{"id":13264,"date":"2018-11-29T00:22:24","date_gmt":"2018-11-29T03:22:24","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=13264"},"modified":"2018-11-29T12:18:16","modified_gmt":"2018-11-29T15:18:16","slug":"sfantul-apostol-andrei-propovaduitorul-evangheliei-in-scythia-minor-dorogea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/sfantul-apostol-andrei-propovaduitorul-evangheliei-in-scythia-minor-dorogea\/","title":{"rendered":"Sf\u00e2ntul Apostol Andrei, propov\u0103duitorul Evangheliei in Scythia Minor (Dobrogea)"},"content":{"rendered":"

\"\"Pr. Prof. Dr. Acad. Mircea P\u0103curariu<\/strong><\/em><\/p>\n

\u015eirul „sfin\u0163ilor na\u0163ionali” ar putea \u00eencepe cu unul din apostolii M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos, \u015fi anume cu Sf\u00e2ntul Andrei. Acesta, de\u015fi era iudeu de neam, a propov\u0103duit \u00eentr-o parte a p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc, la str\u0103mo\u015fii no\u015ftri geto-daci, \u015fi anume \u00een teritoriile situate pe \u0163\u0103rmul apusean al M\u0103rii Negre (Pontul Euxin).<\/p>\n

Cine era Sf\u00e2ntul Andrei, „cel \u00eent\u00e2i chemat” la apostolie? Era frate al lui Simon Petru, care s-a num\u0103rat, de asemenea, printre cei 12 apostoli ai Domnului, fiind am\u00e2ndoi fiii pescarului lona. Erau originari din Betsaida, localitate situat\u0103 pe \u0163\u0103rmul Lacului Ghenizaret (Marea Galileii), din provincia Galileea, \u00een nordul \u0162\u0103rii Sfinte. Am\u00e2ndoi au fost pescari, al\u0103turi de tat\u0103l lor. Am\u00e2ndoi s-au num\u0103rat printre „ucenicii” Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul, ascult\u00e2nd timp \u00eendelungat predicile acestuia \u00een pustiul Iordanului, cu \u00eendemnuri la poc\u0103in\u0163\u0103 \u015fi cu proorocia despre venirea lui Mesia. De la acesta a auzit Andrei cuvintele „Iat\u0103 Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridic\u0103 p\u0103catul lumii” (Ioan l, 29). A fost \u015fi el martor, al\u0103turi de al\u0163i ucenici, la botezul Domnului \u015fi la cunoscuta convorbire dintre Iisus \u015fi Ioan, \u00eent\u0103rindu-se \u00een convingerea c\u0103 Acesta era Mesia cel prezis de prooroci. A doua zi dup\u0103 botezul Domnului \u00een Iordan, Ioan Botez\u0103torul st\u0103tea pe \u0163\u0103rmul acestui r\u00e2u cu doi dintre ucenicii lui, Andrei \u015fi Ioan (viitorul apostol \u015fi evanghelist), c\u0103rora le spune din nou: „Iat\u0103 Mielul lui Dumnezeu” (Ioan l, 36). Auzind aceast\u0103 m\u0103rturisire, cei doi ucenici au pornit dup\u0103 Iisus, \u00een dorin\u0163a de a-L cunoa\u015fte. Iisus i-a observat \u015fi i-a \u00eentrebat: „Ce c\u0103uta\u0163i?” La care ei au zis: „\u00eenv\u0103\u0163\u0103torule, unde locuie\u015fti?” El le-a zis: „Veni\u0163i \u015fi ve\u0163i vedea”. Au mers deci \u015fi au v\u0103zut unde locuia \u015fi au r\u0103mas la El \u00een ziua aceea (Ioan l, 37-39). Andrei a anun\u0163at apoi \u015fi pe fratele s\u0103u Simon Petru c\u0103 „a g\u0103sit pe Mesia” (Ioan 1,41).<\/p>\n

Chemarea lui Andrei la apostolie s-a petrecut ceva mai t\u00e2rziu. Este relatat\u0103 de Sf\u00e2ntul Apostol \u015fi Evanghelist Matei prin cuvintele: „Pe c\u00e2nd (Iisus) umbla pe l\u00e2ng\u0103 Marea Galileii, a v\u0103zut doi fra\u0163i, pe Simon ce se nume\u015fte Petru \u015fi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja \u00een mare, c\u0103ci erau pescari. \u015ei le-a zis: „Veni\u0163i dup\u0103 Mine \u015fi v\u0103 voi face pescari de oameni”. Iar ei, \u00eendat\u0103 l\u0103s\u00e2nd mrejele, au mers dup\u0103 El” (Matei 4, 18-20 \u015fi Marcu l, 16-18).<\/p>\n

Sfintele Evanghelii mai pomenesc pe Sf\u00e2ntul Andrei doar de dou\u0103 ori: la \u00eenmul\u0163irea p\u00e2inilor, dincolo de Marea Galileii, c\u00e2nd el a \u00een\u015ftiin\u0163at pe M\u00e2ntuitorul c\u0103 acolo, \u00een mul\u0163ime, era un b\u0103iat care avea cinci p\u00e2ini de orz \u015fi doi pe\u015fti (Ioan 6, 8-9), iar a doua oar\u0103, dup\u0103 \u00eenvierea lui Laz\u0103r c\u00e2nd, \u00eempreun\u0103 cu Filip, au \u00een\u015ftiin\u0163at pe Domnul c\u0103 ni\u015fte elini (greci), veni\u0163i \u00een Ierusalim cu prilejul s\u0103rb\u0103toririi Pa\u015ftelui iudaic, voiau s\u0103-L vad\u0103 (Ioan 12, 20-22). Al\u0103turi de ceilal\u0163i ucenici, a fost trimis \u015fi Andrei de c\u0103tre M\u00e2ntuitorul la propov\u0103duire (Matei 10 \u015fi urm). L-a \u00eenso\u0163it pe M\u00e2ntuitorul pe drumurile \u0162\u0103rii Sfinte, a fost martor la minunile pe care le-a s\u0103v\u00e2r\u015fit, a ascultat cuvintele Sale de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u015fi parabolele pe care le-a rostit \u00een fa\u0163a mul\u0163imilor, a suferit al\u0103turi de ceilal\u0163i apostoli, atunci c\u00e2nd Domnul a fost prins, judecat, chinuit \u015fi apoi r\u0103stignit pe cruce; s-a bucurat al\u0103turi de ei c\u00e2nd a aflat de minunea \u00eenvierii din mor\u0163i \u015fi L-a v\u0103zut pe Domnul \u00eenviat \u00een prima zi, \u015fi dup\u0103 opt zile, apoi la ar\u0103tarea din Galileea, c\u00e2nd au primit porunca predic\u0103rii Evangheliei la toate neamurile (Matei 28,19).<\/p>\n

\u00cen urma poruncii Domnului, de a vesti Evanghelia la toate neamurile, dup\u0103 pogor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt \u015fi \u00eentemeierea Bisericii cre\u015ftine la Ierusalim, \u00een ziua Cincizecimii din anul 30, Sfin\u0163ii Apostoli \u015fi apoi ucenicii lor, au \u00eenceput s\u0103 predice noua \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 adus\u0103 \u00een lume de M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos. Potrivit tradi\u0163iei \u015fi celor scrise de unii istorici \u015fi teologi din primele veacuri cre\u015ftine, Sf\u00e2ntul Apostol Andrei a fost primul propov\u0103duitor al Evangheliei la getodaci, \u00een teritoriul dintre Dun\u0103re \u015fi Marea Neagr\u0103 – cunoscut pe atunci sub numele de Scythia (Sci\u0163ia), dar \u015fi \u00een teritoriile de dincolo de Prut, \u00een nordul M\u0103rii Negre. Dar p\u00e2n\u0103 a ajunge aici, el a predicat \u00een Asia Mic\u0103, de unde s-a \u00eendreptat spre teritoriile amintite de la Dun\u0103re \u015fi Marea Neagr\u0103. Trebuie s\u0103 not\u0103m c\u0103 \u00een aceste teritorii, locuite de geto-daci, prin secolele VII-VI \u00ee. Hr. s-au a\u015fezat coloni\u015fti greci, care au \u00eentemeiat cunoscutele cet\u0103\u0163i de pe \u0163\u0103rmul apusean al M\u0103rii Negre: Tyras (Cetatea Alb\u0103), Histria (Istria), Tomis (Constan\u0163a), Callatis (Mangalia) \u015fi altele. Spre sf\u00e2r\u015fitul secolului al IV-lea \u00ee. Hr. s-au a\u015fezat aici triburi de sci\u0163i, popula\u0163ie nomad\u0103 de origine iranian\u0103, care au fost asimila\u0163i cu timpul de autohtoni; ei au dat \u00eens\u0103 teritoriului respectiv numele de „Sci\u0163ia” (Scythia). Mai t\u00e2rziu, teritoriile de pe \u0163\u0103rmul apusean al M\u0103rii Negre, p\u00e2n\u0103 \u00eenspre gurile Bugului, au f\u0103cut parte din statul geto-dac condus de regele Burebista (sec. I, \u00ee. Hr.), dar \u00een anul 28 cet\u0103\u0163ile grece\u015fti de aici au acceptat protectoratul statului roman, \u00een anul 46 d. Hr., \u00eentreg teritoriul dintre Dun\u0103re \u015fi Marea Neagr\u0103 a fost cucerit de romani \u015fi anexat la provincia Moesia Inferior (Bulgaria r\u0103s\u0103ritean\u0103 de azi), iar \u00een anul 297, \u00een timpul \u00eemp\u0103ratului roman Diocle\u0163ian, a devenit provincie aparte, sub numele de Scythia Minor (Sci\u0163ia Mic\u0103).<\/p>\n

Anexarea acestui teritoriu – inclusiv a cet\u0103\u0163ilor grece\u015fti pomenite mai sus -, \u00een cultura \u015fi formele de via\u0163\u0103 grece\u015fti \u015fi apoi romane, a oferit condi\u0163ii prielnice pentru predica Sf\u00e2ntului Apostol Andrei. A\u015fa cum ar\u0103tam mai sus, tradi\u0163ia despre predica sa \u00een Sci\u0163ia apare \u00een c\u00e2teva lucr\u0103ri scrise \u00een primele veacuri cre\u015ftine. De pild\u0103, \u00een lucrarea Despre apostoli a lui Hipolit Romanul, mort \u00een timpul persecu\u0163iei \u00eemp\u0103ratului Decius (249-251), iar \u00een secolul IV \u00een Istoria bisericeasc\u0103 a episcopului Eusebiu din Cezareea Palestinei (339\/340) care o preluase de la un alt mare teolog, Origen din Alexandria (254). Iat\u0103 ce scria Eusebiu: „Sfin\u0163ii Apostoli ai M\u00e2ntuitorului, precum \u015fi ucenicii lor, s-au \u00eempr\u0103\u015ftiat \u00een toat\u0103 lumea locuit\u0103 pe atunci. Dup\u0103 tradi\u0163ie, lui Toma i-au c\u0103zut sor\u0163ii s\u0103 mearg\u0103 \u00een Par\u0163ia, lui Andrei \u00een Sci\u0163ia, lui Ioan \u00een Asia…”. De altfel, din epistola Sf\u00e2ntului Apostol Pavel c\u0103tre Coloseni (3,11), reiese c\u0103 \u015fi „sci\u0163ii” au putut auzi cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu.<\/p>\n

Tradi\u0163ia c\u0103 Sf\u00e2ntul Apostol Andrei a predicat la sci\u0163i a fost reluat\u0103 mai t\u00e2rziu \u015fi de al\u0163i scriitori biserice\u015fti. De pild\u0103, c\u0103lug\u0103rul Epifanie, \u00een secolul VIII, \u00een Via\u0163a Sf\u00e2ntului Apostol Andrei, scria c\u0103 \u00eentre popoarele evanghelizate de el se num\u0103rau \u015fi sci\u0163ii. In a\u015fa numitul Sinaxar al Bisericii constantinopolitane se preciza c\u0103 acest apostol „a predicat \u00een Pont, Tracia \u015fi Sci\u0163ia”. \u00cen acela\u015fi Sinaxar se afl\u0103 o alt\u0103 \u015ftire, potrivit c\u0103reia, Sf\u00e2ntul Andrei ar fi hirotonit ca episcop de Odyssos sau Odessos (Varna de azi, \u00een Bulgaria), pe un ucenic al s\u0103u cu numele Amplias (Ampliat), pe care Biserica Ortodox\u0103 \u00eel pr\u0103znuie\u015fte \u00een fiecare an la 31 octombrie. Mult mai t\u00e2rziu, scriitorul bizantin Nichifor Calist (secolul al XlV-lea) scria c\u0103 Sf\u00e2ntul Apostol Andrei a trecut din provinciile Asiei Mici (Capadocia, Galatia \u015fi Bitinia) „\u00een pustiurile scitice”, care puteau fi situate fie \u00een Sci\u0163ia Mare (sudul fostei Uniuni Sovietice), fie Sci\u0163ia Mic\u0103 sau Dacia Pontic\u0103, locuit\u0103 de greci, romani \u015fi geto-daci. De altfel, istoricii biserice\u015fti ru\u015fi socotesc c\u0103 Sf\u00e2ntul Apostol Andrei a predicat \u015fi \u00een nordul M\u0103rii Negre. \u00cenv\u0103\u0163atul mitropolit Dosoftei al Moldovei, \u00een cartea sa Via\u0163a \u015fi petrecerea sfin\u0163ilor, scria c\u0103 „Apostolului Andrei i-a revenit (prin sor\u0163i) Bitinia \u015fi Marea Neagr\u0103 \u015fi p\u0103r\u0163ile Propontului, Halcedonul \u015fi Vizantea, unde e acum \u0162arigradul (Constantinopolul n. n.), Tracia \u015fi Macedonia, Tesalia, \u015fi sosind la Dun\u0103re, ce-i zic Dobrogea \u015fi altele ce sunt pe Dun\u0103re, \u015fi acestea toate le-a umblat”.<\/p>\n

\u00cen sprijinul evangheliz\u0103rii teritoriilor de pe \u0163\u0103rmul apusean al M\u0103rii Negre de c\u0103tre Sf\u00e2ntul Andrei vin \u015fi unele colinde, legende \u015fi obiceiuri din Dobrogea \u015fi din st\u00e2nga Prutului, adic\u0103 din Basarabia, care amintesc de trecerea lui prin aceste locuri. Una din aceste colinde pomene\u015fte de „schitul” sau „m\u0103n\u0103stirea” lui Andrei, la care veneau Decebal \u015fi Traian, cel din urm\u0103 ascult\u00e2nd \u015fi slujba s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 acolo. Exist\u0103 apoi c\u00e2teva numiri de ape \u015fi locuri ca „P\u00e2r\u00e2ia\u015ful Sf\u00e2ntului Andrei”, „Apa Sf\u00e2ntului” sau „Pe\u015ftera Sf\u00e2ntului Andrei”, care se vede \u015fi azi \u00een hotarul comunei Ion Corvin, \u00een apropiere de grani\u0163a rom\u00e2no-bulgar\u0103.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 Sf\u00e2ntul Apostol Andrei nu s-a m\u0103rginit numai la predicarea Evangheliei \u015fi la botezul celor pe care i-a adus la Hristos dintre grecii \u015fi geto-dacii din teritoriile amintite, ci el a hirotonit pe unii dintre ei ca episcopi \u015fi preo\u0163i, a\u015fa cum f\u0103cea \u015fi Sf\u00e2ntul Apostol Pavel \u00een c\u0103l\u0103toriile sale misionare. Numai a\u015fa se poate explica faptul c\u0103 cea mai veche episcopie cunoscut\u0103 pe teritoriul \u0163\u0103rii noastre este cea de la Tomis (Constan\u0163a de azi). Episcopul (sau episcopii) peste care „\u015fi-a pus m\u00e2inile” Sf\u00e2ntul Apostol Andrei au hirotonit, la r\u00e2ndul lor, al\u0163i episcopi, preo\u0163i sau diaconi pentru noile comunit\u0103\u0163i cre\u015ftine de la Pontul Euxin, ca s\u0103 se asigure „succesiunea” ne\u00eentrerupt\u0103 a preo\u0163iei, \u015fi care au devenit propov\u0103duitori ai noii credin\u0163e, – prin predic\u0103 \u015fi botez – \u00een r\u00e2ndul autohtonilor geto-daci, iar mai t\u00e2rziu daco-romani.<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere caracterul misionar al cre\u015ftinismului din primele veacuri, se poate sus\u0163ine c\u0103 unii dintre cei \u00eencre\u015ftina\u0163i de Sf\u00e2ntul Apostol Pavel \u015fi ucenicii s\u0103i \u00een Peninsula Balcanic\u0103, dar \u015fi dintre cei \u00eencre\u015ftina\u0163i de Sf\u00e2ntul Apostol Andrei \u00een zona apusean\u0103 a M\u0103rii Negre, au dus „vestea cea bun\u0103” despre Iisus Hristos cel \u00eenviat \u015fi \u00een nordul Dun\u0103rii, deci \u00een Dacia propriu-zis\u0103, cunoscute fiind leg\u0103turile care existau \u00eentre locuitorii de pe ambele maluri ale Dun\u0103rii. Prin episcopii, preo\u0163ii \u015fi misionarii veni\u0163i din sudul Dun\u0103rii \u015fi din Orientul Apropiat, ca \u015fi prin cei din r\u00e2ndul localnicilor, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura cre\u015ftin\u0103 \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat noi adep\u0163i, \u00eenc\u00e2t din secolul al IV-lea se poate vorbi de o generalizare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii cre\u015ftine, nu numai \u00een provincia Sci\u0163ia Mic\u0103, ci \u015fi \u00een teritoriile nord-dun\u0103rene, locuite acum de daco-romani, deveni\u0163i apoi rom\u00e2ni, \u00een provincia Sci\u0163ia Mic\u0103, vigoarea cre\u015ftinismului este dovedit\u0103 de num\u0103rul mare de martiri de la sf\u00e2r\u015fitul secolului III \u015fi \u00eenceputul celui urm\u0103tor, ca \u015fi de organizarea bisericeasc\u0103 temeinic\u0103 ce exista aici \u00een secolul IV, cu o episcopie la Tomis – devenit\u0103 apoi Arhiepiscopie -, de teologii de prestigiu care au activat aici, de num\u0103rul mare de bazilici care s-au construit \u00een marile cet\u0103\u0163i de pe \u0163\u0103rmul apusean al M\u0103rii Negre \u00een secolele IV-VI, de multele obiecte cu caracter cre\u015ftin din aceea\u015fi perioad\u0103, descoperite aici.<\/p>\n

Scriitorul bisericesc Nichifor Calist, pe care 1-am mai pomenit, pe baza unor \u015ftiri istorice mai vechi, scrie c\u0103 Sf\u00e2ntul Apostol Andrei a plecat de la noi spre sud, trec\u00e2nd prin Tracia, a ajuns \u00een Bizan\u0163 (viitorul Constantinopol), iar de aici a trecut prin Macedonia \u015fi Tesalia, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een ora\u015ful Patras din Ahaia, deci \u00een Grecia de azi. Acolo a suferit moarte martiric\u0103, fiind r\u0103stignit pe o cruce \u00een form\u0103 de X (numit\u0103 p\u00e2n\u0103 azi „Crucea Sf\u00e2ntului Andrei”). Biserica primar\u0103 a stabilit, \u00eenc\u0103 de pe la sf\u00e2r\u015fitul secolului II, ca dat\u0103 de pr\u0103znuire a p\u0103timirii sale ziua de 30 noiembrie. Nu se cunoa\u015fte anul martiriului s\u0103u; unii istorici \u00eel fixeaz\u0103 \u00een timpul persecu\u0163iei \u00eemp\u0103ratului Nero, prin anii 64-67, al\u0163ii mult mai t\u00e2rziu, pe la sf\u00e2r\u015fitul veacului „apostolic”, \u00een cursul persecu\u0163iei \u00eemp\u0103ratului Domi\u0163ian.<\/p>\n

Moa\u015ftele sale au fost mutate din Patras la Constantinopol, noua capital\u0103 a imperiului roman de R\u0103s\u0103rit, prin anii 356-357, cu prilejul sfin\u0163irii bisericii „Sfin\u0163ii Apostoli”. Mai t\u00e2rziu, Sf\u00e2ntul Ambrozie, episcopul Milanului (c. 339-397), scria c\u0103, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al IV-lea, p\u0103rticele din sfintele sale moa\u015fte au fost oferite bisericilor din Milano, Nola \u015fi Brescia din Italia.<\/p>\n

La c\u00e2\u0163iva ani dup\u0103 Cruciada a patra, din 1204, c\u00e2nd Constantinopolul a fost cucerit de cavalerii apuseni \u015fi s-a creat aici o „Patriarhie latin\u0103” \u00een locul celei ortodoxe, cardinalul Petru din Capua a dispus ca moa\u015ftele Sf\u00e2ntului Andrei s\u0103 fie duse \u00een Italia \u015fi a\u015fezate \u00een catedrala din Amalfi. \u00cen aprilie 1462, \u00een timpul papei Pius II, capul s\u0103u a fost a\u015fezat \u00eentr-o biseric\u0103 din Roma. De aici, pe baza unei hot\u0103r\u00e2ri a Vaticanului, \u00een semn de fr\u0103\u0163ietate cre\u015ftin\u0103, capul s\u0103u a fost restituit Bisericii Ortodoxe a Greciei, fiind a\u015fezat – \u00een cadrul unor festivit\u0103\u0163i religioase – \u00een biserica cu hramul Sf\u00e2ntul Andrei din ora\u015ful Patras.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Apostol Andrei se bucur\u0103 de o cinstire deosebit\u0103 \u00een Bisericile rus\u0103, greac\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103, datorit\u0103 faptului c\u0103 a predicat \u00een teritorii care apar\u0163in azi Rusiei, Greciei \u015fi Rom\u00e2niei. Patriarhia ecumenic\u0103 din Constantinopol \u00eel socote\u015fte chiar ca „\u00eentemeietor” al acestui „scaun apostolic”.<\/p>\n

S\u0103 ne rug\u0103m dar Sf\u00e2ntului Andrei, \u00eencre\u015ftin\u0103torul daco-romanilor, zic\u00e2nd: „Pe propov\u0103duitorul credin\u0163ei la geto-daci \u015fi slujitor al Cuv\u00e2ntului, pe Andrei cel dint\u00e2i chemat s\u0103-l l\u0103ud\u0103m, c\u0103 pe str\u0103mo\u015fii no\u015ftri i-a adus la cuno\u015ftin\u0163a lui Hristos, crucea \u00een m\u00e2ini \u0163in\u00e2nd \u015fi izb\u0103vind din \u00een\u015fel\u0103ciunea vr\u0103jma\u015fului sufletele lor, pe care le-a adus la Dumnezeu ca dar bine primit. Pe acesta, to\u0163i rom\u00e2nii s\u0103-l l\u0103ud\u0103m \u015fi s\u0103-l cinstim, ca s\u0103 se roage ne\u00eencetat lui Hristos Dumnezeu, ca s\u0103 ne fereasc\u0103 de toat\u0103 r\u0103utatea \u015fi s\u0103 m\u00e2ntuiasc\u0103 sufletele noastre”. (Stihira glasului 6 la Utrenia din 30 noiembrie, cu unele adapt\u0103ri).<\/em><\/p>\n

Sursa:\u00a0 Sfin\u0163i daco-rom\u00e2ni \u015fi rom\u00e2ni<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pr. Prof. Dr. Acad. Mircea P\u0103curariu \u015eirul „sfin\u0163ilor na\u0163ionali” ar putea \u00eencepe cu unul din apostolii M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos, \u015fi anume cu Sf\u00e2ntul Andrei. Acesta, de\u015fi era iudeu de neam, a propov\u0103duit \u00eentr-o parte a p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc, la str\u0103mo\u015fii no\u015ftri geto-daci, \u015fi anume \u00een teritoriile situate pe \u0163\u0103rmul apusean al M\u0103rii Negre (Pontul Euxin). Cine <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17],"tags":[],"class_list":["post-13264","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-patericale"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13264","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13264"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13264\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26025,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13264\/revisions\/26025"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13264"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13264"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13264"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}