{"id":12673,"date":"2014-11-01T08:07:13","date_gmt":"2014-11-01T11:07:13","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=12673"},"modified":"2014-11-01T12:54:03","modified_gmt":"2014-11-01T15:54:03","slug":"impotriva-betivilor-si-a-celor-ce-merg-la-carciumi-si-fac-dantuiri-in-cetate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/impotriva-betivilor-si-a-celor-ce-merg-la-carciumi-si-fac-dantuiri-in-cetate\/","title":{"rendered":"… \u00cempotriva be\u0163ivilor, \u015fi a celor ce merg la c\u00e2rciumi, \u015fi fac d\u0103n\u0163uiri \u00een cetate"},"content":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul IOAN GUR\u0102 DE AUR<\/strong><\/em> Cuv\u00e2ntul I din \u00abOmilii la parabola despre s\u0103racul Laz\u0103r si bogatul nemilostiv\u00bb<\/a><\/p>\n

Cuv\u00e2nt rostit \u00een Antiohia, a doua zi dup\u0103 Calende (1), \u00eempotriva be\u0163ivilor, si a celor ce merg la c\u00e2rciumi, si fac d\u0103n\u0163uiri \u00een cetate; si ca dasc\u0103lul nu trebuie sa lepede pe ucenicii sai, chiar daca deocamdat\u0103 nu i se supun; si despre s\u0103racul Laz\u0103r si bogat (2)<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>1. Praznic satanicesc fiind ziua de ieri, voi a\u0163i f\u0103cut-o praznic duhovnicesc primind cu mult\u0103 bun\u0103voin\u0163\u0103 cuvintele cele de la mine \u015fi petrec\u00e2nd aici cea mai mare parte din zi, \u00eemb\u0103t\u00e2ndu-v\u0103 cu be\u0163ie plin\u0103 de \u00eentreag\u0103 \u00een\u0163elepciune \u015fi d\u0103n\u0163uind \u00eempreun\u0103 cu Pavel. Deci, \u00eentr-acest chip \u00eendoit c\u00e2\u015ftig s-a f\u0103cut vou\u0103: pe de o parte a\u0163i sc\u0103pat de d\u0103n\u0163uirea f\u0103r\u0103 de r\u00e2nduial\u0103 a celor be\u0163i, pe de alta a\u0163i s\u0103ltat cu s\u0103lt\u0103ri duhovnice\u015fti pline de bun\u0103 r\u00e2nduial\u0103, \u015fi v-a\u0163i \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit nu de cup\u0103 din care curge vin curat (3), ci de una plin\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 duhovniceasc\u0103, \u015fi v-a\u0163i f\u0103cut fluier \u015fi al\u0103ut\u0103 Duhului Sf\u00e2nt; \u015fi \u00een vreme ce al\u0163ii d\u0103n\u0163uiau diavolului, voi, petrec\u00e2nd aici, v-a\u0163i g\u0103tit ca organe \u015fi vase duhovnice\u015fti, a\u0163i l\u0103sat Duhul s\u0103 scoat\u0103 c\u00e2ntare din sufletele voastre \u015fi s\u0103 insufle harul S\u0103u \u00een inimile voastre, drept care a\u0163i \u015fi r\u0103sunat cu viers atotmelodios, veselind nu numai oamenii, ci \u015fi puterile de sus.<\/p>\n

Hai, dar \u015fi ast\u0103zi s\u0103 ne \u00eentrarm\u0103m limba \u00eempotriva be\u0163iei \u015fi s\u0103 d\u0103m de p\u0103m\u00e2nt cu via\u0163a cea mole\u015fit\u0103 \u015fi dezm\u0103\u0163at\u0103: s\u0103 cert\u0103m pe cei care petrec \u00een ea \u2013 nu ca s\u0103-i ru\u015fin\u0103m, ci ca s\u0103 \u00eei sc\u0103p\u0103m de ru\u015fine; nu ca s\u0103-i facem de ocar\u0103, ci ca s\u0103-i \u00eendrept\u0103m; nu ca s\u0103-i facem de b\u00e2lci, ci ca s\u0103-i slobozim de b\u00e2lciul (4) cel ru\u015finos \u015fi din m\u00e2inile diavolului s\u0103-i r\u0103pim; c\u0103 cel \u00ee\u015fi trece timpul \u00een be\u0163ie \u015fi dezmierdare \u015fi ghiftuire se afl\u0103 chiar sub tirania diavolului.<\/p>\n

\u015ei deie Dumnezeu s\u0103 ias\u0103 ceva din cuvintele mele; iar dac\u0103 vor st\u0103rui \u00eentr-acelea\u015fi chiar dup\u0103 \u00eendemnul meu, nici a\u015fa nu voi \u00eenceta a-i sf\u0103tui; c\u0103 \u015fi izvoarele curg chiar dac\u0103 nu ia nimeni ap\u0103, \u015fi f\u00e2nt\u00e2nile nu \u00eenceteaz\u0103 a se umple chiar dac\u0103 nu sunt folosite, \u015fi r\u00e2urile curg chiar dac\u0103 nu se bea din ele, deci se cuvine \u015fi celui ce vorbe\u015fte a plini cele ce \u0163in de el chiar de nu ia aminte nimeni.<\/p>\n

De altfel, nou\u0103, c\u0103rora ni s-a \u00eencredin\u0163at slujirea cuv\u00e2ntului, lege ne-a l\u0103sat Iubitorul de oameni Dumnezeu ca niciodat\u0103 s\u0103 nu p\u0103r\u0103sim datoria noastr\u0103, nici s\u0103 t\u0103cem, fie c\u0103 ne ascult\u0103 cineva, fie c\u0103 e nep\u0103s\u0103tor. Iat\u0103, Ieremia, dup\u0103 ce i-a amenin\u0163at mult pe iudei \u015fi le-a spus dinainte groz\u0103viile care aveau s\u0103 vin\u0103 , era batjocorit de cei ce-l auzeau, toat\u0103 ziua era luat \u00een r\u00e2s, \u00eenc\u00e2t a vrut o dat\u0103 s\u0103 nu mai proroceasc\u0103 prorocia aceea, l\u0103s\u00e2ndu-se cuprins de omeneasc\u0103 sl\u0103biciune \u015fi nemaisuferind batjocurile \u015fi oc\u0103rile.<\/p>\n

\u015ei ascult\u0103 cum ne arat\u0103 asta prin cele ce gr\u0103ie\u015fte: \u201cF\u0103cutu-m-am spre r\u00e2s toat\u0103 ziua\u2026 \u015fi am zis: nu voi mai numi numele Domnului \u015fi mai mult nu voi mai gr\u0103i \u00eentru numele Lui: \u015fi s-a f\u0103cut \u00een mine ca focul ce arde \u015fi p\u00e2rjole\u015fte \u00een oasele mele; \u015fi m-am p\u0103r\u0103sit din toate p\u0103r\u0163ile, \u015fi nu pot suferi\u201d (20, 7, 9)5.<\/p>\n

Iat\u0103 ce vrea s\u0103 spun\u0103: \u201eAm vrut s\u0103 m\u0103 las de prorocit, fiindc\u0103 nu m\u0103 ascultau iudeii; \u015fi \u00eendat\u0103 ce am voit aceasta, a c\u0103zut ca un foc \u00een sufletul meu lucrarea Duhului \u015fi p\u00e2rjolea toate cele dinl\u0103untrul meu, topindu-mi oasele \u015fi mistuindu-m\u0103 a\u015fa fel c\u0103 nu puteam r\u0103bda v\u0103paia aceea\u201d. Iar dac\u0103 Ieremia, luat \u00een r\u00e2s \u015fi batjocorit \u015fi oc\u0103r\u00e2t \u00een toat\u0103 ziua, a fost supus unei asemenea pedepse fiindc\u0103 a vrut s\u0103 tac\u0103, de ce iertare am fi vrednici noi dac\u0103 nep\u0103timind \u00eenc\u0103 lucruri ca acelea, ci pentru nep\u0103sarea unora \u00eempu\u0163in\u00e2ndu-ne cu sufletul, am \u00eenceta s\u0103 le mai d\u0103m \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, \u015fi mai ales c\u00e2nd sunt at\u00e2\u0163ia care iau aminte?<\/p>\n

2. V\u0103 spun acestea nu pentru a m\u0103 \u00eemb\u0103rb\u0103ta ori a m\u0103 m\u00e2ng\u00e2ia pe mine \u00eensumi (de altfel, am pus hot\u0103r\u00e2re tare \u00een sufletul meu ca, p\u00e2n\u0103 ce voi mai sufla \u015fi Dumnezeu va socoti de cuviin\u0163\u0103 s\u0103 m\u0103 mai \u0163in\u0103 \u00een via\u0163a cea de acum, s\u0103 plinesc slujirea aceasta \u015fi s\u0103 fac ceea ce mi s-a poruncit, fie c\u0103 va lua cineva aminte, fie c\u0103 nu); ci \u00eentruc\u00e2t sunt unii care descurajeaz\u0103 pe cei mul\u0163i, care, neaduc\u00e2nd nimica de folos \u00een via\u0163a noastr\u0103, sl\u0103besc \u015fi r\u00e2vna celorlal\u0163i, fac m\u0103sc\u0103ri \u015fi \u00ee\u015fi bat joc \u015fi zic: \u201e\u00eenceteaz\u0103 cu sfaturile, termin\u0103 cu \u00eendemnurile; nu vor s\u0103 te asculte, mai las\u0103-i \u00een pace\u201d; \u00eentruc\u00e2t, deci, sunt unii care spun acestea, am s\u0103 lungesc cuv\u00e2ntul din dorin\u0163a de a smulge din sufletul celor mul\u0163i aceast\u0103 rea \u015fi neomeneasc\u0103 p\u0103rere, aceast\u0103 curs\u0103 diavoleasc\u0103.<\/p>\n

De altfel, \u015fi ieri am v\u0103zut spun\u00e2nd cuvintele acestea pe mul\u0163i, care, ce au v\u0103zut pe unii st\u00e2nd \u00een c\u00e2rcium\u0103, r\u00e2deau \u015fi \u00ee\u015fi b\u0103teau joc zic\u00e2nd: \u201eTare s-au mai \u00eenduplecat s\u0103 te asculte; chiar c\u0103 n-a mai intrat \u00een c\u00e2rcium\u0103 nici unul; s-au cumin\u0163it cu to\u0163ii\u201d.<\/p>\n

Ce spui tu, omule? Am f\u0103g\u0103duit cumva s\u0103-i pescuim pe to\u0163i \u00eentr-o singur\u0103 zi? Dac\u0103 \u015fi numai zece se \u00eenduplec\u0103, dac\u0103 \u015fi numai cinci, dac\u0103 \u015fi numai unul, oare aceasta nu ne este destul\u0103 m\u00e2ng\u00e2iere?<\/p>\n

Ba \u00eendr\u0103znesc s\u0103 spun lucru mai mare: s\u0103 zicem c\u0103 nimeni nu se las\u0103 \u00eenduplecat de cuvintele noastre \u2013 m\u0103car c\u0103 e cu neputin\u0163\u0103 a r\u0103m\u00e2ne vreodat\u0103 sterp cuv\u00e2ntul sem\u0103nat \u00een auzul at\u00e2tora \u2013 dar hai s\u0103 presupunem asta. Ei bine, se cheam\u0103 c\u0103 nici a\u015fa nu am vorbit degeaba: fiindc\u0103 de\u015fi au intrat \u00een c\u00e2rcium\u0103, n-au mai intrat cu aceea\u015fi nesim\u0163ire, ci \u015fi la mas\u0103 \u00ee\u015fi aminteau \u00een multe r\u00e2nduri de cuvintele mele, de pedeapsa, de certarea lui Dumnezeu; \u015fi amintindu-\u015fi se ru\u015finau, ro\u015feau \u00een g\u00e2ndul lor; nu \u00ee\u015fi f\u0103ceau n\u0103ravul cu at\u00e2ta \u00eendr\u0103zneal\u0103. Or, tocmai acesta este \u00eenceputul m\u00e2ntuirii \u015fi al prefacerii celei bune: a te ru\u015fina, a os\u00e2ndi singur ceea ce faci.<\/p>\n

Pe deasupra, mai dob\u00e2ndim de aici \u00eenc\u0103 un c\u00e2\u015ftig, \u015fi nu mic. Care este acesta? Anume c\u0103 \u015fi cel cu \u00eentreag\u0103 \u00een\u0163elepciune se fac mai evlavio\u015fi, \u00eencredin\u0163\u00e2ndu-se prin cele spuse c\u0103 au fost sf\u0103tui\u0163i c\u00e2t se poate de bine, nefiind m\u00e2na\u0163i \u00eempreun\u0103 cu gloata. Nu i-am ridicat din suferin\u0163\u0103 pe cei bolnavi? Dar i-am f\u0103cut mai zdraveni pe cei s\u0103n\u0103to\u015fi. Cuv\u00e2ntul nu a scos pe nimeni din r\u0103utate? Dar mai bine i-a \u015flefuit pe cei ce duc via\u0163\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103. Hai s\u0103 mai spun \u015fi un al treilea folos pe l\u00e2ng\u0103 celelalte dou\u0103. Nu am \u00eenduplecat pe cineva azi? Poate voi fi \u00een stare m\u00e2ine.<\/p>\n

Dar dac\u0103 nici m\u00e2ine? Atunci poim\u00e2ine, sau poate \u00een ziua urm\u0103toare. Cel ce ast\u0103zi a auzit \u015fi n-a primit, poate c\u0103 m\u00e2ine va fi ascult\u0103tor \u015fi va primi cuv\u00e2ntul; iar cel ce ast\u0103zi \u015fi m\u00e2ine a fost nep\u0103s\u0103tor, poate c\u0103 dup\u0103 mai multe zile va lua aminte la cele spuse.<\/p>\n

Doar \u015fi pescarul, de multe ori, dup\u0103 ce toat\u0103 ziua a scos n\u0103vodul gol, a prins seara, c\u00e2nd se preg\u0103tea s\u0103 plece, pe\u015ftele care fugise de el toat\u0103 ziua. Iar dac\u0103 pentru nereu\u015fitele care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentotdeauna am sta \u00een nelucrare \u015fi ne-am l\u0103sa de toate, s-ar pr\u0103p\u0103di \u00eentreaga noastr\u0103 via\u0163\u0103: \u015fi nu numai cele duhovnice\u015fti, ci \u015fi cele lume\u015fti s-ar duce toate de r\u00e2p\u0103.<\/p>\n

Doar \u015fi plugarul, dac\u0103 s-ar l\u0103sa de plug\u0103rit din pricina vremii proaste ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 o dat\u0103 \u015fi de dou\u0103 ori \u015fi de multe ori, degrab\u0103 ar muri de foame. \u015ei cor\u0103bierul, dac\u0103 ar fugi de mare din pricina furtunii care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 o dat\u0103 \u015fi de dou\u0103 ori \u015fi de multe ori, neumblat\u0103 ar r\u0103m\u00e2ne pentru noi marea, \u015fi via\u0163a noastr\u0103 tot s-ar \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163i din aceast\u0103 pricin\u0103.<\/p>\n

\u015ei dac\u0103 \u00een fiecare \u00eendeletnicire s-ar g\u00e2ndi a\u015fa, toate ar pieri \u00eendat\u0103 \u015fi ar r\u0103m\u00e2ne pustiu p\u0103m\u00e2ntul. Deci, \u015ftiind cu to\u0163i aceasta, chiar dac\u0103 nu reu\u015fesc o dat\u0103, de dou\u0103 ori, de multe ori \u00een treburile lor, iar\u0103\u015fi se apuc\u0103 de ele cu aceea\u015fi r\u00e2vn\u0103.<\/p>\n

3. Acestea toate \u015ftiindu-le \u015fi voi, iubi\u0163ilor, s\u0103 nu gr\u0103im, v\u0103 rog, s\u0103 nu spunem: \u201eCe at\u00e2tea cuvinte? Nici un folos nu este din cuvintele acestea\u201d. C\u0103 \u015fi plugarul, o dat\u0103 \u015fi de dou\u0103 ori \u015fi de multe ori \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163\u00e2nd aceea\u015fi brazd\u0103 f\u0103r\u0103 a str\u00e2nge road\u0103, iar\u0103\u015fi face acela\u015fi lucru \u2013 \u015fi de multe ori \u00ee\u015fi scoate \u00eentr-un an paguba din cealalt\u0103 vreme. \u015ei negustorul, de multe ori trec\u00e2nd prin sf\u0103r\u00e2mare de corabie, nu las\u0103 portul ci trage corabia la ap\u0103, n\u0103ime\u015fte cor\u0103bieri \u015fi, \u00eemprumut\u00e2nd bani, se apuc\u0103 de acelea\u015fi lucruri, cu toate c\u0103 viitorul nu este deslu\u015fit.<\/p>\n

\u015ei oricine obi\u015fnuie\u015fte s\u0103 fac\u0103 la fel ca plugarul \u015fi negustorul. Apoi, dac\u0103 aceia au at\u00e2ta r\u00e2vn\u0103 pentru cele lume\u015fti, cu toate c\u0103 sf\u00e2r\u015fitul lor nu este deslu\u015fit, noi s\u0103 ne l\u0103s\u0103m p\u0103guba\u015fi \u00eendat\u0103 dac\u0103 nu suntem asculta\u0163i c\u00e2nd cuv\u00e2nt\u0103m? \u015ei ce iertare am avea pentru aceasta, ce dezvinov\u0103\u0163ire? De altfel, pe ei n-are cine s\u0103-i m\u00e2ng\u00e2ie \u00een nereu\u015fite. De pild\u0103, atunci c\u00e2nd marea \u00eenghite corabia negustorului, n-are cine s\u0103 scoat\u0103 din s\u0103r\u0103cie pe cel ce a p\u0103\u0163it sf\u0103r\u00e2mare de corabie; dac\u0103 \u00eeneac\u0103 o ploaie mare brazda, \u00een\u0103bu\u015find semin\u0163ele, de nevoie pleac\u0103 plugarul acas\u0103 cu m\u00e2inile goale; iar cu noi, cei care cuv\u00e2nt\u0103m \u015fi \u00eendemn\u0103m, nu stau lucrurile a\u015fa.<\/p>\n

\u015ei totu\u015fi, chiar dac\u0103 arunci semin\u0163ele \u015fi cel care aude nu prime\u015fte, nici nu aduce roada ascult\u0103rii, tu ai oricum r\u0103splat\u0103 de la Dumnezeu pentru c\u0103 ai dat sfat, \u015fi vei primi dac\u0103 e\u015fti ascultat tot at\u00e2t c\u00e2t ai fi primit dac\u0103 n-ai fi fost: c\u0103 ai f\u0103cut tot ce \u0163inea de tine. De faptul c\u0103 cei ce ne aud nu se \u00eenduplec\u0103 nu suntem vinova\u0163i, ci numai dac\u0103 nu d\u0103m sfat: c\u0103 a \u00eendemna este treaba noastr\u0103, iar a se \u00eendupleca e a lor. Dac\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendemnul nostru, ar f\u0103ptui ispr\u0103vi (6) nenum\u0103rate, numai a lor este r\u0103splata, iar noi n-avem nici un c\u00e2\u015ftig, fiindc\u0103 nu i-am sf\u0103tuit la ele; tot a\u015fa, dac\u0103 atunci c\u00e2nd noi \u00eei \u00eendemn\u0103m ei nu iau aminte, toat\u0103 pedeapsa cade asupra lor, iar noi nu avem nici o vin\u0103, ba \u00eenc\u0103 \u015fi mult\u0103 plat\u0103 vom primi de la Dumnezeu: c\u0103 ceea ce \u0163inea de noi am plinit. Ni s-a poruncit doar s\u0103 d\u0103m argintul schimb\u0103torilor de bani (Matei 25, 27), adic\u0103 s\u0103 spunem \u015fi s\u0103 sf\u0103tuim. Spune, dar, \u015fi \u00eendeamn\u0103 pe fratele. \u201eP\u0103i nu a ascultat!\u201d Dar tu ai oricum plat\u0103, numai s\u0103 faci asta ne\u00eencetat, numai s\u0103 nu te dai b\u0103tut vreodat\u0103, p\u00e2n\u0103 ce vei \u00eendupleca pe fratele, at\u00e2ta timp c\u00e2t vei tr\u0103i; s\u0103 nu \u00eenceteze sf\u0103tuirea p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu va asculta cel ce prime\u015fte \u00eendemnul. Diavolul pururea alearg\u0103 \u00eempotriva m\u00e2ntuirii noastre, f\u0103r\u0103 a c\u00e2\u015ftiga nimic, ba mai v\u00e2rtos p\u0103gubindu-se foarte tare prin r\u00e2vna sa; \u015fi totu\u015fi, at\u00e2ta turbare are \u00een el \u00eenc\u00e2t adeseori se apuc\u0103 de lucruri cu neputin\u0163\u0103 de \u00eenf\u0103ptuit \u015fi n\u0103v\u0103le\u015fte nu doar asupra celor de care nu se \u00eendoie\u015fte c\u0103 \u00eei va \u00eempiedica \u015fi dobor\u00ee, ci \u015fi asupra celor de la care ar fi de a\u015fteptat s\u0103-i biruie me\u015fte\u015fugirile. De pild\u0103, auzind c\u0103 Iov e l\u0103udat de Dumnezeu, Cela ce \u015ftie toate lucrurile negr\u0103ite, a socotit c\u0103 poate s\u0103 \u00eel biruie \u015fi nu a \u015fov\u0103it vicleanul a face \u015fi unelti totul ca s\u0103 \u00eei pun\u0103 piedic\u0103; \u015fi nu s-a dat b\u0103tut acel spurcat \u015fi prea r\u0103u drac, m\u0103car c\u0103 Dumnezeu judecase ca fiind at\u00e2t de mare fapta bun\u0103 (7) a dreptului. \u015ei nu ne ru\u015fin\u0103m, nu ro\u015fim, spune-mi, dac\u0103 \u00een vreme ce diavolul nu se dezn\u0103d\u0103jduie\u015fte niciodat\u0103 de pierzarea noastr\u0103, ci o a\u015fteapt\u0103 totdeauna, noi ne vom dezn\u0103d\u0103jdui de m\u00e2ntuirea fra\u0163ilor?<\/p>\n

Se cuvenea vr\u0103jma\u015fului s\u0103 se lase p\u0103guba\u015f de lupt\u0103 \u00eenc\u0103 dinainte de a-l ispiti pe drept, c\u0103ci \u00censu\u015fi Dumnezeu m\u0103rturisea fapta lui bun\u0103 \u2013 dar nu s-a dat b\u0103tut ci, din multa sa turbare cea \u00eempotriva noastr\u0103, \u015fi dup\u0103 ce a auzit m\u0103rturia lui Dumnezeu a n\u0103d\u0103jduit s\u0103-l biruiasc\u0103 pe acel viteaz; iar noi n-avem a\u015fa pricin\u0103 de a c\u0103dea \u00een dezn\u0103dejde, \u015fi cu toate astea ne d\u0103m b\u0103tu\u0163i. Diavolul, cu toate c\u0103 \u00eei st\u0103tea \u00eempotriv\u0103 Dumnezeu, nu s-a ferit a lupta cu noi iar tu, c\u00e2nd Dumnezeu te \u00eendeamn\u0103 \u015fi te scoal\u0103 \u00een ap\u0103rarea celor c\u0103zu\u0163i, dai \u00eenapoi? Diavolul \u00eel auzise pe Dumnezeu spun\u00e2nd de Iov c\u0103 e \u201eom drept, adev\u0103rat, cinstitor de Dumnezeu, ce se fere\u015fte de tot lucrul r\u0103u\u201d (1, 1) \u015fi c\u0103 nu mai este altul pe p\u0103m\u00e2nt asemenea lui \u2013 \u015fi, \u00een pofida unor at\u00e2t de multe \u015fi mari m\u0103rturii, a st\u0103ruit totu\u015fi, zic\u00e2nd: \u201ePoate c\u0103 aduc\u00e2nd asupra lui rele mari unul dup\u0103 altul, voi putea birui \u015fi surpa acest mare turn\u201d.<\/p>\n

4. Deci, ce iertare vom avea, iubi\u0163ilor, ce dezvinov\u0103\u0163ire, dac\u0103 dracul cel r\u0103u are at\u00e2ta turbare asupra noastr\u0103, iar noi n-avem pentru m\u00e2ntuirea fra\u0163ilor no\u015ftri nici o c\u00e2time din r\u00e2vna lui, cu toate c\u0103 avem ca \u00eempreun\u0103 lupt\u0103tor pe Dumnezeu? Drept aceea, c\u00e2nd vezi pe fratele c\u0103 este \u00eempietrit \u015fi \u00eencr\u00e2ncenat \u015fi nu vrea s\u0103 te asculte, spune-\u0163i \u00een sinea ta: \u201ePoate cu vremea vom putea s\u0103-l \u00eenduplec\u0103m\u201d. A\u015fa a poruncit \u015fi Pavel, zic\u00e2nd: \u201e\u015ei slugii Domnului nu i se cade s\u0103 se sf\u0103deasc\u0103, ci bl\u00e2nd s\u0103 fie c\u0103tre to\u0163i, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, suferitor, cu bl\u00e2nde\u0163e cert\u00e2nd pe cei ce stau \u00eempotriv\u0103, poate c\u00e2ndva le va da lor Dumnezeu poc\u0103in\u0163\u0103 spre cuno\u015ftin\u0163a adev\u0103rului\u201d (II Timotei 2, 24-25). Nu \u00eei vezi pe p\u0103rin\u0163i c\u0103 de multe ori, c\u00e2nd copiii le sunt pe moarte, stau al\u0103turi de ei l\u0103crim\u00e2nd, jelind, s\u0103rut\u00e2ndu-i, f\u0103c\u00e2nd tot ce st\u0103 \u00een puterea lor p\u00e2n\u0103 la ultima suflare a odraslei? Asta f\u0103 \u015fi tu pentru fratele, mai ales c\u0103 celor bolnavi lacrimile \u015fi t\u00e2nguirile nu pot nici s\u0103 le alunge boala, nici s\u0103-i scape de moarte; \u00een timp ce tu, prin r\u0103bdare \u015fi st\u0103ruin\u0163\u0103, po\u0163i de multe ori s\u0103 sco\u0163i din moarte \u015fi s\u0103 \u00eenvii, prin t\u00e2nguiri \u015fi lacrimi, un suflet aflat \u00een stare dezn\u0103d\u0103jduit\u0103. L-ai sf\u0103tuit \u015fi nu s-a \u00eenduplecat? L\u0103crimeaz\u0103 \u015fi atinge-l mereu cu vorba; suspin\u0103 cu amar ca, ru\u015fin\u00e2ndu-se de purtarea ta de grij\u0103, s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 spre m\u00e2ntuire.<\/p>\n

Ce pot s\u0103 fac eu singur? C\u0103 nici nu pot s\u0103 fiu \u00een toat\u0103 ziua \u00eempreun\u0103 cu fiecare din voi, nici nu sunt \u00eendeajuns ca s\u0103 vorbesc unei asemenea mul\u0163imi eu singur; dar dac\u0103 a\u0163i vrea voi s\u0103 v\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi\u0163i unii pe al\u0163ii de m\u00e2ntuire \u015fi fiecare dintre voi s\u0103 \u00ee\u015fi ia grija unuia dintre fra\u0163ii nep\u0103s\u0103tori, degrab\u0103 ar \u00eenainta lucrarea zidirii voastre. Dar pentru ce vorbesc de cei ce se \u00eendreapt\u0103 numai dup\u0103 sfaturi st\u0103ruitoare? C\u0103 nici \u00een privin\u0163a celor ce sufer\u0103 f\u0103r\u0103 putin\u0163\u0103 de vindecare nu trebuie s\u0103 ne d\u0103m b\u0103tu\u0163i \u015fi s\u0103 ne lenevim, chiar de am prevedea foarte limpede c\u0103, \u00een pofida multei noastre os\u00e2rdii \u015fi sfaturilor noastre st\u0103ruitoare, cu nimic nu se vor folosi. Iar dac\u0103 vi se pare ciudat cuv\u00e2ntul acesta, hai s\u0103 \u00eel \u00eent\u0103resc prin m\u0103rturia \u015fi cuvintelor lui Hristos: fiindc\u0103 noi, oamenii, nu \u015ftim ce ne aduce viitorul, drept care nici nu putem spune cu \u00eencredin\u0163are despre ascult\u0103torii no\u015ftri dac\u0103 se vor l\u0103sa ori nu \u00eendupleca\u0163i de cuvintele noastre \u2013 \u00een vreme ce Hristos, Care \u015ftia deslu\u015fit dac\u0103 avea s\u0103 fie ascultat sau ba, n-a \u00eencetat p\u00e2n\u0103 \u00een sf\u00e2r\u015fit a c\u0103uta s\u0103-l \u00eendrepteze pe neascult\u0103tor.<\/p>\n

De\u015fi \u015ftia c\u0103 Iuda nu va p\u0103r\u0103si planul tr\u0103d\u0103rii, n-a \u00eencetat a-l \u00eentoarce de la g\u00e2ndul tr\u0103d\u0103rii prin sfaturi, \u00eendemnuri, faceri de bine, amenin\u0163\u0103ri \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 de tot felul, ne\u00eencetat strunindu-l prin cuv\u00e2nt ca \u015fi cu un fr\u00e2u: iar aceasta a f\u0103cut-o spre a ne \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 plinim tot ce \u0163ine de noi, chiar de am prevedea c\u0103 fra\u0163ii nu se vor \u00eendupleca, \u00eentruc\u00e2t plata noastr\u0103 nu at\u00e2rn\u0103 de urm\u0103rile sf\u0103tuirii. \u015ei uit\u0103-te cu c\u00e2t\u0103 \u00een\u0163elepciune \u00eel \u00eenfr\u00e2neaz\u0103 mereu prin spusele Sale: \u201eUnul dintre voi M\u0103 va vinde\u201d (Matei 26, 21); \u015fi iar\u0103\u015fi: \u201eNu despre voi to\u0163i gr\u0103iesc: Eu \u015ftiu pe care i-am ales\u201d (Ioan 13, 18); \u015fi iar\u0103\u015fi: \u201eUnul dintre voi este diavol\u201d(Ioan 6, 70). \u015ei a pl\u0103cut \u00eenaintea Lui s\u0103-i \u0163in\u0103 pe to\u0163i \u00een fr\u0103m\u00e2ntare, ca s\u0103 nu \u00eel dea de ru\u015fine pe tr\u0103d\u0103tor \u015fi mai neru\u015finat s\u0103-l fac\u0103 mustr\u00e2ndu-l la ar\u0103tare; iar ca s\u0103 te \u00eencredin\u0163ezi c\u0103 cele zise b\u0103gaser\u0103 nelini\u015fte \u015fi team\u0103 \u015fi \u00een ceilal\u0163i ucenici, cu toate c\u0103 nu aveau pe con\u015ftiin\u0163\u0103 nimic r\u0103u, ascult\u0103 cum gr\u0103ia fiecare din ei, tulbur\u00e2ndu-se: \u201eNu cumva eu sunt, Doamne?\u201d (Matei 26, 22).<\/p>\n

\u00cens\u0103 nu numai prin cuvinte, ci \u015fi prin fapte l-a pov\u0103\u0163uit Hristos pe Iuda. Dat fiind c\u0103 de multe ori \u015fi \u00een tot chipul \u00ee\u015fi ar\u0103tase iubirea de oameni, cur\u0103\u0163ind lepro\u015fi, sco\u0163\u00e2nd demoni, t\u0103m\u0103duind pe cei bolnavi, \u00eenviind mor\u0163i, \u00eent\u0103rind sl\u0103b\u0103nogi \u015fi f\u0103c\u00e2nd bine tuturor \u00eens\u0103 pe nimeni nu pedepsise, ci mereu gr\u0103ia: \u201eN-am venit ca s\u0103 judec lumea, ci ca s\u0103 m\u00e2ntuiesc lumea\u201d (Ioan 12, 47) \u2013 ei bine, ca s\u0103 nu cread\u0103 Iuda c\u0103 Hristos \u015ftie doar s\u0103 reverse binefaceri, iar s\u0103 pedepseasc\u0103 nu, Domnul \u00eei arat\u0103 \u015fi latura aceasta cum c\u0103 poate s\u0103 certe \u015fi s\u0103 pedepseasc\u0103 pe cei p\u0103c\u0103tuiesc.<\/p>\n

5, \u015ei uit\u0103-te cu c\u00e2t\u0103 \u00een\u0163elepciune \u015fi cuviin\u0163\u0103 pe Iuda l-a pov\u0103\u0163uit, iar dintre oameni pe nici unul n-a vrut s\u0103-l certe ori s\u0103 \u00eel pedepseasc\u0103. De ce a f\u0103cut a\u015fa? Ca s\u0103 cunoasc\u0103 ucenicul puterea Lui pedepsitoare c\u0103 dac\u0103 ar fi pedepsit pe cineva, ar fi p\u0103rut c\u0103 \u00ee\u015fi calc\u0103 singur spusele: \u201eN-am venit ca s\u0103 judec lumea ci ca s\u0103 m\u00e2ntuiesc lumea\u201d, \u015fi iar\u0103\u015fi, de n-ar fi pedepsit pe nimeni, ne\u00eendreptat r\u0103m\u00e2nea ucenicul, necunosc\u00e2nd prin fapte puterea Lui pedepsitoare. Deci, ce era de f\u0103cut? Ca ucenicul s\u0103 se team\u0103 \u015fi s\u0103 nu fac\u0103 mai r\u0103u trec\u00e2nd cu vederea \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura primit\u0103, \u015fi totodat\u0103 s\u0103 nu sufere nici unul dintre oameni, nici s\u0103 nu rabde pedeaps\u0103 \u015fi chin \u2013 de aceea \u00ee\u015fi face Hristos ar\u0103tat\u0103 puterea pe smochin, zic\u00e2nd: \u201eS\u0103 nu se mai fac\u0103 road\u0103 din tine\u201d (Matei 21 , 19), \u015fi l-a uscat \u00eendat\u0103 doar prin cuv\u00e2ntul S\u0103u. Astfel au r\u0103mas nev\u0103t\u0103ma\u0163i to\u0163i oamenii, \u015fi totodat\u0103 \u015ei-a ar\u0103tat puterea Sa, pedeapsa fiind primit\u0103 de c\u0103tre pom. \u015ei ucenicul de-ar fi luat aminte, mare folos ar fi dob\u00e2ndit pedeapsa aceasta; ci totu\u015fi, nici a\u015fa nu s-a \u00eendreptat. Iar Hristos, dinainte \u015ftiind \u015fi aceasta, a mai s\u0103v\u00e2r\u015fit un lucru \u00eenc\u0103 mai mare: c\u0103 atunci c\u00e2nd iudeii au n\u0103v\u0103lit asupra Lui \u00eentrarm\u00e2ndu-\u015fi m\u00e2inile \u00eempotriv\u0103-le cu s\u0103bii \u015fi ciomege, i-a orbit pe to\u0163i \u2013 fiindc\u0103 asta arat\u0103 cuvintele: \u201cPe cine c\u0103uta\u0163i?\u201d (Ioan 18, 4). Dat fiind c\u0103 v\u00e2nz\u0103torul zicea mereu: \u201eCe \u00eemi ve\u0163i da mie, \u015fi eu \u00ce\/ voi da pe El vou\u0103?\u201d (Matei 26, 14), voind Domnul \u015fi pe iudei a-i \u00eencredin\u0163a, \u015fi pe Iuda a-l \u00eenv\u0103\u0163a c\u0103 de voie merge la patim\u0103 \u015fi totul este \u00een m\u00e2na Lui, iar viclenia v\u00e2nz\u0103torului nu putea s\u0103-L biruie, gr\u0103ie\u015fte \u00een vreme ce acesta st\u0103tea dimpreun\u0103 cu to\u0163i ceilal\u0163i: Pe cine c\u0103uta\u0163i? Astfel, Iuda nu-L recuno\u015ftea pe Acela pe Care voia s\u0103-L v\u00e2nd\u0103, c\u0103ci \u00eel orbise Domnul; \u015fi nu numai at\u00e2t, ci pe to\u0163i i-a aruncat la p\u0103m\u00e2nt prin cuvintele Sale. \u015ei dup\u0103 ce nici a\u015fa nu s-au f\u0103cut mai bl\u00e2nzi, nici spurcatul acela n-a p\u0103r\u0103sit g\u00e2ndul tr\u0103d\u0103rii, ci a r\u0103mas nevindecat, nici a\u015fa n-a contenit Hristos cu bun\u0103voin\u0163a \u015fi purtarea Sa de grij\u0103 \u2013 ci ia aminte c\u00e2t de mi\u015fc\u0103tor caut\u0103 s\u0103 ating\u0103 sufletul cel neru\u015finat, gr\u0103ind cuvinte \u00een stare s\u0103 \u00eenmoaie chiar \u015fi o inim\u0103 de piatr\u0103 \u2013 fiindc\u0103 ce zice atunci c\u00e2nd s-a pornit acela s\u0103-L s\u0103rute? \u201eIudo, cu s\u0103rutare vinzi pe Fiul Omului?\u201d Nu \u0163i-e ru\u015fine nici m\u0103car s\u0103 faci asta?\u201d Asta a zis Hristos c\u0103ut\u00e2nd s\u0103-l mi\u015fte \u015fi amintindu-i de apropierea lor dint\u00e2i; totu\u015fi, cu toate c\u0103 Domnul a f\u0103cut \u015fi a zis acestea, Iuda nu s-a f\u0103cut mai bun \u2013 \u015fi nu din pricina neputin\u0163ei Sf\u0103tuitorului, ci dintr-a lenevirii lui. Iar Hristos, cu toate c\u0103 \u015ftia toate acestea dinainte, a f\u0103cut de la \u00eenceput \u015fi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit tot ce \u0163inea de El \u015fi nu S-a l\u0103sat p\u0103guba\u015f. Acestea toate \u015ftiindu-le deci \u015fi noi, iubi\u0163ilor, f\u0103r\u0103 \u00eencetare \u015fi totdeauna trebuie s\u0103-i aducem la r\u00e2nduial\u0103 \u015fi s\u0103-i iubim pe fra\u0163ii no\u015ftri, chiar dac\u0103 sfatul nostru nu aduce nici un folos: c\u0103 dac\u0103 Hristos, Care \u015ftia cum se va sf\u00e2r\u015fi povestea, s-a \u00eengrijit at\u00e2t de cel ce cu nimic nu avea s\u0103 se foloseasc\u0103 de \u00eendemnul Lui, de ce iertare am fi vrednici noi atunci c\u00e2nd, f\u0103r\u0103 m\u0103car a \u015fti deznod\u0103m\u00e2ntul lucrurilor, ne vom ar\u0103ta at\u00e2t de lene\u015fi fa\u0163\u0103 de m\u00e2ntuirea aproapelui, l\u0103s\u00e2ndu-l de izbeli\u015fte dup\u0103 ce-l sf\u0103tuim o dat\u0103 sau de dou\u0103 ori! \u015ei la urma urmei, s\u0103 ne g\u00e2ndim \u015fi la noi \u00een\u015fine, c\u0103 \u00een fiecare zi ne vorbe\u015fte Dumnezeu prin prooroci, prin apostoli, \u015fi \u00een fiecare zi ne ar\u0103t\u0103m neascult\u0103tori \u2013 \u015fi totu\u015fi, El nu Se las\u0103 p\u0103guba\u015f a vorbi \u015fi a \u00eendemna pururea pe cei n\u0103r\u0103va\u015fi \u015fi neascult\u0103tori. \u015ei strig\u0103 Pavel, zic\u00e2nd: \u201e\u00cen numele lui Hristos v\u0103 rug\u0103m, ca \u015fi cum Dumnezeu S-ar ruga prin noi \u00eemp\u0103ca\u0163i-v\u0103 cu Dumnezeu\u201d (II Corinteni 5, 20); c\u0103 dac\u0103 m\u0103 sili\u0163i s\u0103 spun \u015fi un lucru de mirare, cel care sf\u0103tuie\u015fte \u015ftiind dinainte c\u0103 se va \u00eendupleca negre\u015fit cel sf\u0103tuit nu e a\u015fa vrednic de laud\u0103 precum cel ce de multe ori zic\u00e2nd \u015fi sf\u0103tuind \u015fi neav\u00e2nd izb\u00e2nd\u0103 nu se las\u0103 p\u0103guba\u015f nici a\u015fa. C\u0103 pe cel dint\u00e2i n\u0103dejdea de a-l \u00eendupleca pe ascult\u0103tor, chiar de ar fi cel mai lene\u015f om, \u00eel \u00eembolde\u015fte s\u0103 pov\u0103\u0163uiasc\u0103; dar cel ce f\u0103r\u0103 \u00eencetare sf\u0103tuie\u015fte \u015fi nu e ascultat, \u015fi totu\u015fi nu se las\u0103 p\u0103guba\u015f, d\u0103 dovad\u0103 de dragoste preafierbinte si c\u00e2t se poate de adev\u0103rat\u0103, nefiind \u00eensufle\u0163it de nici o n\u0103dejde, ci doar din dragostea c\u0103tre ascult\u0103tor nep\u0103r\u0103sind purtarea de grij\u0103 pentru fratele. Dar cred c-am dovedit \u00eendeajuns c\u0103 se cuvine s\u0103 nu \u00eei p\u0103r\u0103sim nicic\u00e2nd pe cei c\u0103zu\u0163i, chiar de am \u015fti c\u0103 n-or s\u0103 ne asculte; trebuie de acum s\u0103 purcedem la certarea celor dezm\u0103\u0163a\u0163i, c\u0103 p\u00e2n\u0103 ce \u0163ine aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare \u015fi diavolul lucreaz\u0103 bubele be\u0163iei \u00een sufletele celor ce se \u00eembat\u0103 se cuvine s\u0103 pun alifii pe aceste bube.<\/p>\n

6. Ieri le-am astupat gura cu Pavel, care zice: \u201eOri de m\u00e2nca\u0163i, ori de be\u0163i, ori altceva de face\u0163i, toate spre slava lui Dumnezeu s\u0103 le face\u0163i\u201d ( Corinteni 10, 31); iar ast\u0103zi le vom ar\u0103ta lor pe St\u0103p\u00e2nul lui Pavel nu numai \u00eendemn\u00e2nd \u015fi sf\u0103tuind p\u0103zirea de pl\u0103ceri, ci \u015fi pedepsind \u015fi chinuind pe cel ce \u015fi-a dus via\u0163a \u00een pl\u0103ceri: c\u0103 istoria bogatului \u015fi a lui Laz\u0103r \u015fi a celor \u00eent\u00e2mplate am\u00e2ndorura nu altceva arat\u0103. \u015ei hai mai bine, pentru a face cu temeinicie acest lucru, s\u0103 citim pilda chiar de la \u00eenceput. \u201eEra un om oarecare bogat, \u015fi se \u00eembr\u0103ca \u00een porfir\u0103 \u015fi \u00een vison, veselindu-se \u00een toate zilele luminat; \u015fi era un s\u0103rac oarecare anume Laz\u0103r, care z\u0103cea \u00eenaintea u\u015fii lui plin de bube, \u015fi poftea s\u0103 se sature din f\u0103r\u00e2miturile care c\u0103deau de la masa bogatului; ci \u015fi c\u00e2inii, venind, lingeau r\u0103nile lui\u201d(Luca 16, 19-21). \u201ePentru ce gr\u0103ia St\u0103p\u00e2nul \u00een pilde?\u201d; \u201ePentru ce pe unele dintre pilde le t\u00e2lcuia, iar pe altele nu?\u201d; \u201eCe \u00eenseamn\u0103 cuv\u00e2ntul pild\u0103?\u201d Ei bine, r\u0103spunsul la aceste \u00eentreb\u0103ri \u015fi la toate \u00eentreb\u0103rile de acest fel \u00eel vom l\u0103sa pe alt\u0103 dat\u0103, pentru a nu ne dep\u0103rta de la ceea ce ne arde acum: deocamdat\u0103 v\u0103 vom spune doar care dintre evangheli\u015fti spune c\u0103 a gr\u0103it Hristos pilda aceasta. Care, dar? Numai Luca, fiindc\u0103 se cuvine a \u015fti \u015fi aceasta: c\u0103 dintre cele spuse de Hristos afl\u0103m pe unele la to\u0163i cei patru, iar pe altele la c\u00e2te unul dintre ei. De ce? Ca s\u0103 fim sili\u0163i a-i citi pe to\u0163i, \u015fi ca s\u0103 se vad\u0103 \u00eempreun\u0103-gl\u0103suirea lor minunat\u0103. C\u0103 dac\u0103 toate spusele lui Hristos s-ar fi g\u0103sit la fiecare din ei, nu i-am fi citit pe to\u0163i cu luare-aminte, \u00eendeajuns fiind unul ca s\u0103 ne \u00eenve\u0163e totul; iar dac\u0103 fiecare ar fi istorisit altceva, nu s-ar fi ar\u0103tat \u00eempreun\u0103-gl\u0103suirea lor cea minunat\u0103. De aceea au multe de ob\u015fte [\u00een comun], \u00eens\u0103 \u015fi fiecare pe ale sale. Deci, iat\u0103 ce ne \u00eenva\u0163\u0103 Hristos \u00eensu\u015fi \u00een aceast\u0103 pild\u0103. Hristos ne zice c\u0103 era un om bogat, tr\u0103ind \u00een r\u0103utate mult\u0103, care nu cuno\u015ftea nevoia, ci toate \u00eei mergeau din plin \u2013 c\u0103ci spusele: se veselea \u00een toate zilele arat\u0103 c\u0103 nici un necaz nea\u015fteptat nu i se \u00eent\u00e2mpla, nu avea temei de am\u0103r\u0103ciune, nici vreo nepl\u0103cere din cele ale acestei vie\u0163i. Iar c\u0103 tr\u0103ia in r\u0103utate, aceasta e \u00eenvederat \u015fi din sf\u00e2r\u015fitul de care a avut parte, precum \u015fi, mai \u00eenainte de sf\u00e2r\u015fitul lui, din dispre\u0163ul lui fa\u0163\u0103 de s\u0103rac. C\u0103 era nemilostiv nu doar c\u0103tre s\u0103racul de la poart\u0103, aceasta se vede de la sine: c\u0103ci dac\u0103 pe cel care z\u0103cea necontenit la u\u015fa lui, pe care \u00eel avea mereu \u00een fa\u0163a ochilor, pe care intr\u00e2nd \u015fi ie\u015find o dat\u0103, de dou\u0103 \u015fi de mai multe ori pe zi, n-avea cum s\u0103 nu-l vad\u0103 (c\u0103 nu z\u0103cea la o r\u0103sp\u00e2ntie, nici \u00eentr-un loc ferit \u015fi ascuns, ci acolo pe unde bogatul, intr\u00e2nd \u015fi ie\u015find mereu, era silit s\u0103-l vad\u0103 chiar f\u0103r\u0103 voia sa) \u2013 ei bine, dac\u0103 pe acesta nu l-a miluit, care z\u0103cea \u00een p\u0103timire at\u00e2t de grea \u015fi tr\u0103ia \u00een at\u00e2ta str\u00e2mtorare, sau mai bine zis se chinuia bolind toat\u0103 via\u0163a lui de o boal\u0103 foarte grea, c\u0103tre care dintre oamenii \u00eent\u00e2lni\u0163i de d\u00e2nsul s-ar fi plecat bogatul cu milostivire? C\u0103 \u015fi dac\u0103 \u00eel ocolea o zi, \u00een cea de-a doua era firesc s\u0103 fie mi\u015fcat c\u00e2t de pu\u0163in; iar dac\u0103 \u015fi-ntr-a doua \u00eel trecea cu vederea, \u00een cea de-a treia, sau \u00een cea de-a patra, sau \u00een urm\u0103toarea, negre\u015fit se cuvenea s\u0103 se plece cu milostivire c\u0103tre d\u00e2nsul, chiar de ar fi fost mai s\u0103lbatic dec\u00e2t fiarele. El, \u00eens\u0103, n-a fost mi\u015fcat defel, ci s-a ar\u0103tat mai nesim\u0163it \u015fi mai crud chiar \u015fi dec\u00e2t judec\u0103torul acela care de Dumnezeu nu se temea \u015fi de oameni nu se ru\u015fina (Luca 18, 2-5): c\u0103ci pe acela, c\u00e2t era de neomenos \u015fi s\u0103lbatic, st\u0103ruin\u0163a v\u0103duvei l-a \u00eenduplecat s\u0103 \u00eei fac\u0103 aceleia pe plac \u015fi l-a plecat spre cererea ei, iar pe bogat nimic nu a putut s\u0103-l plece spre ajutorarea s\u0103racului, m\u0103car c\u0103 cererea acestuia nu era deopotriv\u0103 cu a v\u0103duvei, ci mult mai lesnicioas\u0103 \u015fi mai dreapt\u0103 \u2013 fiindc\u0103 v\u0103duva cerea ajutor \u00eempotriva vr\u0103jma\u015filor ei, iar Laz\u0103r cerea s\u0103 i se aline foamea \u015fi s\u0103 nu fie l\u0103sat s\u0103 piar\u0103; v\u0103duva \u00eel b\u0103tea la cap pe judec\u0103tor cu cererea ei, iar Laz\u0103r se ar\u0103ta bogatului de mai multe ori pe zi z\u0103c\u00e2nd \u00een t\u0103cere. Or, asta e \u00een stare s\u0103 \u00eenmoaie chiar \u015fi un cuget \u00eempietrit \u2013 c\u0103 b\u0103tu\u0163i fiind la cap, de multe ori ne \u015fi m\u00e2niem, iar atunci c\u00e2nd vedem pe cei care ne cer ajutorul st\u00e2nd \u00een t\u0103cere mult\u0103 \u015fi negr\u0103ind nimic, ci pururea nec\u0103p\u0103t\u00e2nd \u015fi niciodat\u0103 sup\u0103r\u00e2ndu-se, ci numai ar\u0103t\u00e2ndu-ni-se \u00een t\u0103cere: ei bine, de-am fi mai nesim\u0163itori \u015fi dec\u00e2t pietrele, ne \u00eenduplec\u0103m, ru\u015fin\u00e2ndu-ne de cov\u00e2r\u015firea bl\u00e2nde\u0163ii lor. Pe l\u00e2ng\u0103 asta, mai era un temei de milostivire nu mai mic dec\u00e2t celelalte, \u015fi anume c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea s\u0103racului era vrednic\u0103 de mil\u0103, supt\u0103 de foame \u015fi de boala \u00eendelungat\u0103. \u015ei totu\u015fi, nimic nu l-a \u00eenmuiat pe nemilostivul acela.<\/p>\n

7. A\u015fadar, primul p\u0103cat al bogatului este cruzimea \u015fi neomenia lui cea ne\u00eentrecut\u0103: c\u0103 nu-i acela\u015fi lucru c\u00e2nd nu ajut\u0103 nevoia\u015filor un s\u0103rac \u015fi c\u00e2nd cel ce tr\u0103ie\u015fte \u00een pl\u0103ceri trece cu vederea pe al\u0163ii care sunt ro\u015fi de foame. \u015ei iar\u0103\u015fi, nu e acela\u015fi lucru a-l trece cu vederea pe s\u0103rac dup\u0103 ce l-ai v\u0103zut o dat\u0103 sau de dou\u0103 ori, cu a-l vedea \u00een fiecare zi \u015fi nici av\u00e2nd mereu priveli\u015ftea lui \u00een fa\u0163a ochilor a nu se trezi \u00een tine mila \u015fi iubirea de oameni. Nu e totuna nici a nu-\u0163i ajuta pe aproapele atunci c\u00e2nd e\u015fti \u00een necazuri \u015fi sup\u0103r\u0103ri \u015fi \u00een tulburare sufleteasc\u0103, cu a-i l\u0103sa pe al\u0163ii s\u0103 moar\u0103 de foame \u015fi a-\u0163i \u00eempietri inima fa\u0163\u0103 de ei atunci c\u00e2nd ai parte de at\u00e2ta veselie \u015fi necontenit\u0103 bun\u0103stare, nef\u0103c\u00e2ndu-te mai iubitor de oameni nici m\u0103car din pricina bucuriei \u2013 doar \u015fti\u0163i c\u0103 \u015fi omul cel mai s\u0103lbatic se \u00eembl\u00e2nze\u015fte \u015fi se face mai de treab\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eei merg toate cu spor.<\/p>\n

Acel bogat, \u00eens\u0103, nici prop\u0103\u015find nu devenea mai bun, ci r\u0103m\u00e2nea ca o fiar\u0103, ba mai v\u00e2rtos punea \u00een umbr\u0103 orice fiar\u0103 prin cruzimea \u015fi neomenia sa. \u015ei totu\u015fi, cel care vie\u0163uia \u00een r\u0103utate \u015fi neomenie se bucura de toat\u0103 bun\u0103stare, iar cel drept, care se \u00eengrijea de fapta bun\u0103, tr\u0103ia \u00een restri\u015ftea cea mai de pe urm\u0103. Iar c\u0103 drept era Laz\u0103r o arat\u0103 \u015fi sf\u00e2r\u015fitul lui, iar mai \u00eenainte de sf\u00e2r\u015fit \u2013 r\u0103bdarea pe care a v\u0103dit-o \u00een s\u0103r\u0103cie. Nu vi se pare c\u0103 soarta lor \u00ee\u015fi afl\u0103 pild\u0103 \u00een via\u0163a de zi cu zi? Bogatul avea corabia plin\u0103 de marf\u0103 \u015fi plutea cu v\u00e2nt prielnic; dar nu v\u0103 \u00eenc\u00e2nta\u0163i, fiindc\u0103 se \u00eendrepta spre sf\u0103r\u00e2mare, fiindc\u0103 bogatul nu a vrut s\u0103 a\u015feze \u00eenc\u0103rc\u0103tura cu b\u0103gare de seam\u0103 (8). Vrei s\u0103 \u00ee\u0163i mai ar\u0103t \u015fi alt\u0103 pricin\u0103 a r\u0103ut\u0103\u0163ii lui? Se desf\u0103ta f\u0103r\u0103 p\u0103s \u00een fiecare zi; or, \u015fi acesta e p\u0103cat dintre cele mai mari \u2013 \u015fi nu numai acum, c\u00e2nd ni se cere at\u00e2ta filosofie, ci \u015fi la \u00eenceput, \u00een vremea Leg\u0103m\u00e2ntului [Testamentului] celui Vechi, c\u00e2nd aceast\u0103 filosofie (9) \u00eenc\u0103 nu se ar\u0103tase \u2013 c\u0103 iat\u0103 ce spune prorocul: \u201eVai celor ce vin \u00eentru zi rea, celor ce se apropie si se ating de s\u00e2mbete mincinoase\u201d (Amos 6, 3). Dar ce \u00eenseamn\u0103 s\u00e2mbete mincinoase ?<\/p>\n

Iudeii cred c\u0103 s\u00e2mb\u0103ta li s-a dat ca s\u0103 stea degeaba; \u00eens\u0103 nu asta este pricina, ci li s-a dat ca, desf\u0103c\u00e2ndu-se de cele lume\u015fti, s\u0103-\u015fi pun\u0103 toat\u0103 r\u00e2vna in cele duhovnice\u015fti. Iar c\u0103 s\u00e2mb\u0103ta e nu pentru nelucrare, ci pentru lucrare duhovniceasc\u0103, \u00eense\u015fi faptele ne-o arat\u0103, iat\u0103, preotul de dou\u0103 ori mai mult lucra \u00een acea zi: \u00een fiecare din celelalte zile aduc\u00e2ndu-se jertf\u0103 obi\u015fnuit\u0103, s\u00e2mb\u0103ta avea porunc\u0103 s\u0103 aduc\u0103 \u00eendoit\u0103 jertf\u0103. P\u0103i, dac\u0103 s\u00e2mb\u0103ta ar fi fost pentru nelucrare, \u00een primul r\u00e2nd preotului se cuvenea s\u0103 nu lucreze. Deci, \u00eentruc\u00e2t iudeii, slobozindu-se de grijile lume\u015fti, la cele lume\u015fti nu luau aminte \u00eentru \u00eentreag\u0103 \u00een\u0163elepciune \u015fi bl\u00e2nde\u0163e \u015fi ascultarea dumnezeie\u015ftilor cuvinte, ci \u00eentocmai pe dos f\u0103ceau, ghiftuindu-se, \u00eemb\u0103t\u00e2ndu-se, m\u00e2nc\u00e2nd de le cr\u0103pau bur\u0163ile, dezmierd\u00e2ndu-se. De asta i-a os\u00e2ndit prorocul \u2013 c\u0103 zic\u00e2nd: \u201eVai celor ce vin \u00eentru zi rea, \u015fi ad\u0103ug\u00e2nd: celor ce se ating de s\u00e2mbete mincinoase\u201d, prin acest adaos a ar\u0103tat c\u0103 s\u00e2mbetele lor erau mincinoase. A\u015fadar, cum le f\u0103ceau mincinoase? Lucr\u00e2nd r\u0103utatea, dezmierd\u00e2ndu-se, \u00eemb\u0103t\u00e2ndu-se \u015fi nenum\u0103rate alte lucruri ru\u015finoase \u015fi grozave s\u0103v\u00e2r\u015find. \u015ei ca s\u0103 te \u00eencredin\u0163ezi c\u0103 e adev\u0103rat ce spun, ascult\u0103 cele ce urmeaz\u0103 \u2013 c\u0103 prorocul o arat\u0103 prin ce spune \u00een continuare: \u201ecelor ce dorm \u00een paturi de filde\u015f, \u015fi se r\u0103sfa\u0163\u0103 \u00eentru a\u015fternuturile lor, \u015fi celor ce m\u0103n\u00e2nc\u0103 iezi din turme \u015fi vi\u0163ei sug\u0103tori din mijlocul cirezilor, celor care beau vinul strecurat \u015fi cu mirurile cele mai de frunte se ung\u201d (6, 4-6). Ai primit s\u00e2mb\u0103ta, iudeule, ca s\u0103 \u00ee\u0163i sloboze\u015fti sufletul de r\u0103utate, iar tu pe aceasta mai v\u00e2rtos o lucrezi: c\u0103 ce r\u0103sf\u0103\u0163 mai r\u0103u poate fi dec\u00e2t a dormi \u00een paturi de filde\u015f? Celelalte p\u0103cate, cum ar fi be\u0163ia, l\u0103comia \u015fi dezm\u0103\u0163ul m\u0103car aduc o mic\u0103 pl\u0103cere: iar a dormi \u00een paturi de filde\u015f ce pl\u0103cere aduce, sau ce m\u00e2ng\u00e2iere? Nu cumva frumuse\u0163ea patului ne face mai dulce \u015fi mai pl\u0103cut somnul? Ba, mai mult ni-l \u00eengreuiaz\u0103 \u015fi ni-l chinuie, dac\u0103 avem minte: c\u0103 dac\u0103 stai s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti c\u0103 tu dormi \u00een pat de filde\u015f, iar altul nu are nici p\u00e2ine pe s\u0103turate, oare nu te va os\u00e2ndi con\u015ftiin\u0163a \u015fi nu se va scula s\u0103 te os\u00e2ndeasc\u0103 pentru lucrul acesta nefiresc? Iar dac\u0103 a dormi \u00een paturi de filde\u015f este o vin\u0103, ce dezvinov\u0103\u0163ire vom avea dac\u0103 acestea sunt, pe deasupra, \u015fi \u00eembr\u0103cate \u00een argint? Vrei s\u0103 vezi pat frumos? O s\u0103-\u0163i ar\u0103t eu acum, \u015fi nu frumuse\u0163ea patului unui om de r\u00e2nd, nici a unui pat de o\u015ftean, ci a unui pat \u00eemp\u0103r\u0103tesc. C\u0103 oric\u00e2t ai fi de f\u0103los, \u015ftiu bine c\u0103 n-o s\u0103 pretinzi a avea pat mai frumos ca cel \u00eemp\u0103r\u0103tesc \u2013 \u015fi \u00eenc\u0103 nu al ori\u015fic\u0103rui \u00eemp\u0103rat, ci al celui dint\u00e2i \u015fi mai \u00eemp\u0103rat ca to\u0163i \u00eemp\u0103ra\u0163ii, care \u015fi acum e c\u00e2ntat \u00een toat\u0103 lumea: \u00ee\u0163i voi ar\u0103ta patul fericitului David. Cum era acest pat? Nu era \u00eempodobit cu aur \u015fi cu argint, ci cu lacrimi \u015fi cu m\u0103rturisiri \u2013 \u015fi asta o spune el \u00eensu\u015fi, gr\u0103ind precum urmeaz\u0103: \u201eSp\u0103la-voi \u00eentru toate nop\u0163ile patul meu, cu lacr\u0103mile mele a\u015fternutul meu voi uda\u201d (Psalmul 6, 6) \u2013 c\u0103 din toate p\u0103r\u0163ile curgeau ca ni\u015fte m\u0103rg\u0103ritare, lacrimile.<\/p>\n

8. \u015ei uit\u0103-mi-te ce suflet iubitor de Dumnezeu! Dup\u0103 ce \u00een timpul zilei \u00eel r\u0103sp\u00e2ndeau grijile cele multe pentru boieri, pentru c\u0103petenii, pentru neamuri, pentru mul\u0163imi, pentru osta\u015fi, pentru r\u0103zboaie, pentru pace, pentru treburile politice\u015fti, pentru cas\u0103, pentru cele de departe, pentru cele de aproape: ei bine, grija [stress-ul] pe care noi to\u0163i ne-o stingem prin somn, el \u015fi-o stingea prin m\u0103rturisire \u015fi rug\u0103ciuni \u015fi lacrimi. \u015ei n-a f\u0103cut asta o noapte, \u00een urm\u0103toarea odihnindu-se, nici dou\u0103 sau trei nop\u0163i, \u00eentre care s\u0103 conteneasc\u0103, ci f\u0103cea asta \u00een fiecare noapte \u2013 c\u0103 zice: \u201eSp\u0103la-voi \u00eentru toate nop\u0163ile patul meu, cu 1acrimile mele a\u015fternutul meu voi uda\u201d, ar\u0103t\u00e2nd \u00eembel\u015fugarea lacrimilor \u015fi curgerea lor ne\u00eencetat\u0103: c\u0103 in vreme ce to\u0163i se odihneau \u00een lini\u015fte, el singur se \u00eent\u00e2lnea cu Dumnezeu, \u015fi Ochiul cel neadormit c\u0103uta spre cel care pl\u00e2ngea, se t\u00e2nguia \u015fi vestea necazurile sale. Astfel de a\u015fternut s\u0103-\u0163i preg\u0103te\u015fti \u015fi tu: c\u0103 \u00eenconjur\u00e2ndu-te cu podoabe de argint \u015fi pizma oamenilor o vei de\u015ftepta, \u015fi m\u00e2nia cea de sus o vei \u00abprinde; iar lacrimi ca cele ale lui David \u015ftiu s\u0103 sting\u0103 \u00eensu\u015fi focul gheenei. Vrei s\u0103-\u0163i mai ar\u0103t \u015fi alt a\u015fternut? De al lui Iacov zic, ce se culca pe jos \u015fi avea piatr\u0103 sub capul lui: pentru aceea a \u015fi v\u0103zut pe Piatra cea g\u00e2ndit\u0103 \u015fi scara minunat\u0103 pe care urcau \u015fi coborau \u00eengerii (Facere 28). Astfel de a\u015fternuturi s\u0103 ne ticluim \u015fi noi, ca s\u0103 vedem astfel de vise. Iar de ne vom culca pe paturi de argint (10), nu doar c\u0103 nu vom dob\u00e2ndi nici o pl\u0103cere, ci \u015fi am\u0103r\u0103ciune vom suferi: fiindc\u0103 atunci c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti c\u0103 pe frigul cel mai crunt, \u00een miez de noapte, pe c\u00e2nd tu dormi \u00een pat s\u0103racul zace pe paie la u\u015fa b\u0103ilor, acoperit cu o rogojin\u0103, tremur\u00e2nd, mu\u015fcat de ger \u015fi str\u00e2mtorat de foame. Chiar de ai fi mai \u00eempietrit dec\u00e2t oricine, \u015ftiu bine c\u0103 singur te vei os\u00e2ndi pentru c\u0103 te desfe\u0163i peste nevoie, iar pe acela nu-l la\u015fi s\u0103 se bucure nici de cele numaidec\u00e2t trebuincioase. \u201eNimeni, osta\u015f fiind, spune Scriptura, nu se amestec\u0103 cu lucruri lume\u015fti\u201d (Timotei 2, 4). Tu e\u015fti osta\u015f duhovnicesc \u2013 iar osta\u015ful duhovnicesc nu doarme pe pat de filde\u015f, ci pe podele; nu se d\u0103 cu parfumuri, fiindc\u0103 asta e grija sodomi\u0163ilor (11) \u015fi strica\u0163ilor, a celor ce \u00ee\u015fi duc via\u0163a pe scen\u0103 (12), c\u0103rora nu le pas\u0103 de sufletul lor. Tu \u00eens\u0103 nu a parfumuri, ci a fapt\u0103 bun\u0103 se cade s\u0103 miro\u015fi. Nimic nu e mai necurat ca sufletul, atunci c\u00e2nd trupul are mireasm\u0103 ca aceasta: c\u0103 semn al putorii \u015fi necur\u0103\u0163iei dinl\u0103untru se face buna mireasm\u0103 a trupului \u015fi hainelor. C\u0103 atunci c\u00e2nd diavolul, \u00eenst\u0103p\u00e2nindu-se \u00een suflet, \u00eel stric\u0103 \u015fi \u00eel umple de mole\u015feal\u0103, atunci \u015fi trupul \u00eel m\u00e2nje\u015fte, prin parfumuri, de murd\u0103ria stric\u0103ciunii sale; \u015fi precum cei ce tot timpul bolesc de guturai au hainele \u015fi m\u00e2inile \u015fi fa\u0163a murdare, ne\u00eencetat fiind m\u00e2nji\u0163i de ceea ce le curge din nas, a\u015fa \u015fi sufletul m\u00e2nje\u015fte trupul cu r\u0103utatea acestei viclene scurgeri. C\u0103 cine va socoti c\u0103 se afl\u0103 vreo \u00eensu\u015fire bun\u0103 \u015fi aleas\u0103 \u00een cel parfumat \u015fi g\u0103tit ca o femeie, sau mai bine zis ca o curv\u0103, \u00een cel ce a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat via\u0163a m\u0103sc\u0103ricilor (13)? S\u0103 \u00ee\u0163i miroas\u0103 sufletul a bun\u0103 mireasm\u0103 duhovniceasc\u0103, dac\u0103 vrei s\u0103 \u00abduci c\u00e2t mai mult folos at\u00e2t \u0163ie c\u00e2t \u015fi celor dimpreun\u0103 cu tine: c\u0103 nu este nimic mai primejdios dec\u00e2t dezmierdarea. Ascult\u0103 ce spune despre d\u00e2nsa Moisi \u201e\u00cengro\u015fatu-s-a, \u00eengr\u0103\u015fatu-s-a, l\u0103\u0163itu-s-a \u015fi a dat din copite (14) cel iubit\u201d (Deuteronom 32, 15). N-a zis: \u201es-a lep\u0103dat, ci: \u201ea dat din copite\u201d, ar\u0103t\u00e2ndu-ne trufia \u015fi ne\u00e2nfr\u00e2narea lui. \u015ei iar\u0103\u015fi, \u00een alt\u0103 parte: \u201eM\u00e2nc\u00e2nd \u015fi b\u00e2nd ia aminte la tine, ca s\u0103 nu ui\u0163i pe Domnul Dumnezeul t\u0103u\u201d (cf. Deuteronom 6, 11-12; 8, 10-11). A\u015fa duce, de obicei, desf\u0103tarea la uitare. A\u015fadar, \u015fi tu, iubitule, c\u00e2nd \u015fezi la mas\u0103 aminte\u015fte-\u0163i c\u0103 dup\u0103 ce m\u0103n\u00e2nci se cade s\u0103 te rogi: \u015fi a\u015fa umple-\u0163i cu m\u0103sur\u0103 p\u00e2ntecele, ca nu cumva, \u00eengreuindu-te, s\u0103 nu po\u0163i a pleca genunchii ca s\u0103 te rogi lui Dumnezeu. Nu vede\u0163i dobitoacele de povar\u0103 c\u0103 dup\u0103 ce m\u0103n\u00e2nc\u0103 pornesc la drum, \u015fi car\u0103, \u015fi plinesc slujba lor? Iar tu, dup\u0103 mas\u0103, te faci de nici o treab\u0103 \u015fi bun de nimic. \u015ei cum nu vei fi mai de ru\u015fine \u015fi dec\u00e2t m\u0103garii? \u201eDe ce?\u201d Fiindc\u0103 mai v\u00e2rtos dup\u0103 mas\u0103 trebuie s\u0103 te treze\u015fti \u015fi s\u0103 priveghezi: c\u0103 vremea de dup\u0103 mas\u0103 e vreme a mul\u0163umi Domnului \u2013 iar celui ce d\u0103 mul\u0163umit\u0103 i se cuvine a fi nu beat, ci trezvitor \u015fi priveghetor. De la mas\u0103 nu la somn, ci la rug\u0103ciune s\u0103 mergem, ca s\u0103 nu ne facem mai dobitoci dec\u00e2t dobitoacele (15).<\/p>\n

9. \u015etiu c\u0103 mul\u0163i vor def\u0103ima cele spuse pe temei c\u0103 ele vor s\u0103 aduc\u0103 \u00een via\u0163a lor un obicei nou \u015fi ciudat, dar mai v\u00e2rtos voi def\u0103ima eu obiceiul care v\u0103 st\u0103p\u00e2ne\u015fte pe voi acum: fiindc\u0103 Hristos ne-a ar\u0103tat \u00eenc\u0103 mai limpede c\u0103 dup\u0103 mas\u0103 nu somn, nici \u00eempreunare trupeasc\u0103 nu trebuie s\u0103 urmeze, ci rug\u0103ciuni \u015fi citire a Sfintelor Scripturi. Atunci c\u00e2nd a hr\u0103nit mul\u0163imile acelea multe \u00een pustie, nu i-a trimis la culcare \u015fi la somn, ci i-a chemat la ascultarea dumnezeie\u015ftilor cuvinte: c\u0103 nu i-a ghiftuit s\u0103 li se sparg\u0103 bur\u0163ile, nici nu i-a \u00eemb\u0103tat, ci dup\u0103 ce le-a plinit trebuin\u0163a i-a adus la hrana cea duhovniceasc\u0103. A\u015fa s\u0103 facem \u015fi noi, \u015fi s\u0103 ne deprindem a m\u00e2nca numai at\u00e2t c\u00e2t s\u0103 tr\u0103im, nu p\u00e2n\u0103-ce ne crap\u0103 p\u00e2ntecele \u015fi ne \u00eengreuiem: c\u0103 nu am fost f\u0103cu\u0163i \u015fi nu tr\u0103im ca s\u0103 m\u00e2nc\u0103m \u015fi ca s\u0103 bem, ci m\u00e2nc\u0103m ca s\u0103 tr\u0103im. Nu via\u0163a e pentru m\u00e2ncare, ci m\u00e2ncarea a fost f\u0103cut\u0103 pentru via\u0163\u0103 dintru \u00eenceput \u2013 iar noi d\u0103m totul pentru m\u00e2ncare, ca \u015fi cum pentru asta am fi venit \u00een lume. Dar ca s\u0103 \u00eenfier\u0103m mai aspru desf\u0103tarea cea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 \u015fi s\u0103-i atingem bine pe cei ce vie\u0163uiesc lesne \u00een ea, s\u0103 ne \u00eentoarcem la cele despre Laz\u0103r: c\u0103 mai adev\u0103rat \u015fi limpede ne va fi sfatul \u015fi \u00eendemnul atunci c\u00e2nd nu prin vorbe, ci prin fapte ve\u0163i vedea certa\u0163i \u015fi pedepsi\u0163i pe robii \u00eembuib\u0103rii.<\/p>\n

A\u015fadar, bogatul \u00een r\u0103utatea ar\u0103tat\u0103 petrecea, \u015fi \u00een fiecare zi se desf\u0103ta, \u015fi se \u00eembr\u0103ca str\u0103lucit, mai amarnic\u0103 pedeaps\u0103 atr\u0103g\u00e2nd asupr\u0103-\u015fi, mai mare loc g\u0103tindu-\u015fi, f\u0103r\u0103 de alinare f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi os\u00e2nda \u015fi f\u0103r\u0103 de iertare pedeapsa. Iar s\u0103racul z\u0103cea la u\u015fa lui \u015fi nu se r\u0103zvr\u0103tea \u00eempotriva lui Dumnezeu, nici nu hulea, nici nu se m\u00e2nia; nu zicea c\u0103tre sine ceea ce zic mul\u0163i: \u201eCum adic\u0103? \u0102sta, tr\u0103ind \u00een r\u0103utate \u015fi cruzime \u015fi neomenie, are din toate mai mult dec\u00e2t \u00eei trebuie \u015fi nu p\u0103time\u015fte vreo am\u0103r\u0103ciune, nici vreun alt necaz nea\u015fteptat, de care sunt multe \u00een via\u0163a oamenilor, ci are parte numai de pl\u0103cere: iar eu n-am nici ce s\u0103 m\u0103n\u00e2nc ca s\u0103 tr\u0103iesc. \u0102sta \u00ee\u015fi cheltuie to\u0163i banii cu parazi\u0163i (16) \u015fi cu ling\u0103i \u015fi \u00een be\u0163ii, dar \u00eei curg toate din bel\u015fug; iar eu zac aici ros de foame, fiind de poveste, de ru\u015fine \u015fi de r\u00e2s tuturor privitorilor. Ce fel de Pronie este asta? E, oare, vreo dreptate care vegheaz\u0103 asupra faptelor omene\u015fti?\u201d. Dar Laz\u0103r nu a zis, nici n-a g\u00e2ndit nimic dintre acestea. De unde vedem asta? Din faptul c\u0103 a fost luat cu alai de \u00eengeri \u015fi dus \u00een s\u00e2nul lui Avraam: or, nu s-ar fi \u00eenvrednicit de at\u00e2ta cinste dac\u0103 era un hulitor. Ei bine, cei mai mul\u0163i se minuneaz\u0103 numai de s\u0103r\u0103cia lui; eu \u00eens\u0103 pot socoti nou\u0103 chinuri pe care le-a r\u0103bdat \u2013 nu ca s\u0103 fie pedepsit, ci ca mai str\u0103lucit s\u0103 se fac\u0103, precum s-a \u015fi f\u0103cut. A\u015fadar, cumplit\u0103 e, cu adev\u0103rat, \u015fi s\u0103r\u0103cia \u2013 \u015fi \u015ftiu aceasta cei ce au \u00eencercat-o pe pielea lor \u2013 fiindc\u0103 nici un cuv\u00e2nt nu poate ar\u0103ta durerea pe care o sufer\u0103 cei ce tr\u0103iesc \u00een s\u0103r\u0103cie \u015fi nu \u015ftiu s\u0103 filosofeze. Iar \u00een ce-l prive\u015fte pe Laz\u0103r nu numai s\u0103r\u0103cia era cumplit\u0103, ci se ad\u0103uga la ea \u015fi boala, ba \u015fi aceasta cov\u00e2r\u015fitoare. \u015ei uit\u0103-te cum ne arat\u0103 Domnul c\u0103 am\u00e2ndou\u0103 aceste nevoi ajunseser\u0103 la culme. C\u0103 s\u0103r\u0103cia lui Laz\u0103r b\u0103tea oricare alt\u0103 s\u0103r\u0103cie, aceasta o arat\u0103 zic\u00e2nd c\u0103 nici de f\u0103r\u00e2miturile ce c\u0103deau de la masa bogatului nu avea parte; iar c\u0103 boala lui ajunsese la aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 ca s\u0103r\u0103cia, m\u0103sur\u0103 de care nu se mai putea trece, ne-o arat\u0103 zic\u00e2nd c\u0103 \u00eei lingeau c\u00e2inii bubele. A\u015fa de vl\u0103guit era, \u00eenc\u00e2t nici c\u00e2inii nu era \u00een stare s\u0103-i alunge, ci z\u0103cea ca un mort cu zile, v\u0103z\u00e2ndu-i cum vin asupra lui, dar neput\u00e2nd s\u0103 \u00eei goneasc\u0103: a\u015fa sl\u0103b\u0103nogite \u00eei erau m\u0103dularele, a\u015fa vl\u0103guit era de boal\u0103, a\u015fa istovit era de ispit\u0103. Vezi cum at\u00e2t s\u0103r\u0103cia c\u00e2t \u015fi boala \u00eei \u00eempresurau trupul; iar dac\u0103 fiecare din ele, luat\u0103 \u00een parte, este nesuferit\u0103 \u015fi grozav\u0103, cum s\u0103 nu fie ca diamantul cel ce le rabd\u0103 c\u00e2nd sunt \u00eempreunate? Mul\u0163i sunt bolnavi de multe ori, dar nu duc lips\u0103 de m\u00e2ncarea trebuincioas\u0103; al\u0163ii tr\u0103iesc \u00een s\u0103r\u0103cia cea mai de pe urm\u0103, dar se bucur\u0103 de s\u0103n\u0103tate \u2013 a\u015fa \u00eenc\u00e2t latura bun\u0103 sluje\u015fte drept m\u00e2ng\u00e2iere pentru cea rea. \u00cen privin\u0163a lui Laz\u0103r, \u00eens\u0103, r\u0103ul venea din am\u00e2ndou\u0103 p\u0103r\u0163ile. Poate vei zice: \u201eMai \u015ftiu pe cineva care e \u015fi bolnav, \u015fi s\u0103rac\u201d. Da, dar nu este \u00een at\u00e2ta p\u0103r\u0103sire: c\u0103 dac\u0103 nu poate c\u0103p\u0103ta ajutor nici de la sine \u00eensu\u015fi, nici de la casnici, atunci poate, st\u00e2nd \u00een drum, s\u0103 capote milostenie de la trec\u0103torii mi\u015fca\u0163i de starea lui. Iar lui Laz\u0103r nenorocirile amintite i le \u00eengreuna lipsa ajut\u0103torilor, \u015fi neajutorarea asta \u00eei era mai mult otr\u0103vit\u0103 de faptul c\u0103 z\u0103cea la u\u015fa bogatului: c\u0103 de ar fi p\u0103timit \u00een loc pustiu, nelocuit \u015fi acolo ar fi fost neb\u0103gat \u00een seam\u0103, nu ar fi suferit at\u00e2t, pustietatea \u00eenduplec\u00e2ndu-l s\u0103 rabde chiar de nevoie cele \u00eent\u00e2mplate lui. Dar a z\u0103cea \u00een mijlocul at\u00e2tor be\u0163ivi care se desf\u0103tau \u015fi a nu primi nici cea mai mic\u0103 \u00eengrijire, aceasta mai mult \u00eei am\u0103ra durerile \u015fi \u00eei ardea sufletul lui Laz\u0103r: c\u0103 ne st\u0103 \u00een fire a ne durea mai mult nu atunci c\u00e2nd n-are cine s\u0103 ne ajute, ci atunci c\u00e2nd are cine, dar nu vrea s\u0103 ne dea m\u00e2n\u0103 de ajutor. De acest lucru p\u0103timea atunci \u015fi el, fiindc\u0103 nu era cine s\u0103 \u00eel \u00eemb\u0103rb\u0103teze cu vorba, nici cine s\u0103-l m\u00e2ng\u00e2ie cu fapta, nici prieten, nici vecin, nici rud\u0103, nici unul dintre cei ce \u00eel vedeau: c\u0103 stricat\u0103 era toat\u0103 casa bogatului.<\/p>\n

10. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea, \u00eei mai sporea durerea vederea bun\u0103st\u0103rii altuia: nu c\u0103 era pizma\u015f \u015fi r\u0103u, ci fiindc\u0103 to\u0163i, \u00een chip firesc, ne vedem mai limpede nenorocirile \u00een lumina prop\u0103\u015firii altora. Ba, \u00een privin\u0163a bogatului era un lucru \u00een stare s\u0103-l \u00eendurereze \u015fi mai mult: c\u0103 \u00ee\u015fi sim\u0163ea mai abitir necazurile nu doar pun\u00e2nd fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 restri\u015ftea lui cu bun\u0103starea aceluia, ci \u015fi socotind c\u0103 bogatul prop\u0103\u015fea \u00een toate vie\u0163uind cu cruzime \u015fi neomenie, iar el p\u0103timea cele mai de pe urm\u0103 groz\u0103vii av\u00e2nd fapt\u0103 bun\u0103 \u015fi bl\u00e2nde\u0163e: \u015fi de aici avea de r\u0103bdat iar\u0103\u015fi descurajare nealinat\u0103. C\u0103 dac\u0103 era drept, dac\u0103 era bl\u00e2nd, dac\u0103 avea via\u0163\u0103 vrednic\u0103 de mirare [admira\u0163ie] bogatul, dac\u0103 era plin de toat\u0103 fapta bun\u0103, Laz\u0103r nu s-ar fi \u00eentristat, \u00eens\u0103 de vreme ce vie\u0163uia \u00een r\u0103utate \u015fi ajunsese la r\u0103utatea cea mai de pe urm\u0103 \u015fi dovedea at\u00e2ta neomenie, av\u00e2nd fa\u0163\u0103 de el sim\u0163\u0103minte chiar vr\u0103jm\u0103\u015fe\u015fti \u015fi ocolindu-l ca pe un bolovan, f\u0103r\u0103 ru\u015fine \u015fi f\u0103r\u0103 mil\u0103, \u015fi totu\u015fi tr\u0103ia \u00een at\u00e2ta bel\u015fug \u2013 ei bine, g\u00e2nde\u015fte-te c\u00e2t de firesc era ca el s\u0103 potopeasc\u0103 sufletul s\u0103racului cu valuri dup\u0103 valuri (17); g\u00e2nde\u015fte-te cum era firesc s\u0103 se simt\u0103 Laz\u0103r v\u0103z\u00e2nd parazi\u0163i, ling\u0103i, slugi urc\u00e2nd, cobor\u00e2nd, ie\u015find, intr\u00e2nd, alerg\u00e2nd, f\u0103c\u00e2nd zarv\u0103, \u00eemb\u0103t\u00e2ndu-se, s\u0103lt\u00e2nd \u015fi s\u0103v\u00e2r\u015find la ar\u0103tare toate celelalte feluri de neru\u015fin\u0103ri. C\u0103 z\u0103cea la u\u015f\u0103 parc\u0103 anume ca s\u0103 fie martor al bun\u0103st\u0103rii altuia, duc\u00e2ndu-\u015fi zilele numai at\u00e2ta c\u00e2t s\u0103 \u00ee\u015fi simt\u0103 nenorocirile, suferind sf\u0103r\u00e2mare de corabie \u00een liman, chinuit l\u00e2ng\u0103 izvor de cea mai arz\u0103toare sete.<\/p>\n

S\u0103 mai spun \u015fi un alt necaz? Nu avea \u00eenaintea ochilor un alt Laz\u0103r: c\u0103 noi, chiar de am p\u0103timi nenorociri f\u0103r\u0103 de num\u0103r, putem, privind la el, s\u0103 primim destul\u0103 m\u00e2ng\u00e2iere \u015fi s\u0103 ne bucur\u0103m de mult\u0103 \u00eemb\u0103rb\u0103tare, c\u0103 mult\u0103 m\u00e2ng\u00e2iere aduce nec\u0103ji\u0163ilor s\u0103 afle p\u0103rta\u015fi de necazuri fie \u00een via\u0163\u0103, fie \u00een povestiri. Iar Laz\u0103r nu avea de unde s\u0103 vad\u0103 pe alt p\u0103timitor asemenea cu el, ba mai v\u00e2rtos nici nu avea cum s\u0103 aud\u0103 de cineva care s\u0103 fi r\u0103bdat asemenea necazuri \u00een vremurile str\u0103mo\u015filor lui, \u015fi \u00eendeajuns este acest lucru ca s\u0103 \u00eentunece sufletul cuiva. Se mai poate ad\u0103uga \u015fi altceva: c\u0103 nu putea filosofa nimic despre \u00cenviere, ci socotea c\u0103 urm\u0103rile celor de acum nu trec dincolo de aceast\u0103 via\u0163\u0103, fiindc\u0103 a tr\u0103it mai \u00eenainte de har. Iar dac\u0103 \u00eentre noi, dup\u0103 at\u00e2ta cuno\u015ftin\u0163\u0103 de Dumnezeu, dup\u0103 alesele n\u0103dejdi ale \u00eenvierii, dup\u0103 ce \u015ftim de pedepsele r\u00e2nduite dincolo celor care p\u0103c\u0103tuiesc \u015fi de bun\u0103t\u0103\u0163ile g\u0103tite celor drep\u0163i, unii au at\u00e2ta pu\u0163in\u0103tate de suflet \u015fi bicisnicie \u00eenc\u00e2t nici prin aceste a\u015ftept\u0103ri nu se \u00eendreapt\u0103, ce ar fi trebuit s\u0103 p\u0103\u0163easc\u0103 cel lipsit \u015fi de acest reazim? C\u0103 \u00eenc\u0103 nu putea s\u0103 filosofeze nimic de acest fel, \u00eentruc\u00e2t nu venise \u00eenc\u0103 vremea acestor \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi. \u015ei mai era un lucru: era def\u0103imat de oamenii lipsi\u0163i de minte, c\u0103 cei din gloat\u0103 obi\u015fnuiesc ca atunci c\u00e2nd v\u0103d pe cineva \u00een foamete \u015fi boal\u0103 necurmat\u0103 \u015fi \u00een relele cele mai de pe urm\u0103 [cele mai mari] s\u0103 nu aib\u0103 p\u0103rere bun\u0103 despre el, ci s\u0103 \u00eei judece via\u0163a dup\u0103 necazul \u00een care se afl\u0103 \u015fi socot c\u0103 o duce at\u00e2t de prost din pricina r\u0103ut\u0103\u0163ii, negre\u015fit, \u015fi multe altele de acest fel vorbesc \u00eentre ei. Vorbesc proste\u015fte, dar vorbesc totu\u015fi: \u201e\u0102sta, dac\u0103 era prieten al lui Dumnezeu, n-ar fi \u00eeng\u0103duit Dumnezeu s\u0103 se nec\u0103jeasc\u0103 \u00een s\u0103r\u0103cie \u015fi \u00een celelalte rele\u201d. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu Iov, a\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu Pavel. Lui Iov \u00eei spuneau: \u201eAu doar de multe ori \u0163i s-a gr\u0103it \u0163ie \u00een necaz? Dar greutatea cuvintelor tale cine o va suferi? C\u0103 de vreme ce tu pe mul\u0163i ai \u00eenv\u0103\u0163at, \u015fi m\u00e2ini slabe ai ajutat, \u015fi pe cei neputincio\u015fi i-ai \u00eemb\u0103rb\u0103tat cu cuv\u00e2ntul, \u015fi genunchii slabi i-ai \u00eent\u0103rit, iar acum a venit asupra ta durere \u015fi s-a atins de tine \u015fi te-ai tulburat, oare evlavia ta este \u00een nebunie \u015fi n\u0103dejdea ta \u00een r\u0103utatea c\u0103ii tale?\u201d (Iov 4, 2). lat\u0103 ce vrea s\u0103 zic\u0103: \u201eDac\u0103 ai fi f\u0103cut vreun bine n-ai fi p\u0103\u0163it ce ai p\u0103\u0163it: e limpede, pl\u0103te\u015fti pentru p\u0103cate \u015fi f\u0103r\u0103delegi\u201d \u2013 \u015fi asta \u00eel r\u0103nea mai mult pe fericitul Iov. \u015ei despre Pavel spuneau la fel barbarii \u2013 c\u0103 dup\u0103 ce au v\u0103zut n\u0103p\u00e2rca at\u00e2rnat\u0103 de m\u00e2na lui, nu g\u00e2ndeau despre el nimic bun, ci socoteau c\u0103 era vreunul dintre marii nelegiui\u0163i, ceea ce este limpede din cuvintele lor: \u201ePe acesta, chiar dac\u0103 a sc\u0103pat din mare, dreptatea lui Dumnezeu nu l-a l\u0103sat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103\u201d (Fapte 28, 4). \u015ei pe noi un atare lucru (18) ne tulbur\u0103, de obicei, nu pu\u0163in \u2013 dar cu toate c\u0103 valurile erau at\u00e2t de mari \u015fi veneau unul dup\u0103 altul, corabia lui Laz\u0103r nu s-a scufundat, ci \u00een mijlocul unui cuptor aprins el filosofa ca bucur\u00e2ndu-se mereu de rou\u0103.<\/p>\n

11. C\u0103 n-a gr\u0103it \u00een sine nimic din cele pe care obi\u015fnuie\u015fte s\u0103 le spun\u0103 gloata: c\u0103 \u201edac\u0103 bogatul, r\u0103pos\u00e2nd, va fi pedepsit \u015fi va pl\u0103ti pentru cele s\u0103v\u00e2r\u015fite, o s\u0103 fie unu la unu; iar dac\u0103 \u015fi acolo va fi \u00een aceea\u015fi cinste, o s\u0103 fie doi la zero pentru el\u201d. Ori vre\u0163i s\u0103 zice\u0163i c\u0103 nu asta b\u00e2rfi\u0163i prin pie\u0163e voi, cei mul\u0163i, care aduce\u0163i \u00een biseric\u0103 n\u0103ravuri de la alerg\u0103rile de cai \u015fi de la spectacolele lume\u015fti? M\u0103 ru\u015finez s\u0103 pomenesc aceste vorbe \u015fi ro\u015fesc, dar e nevoie s\u0103 o fac, ca s\u0103 sc\u0103pa\u0163i de r\u00e2sul cel necuviincios \u015fi de ru\u015finea \u015fi v\u0103t\u0103marea care vin din spuse ca acestea. Mul\u0163i \u015fi de multe ori le gr\u0103iesc r\u00e2z\u00e2nd, dar \u015fi aceasta \u0163ine de me\u015fte\u015fugul cel r\u0103u al diavolului, adic\u0103 a aduce \u00een via\u0163a noastr\u0103, prin a\u015fa-zise vorbe de duh, \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi stricate. C\u0103 mul\u0163i b\u00e2rfesc acestea f\u0103r\u0103 \u00eencetare la munc\u0103, \u015fi \u00een pia\u0163\u0103, \u015fi acas\u0103: care lucru \u0163ine de cea mai de pe urm\u0103 necredin\u0163\u0103 \u015fi nebunie, fiind cu adev\u0103rat vrednic de batjocur\u0103 \u015fi semn al unei min\u0163i prunce\u015fti. C\u0103 a spune: \u201edac\u0103 cei r\u0103i vor fi pedepsi\u0163i dup\u0103 moarte\u201d \u015fi a nu fi foarte \u00eencredin\u0163a\u0163i c\u0103 vor fi negre\u015fit pedepsi\u0163i, asta arat\u0103 necredin\u0163\u0103 \u015fi \u00eendoial\u0103; iar a socoti c\u0103, dac\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla astfel (precum se va \u015fi \u00eent\u00e2mpla), boga\u0163ii s-au bucurat de aceea\u015fi plat\u0103 ca \u015fi drep\u0163ii \u2013 asta arat\u0103 nebunia cea mai de pe urm\u0103.<\/p>\n

I\u0163i dai seama ce spui? \u201eDac\u0103 bogatul, r\u0103pos\u00e2nd, va fi pedepsit dincolo, este unu la unu\u201d. Dar ce temei are aceast\u0103 spus\u0103? Hai s\u0103 ne g\u00e2ndim: c\u00e2\u0163i ani s\u0103 zicem c\u0103 s-a bucurat de avu\u0163ia sa? Vrei s\u0103 zicem o sut\u0103? Din partea mea, s\u0103 zicem \u015fi dou\u0103, \u015fi trei sute, \u015fi de dou\u0103 ori pe at\u00e2t; dac\u0103 vrei, \u015fi o mie, ceea ce e cu neputin\u0163\u0103, fiindc\u0103 Scriptura spune: \u201eZilele anilor no\u015ftri\u2026 optzeci de ani\u201d (Psalmul 89, 10-11), dar hai s\u0103 zicem \u015fi o mie. Po\u0163i oare, spune-mi, s\u0103 ar\u0103\u0163i \u00een aceast\u0103 lume vreo via\u0163\u0103 ce cap\u0103t nu are, nici sf\u00e2r\u015fit nu cunoa\u015fte, precum via\u0163a pe care o duc drep\u0163ii \u00een lumea cealalt\u0103? Spune-mi, dac\u0103 cineva, \u00een r\u0103stimpul a o sut\u0103 de ani, ar fi v\u0103zut \u00eentr-o singur\u0103 noapte un vis frumos \u015fi, mult\u0103 desf\u0103tare av\u00e2nd atunci \u00een somn, \u00een restul sutei de ani s-ar chinui, oare ai putea s\u0103 zici c\u0103 \u00een privin\u0163a lui este \u201eunu la unu\u201d, \u015fi s\u0103 pui \u00een cump\u0103n\u0103 singura noapte de vise pl\u0103cute cu veacul de os\u00e2nd\u0103? Nicidecum. A\u015fa s\u0103 cuge\u0163i \u015fi cu privire la via\u0163a viitoare: c\u0103 ceea ce este un vis fa\u0163\u0103 de un veac, aceasta este via\u0163a de acum \u00een fa\u0163a celei viitoare. De fapt, e pu\u0163in spus: mai bine zis, c\u00e2t e o pic\u0103tur\u0103 mic\u0103 fa\u0163\u0103 de nem\u0103rginirea m\u0103rii, at\u00e2ta e mia de ani fa\u0163\u0103 de slava \u015fi desf\u0103tarea viitoare. \u015ei ce s-ar putea spune mai mult dec\u00e2t c\u0103 via\u0163a de dincolo nu are sf\u00e2r\u015fit \u015fi nu cunoa\u015fte cap\u0103t, \u015fi c\u00e2t\u0103-i dep\u0103rtarea dintre vis \u015fi adev\u0103r, at\u00e2ta este deosebirea dintre starea de aici \u015fi cea de dincolo?<\/p>\n

De altfel, \u015fi \u00eenaintea muncilor de dincolo cei \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163i\u0163i, care tr\u0103iesc \u00een p\u0103cate, sunt pedepsi\u0163i \u00eenc\u0103 de aici. \u015ei s\u0103 nu-mi ar\u0103\u0163i doar c\u0103 cineva m\u0103n\u00e2nc\u0103 bucate de multe feluri, c\u0103 are haine de m\u0103tase, c\u0103 \u00eel \u00eenso\u0163esc pretutindeni cete de robi \u015fi c\u0103 se fudule\u015fte prin pia\u0163\u0103 \u2013 ci descoper\u0103-mi con\u015ftiin\u0163a lui, \u015fi vei vedea \u00eenl\u0103untrul ei mare tulburare din pricina p\u0103catelor, fric\u0103 ne\u00eencetat\u0103, vifor, g\u00e2lceava. Vei vedea mintea suind ca la un tribunal pe tronul cel \u00eemp\u0103r\u0103tesc al con\u015ftiin\u0163ei, a\u015fez\u00e2ndu-se ca un judec\u0103tor, aduc\u00e2nd de fa\u0163\u0103, ca pe ni\u015fte c\u0103l\u0103i, g\u00e2ndurile, leg\u00e2nd cugetul, chinuind-l pentru gre\u015fale \u015fi strig\u00e2nd cu glas mare, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie cineva afar\u0103 de Cel ce poate vedea tainele sufletelor. Astfel, curvarul, chiar dac-ar fi de o mie de ori bogat, chiar dac\u0103 n-ar avea nici un p\u00e2r\u00e2\u015f, nu \u00eenceteaz\u0103 a se p\u00e2r\u00ee pe sine \u00een chip l\u0103untric; \u015fi pl\u0103cerea lui e vremelnic\u0103, iar durerea ne\u00eencetat\u0103 \u2013 din toate p\u0103r\u0163ile fric\u0103 \u015fi cutremur, b\u0103nuial\u0103 \u015fi nelini\u015fte. El se teme de uli\u0163ele dosnice, se teme p\u00e2n\u0103 \u015fi de umbre, se teme de slugile sale, de cei ce \u00eel cunosc \u015fl de cei ce nu \u00eel cunosc, de cea pe care a nedrept\u0103\u0163it-o, de cel pe care l-a jignit. Oriunde ar merge, nu are con\u015ftiin\u0163a ca p\u00e2r\u00e2\u015f amarnic, de sine \u00eensu\u015fi fiind os\u00e2ndit \u015fi neput\u00e2nd afla c\u00e2t de pu\u0163in\u0103 tihn\u0103: c\u0103 \u015fi \u00een pat, \u015fi la mas\u0103, \u015fi \u00een ora\u015f, \u015fi acas\u0103, \u015fi ziua, \u015fi noaptea, \u015fi chiar \u00een vis, i se n\u0103lucesc p\u0103catele s\u0103v\u00e2r\u015fite \u015fi duce via\u0163a lui Cain, \u201esuspin\u00e2nd \u015fi tremur\u00e2nd pe p\u0103m\u00e2nt\u201d (Facere 4, 12), \u015fi are pururea foc adunat \u00eenl\u0103untrul s\u0103u, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie nimeni. A\u015fa p\u0103timesc \u015fi r\u0103pitorii, \u015fi lacomii; a\u015fa p\u0103timesc \u015fi be\u0163ivii \u015fi, pe scurt, \u015fi cei ce vie\u0163uiesc \u00een p\u0103cate: c\u0103 nu poate fi mituit acel jude\u0163 ci, chiar dac\u0103 nu urm\u0103m calea faptei bune, ne \u00eentrist\u0103m totu\u015fi pentru c\u0103 n-o urm\u0103m; \u015fi chiar dac\u0103 urm\u0103m calea r\u0103ut\u0103\u0163ii, o dat\u0103 cu \u00eencetarea pl\u0103cerii p\u0103catului sim\u0163im totu\u015fi durerea lui. S\u0103 nu mai spunem a\u015fadar despre r\u0103ii ce sunt boga\u0163i aici \u015fi drep\u0163ii ce se desfat\u0103 dincolo, c\u0103 e \u201eunu-unu\u201d sau \u201edoi la zero\u201d: c\u0103 drep\u0163ilor \u015fi cele de dincolo \u015fi cele de aici le aduc mult\u0103 pl\u0103cere, iar r\u0103ii \u015fi r\u0103pitorii \u015fi dincolo \u015fi aici sunt pedepsi\u0163i: sunt pedepsi\u0163i aici prin a\u015fteptarea pedepsei de dincolo, \u015fi prin numele r\u0103u pe care \u00eel au \u00eentre to\u0163i, \u015fi prin \u00eens\u0103\u015fi stric\u0103ciunea pricinuit\u0103 sufletului lor de c\u0103tre p\u0103cat; iar dup\u0103 plecarea din aceast\u0103 lume \u00eendur\u0103 chinuri nesuferite. Pe de cealalt\u0103 parte, drep\u0163ii, chiar de vor p\u0103timi aici necazuri f\u0103r\u0103 num\u0103r, se hr\u0103nesc cu n\u0103dejdile cele bune, av\u00e2nd desf\u0103tare curat\u0103, neprimejduit\u0103, neschimb\u0103toare; iar dup\u0103 aceea \u00eei vor primi pe ei, ca \u015fi pe Laz\u0103r, nenum\u0103ratele bun\u0103t\u0103\u0163i cere\u015fti. \u015ei nu \u00eemi spune c\u0103 Laz\u0103r era bubos, ci mi te uit\u0103 c\u0103 avea \u00eenl\u0103untrul s\u0103u un suflet mai de pre\u0163 ca aurul \u2013 mai bine zis nu numai sufletul, ci \u015fi trupul, fiindc\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea trupului nu st\u0103 \u00een mu\u015fchi \u015fi nici \u00een s\u0103n\u0103tate, ci \u00een r\u0103bdarea unor at\u00e2t de mari \u015fi multe chinuri. C\u0103 nu e cineva sc\u00e2rbos dac\u0103 are asemenea r\u0103ni pe trup, ci dac\u0103 are bube f\u0103r\u0103 num\u0103r pe suflet \u015fi nu le \u00eengrije\u015fte nicidecum \u2013 precum era bogatul, care pe din\u0103untru era bubos cu totul. Precum c\u00e2inii lingeau bubele lui Laz\u0103r, a\u015fa \u015fi demonii lingeau p\u0103catele bogatului; \u015fi precum Laz\u0103r tr\u0103ia \u00een foamete de hran\u0103, a\u015fa \u015fi bogatul tr\u0103ia \u00een foamete de toat\u0103 fapta bun\u0103.<\/p>\n

12. Deci, \u015ftiind toate acestea, s\u0103 fim filosofi \u015fi s\u0103 nu zicem c\u0103 \u201edac\u0103 \u00eel iubea Dumnezeu pe cutare, nu l-ar fi l\u0103sat s\u0103 cad\u0103 \u00een s\u0103r\u0103cie\u201d. Tocmai acesta este semnul celei mai mari iubiri: \u201ePe cine iube\u015fte Domnul ceart\u0103; \u015fi bate pe tot fiul pe carele prime\u015fte\u201d (Pilde 3, 12; Evrei 12, 6). \u015ei iar\u0103\u015fi: \u201eFiule, dac\u0103 te apropii s\u0103 sluje\u015fti Domnului, g\u0103te\u015fte sufletul t\u0103u spre ispit\u0103, \u00eendrepteaaz\u0103-\u0163i inima ta \u015fi rabd\u0103\u201d (Sirah 2, 1-2). A\u015fadar, s\u0103 lep\u0103d\u0103m de la noi, iubi\u0163ilor, aceste prejudec\u0103\u0163i nefolositoare \u015fi aceste cuvinte de\u015f\u0103n\u0163ate, fiindc\u0103 s-a zis: \u201eVorba nebuneasc\u0103 \u015fi glumele\u2026 s\u0103 nu ias\u0103 din gura voastr\u0103\u201d (Efeseni 5, 3; 4, 29). Deci, nici noi s\u0103 nu gr\u0103im unele ca acestea, ci chiar, atunci c\u00e2nd vom vedea pe al\u0163ii spun\u00e2ndu-le, s\u0103 le \u00eenchidem gura, s\u0103 ne o\u0163\u0103r\u00e2m la ei cu str\u0103\u015fnicie, s\u0103 le oprim limba neru\u015finat\u0103. Spune-mi, de vezi vreo c\u0103petenie de t\u00e2lhari c\u0103 b\u00e2ntuie \u015fleahurile, \u00eentinz\u00e2nd curse c\u0103l\u0103torilor, pr\u0103d\u00e2nd \u0163arinile, \u00eengrop\u00e2nd aur \u015fi argint \u00een pe\u015fteri \u015fi taini\u0163e, \u00een\u0163\u0103rcuind acolo turme multe,dob\u00e2ndind haine \u015fi robi \u00een num\u0103r mare din pr\u0103d\u0103ciuni \u2013 ei bine, spune-mi, \u00eel ferice\u015fti pentru acea bog\u0103\u0163ie sau \u00eel pl\u00e2ngi pentru dreptatea dumnezeiasc\u0103 ce \u00eel a\u015fteapt\u0103 in viitor? De\u015fi \u00eenc\u0103 nu este prins, nu este dat pe m\u00e2na judec\u0103torului, nu a fost aruncat \u00een pu\u015fc\u0103rie, n-a fost p\u00e2r\u00e2t, nici os\u00e2ndit, ci se desfat\u0103, se \u00eembat\u0103, se bucur\u0103 de bel\u015fug mult; ci totu\u015fi noi s\u0103 nu \u00eel fericim pentru cele de fa\u0163\u0103 \u015fi v\u0103zute, ci s\u0103 \u00eel pl\u00e2ngem pentru cele viitoare \u015fi a\u015fteptate.<\/p>\n

A\u015fa s\u0103 cuge\u0163i \u015fi cu privire la boga\u0163ii lacomi. Ace\u015ftia sunt ni\u015fte t\u00e2lhari de drumul mare, ce prad\u0103 bunurile trec\u0103torilor, \u00eengrop\u00e2nd averile altora \u00een c\u0103m\u0103rile lor ca \u00een ni\u015fte pe\u015fteri \u015fi ascunzi\u015furi t\u00e2lh\u0103re\u015fti.Deci, s\u0103 nu-i fericim pentru cele de fa\u0163\u0103, ci s\u0103 \u00eei pl\u00e2ngem pentru cele ce au s\u0103 vin\u0103, pentru Jude\u0163ul cel \u00eenfrico\u015fat, pentru pedeapsa cea de ne\u00eenl\u0103turat, pentru \u00eentunericul cel mai dinafar\u0103 care va s\u0103-i primeasc\u0103. Chiar dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de multe ori ca t\u00e2lharii s\u0103 scape m\u00e2inilor omene\u015fti, noi s\u0103-L rug\u0103m pe Dumnezeu s\u0103 ne fereasc\u0103 \u015fi pe noi, \u015fi pe vr\u0103jma\u015fii no\u015ftri, de via\u0163a \u015fi bun\u0103starea blestemat\u0103 a acelora, pe judecata lui Dumnezeu nimeni nu va sc\u0103pa, ci to\u0163i c\u00e2\u0163i vie\u0163uiesc \u00een l\u0103comie \u015fi r\u0103piri vor primi, negre\u015fit, de la D\u00e2nsul pedeapsa meritat\u0103, cea f\u0103r\u0103 de moarte \u015fi f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit. Toate acestea socotindu-le \u00een noi \u00een\u015fine, iubi\u0163ilor, nu pe cei ce vie\u0163uiesc \u00een bog\u0103\u0163ie, ci pe cei ce tr\u0103iesc \u00een fapta bun\u0103 s\u0103-i fericim; nu pe cei afla\u0163i \u00een s\u0103r\u0103cie, ci pe cei st\u0103p\u00e2ni\u0163i de r\u0103utate s\u0103-i pl\u00e2ngem; nu la cele de fa\u0163\u0103 s\u0103 c\u0103ut\u0103m, ci la cele viitoare s\u0103 ne uit\u0103m; nu haina cea dinafar\u0103, ci con\u015ftiin\u0163a fiec\u0103ruia s\u0103 o cercet\u0103m \u015fi, fapta bun\u0103 \u015fi bucuria cea din ispr\u0103vile pl\u0103cute lui Dumnezeu urm\u0103rind, s\u0103 r\u00e2vnim lui Laz\u0103r, at\u00e2t boga\u0163ii c\u00e2t \u015fi s\u0103racii. C\u0103 nu una, dou\u0103 sau trei lupte pentru fapta bun\u0103 a r\u0103bdat, ci mai multe \u2013 vorbesc de s\u0103r\u0103cie, de boal\u0103, de p\u0103r\u0103sire, de faptul c\u0103 a r\u0103bdat toate necazurile \u00eentr-o cas\u0103 care putea s\u0103 i le aline, c\u0103 nu a fost \u00eenvrednicit s\u0103 aud\u0103 nici un cuv\u00e2nt de m\u00e2ng\u00e2iere, c\u0103 vedea pe cel ce \u00eel trecea cu vederea bucur\u00e2ndu-se de at\u00e2ta desf\u0103tare \u2013 \u015fi nu doar c\u0103 se bucura de desf\u0103tare, ci \u015fi tr\u0103ia \u00een r\u0103utate f\u0103r\u0103 a p\u0103\u0163i nimic grozav; c\u0103 nu avea nici de unde s\u0103 vad\u0103 vreun alt Laz\u0103r, c\u0103 nu putea s\u0103 filosofeze nimic cu privire la \u00eenviere, c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 toate p\u0103timirile oamenii \u00eel \u0163ineau de p\u0103c\u0103tos din pricina necazurilor sale, c\u0103 nu o zi \u2013 dou\u0103 a suferit astfel, ci toat\u0103 via\u0163a, c\u0103 se vedea pe sine \u00eentru acestea, iar pe bogat \u2013 \u00een cele dimpotriv\u0103. Ce dezvinov\u0103\u0163ire vom avea, dar, dac\u0103 Laz\u0103r a r\u0103bdat cu at\u00e2ta b\u0103rb\u0103\u0163ie toate aceste groz\u0103vii, iar noi nu vom r\u0103bda nici m\u0103car jum\u0103tate din acestea? C\u0103 nu po\u0163i, nu po\u0163i ar\u0103ta, nici numi pe altcineva care s\u0103 fi p\u0103timit at\u00e2t de multe \u015fi de mari nenorociri: c\u0103 tocmai de aceea l-a \u015fi dat ca pild\u0103 Hristos, ca \u00een orice nenorocire vom c\u0103dea, v\u0103z\u00e2nd m\u0103sura cea cov\u00e2r\u015fitoare a necazurilor lui Laz\u0103r, s\u0103 primim \u00eendestul\u0103 \u00eemb\u0103rb\u0103tare \u015fi m\u00e2ng\u00e2iere din filosofia \u015fi r\u0103bdarea acestuia. C\u0103 el st\u0103, ca un dasc\u0103l de ob\u015fte al lumii, \u00eenaintea tuturor celor ce p\u0103timesc vreo nenorocire, tuturor \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2ndu-se spre priveli\u015fte \u015fi pe to\u0163i \u00eentrec\u00e2ndu-i prin cov\u00e2r\u015firea necazurilor sale. Pentru toate acestea mul\u0163umind, dar, Iubitorului de oameni Dumnezeu, s\u0103 tragem folos din istorisire, av\u00e2nd \u00een cuget pilda lui Laz\u0103r \u015fi \u00een adun\u0103ri, \u015fi \u00een cas\u0103, \u015fi \u00een pia\u0163\u0103, \u015fi pretutindeni, \u015fi cu toat\u0103 scump\u0103tatea \u00eensu\u015findu-ne bog\u0103\u0163ia ei, ca \u015fi prin necazurile vremii de acum s\u0103 trecem f\u0103r\u0103 \u00eentristare, \u015fi de bun\u0103t\u0103\u0163ile cele viitoare s\u0103 avem parte: de care fie ca noi to\u0163i s\u0103 ne \u00eenvrednicim, cu harul \u015fi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, dimpreun\u0103 cu Care Tat\u0103lui \u015fi Sf\u00e2ntului Duh este slava, cinstea, \u00eenchinarea, acum \u015fi pururea \u015fi \u00een vecii vecilor. Amin.<\/p>\n

Editura Sophia, Bucure\u015fti, 2002<\/em><\/p>\n

__________________________________<\/strong><\/p>\n

1 Termenul de \u201eCalende\u201d definea \u00een calendarul roman cea dint\u00e2i zi a lunii, denumirea fiind adoptat\u0103 \u015fi \u00een R\u0103s\u0103ritul grecofon. \u00eenceputul lunii era s\u0103rb\u0103torit \u00een lumea p\u0103g\u00e2n\u0103 printr-o procesiune nocturn\u0103 de tip dionisiac, care nu putea dec\u00e2t s\u0103 scandalizeze o con\u015ftiin\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103 treaz\u0103. Sf\u00e2ntul Ioan, \u00een Cuv\u00e2ntul s\u0103u la Calende, vorbe\u015fte despre \u201eprivegherile diavole\u015fti \u015fi glumele \u015fi oc\u0103rile \u015fi d\u0103n\u0163uirile cele de noapte \u015fi spectacolul caraghios, care au robit mai abitir dec\u00e2t orice r\u0103zboi cetatea noastr\u0103\u201d, descriere tipic\u0103 a unui astfel de cortegiu, la care, din p\u0103cate, luau parte numero\u015fi cre\u015ftini u\u015furatici. Aceste procesiuni orgiastice au supravie\u0163uit de-a lungul timpului \u00een anumite \u201es\u0103rb\u0103tori\u201d populare, prelungindu-se p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre \u00een feluritele carnavaluri, cum ar fi brazilianul Carioca. Este interesant c\u0103 termenul de \u03c0\u03bf\u03bc\u03c0\u03ae se reg\u0103se\u015fte \u015fi \u00een formula de lep\u0103dare de la Botez: \u201eM\u0103 lep\u0103d de tine, Satana, \u015fi de toate lucrurile tale, \u015fi de toat\u0103 trufia ta\u201d, pe care, de altfel, Sf\u00e2ntul Ioan o recomand\u0103 a fi rostit\u0103 de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd trecem pragul casei. Ei bine, rom\u00e2nescul \u201etrufie\u201d red\u0103 tocmai grecul \u03c0\u03bf\u03bc\u03c0\u03ae \u2013 \u015fi credem c\u0103 este vorba aici de un \u00eentreg mod de via\u0163\u0103, care \u00ee\u015fi afl\u0103 un corespondent apropiat, de exemplu, \u00een via\u0163a de noapte a campusurilor universitare.<\/p>\n

2 Aceste cuvinte au fost rostite \u00een Antiohia, \u00een cursul anului 387.<\/p>\n

3 Este de remarcat c\u0103 \u00een antichitatea greco-latin\u0103 vinul se bea de obicei \u00eendoit cu ap\u0103, consumarea vinului curat fiind socotit\u0103 un obicei barbar (sci\u0163ii, inzii \u015fi mai ales tracii fiind acuza\u0163i de aceasta \u2013 vezi Platon, Legile, ed. Burnet, p. 637, E2; Athenaios, Deipnosophistai, ed. Kaibel (Teubner) 10:29, 12:47) \u015fi un semn de moralitate \u00eendoielnic\u0103, cuv\u00e2ntul \u03ac\u03ba\u03c1\u03b1\u03c4\u03bf\u03c0\u03cc\u03c4\u03b7\u03c2 (b\u0103utor de vin curat, neamestecat) ajung\u00e2nd s\u0103 fie sinonim cu \u201ebe\u0163iv\u201d. Desigur, aceasta era o norm\u0103 deseori \u00eenc\u0103lcat\u0103 \u2013 \u00eens\u0103 vechea repulsie fa\u0163\u0103 de vinul curat a continuat s\u0103 fie prezent\u0103 \u00een scrierile morali\u015ftilor (mai ales cre\u015ftini).<\/p>\n

4 Cu privire la \u00een\u0163elesul exact al cuv\u00e2ntului \u03c0\u03bf\u03bc\u03c0\u03ae, vezi nota 1.<\/p>\n

5 Citatele scripturistice sunt date dup\u0103 edi\u0163ia sinodal\u0103 din 1914, oper\u00e2ndu-se anumite modific\u0103ri acolo unde exegeza Sf\u00e2ntului Ioan o impunea.<\/p>\n

6 \u00cen limbajul teologic tradi\u0163ional rom\u00e2nesc, termenul \u201eisprav\u0103\u201d este echivalentul grecescului \u03ba\u03b1\u03c4\u03cc\u03c1\u03b8\u03c9\u03bc\u03b1, care a fost popularizat de filosofia stoic\u0103 \u015fi preluat de acolo \u00een limbajul patristic. Ca defini\u0163ie a lui putem cita pe Arkesilaos (apud Sextus Empiricus, \u00cempotriva gramaticienilor, ed. Mutschmann-Mau (Teubner), 7:154): \u201e\u03ba\u03b1\u03c4\u03cc\u03c1\u03b8\u03c9\u03bc\u03b1 este lucrul s\u0103v\u00e2r\u015fit cu bun temei\u201d; de asemenea \u015fi defini\u0163iile transmise de Arius Didymus \u00een lucrarea Despre \u015fcolile filosofice (ed. Mullach \u00een FPG vol. 2, p. 73): \u201e\u03ba\u03b1\u03c4\u03cc\u03c1\u03b8\u03c9\u03bc\u03b1 este s\u0103v\u00e2r\u015firea a ceea ce se cuvine\u201d \u015fi \u201eceea ce este lucrat dup\u0103 \u00eendreptarul virtu\u0163ii\u201d.<\/p>\n

7 \u00cen limbajul teologic tradi\u0163ional rom\u00e2nesc, expresia \u201efapt\u0103 bun\u0103\u201d este echivalentul grecescului \u03ac\u03c1\u03b5\u03c4\u03ae, \u00een limbajul teologic contemporan \u201evirtute\u201d. O defini\u0163ie limpede a \u201efaptei bune\u201d sau \u201evirtu\u0163ii\u201d ne d\u0103 Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare \u00een Omilia \u00eendemn\u0103toare la sf\u00e2ntul botez (PG 31, 436): \u201eFapta bun\u0103 (virtutea) este abaterea de la r\u0103u \u015fi facerea binelui\u201d; iar Sf\u00e2ntul Ioan Damaschin spune, \u00een lucrarea \u00cempotriva maniheilor (ed. Kotter, Patristische Texte und Studien, 39), c\u0103 fapta bun\u0103 (virtutea) este \u201ea r\u0103m\u00e2ne \u00eentre hotarele propriei firi\u201d; de asemenea \u015fi Grigorie al Nyssei: .Adev\u0103rata fapt\u0103 bun\u0103 (virtute) este binele neamestecat cu r\u0103ul\u201d (Cele opt Cuvinte la Fericiri, PG 44, 1245). \u00eens\u0103 \u201efiin\u0163a tuturor faptelor bune (virtu\u0163ilor) este\u201d, potrivit Sf\u00e2ntului Maxim M\u0103rturisitorul, \u201e\u00censu\u015fi Domnul nostru Iisus Hristos\u201d (Ambigua, PG91,1081).<\/p>\n

8 Joc de cuvinte: \u03b5\u03cd\u03bb\u03ac\u03b2\u03b5\u03b9\u03b1 \u00eenseamn\u0103 at\u00e2t \u201eb\u0103gare de seam\u0103\u201d c\u00e2t \u015fi \u201eevlavie\u201d.<\/p>\n

9 Este un loc comun patristic desemnarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii \u015fi a tr\u0103irii cre\u015ftine drept \u201efilosofie\u201d. Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i afirm\u0103 deseori, viz\u00e2nd pasiunile filosofice ale mediului \u00een care tr\u0103iau, c\u0103 adev\u0103rata filosofie este cre\u015ftinismul, care e mai presus de toate sistemele filosofice p\u0103g\u00e2ne \u015fi totodat\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte \u015fi \u00eempline\u015fte cele mai \u00eenalte n\u0103zuin\u0163e ale acestora.<\/p>\n

10 Pomenite \u015fi \u00een alte scrieri ale Sf\u00e2ntului Ioan (Omiliile la Psalmi, la Matei, la I Corinteni), de unde se vede c\u0103 erau un accesoriu \u201ela mod\u0103\u201d pentru boga\u0163ii vremii, dimpreun\u0103 cu alte obiecte din argint \u2013 mese, sfe\u015fnice, vase. \u00cen Omiliile la Coloseni vorbe\u015fte cu indignare (\u201emi-este ru\u015fine, dar trebuie s-o spun\u201d) de oalele de noapte din argint pe care le \u00eentrebuin\u0163au doamnele din \u00eenalta societate!<\/p>\n

11 Cuv\u00e2ntul \u03ae\u03c4\u03b1\u03b9\u03c1\u03b7\u03ba\u03c9\u03c2 denume\u015fte sodomi\u0163ii pasivi care \u00ee\u015fi vindeau trupul \u00een mod similar prostituatelor.<\/p>\n

12 Citind cuvintele acestea trebuie s\u0103 avem \u00een vedere proasta reputa\u0163ie a oamenilor de teatru, via\u0163a scenic\u0103 fiind pe atunci \u00een cea mai mare parte degenerat\u0103 la nivelul de farse \u015fi comedii licen\u0163ioase, mul\u0163i dintre actorii acestor piese practic\u00e2nd \u00een paralel \u015fi prostitu\u0163ia.<\/p>\n

13 Cuv\u00e2ntul \u03cc\u03c1\u03c7\u03b7\u03c3\u03c4\u03b9\u03ba\u03bf\u03c2 denume\u015fte dansatorii \u015fi actorii de pantomim\u0103.<\/p>\n

15 Mai ira\u0163ionali\/necuv\u00e2nt\u0103tori dec\u00e2t animalele ira\u0163ionale\/necuv\u00e2nt\u0103toare.<\/p>\n

16 \u201eParazit\u201d (\u03c0\u03b1\u03c1\u03ac\u03c3\u03b9\u03c4\u03bf\u03c2 : \u201etovar\u0103\u015f de mas\u0103\u201d) este \u00een acest context profiorul care face parte din anturajul unui om bogat \u015fi influent, dob\u00e2ndind de la acesta diferite favoruri prin lingu\u015firi \u015fi servicii oneroase \u015fi fiindu-i tovar\u0103\u015f de petreceri nedesp\u0103r\u0163it.<\/p>\n

17 Imaginea valurilor este asociat\u0103 de obicei la greci cu furtuna \u015fi \u00eencerc\u0103rile suferite de o corabie pe mare.<\/p>\n

18 Adic\u0103 p\u0103rerea gre\u015fit\u0103 a altora despre noi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul IOAN GUR\u0102 DE AUR Cuv\u00e2ntul I din \u00abOmilii la parabola despre s\u0103racul Laz\u0103r si bogatul nemilostiv\u00bb Cuv\u00e2nt rostit \u00een Antiohia, a doua zi dup\u0103 Calende (1), \u00eempotriva be\u0163ivilor, si a celor ce merg la c\u00e2rciumi, si fac d\u0103n\u0163uiri \u00een cetate; si ca dasc\u0103lul nu trebuie sa lepede pe ucenicii sai, chiar daca deocamdat\u0103 nu <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34],"tags":[],"class_list":["post-12673","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cuvinte-de-invatatura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12673","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12673"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12673\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12673"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12673"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12673"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}