferin\u0163e: de boala acestei femei \u015fi de moartea copilei. Cutremura\u0163i s\u0103 \u00een\u0163elegem: dou\u0103 rele st\u0103p\u00e2nesc lumea: boala, cu to\u0163i pui\u015forii vicleni ai ei, \u015fi moartea. Vindecat\u0103 fiind biata femeie, dob\u00e2ndind pacea, de la casa lui Iair vin neputincio\u015fii vestitori. Vestitorii mor\u0163ii: \u201cNu mai sup\u0103ra pe \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul. A murit fiica ta\u201d. Dar Iisus, auzind, i-a spus lui Iair: \u201cNu te teme, crede numai, \u015fi se va izb\u0103vi\u201d. Cuv\u00e2ntul e uluitor, c\u0103 fiecare cuv\u00e2nt al M\u00e2ntuitorului. \u00cent\u00e2i: \u201cNu te teme\u201d \u2013 nici \u00een fa\u0163a bolii, nici \u00een fa\u0163a mor\u0163ii. Temere e \u00een Vechiul Testament numai: \u201c\u00cenceputul \u00een\u0163elepciunii e fric\u0103 de Dumnezeu\u201d, zice Solomon. Teama de p\u0103cat; iar plata p\u0103catului, cum a t\u00e2lcuit luminatul de Dumnezeu Pavel, este moartea. Deci teama de p\u0103cat, teama de moarte a st\u0103p\u00e2nit tot Vechiul Testament. Propriu-zis, c\u00e2nd a ap\u0103rut teama? Atunci c\u00e2nd a ap\u0103rut moartea. Dar s\u0103 nu confund\u0103m adev\u0103rul cu realiatea. Moartea e o realitate, dar nu e adev\u0103r. Orice cuv\u00e2nt s\u0103-l rostim la rostul \u015fi t\u00e2lcul lui. Iisus, Cel care a biruit p\u0103catul \u015fi moartea, mereu va spune: Nu v\u0103 teme\u0163i!<\/p>\n<p>\u015ei, iubi\u0163ilor, aici iar\u0103\u015fi ne rug\u0103m bunului Dumnezeu s\u0103 ne lumineze. Iat\u0103, \u00een fa\u0163a suferin\u0163elor, a bolilor \u015fi a mor\u0163ii. Spuneam cuv\u00e2ntul acesta, al dumnezeiescul Maxim M\u0103rturisitorul, at\u00e2t de luminos: \u201cAdam a pus un nou \u00eenceput zidirii\u201d. C\u0103ci zidirea este Da al lui Dumnezeu \u015fi pe to\u0163i ne-a adus ca pe unii ce nu existam, \u015fi prin da al lui Dumnezeu exist\u0103m. T\u00e2lcuiam cu p\u0103rintele coleg \u015etefan: Aceasta e t\u00e2lcuirea cea mai ad\u00e2nc\u0103, iubi\u0163ilor. Nici aceea dintru nefiin\u0163\u0103 la fiin\u0163\u0103. DE la faptul c\u0103 nu existam, Dumnezeu ne-a adus s\u0103 exist\u0103m. DUMNEZEU creeaz\u0103. C\u0103ci prin fiecare suflet e o nou\u0103 crea\u0163ie \u015fi \u00eennoie\u015fte crea\u0163ia. \u015ei Dumnezeu e Creatorul. O spun \u015fi savan\u0163ii, \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103, Paulescu: El e cauza, Dumnezeu, \u015fi cauza fiec\u0103rui suflet omenesc \u015fi cauza crea\u0163iei \u00eentregi, cauza primar\u0103.<\/p>\n<p>Iar Adam a pus un alt \u00eenceput: a pus \u00eenceputul pl\u0103cerii. \u015ei el vrea o infinit\u0103 pl\u0103cere, pentru c\u0103 este dup\u0103 chipul Fiului lui Dumnezeu, cel infinit. Iar infinitul pl\u0103cerii de trup, de el \u00eensu\u015fi \u015fi de lume aduce stric\u0103ciune. \u015ei durere, pe care Dumnezeu a \u00eeng\u0103duit-o, pentru c\u0103 \u00een ea e biruit\u0103 pl\u0103cerea. Dar ce se descoper\u0103 aici? Un adev\u0103r negr\u0103it \u2013 s\u0103-l p\u0103str\u0103m cu sfin\u0163enie: P\u0103catul, prin pl\u0103cere, a produs durerea \u015fi moartea. Iar Fiul lui Dumnezeu, lu\u00e2nd, \u00een pogor\u0103m\u00e2ntul Lui, \u00een smerenia Lui p\u00e2n\u0103 la chipul robului, \u015fi moartea \u00eens\u0103\u015fi, a \u00eenviat, a \u00eendumnezeit \u00eensu\u015fi trupul, f\u0103ptura. A pus cu adev\u0103rat un nou \u00eenceput Crea\u0163iei indumenezeind trupul, materia. Ca dovad\u0103, s\u0103rmana femeie s-a vindecat numai ating\u00e2ndu-se de ve\u015fminte, nici m\u0103car de trup, pentru c\u0103 Dumnezeu toate le \u00eendumnezeie\u015fte. \u015ei aici e t\u00e2lcul, mai ales pentru cei care merg la aceast\u0103 profunzime.<\/p>\n<p>Iubi\u0163ilor, omul, prin p\u0103cat, a r\u0103sturnat aceast\u0103 ordine a existen\u0163ei. Sensul existen\u0163ei este Dumnezeu, este binele, adev\u0103rul, frumuse\u0163ea, via\u0163a. Celelalte \u2013 hrana, b\u0103utura, \u00eembr\u0103c\u0103mintea, ad\u0103postul \u2013 tot ceea ce ne d\u0103 lumea, sunt mijloace, nu scop, nu sens. Iar omul a r\u0103sturnat ordinea firii. A f\u0103cut din mijloace scopul vie\u0163ii \u2013 din m\u00e2ncare \u015fi b\u0103utur\u0103, din confort, din pl\u0103cere. Pentru c\u0103 la r\u0103d\u0103cina p\u0103catului st\u0103 orgoliul (\u201cVe\u0163i fi ca ni\u015fte dumnezei\u201d ) \u2013 tu s\u0103 fii dumnezeu, cunosc\u00e2nd binele \u015fi r\u0103ul, deciz\u00e2nd ce-i bine \u015fi ce-i r\u0103u. Iar binele \u00eel confunzi cu pl\u0103cerea. Prin mijloace am transformat existen\u0163a. Moartea \u00eens\u0103\u015fi am f\u0103cut-o sensul existen\u0163ei. Nu observ\u0103m r\u0103sturnarea grav\u0103, capital\u0103: sensul este via\u0163a, iar noi am f\u0103cut moartea ca sens, ca sf\u00e2r\u015fit?<\/p>\n<p>Dar Iisus \u00eei sune lui Iair: Crede numai, \u015fi se va izb\u0103vi feti\u0163a ta! Atunci, ad\u00e2ncul ad\u00e2ncurilor nu e moartea, \u00een nici un chip. \u00cen Hristos se r\u0103stoarn\u0103 total: sensul e via\u0163a, nu moartea! Dumnezeu a folosit suferin\u0163a (urmarea pl\u0103cerii) \u015fi moartea ca mijloc de a birui p\u0103catul \u015fi moartea. Iar noi am f\u0103cut din mijloc sens. To\u0163i filosofii s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 taina aceasta, dac\u0103 vrem s\u0103 ajut\u0103m la m\u00e2ntuirea lumii. Nu-i de la noi, ci de la Dumnezeu \u015fi Sfin\u0163i P\u0103rin\u0163i. Ei ne \u00eenva\u0163\u0103. De aceea, \u00een orice stare te vei afla: bolnav, la c\u0103p\u0103t\u00e2i, crede \u00een via\u0163\u0103!<\/p>\n<p>Mergea cu Iair al\u0103turi, iar Iair se cutremura. \u015ei \u00eenaint\u00e2nd spre casa lui, cei de acolo pl\u00e2ngeau \u015fi se t\u00e2nguiau. Ajung\u00e2nd, i-a rugat pe ceilal\u0163i s\u0103 ias\u0103 afar\u0103, \u015fi au r\u0103mas numai Petru, Ioan \u015fi Iacov, cei trei ucenici de tain\u0103, \u00eempreun\u0103 cu tat\u0103l \u015fi mama copilei. \u015ei le-a zis: \u201cNu pl\u00e2nge\u0163i, n-a murit, ci doarme\u201d.<\/p>\n<p>\u00cen greac\u0103 este cuv\u00e2ntul acesta: \u03ba\u03b1\u03c4\u03b5\u03cd\u03b4\u03bf, care \u00eenseamn\u0103 un somn asem\u0103n\u0103tor mor\u0163ii. Observa\u0163i, \u00een Scriptur\u0103 cuvintele sunt cu dreapt\u0103 cump\u0103nire. C\u00e2nd e vorba de moartea \u00een p\u0103cat, cum au fost Anania cu Safira sau Irod \u2013 au expirat, au murit; c\u00e2nd e vorba de Sf\u00e2ntul \u015etefan, zice: \u201ca adormit\u201d. Moartea credincio\u015filor nu e moarte, iubi\u0163ilor. E capital\u0103 starea \u00een care pleci de aici. Credin\u0163\u0103 te une\u015fte cu Cel \u00een care este via\u0163a, cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu acea femeie bolnav\u0103. Nimic nu e sf\u00e2r\u015fit. Finalul, \u00eentotdeauna, \u00een Hristos, \u00een Dumnezeu, e via\u0163a.<\/p>\n<p>Apoi Iisus a \u00eentins m\u00e2na, \u015fi m\u00e2na Lui s-a atins de copil\u0103; a prins-o cu m\u00e2na. \u015ei a zis, \u00een limba aramaic\u0103, cum afl\u0103m de la Sf\u00e2ntul Marcu: \u201cTalita kumi \u2013 Copil\u0103, \u0163ie \u00ee\u0163i zic, scoal\u0103-te!\u201d. \u015ei a \u00eenviat copila. Tot Marcu spune c\u0103 s-a dat jos \u015fi umbla prin \u00eenc\u0103pere. Iar Luca spune c\u0103 a zis: \u201cDa\u0163i-i s\u0103 m\u0103n\u00e2nce\u201d \u2013 adic\u0103 via\u0163a.<\/p>\n<p>\u015ei parc\u0103 sim\u0163i aievea acest adev\u0103r: Spune Psalmistul: \u201cM\u00e2inile Tale m-au f\u0103cut \u015fi m-au zidit\u201d (Ps. 118, 73). M\u00e2inile Tale, adic\u0103 ale Tat\u0103lui \u2013 Fiul \u015fi Duhul Sf\u00e2nt, care sunt, tot Psalmistul spune, vistieria Tat\u0103lui, scumpetea Tat\u0103lui, cum spunem \u00een popor. Fiul \u015fi Duhul Sf\u00e2nt sunt scumpetea P\u0103rintelui Ceresc. \u015ei iat\u0103 cum lucreaz\u0103 aceast\u0103 scumpete a P\u0103rintelui Ceresc, Scumpii Lui \u00een fa\u0163a copilei, \u00een fa\u0163a mor\u0163ii. Acolo, \u00een fa\u0163a mor\u0163ii, Fiul \u00eentinde m\u00e2na, dar cu Duhul Sf\u00e2nt, c\u0103ci unde e Fiul e \u015fi Duhul Sf\u00e2nt. \u015ei prind copila m\u00e2inile Tat\u0103lui \u015fi o \u00eenviaz\u0103. A\u015fa cum ne zide\u015fte, a\u015fa ne \u015fi \u00eenviaz\u0103 \u2013 prin Fiul \u015fi prin Duhul Sf\u00e2nt. Iar p\u0103rintele St\u0103niloae t\u00e2lcuie\u015fte: \u201cvistieria din l\u0103untrul nostru (\u201cDumnezeu a pus \u00een vistierii ad\u00e2ncurile\u201d \u2013 Ps. 32, 7) sunt duhul \u015fi cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, primi\u0163i la botez de fiecare\u201d.<\/p>\n<p>Doamne, f\u0103-ne vrednici s\u0103 c\u0103ut\u0103m vistieria inimii noastre, dat\u0103 de Tat\u0103l, prin Fiul \u00een Duhul Sf\u00e2nt \u2013 M\u00e2inile Lui care ne-au f\u0103cut \u015fi ne-au zidit! M\u00e2inile Lui care au \u00eenviat pe copil\u0103. Puterea, iubirea, via\u0163a pe care ai rev\u0103rsat-o. De doisprezece ani o c\u0103uta femeia aceea (care I-a ridicat M\u00e2ntuitorului, la izvoarele Iordanului, de unde era ea, un monument, care \u00eel reprezenta pe M\u00e2ntuitorul \u015fi pe ea \u00een genunchi, \u00een fa\u0163a Lui, primind bucuria vindec\u0103rii. De acest monumen Eusebiu al Cezareii \u015ftia, la trei sute de ani dup\u0103 Hristos). Orice bolnav, orice mam\u0103 \u015fi tat\u0103 \u015fi oricine dintre noi, \u00een fa\u0163a bolii, \u00een fa\u0163a mor\u0163ii, s\u0103 nu uite: M\u00e2ntuitorul a luat p\u0103catul nostru \u015fi a r\u0103stignit moartea, d\u0103ruindu-ne via\u0163a. Sensul existen\u0163ei este \u00eenvierea \u015fi via\u0163a, tr\u0103it\u0103 de aici ca arvun\u0103, iar atunci ca \u00eemplinire.<\/p>\n<p>Prin Tat\u0103l, Fiul \u015fi Duhul Sf\u00e2nt, cu rug\u0103ciunile Maicii Domnului \u015fi ale acelei femei, Doamne, f\u0103-ne pe to\u0163i vrednici, \u00een genunchi \u00eenaintea Ta, s\u0103 primim vindecare \u015fi via\u0163a! Tu e\u015fti sensul vie\u0163ii noastre. \u015ei ca sens e\u015fti adev\u0103r, \u00eenviere \u015fi via\u0163\u0103. Amin.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Parintele Constantin Galeriu \u00cen numele Tat\u0103lui \u015fi al Fiului \u015fi al Sf\u00e2ntului Duh. Amin Vrednici de iubire \u015fi dreptm\u0103ritori cre\u015ftini \u00een Sf\u00e2nta Biseric\u0103 a Domnului nostru Iisus Hristos! Zice o m\u0103rturie sf\u00e2nt\u0103, pe care o citim noi la \u00eenceputul Sfintei Liturghii, dup\u0103 Ectenia a III-a: \u201c\u2026 D\u00e2ndu-ne \u00een veacul de acum cuno\u015ftin\u0163a adev\u0103rului, iar \u00een&nbsp;<\/p>\n<p><a class=\"btn btn-style\" href=\"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/invierea-fiicei-lui-iair-duminica-a-xxiv-a-dupa-rusalii\/\">Continue Reading&#8230;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34],"tags":[],"class_list":["post-12553","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cuvinte-de-invatatura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12553","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12553"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12553\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29653,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12553\/revisions\/29653"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12553"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12553"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12553"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}