{"id":15564,"date":"2016-02-13T03:58:09","date_gmt":"2016-02-13T06:58:09","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=15564"},"modified":"2016-02-13T12:11:12","modified_gmt":"2016-02-13T15:11:12","slug":"femeia-canaaneeanca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/femeia-canaaneeanca\/","title":{"rendered":"Femeia canaaneeanc\u0103"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>P\u0103rintele Constantin Galeriu<\/strong> (28 ianuarie 2001)<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00cen numele Tat\u0103lui \u015fi al Fiului \u015fi al Sf\u00e2ntului Duh. Amin.<\/em><br \/>\nVrednicilor de iubire \u015fi dreptm\u0103ritorilor cre\u015ftini \u00een Sf\u00e2nta Biseric\u0103 a Domnului nostru Iisus Hristos,<br \/>\n<em><a href=\"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-content\/uploads\/2013\/02\/Femeia-cananeanca_2.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-full wp-image-15565\" src=\"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-content\/uploads\/2013\/02\/Femeia-cananeanca_2.jpg\" alt=\"Femeia-cananeanca_2\" width=\"525\" height=\"386\" srcset=\"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-content\/uploads\/2013\/02\/Femeia-cananeanca_2.jpg 1000w, https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-content\/uploads\/2013\/02\/Femeia-cananeanca_2-300x220.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 525px) 100vw, 525px\" \/><\/a><\/em>Ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim, precum Bunul Dumnezeu ne-a d\u0103ruit, din dumnezeiescul cuv\u00e2nt al Evangheliei. \u015ei cuv\u00e2ntul pentru ast\u0103zi d\u0103ruit \u015fi r\u00e2nduit este a\u015fa precum l-am ascultat la vremea cuvenit\u0103, iar acum \u00eel readucem \u00een inimile noastre. S\u0103 ascult\u0103m cuv\u00e2ntul dumnezeiesc:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos, Domnul nostru, \u201cie\u015find de acolo (din locul unde se afla, \u00eentr-o comunicare cu fariseii \u015fi c\u0103rturarii, despre care vom spune un cuv\u00e2nt mai pe urm\u0103), a plecat \u00een p\u0103r\u0163ile Tirului \u015fi ale Sidonului (\u00een partea de nord a Israelului, pe litoralul M\u0103rii Mediterane).\u00a0 \u015ei iat\u0103 o femeie cananeanc\u0103 (de alt neam dec\u00e2t cel evreiesc), din acele \u0163inuturi, ie\u015find striga, zic\u00e2nd: Miluie\u015fte-m\u0103, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este r\u0103u chinuit\u0103 de demon.\u00a0 El \u00eens\u0103 nu i-a r\u0103spuns nici un cuv\u00e2nt; \u015fi apropiindu-se, ucenicii Lui \u00cel rugau, zic\u00e2nd: Sloboze\u015fte-o, c\u0103 strig\u0103 \u00een urma noastr\u0103.\u00a0 Iar El, r\u0103spunz\u00e2nd, a zis: Nu sunt trimis dec\u00e2t c\u0103tre oile cele pierdute ale casei lui Israel.\u00a0 Iar ea, venind, s-a \u00eenchinat Lui, zic\u00e2nd: Doamne, ajut\u0103-m\u0103.\u00a0 El \u00eens\u0103, r\u0103spunz\u00e2nd, i-a zis: Nu este bine s\u0103 iei p\u00e2inea copiilor \u015fi s-o arunci c\u00e2inilor.\u00a0 Dar ea a zis: Da, Doamne, dar \u015fi c\u00e2inii m\u0103n\u00e2nc\u0103 din f\u0103r\u00e2miturile care cad de la masa st\u0103p\u00e2nilor lor.\u00a0 Atunci, r\u0103spunz\u00e2nd, Iisus i-a zis: O, femeie, mare este credin\u0163a ta; fie \u0163ie dup\u0103 cum voie\u015fti. \u015ei s-a t\u0103m\u0103duit fiica ei \u00een ceasul acela.\u201d (Matei 15, 21-28)<br \/>\nIubi\u0163ilor, acesta este cuv\u00e2ntul \u015fi momentul de ad\u00e2nc\u0103 revelare, descoperire a uneia dintre cele mai ad\u00e2nci chem\u0103ri de la noi, anume a credin\u0163ei. Tain\u0103 a tainelor, \u00eenceput al virtu\u0163ilor. Mai \u00eent\u00e2i, c\u00e2nd auzim cuv\u00e2ntul: \u201cIe\u015find de acolo\u201d . De unde anume ie\u015fise Iisus? De la o \u00eent\u00e2lnire cu fariseii \u015fi c\u0103rturarii, venind din Ierusalim. \u015ei care \u00eei puseser\u0103 o \u00eentrebare din partea lor r\u0103scolitoare. <!--more-->Anume, L-au \u00eentrebat: \u201cPentru ce ucenicii T\u0103i calc\u0103 datina b\u0103tr\u00e2nilor? C\u0103ci nu-\u015fi spal\u0103 m\u00e2inile c\u00e2nd m\u0103n\u00e2nc\u0103 p\u00e2ine.\u00a0Iar El, r\u0103spunz\u00e2nd, le-a zis: De ce \u015fi voi c\u0103lca\u0163i porunca lui Dumnezeu pentru datina voastr\u0103?\u00a0C\u0103ci Dumnezeu a zis: Cinste\u015fte pe tat\u0103l t\u0103u \u015fi pe mama ta, iar cine va blestema pe tat\u0103 sau pe mam\u0103, cu moarte s\u0103 se sf\u00e2r\u015feasc\u0103.\u00a0 Voi \u00eens\u0103 spune\u0163i: Cel care va zice tat\u0103lui s\u0103u sau mamei sale: Cu ce te-a\u015f fi putut ajuta este d\u0103ruit lui Dumnezeu,\u00a0Acela nu va cinsti pe tat\u0103l s\u0103u sau pe mama sa; \u015fi a\u0163i desfiin\u0163at cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu pentru datina voastr\u0103.\u201d<br \/>\n(Matei 15, 2-6).<br \/>\n\u00cen scurt, ei puneau \u00een fa\u0163a M\u00e2ntuitorului o \u00eentrebare dintr-un anumit a\u015fez\u0103m\u00e2nt al vie\u0163ii. Deci una era tema pe care o puneau ei: de ce nu-\u015fi spal\u0103 omul \u00eenainte de a primi p\u00e2inea\u2026 era o r\u00e2nduial\u0103 fireasc\u0103 a Legii, un anumit mod \u2013 nu doar c\u0103 M\u00e2ntuitorul nu ar fi luat seama \u015fi la acest mod de a vie\u0163ui, dar ei \u00eel fixau \u00een felul lor. Problema lor era aceasta, a unui comportament \u2013 i-am zice ast\u0103zi \u2013 civilizat, dar mai propriu zis pentru s\u0103n\u0103tatea trupeasc\u0103, fireasc\u0103. Atunci M\u00e2ntuitorul le r\u0103spunde: lua\u0163i aminte la aceast\u0103 datin\u0103 a b\u0103tr\u00e2nilor (datin\u0103 dup\u0103 r\u00e2nduiala vie\u0163ii, cum \u00eei \u00eenv\u0103\u0163au b\u0103tr\u00e2nii pe copii). Voi a\u0163i c\u0103lcat porunca lui Dumnezeu de a cinsti pe tat\u0103 \u015fi pe mam\u0103 \u015fi, mai grav, ca s\u0103 fie scuti\u0163i de aceast\u0103 r\u00e2nduial\u0103 sf\u00e2nt\u0103 a iubirii de p\u0103rin\u0163i, fundamental, de om, mai ales de p\u0103rin\u0163i, cum era statornicit\u0103 prin una din poruncile Decalogului \u015fi \u00eencercau s\u0103 se acopere \u00een fa\u0163a p\u0103rin\u0163ilor: iat\u0103, ajutorul pe care trebuia s\u0103 vi-l dau vou\u0103, tat\u0103 \u015fi mam\u0103, l-am dat la templu. Nu mai am de unde. Dar c\u00e2t\u0103 trebuin\u0163\u0103 are Dumnezeu de bani? Ca dovad\u0103, M\u00e2ntuitorul nu s-a atins de bani. Atunci c\u00e2nd a venit oarecine dintre cei care adunau impozitele, birurile, M\u00e2ntuitorul \u015fti\u0163i ce a f\u0103cut: L-a pus pe Petru s\u0103 arunce mreaja \u00een mare, a scos un pe\u015fte \u015fi, din s\u00e2nul pe\u015ftelui a scos un b\u0103nu\u0163 \u015fi a achitat darea.<br \/>\nAtunci, tema \u00eentreb\u0103rii adresate M\u00e2ntuitorului de c\u0103tre farisei \u015fi c\u0103rturari era una de la suprafa\u0163a existen\u0163ei, nu din miezul, din ad\u00e2ncul a\u015fez\u0103rii \u015fi chem\u0103rii noastre. C\u0103ci Iisus zice: \u201cF\u0103\u0163arnicilor, bine a proorocit despre voi Isaia, c\u00e2nd a zis:\u00a0 \u00abPoporul acesta M\u0103 cinste\u015fte cu buzele, dar inima lor este departe de Mine.\u00a0 \u015ei zadarnic M\u0103 cinstesc ei, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi ce sunt porunci ale oamenilor\u00bb.\u00a0 \u015ei chem\u00e2nd la Sine mul\u0163imile, le-a zis: Asculta\u0163i \u015fi \u00een\u0163elege\u0163i:\u00a0Nu ceea ce intr\u0103 pe gur\u0103 spurc\u0103 pe om, ci ceea ce iese din gur\u0103, aceea spurc\u0103 pe om.\u00a0Atunci, apropiindu-se, ucenicii I-au zis: \u015etii c\u0103 fariseii, auzind cuv\u00e2ntul, s-au scandalizat?\u00a0Iar El, r\u0103spunz\u00e2nd, a zis: Orice r\u0103sad pe care nu l-a s\u0103dit Tat\u0103l Meu cel ceresc va fi smuls din r\u0103d\u0103cin\u0103\u201d. Care crede\u0163i c\u0103 este r\u0103sadul acesta? De a fi creat dup\u0103 chipul lui Dumnezeu. R\u0103sadul fundamental al omului e \u00een acest binom (dup\u0103 cuv\u00e2ntul lui Newton), adic\u0103 a fi creat dup\u0103 chip. Dumnezeu \u2013 Chipul \u015fi tu, omule, dup\u0103 chipul lui Dumnezeu. Acesta e r\u0103sadul divin al zidirii \u015fi voca\u0163iei umane. \u201cL\u0103sa\u0163i-i pe ei, a zis Iisus, sunt c\u0103l\u0103uze oarbe orbilor\u201d. Ce cuv\u00e2nt greu! Cei orbi pot s\u0103 asculte de aceste c\u0103l\u0103uze. E o mare tragedie nu numai s\u0103 fii c\u0103l\u0103uz\u0103 oarb\u0103, ci \u015fi eu, care ascult, s\u0103 fiu tot orb, s\u0103 nu deslu\u015fesc \u00eentre bine \u015fi r\u0103u. \u015ei a zis Domnul \u015fi acest cuv\u00e2nt, adeseori \u00eentrebat de noi: \u201cDac\u0103 orb pe orb va c\u0103l\u0103uzi, am\u00e2ndoi vor c\u0103dea \u00een groap\u0103\u201d (Matei 15, 7-14). \u00cen\u0163elegem atunci c\u0103 aceast\u0103 disput\u0103 este una a mergerii la ad\u00e2nc, ca s\u0103 te cuno\u015fti pe tine, omule, s\u0103 fii \u00een stare s\u0103 r\u0103spunzi chem\u0103rii lui Dumnezeu. C\u0103ci din nou a zis Iisus c\u0103tre ucenici: \u201cNu \u00een\u0163elege\u0163i c\u0103 tot ce intr\u0103 \u00een gur\u0103 se duce \u00een p\u00e2ntece \u015fi se arunc\u0103 afar\u0103?\u00a0Iar cele ce ies din gur\u0103 pornesc din inim\u0103 \u015fi acelea spurc\u0103 pe om. C\u0103ci din inim\u0103 ies: g\u00e2nduri rele, ucideri, adultere, desfr\u00e2n\u0103ri, furti\u015faguri, m\u0103rturii mincinoase, hule.\u00a0Acestea sunt care spurc\u0103 pe om, dar a m\u00e2nca cu m\u00e2ini nesp\u0103late nu spurc\u0103 pe om\u201d (Matei 15, 17-20).<br \/>\nAdic\u0103, propriu-zis, cum Psalmistul spusese inspirat, \u201cDumnezeu a pus \u00een vistierii ad\u00e2ncurile\u201d (Ps. 32, 7) \u015fi, iar\u0103\u015fi: \u201cad\u00e2nc pe ad\u00e2nc cheam\u0103\u201d (Ps. 41, 9). Vistieria e s\u00e2nul lui Dumnezeu; ad\u00e2ncul e zidirea noastr\u0103 dup\u0103 chip dumnezeiesc. \u015ei atunci, ad\u00e2nc pe ad\u00e2nc cheam\u0103. Sau a te sim\u0163i cu ad\u00e2ncul din tine \u00een vistieria lui Dumnezeu \u00eenseamn\u0103 a comunica cu El. \u015ei numai aceast\u0103 comunicare din ad\u00e2nc te lumineaz\u0103 \u015fi te a\u015faz\u0103 \u00een adev\u0103r, \u00een adev\u0103rul lucrurilor, cum zice un tropar la sf Nicolae: \u201c\u00cendrept\u0103tor credin\u0163ei \u015fi chip bl\u00e2nde\u0163ilor, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u00eenfr\u00e2n\u0103rii te-au ar\u0103tat pe tine turmei tale adev\u0103rul lucrurilor\u201d. Iar adev\u0103rul e Dumnezeu \u015fi lumina Lui.<br \/>\nAtunci, \u00een disputa aceasta, M\u00e2ntuitorul a ie\u015fit din mijlocul lor cu triste\u0163e\u2026 Era aproape de hotarul de nord al Israelului, \u015fi a trecut dincolo, \u00een p\u0103r\u0163ile Tirului \u015fi ale Sidonului, dou\u0103 cet\u0103\u0163i pe care M\u00e2ntuitorul le-a mai numit, zic\u00e2nd tot c\u0103tre farisei \u015fi c\u0103rturari: \u201cDac\u0103 s-ar fi f\u0103cut \u00een Tir \u015fi \u00een Sidon minunile din mijlocul vostru, de mult s-ar fi poc\u0103it\u201d (Matei 11, 21). Erau dou\u0103 cet\u0103\u0163i din lumea aceea antic\u0103, pe care nu se cuvine s\u0103 o numim dup\u0103 graiul nostru obi\u015fnuit, p\u0103g\u00e2n\u0103, adic\u0103 desp\u0103r\u0163it\u0103 de Dumnezeu. Nimic nu cade din bra\u0163ele lui Dumnezeu. Cazi numai tu, cu cugetul, cu con\u015ftiin\u0163a ta. Dar \u201cal Domnului este p\u0103m\u00e2ntul \u015fi plinirea lui\u201d (Ps. 23, 1).<br \/>\n\u015ei a trecut M\u00e2ntuitorul \u00een p\u0103r\u0163ile Tirului \u015fi ale Sidonului \u015fi s\u0103 ascult\u0103m acum cu deosebit\u0103 luare aminte, pentru c\u0103 ni se descoper\u0103 c\u0103 tocmai de acolo, dup\u0103 ce s-a desp\u0103r\u0163it pentru o clip\u0103, trupe\u015fte, fizic, de farisei \u015fi c\u0103rturari, iat\u0103, acolo iese \u00een fa\u0163a Lui o femeie hanaaneeanc\u0103. Dup\u0103 evanghelia sf\u00e2ntului Marcu spune p\u0103g\u00e2n\u0103. P\u0103g\u00e2ni erau numi\u0163i de c\u0103tre evrei \u00eendeosebi grecii, \u015fi pentru c\u0103 se \u00eenchinau la idoli, dar \u015fi pentru c\u0103 de cur\u00e2nd fusese pe acolo imperiul elenist, de la Alexandru Macedon. \u015ei \u00eentruc\u00e2t elinii vroiau s\u0103 introduc\u0103 un fel de cult al zeit\u0103\u0163ilor lor, \u015fi evreii \u00ee\u015fi p\u0103strau legea lor, ne aducem aminte de fra\u0163ii Macabei, care s-au jertfit pentru legea lui Dumnezeu. De aceea, acea femeie hanaaneeanc\u0103, spun interpre\u0163ii, era o grecoaic\u0103. \u00cen p\u0103r\u0163ile Tirului \u015fi ale Sidonului erau desp\u0103r\u0163ite neamurile \u2013 Galileea neamurilor. Mai ales, fiind \u015fi la hotar cu Marea Mediteran\u0103, c\u0103l\u0103toreau, era o mare plin\u0103 de cor\u0103bii\u2026 \u015fi aceast\u0103 femeie, siro-fenician\u0103, ca localitate, dar de neam grec, a venit \u00een calea M\u00e2ntuitorului \u015fi a strigat: \u201cMiluie\u015fte-m\u0103, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este r\u0103u chinuit\u0103 de demon.\u00a0 El \u00eens\u0103 nu i-a r\u0103spuns nici un cuv\u00e2nt\u201d. Iisus tace. \u015ei noi \u015ftim: t\u0103cerea lui Dumnezeu e \u015fi r\u0103spuns. C\u00e2nd M\u00e2ntuitorul, \u00een gr\u0103dina Ghetsimani, S-a rugat: \u201cAvva P\u0103rinte, toate sunt \u0162ie cu putin\u0163\u0103. Dep\u0103rteaz\u0103 paharul acesta de la Mine. Dar nu ce voiesc Eu, ci ceea ce voie\u015fti Tu\u201d\u00a0(Marcu 14, 36), a t\u0103cut P\u0103rintele ceresc. Acum Iisus, la fel, tace. Sf\u00e2ntul Ignatie Purt\u0103torul de Dumnezeu spune c\u0103 t\u0103cerea e graiul ve\u015fniciei, graiul cerescului, al divinului. \u015ei acolo sunt graiuri, auzite \u00een taina aceasta, pe care noi o numim t\u0103cere. N-a r\u0103spuns nici un cuv\u00e2nt Iisus. Atunci, ucenicii intr\u0103 ei \u00een aceast\u0103 a\u015fezare \u2013 o repet: Iisus, femeia hanaaneeanc\u0103 \u00een fa\u0163a Lui, ucenicii. Femeia s-a rugat: Fiule al lui David, ai mil\u0103\u2026 \u00cenc\u0103 un g\u00e2nd: Fiule al lui David \u2013 aceast\u0103 femeie a c\u0103rei fiic\u0103 era chinuit\u0103 de demon, de o suferin\u0163\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare\u2026 A\u015feza\u0163i-v\u0103 fiecare \u00een clipa aceasta \u00een starea unei mame \u015fi a unei copile bolnave, \u015fi ea, de\u015fi p\u0103g\u00e2n\u0103, \u00cel nume\u015fte Fiul lui David. \u00censeamn\u0103 c\u0103 ea, de c\u00e2nd era bolnav\u0103 fiica ei, alerga oriunde \u2013 la medici, la \u00een\u0163elep\u0163i, cumva, la vreun preot din legea lor; fiind la hotarul lui Israel, \u015fi la evrei. \u015etia c\u0103 un descendent din David, Mesia, trimisul lui Dumnezeu, va veni \u00een lume. \u015ei atunci, ea a\u015fa strig\u0103: Fiul lui David, Mesia, Doamne, ai mil\u0103 de mine. Iisus tace. Atunci, \u00een aceast\u0103 a\u015fezare, intervin ucenicii. \u015ei ucenicii \u00cel roag\u0103: Iat\u0103, sloboze\u015fte-o, strig\u0103 \u00een urma noastr\u0103. Interven\u0163ia lor, dac\u0103 vre\u0163i, nu e cuvenit s\u0103 spun \u00een predic\u0103, dar, pentru \u00een\u0163elesul nostru, ca \u00eentr-o scen\u0103, cum intervin at\u00e2tea glasuri, at\u00e2tea prezen\u0163e, at\u00e2tea con\u015ftiin\u0163e, fiecare cu a\u015fezarea, cu chemarea, cu dorul, cu \u015ftiin\u0163a, cu priceperea, cuno\u015ftin\u0163a, virtutea ei. Deci dup\u0103 femeie, M\u00e2ntuitorul, apoi ucenicii, \u015fi c\u00e2nd zic ucenicii: sloboze\u015fte-o, strig\u0103 \u00een urma noastr\u0103, Iisus, din nou, intervine. \u015ei ce spune: Nu sunt trimis dec\u00e2t la oile cele pierdute ale casei lui Israel. R\u0103m\u00e2nem uimi\u0163i c\u00e2nd privim pe de afar\u0103 lucrurile, nu p\u0103trunz\u00e2nd \u00een l\u0103untrul lor. Cum, Doamne, puteau spune ucenicii, nu e\u015fti trimis dec\u00e2t la oile pierdute ale casei lui Israel? Dar Tu acum unde e\u015fti? E\u015fti pe alt p\u0103m\u00e2nt. Da, noi \u015ftim, c\u00e2nd i-ai trimis pe cei \u015faptezeci s\u0103 vesteasc\u0103, ne-ai spus: \u201c\u00cen calea p\u0103g\u00e2nilor s\u0103 nu merge\u0163i, \u00een cetate de samarineni s\u0103 nu intra\u0163i. Mai cur\u00e2nd merge\u0163i la oile cele pierdute ale casei lui Israel\u201d (Matei 10, 5; Luca 10, 1). Iar acum, Tu spui: Nu sunt trimis dec\u00e2t la oile cele pierdute ale casei lui Israel. Totu\u015fi, acum, e\u015fti \u00een p\u0103r\u0163ile Tirului \u015fi ale Sidonului. Cum stau lucrurile, care e t\u00e2lcul din toat\u0103 aceast\u0103 a\u015fezare \u015fi rea\u015fezare, \u00eempletire \u015fi \u00eemplinire? Da, pentru c\u0103 a\u015fa se socotea \u00een s\u00e2nul lui Israel, c\u0103 Mesia e trimisul lui Dumnezeu pentru Israel. Iar acum M\u00e2ntuitorul \u2013 o, Doamne, ce pedagogie divin\u0103 se dezv\u0103luie aici! \u2013 pe de o parte le r\u0103spunde lor ca \u015fi cum ar fi vorbit \u00een numele fariseilor \u015fi al c\u0103rturarilor cu care se \u00eent\u00e2lnise pu\u0163in mai \u00eenainte, \u015fi dintre care plecase. A ie\u015fit de acolo \u015fi a venit aici, \u00een lumea acestora care-s dincolo de Israel, dar \u00cel c\u0103utau. Iat\u0103, acea femeie p\u0103g\u00e2n\u0103 \u00cel \u015fi recunoa\u015fte, c\u0103 e Fiul lui David. Deci \u00een graiul lor, al fariseilor \u015fi c\u0103rturarilor le r\u0103spunde. \u00cei prinde \u015fi pe ei \u00een acest a\u015fez\u0103m\u00e2nt. Observa\u0163i? \u00cen aceast\u0103 arie, \u00een acest loc dumnezeiesc, cu adev\u0103rat, atotcuprinz\u0103tor. \u00cenc\u00e2t, cum sesiz\u0103m, \u015fi ierta\u0163i c\u0103 m\u0103 repet: vorbe\u015fte hanaaneeanca, vorbe\u015fte El, apoi ucenicii, dar \u00eei pune \u015fi pe farisei \u015fi c\u0103rturari, c\u0103ci vorbele Lui nu erau ale Lui: \u201cNu sunt trimis dec\u00e2t c\u0103tre oile pierdute ale casei lui Israel\u201d. Dar El a fost trimis c\u0103tre toat\u0103 lumea. \u00cens\u0103 ei credeau c\u0103 numai pentru ei. \u015ei atunci, din nou, \u00een aceast\u0103 confruntare de inimi, de con\u015ftiin\u0163e, c\u00e2nd femeia aude, permanent vie \u00een con\u015ftiin\u0163a ei, at\u00e2t de vie precum vom vedea, ea vine \u00een fa\u0163a M\u00e2ntuitorului, cade \u00een genunchi, se pr\u0103bu\u015fe\u015fte \u015fi strig\u0103: Doamne, ajut\u0103-m\u0103, nu m\u0103 l\u0103sa! \u015ei cu tot strig\u0103tul ei, at\u00e2t de r\u0103scolitor, sf\u00e2\u015fietor \u00een acela\u015fi timp. \u015ei Iisus, o nou\u0103 prob\u0103, o nou\u0103 \u00eencercare: \u00een lini\u015ftea lui dumnezeiasc\u0103, \u00een senin\u0103tatea, serenitatea Lui, \u00eei spune: Femeie, nu se cuvine s\u0103 iei p\u00e2inea fiilor \u015fi s-o arunci c\u00e2inilor. Textul grecesc spune, mai precis: c\u0103\u0163eilor. Cu adev\u0103rat, uimirea este la culme. Un asemenea r\u0103spuns\u2026 nici nu \u015ftii la ce s\u0103 te a\u015ftep\u0163i.<br \/>\nDe unde era acest cuv\u00e2nt care, \u00een gura M\u00e2ntuitorului, \u00een gura Iubirii supreme, s\u0103 r\u0103spund\u0103 unui suflet at\u00e2t de chinuit, zdrobit. Cine, Doamne, sunt st\u0103p\u00e2nii \u015fi cine sunt c\u00e2inii? \u00cen lumea aceasta, care e una, Doamne, a Ta. Oricare din lumea aceasta care se va socoti st\u0103p\u00e2n \u015fi pe ceilal\u0163i s\u0103-i fac\u0103 drept c\u00e2ini\u2026 \u015fi din nefericire \u00een istorie de at\u00e2tea ori a fost a\u015fa. S\u0103 nu mai fie! \u015ei r\u0103spunsul, iubi\u0163ilor, iar\u0103\u015fi, e at\u00e2t de uimitor. Totul, \u00eentr-o lumin\u0103 negr\u0103it\u0103. Atunci, femeia, \u00eeng\u0103dui\u0163i\u2026 Care din femeile de aici, chiar \u015fi b\u0103rba\u0163i, la o asemenea provocare, cine ar fi r\u0103spuns a\u015fa? Nu le judec\u0103m. Numai c\u00e2nd spunem: dar ce, Doamne, eu sunt c\u00e2ine sau c\u0103\u0163ea? Or, ce-a r\u0103spuns ea? Da, Doamne, adev\u0103rat, Doamne, dar \u015fi c\u00e2inii m\u0103n\u00e2nc\u0103 m\u0103car din f\u0103r\u00e2miturile care cad de la masa st\u0103p\u00e2nilor lor. R\u0103spunsul e uluitor; e inspirat din partea celui care, El cel dint\u00e2i, d\u0103duse pilda aceasta. El, care, cum va spune sf\u00e2ntul Pavel mai pe urm\u0103, \u201cDumnezeu fiind \u00een chip, n-a socotit o \u015ftirbire a fi El \u00eentocmai cu Dumnezeu, ci S-a de\u015fertat pe Sine, chip de rob lu\u00e2nd, f\u0103c\u00e2ndu-Se asemenea oamenilor, \u015fi la \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare afl\u00e2ndu-Se ca un om,\u00a0S-a smerit pe Sine, ascult\u0103tor f\u0103c\u00e2ndu-Se p\u00e2n\u0103 la moarte, \u015fi \u00eenc\u0103 moarte pe cruce (Filipeni 2, 6-8). Pe cruce \u00een vremea aceea numai robii, sclavii erau executa\u0163i. Deci \u00een starea cea din urm\u0103. Atunci, cu adev\u0103rat, femeia avea \u00een fa\u0163a ei pe acela care, Fiul lui Dumnezeu, Domn al vie\u0163ii, luase chipul robului, l\u0103s\u00e2ndu-se la puterea st\u0103p\u00e2nilor. Ea, ca s\u0103 r\u0103spund\u0103: Iat\u0103, \u015fi c\u00e2inii m\u0103n\u00e2nc\u0103 m\u0103car din firmituri. Doamne, d\u0103-mi din firmiturile puterii Tale, d\u0103ruie\u015fte puterea ta acelor st\u0103p\u00e2ni, tuturor, numai dac\u0103 ei vor \u015fti c\u0103 acea putere este a robului, a sclavului, nu a celui ce cu puterea lui nu \u015ftie ce s\u0103 fac\u0103.<br \/>\n\u015ei r\u0103spunsul acesta\u2026 Atunci, s-a revelat, iubi\u0163ilor, \u00een r\u0103spunsul, \u015fi aici s\u0103 fim iar\u0103\u015fi cu luare aminte, nu numai sentimental, ci \u015fi ad\u00e2nc, nu numai la virtute \u015fi la cuno\u015ftin\u0163\u0103, ci \u015fi mai ad\u00e2nc, c\u0103 \u00eent\u00e2i e cuno\u015ftin\u0163a de Dumnezeu, spun P\u0103rin\u0163ii, cuno\u015ftin\u0163a adev\u0103rului, \u015fi care se prime\u015fte prin virtute, prin smerenie, credin\u0163\u0103 \u015fi dragoste. Atunci, femeia, cu adev\u0103rat a revelat \u00een ad\u00e2nc taina credin\u0163ei. Credin\u0163a, iubi\u0163ilor, e \u00eenceputul virtu\u0163ilor, maica virtu\u0163ilor, ad\u00e2ncul virtu\u0163ilor. E calea cunoa\u015fterii lui Dumnezeu. Avem ra\u0163iune, logic\u0103, ne-a dat Dumnezeu \u015fi aceasta, s\u0103 cunoa\u015ftem lumea aceasta. Ne-a dat sim\u0163urile prin care, dac\u0103 vre\u0163i, o pip\u0103im, o percepem, ne-a dat mintea prin care o p\u0103trundem, o judec\u0103m, dar mai ad\u00e2nc, ad\u00e2ncul ad\u00e2ncurilor, al sufletului, e spiritul, inima. \u015ei ochiul inimii e credin\u0163a. Zicea sf\u00e2ntul Grigorie Cuv\u00e2nt\u0103torul de Dumnezeu: trei lucruri cere Dumnezeu de la om: credin\u0163a de la suflet, adev\u0103rul de la limb\u0103 \u015fi \u00eenfr\u00e2narea de la trup \u2013 ca s\u0103 po\u0163i s\u0103 ajungi s\u0103-L cuno\u015fti pe Dumnezeu, s\u0103 comunici cu El, s\u0103 te \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fti de El, din puterea Lui, din darurile Lui.<br \/>\n\u015ei aceast\u0103 femeie avea acest dar, al credin\u0163ei. Suferin\u0163a ei pentru copila ei, \u00eendelungat\u0103 suferin\u0163\u0103. Iar\u0103\u015fi, parc\u0103 \u00een sensul negativ, ad\u00e2nc al ad\u00e2ncurilor suferin\u0163ei. Una e s\u0103 suferi \u00een trup. Cel pu\u0163in, \u00ee\u0163i vezi boala, te duci, \u0163i-o tratezi, judeci asupra ei. Dar c\u00e2nd e bolnav \u00een suflet, s\u0103 nu mai fii \u00een stare s\u0103-\u0163i cuno\u015fti suferin\u0163a\u2026 \u201cCalea nebunului e dreapt\u0103 \u00een ochii lui, spune \u00cen\u0163eleptul (adic\u0103 nebunul nu \u015ftie c\u0103-i bolnav), iar \u00een\u0163eleptul cere sfat\u201d. Acea mam\u0103 avea tragismul acestei dureri a durerilor. A\u015fa s-a forjat ad\u00e2nc \u00een ea credin\u0163a.<br \/>\n\u015ei, poate, s-o t\u00e2lcuim pu\u0163in, timp de un minut. Cum dumnezeiescul Maxim M\u0103rturisitorul, a c\u0103rui zi, iat\u0103, de cur\u00e2nd am cinstit-o, ce spune el despre credin\u0163\u0103: Credin\u0163a, dac\u0103 e cuno\u015ftin\u0163a ce nu se poate dovedi (Evrei 11, 1), atunci credin\u0163a e o leg\u0103tur\u0103 mai presus de fire; de firea noastr\u0103. Adic\u0103 firea min\u0163ii \u015fi a trupului cu puterile d\u0103ruite. Trupul cu cele cinci sim\u0163uri, mintea cu judecata, cu logica ei. Atunci, credin\u0163a e mai presus. Cum zice un filosof ast\u0103zi: ea decoleaz\u0103 mai sus de ra\u0163iune. Adic\u0103 \u00een universul infinit. Nu nesocotim ra\u0163iunea, Doamne p\u0103ze\u015fte! E dumnezeiasc\u0103. Dar ra\u0163iunea merge p\u00e2n\u0103 la un loc; ea judec\u0103 cele v\u0103zute \u015fi, cum o spunem mereu: uneltele de m\u0103sur\u0103 ale ra\u0163iunii sunt cele m\u0103rginite \u00een timp \u015fi spa\u0163iu; cele zidite, cele care \u0163in de ce a creat Dumnezeu \u00een timp \u015fi spa\u0163iu, \u00een \u00eenceput; nu din ve\u015fnicie. Care e deosebirea ad\u00e2nc\u0103 \u00eentre Cel nezidit, Cel ve\u015fnic, Dumnezeu, \u015fi noi cei zidi\u0163i, m\u0103rgini\u0163i, vremelnici? E pentru \u015ftiin\u0163a oricui. Or, a\u015fa zice Sf Maxim: credin\u0163a e leg\u0103tura mai presus de fire. C\u00e2nd zice fire, s\u0103 nu uit\u0103m: sunt dou\u0103 firi \u2013 firea lui Dumnezeu, care e nesf\u00e2r\u015fit\u0103, fiin\u0163a nem\u0103rginit\u0103, ve\u015fnic\u0103, \u015fi firea noastr\u0103 zidit\u0103. Deci credin\u0163a mai presus de firea noastr\u0103, dincolo de ceea ce este m\u0103rginit. Credin\u0163a te \u00eenal\u0163\u0103 \u00eentr-un univers mai presus de firea noastr\u0103, te une\u015fte cu firea dumnezeiasc\u0103. De aceea zice un om credincios: Dumnezeu a dat omului credin\u0163a ca El s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een noi. S\u0103 sim\u0163im prezen\u0163a Lui \u00een noi. Cu ochiul acesta, vederea aceasta, sim\u0163irea aceasta a inimii. S\u0103-L sim\u0163im pe El \u00een noi. Deci iat\u0103 ce e credin\u0163a.<br \/>\nAtunci, c\u00e2nd din acest dar al lui Dumnezeu, eu cred \u00een El, \u015fi la ce m\u0103sur\u0103 s\u0103 ajung s\u0103 cred\u2026 Se ridic\u0103 \u00een noi, te \u00eenal\u0163\u0103 credin\u0163a\u2026 \u015ei urm\u0103rim aceast\u0103 suit\u0103 pe care sf Maxim a tr\u0103it-o. \u015ei atunci ajunge omul, prin credin\u0163\u0103, la cunoa\u015fterea lui Dumnezeu \u015fi, prin lucrarea virtu\u0163ilor, c\u00e2nd a ajuns s\u0103 se izb\u0103veasc\u0103 de patimi, s\u0103 rabde \u00eencerc\u0103rile, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ra\u0163iunile virtu\u0163ilor \u015fi chipurile lucr\u0103rilor (c\u00e2nd \u00eencep lucr\u0103rile s\u0103 capete lumina aceasta a virtu\u0163ilor, a darurilor dumnezeie\u015fti, se vede pe fa\u0163a omului, imediat, ca ad\u00e2ncul cerului \u00een ochii unui copila\u015f, \u00een cur\u0103\u0163ie), c\u00e2nd ajungi la dezr\u0103d\u0103cinarea afec\u0163iunii sufletului fa\u0163\u0103 de trup. Dezlegarea sim\u0163urilor de leg\u0103tura numai cu lucrurile sensibile. \u015ei, scurt vorbind, s\u0103 sco\u0163i mintea din cele create \u2013 din firea aceasta menit\u0103 stric\u0103ciunii \u015fi mor\u0163ii \u2013 \u015fi s\u0103-\u0163i une\u015fti firea, prin credin\u0163\u0103 (ca la Sf\u00e2nta \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanie, s\u0103 \u0163i-o \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fti: Fiule al lui Dumnezeu, p\u0103rta\u015f m\u0103 prime\u015fte!). C\u00e2nd te-ai dezlegat de toate acestea, atunci ce se petrece? Zice sf Maxim: credin\u0163a mut\u0103 legea firii tale \u00eentocmai ca pe un munte nemi\u015fcat. Mut\u0103 legea firii. La ce se refer\u0103? Legea firii trupe\u015fti, care e legat\u0103 numai de cele trupe\u015fti. C\u00e2nd M\u00e2ntuitorul a c\u0103utat \u00een smochinul neroditor rod, n-a g\u0103sit \u015fi l-a blestemat: \u201c\u00cen veac s\u0103 nu se mai fac\u0103 rod \u00een tine\u201d. \u015ei a doua zi diminea\u0163a, c\u00e2nd au trecut pe l\u00e2ng\u0103 el, ucenicii \u00cei spun: \u201cSmochinul pe care L-ai judecat asear\u0103 s-a uscat\u201d. \u015ei ce-a r\u0103spuns M\u00e2ntuitorul? Ave\u0163i credin\u0163a lui Dumnezeu! (Marcu 11, 22) A\u015fa e \u00een original: lui Dumnezeu, nu \u00een Dumnezeu, ca \u015fi cum ar pleca de la mine. \u201cC\u0103ci adev\u0103r zic vou\u0103: de ve\u0163i zice muntelui acestuia: Ridic\u0103-te \u015fi te arunc\u0103 \u00een mare, nimic nu-i va fi cu neputin\u0163\u0103 celui care crede\u201d. Auzi\u0163i. Dar ce fel de credin\u0163\u0103? Credin\u0163a lui Dumnezeu. Adic\u0103 legea firii tale s-a mutat. Credin\u0163a a mutat legea firii tale din stric\u0103cios \u00een nestric\u0103cios. Din puterea lumii acesteia. Un medic, un binef\u0103c\u0103tor fac ce pot. Acolo intervine, atunci, legea firii lui Dumnezeu, puterea lui Dumnezeu, \u015fi, cum zice sf Maxim, credin\u0163a mut\u0103 legea firii \u00een legea lui Dumnezeu, Ziditorul, Atotputernicul. Dar c\u00e2nd te-ai dezlegat de orice te sl\u0103b\u0103noge\u015fte \u015fi te \u00eendoie\u015fte. Numai c\u00e2nd am citit ad\u00e2ncimile acestea mi-am dat seama: omul acesta, sf Maxim a tr\u0103it aceasta: dezr\u0103d\u0103cinarea afec\u0163iunii sufletului fa\u0163\u0103 de trup. \u00cencercarea, necazurile, suferin\u0163a\u2026 El pentru credin\u0163a lui \u015fti\u0163i unde a ajuns. \u015ei \u00eemp\u0103ratul era \u00eempotriv\u0103. El n-a clintit. \u015ei ca s\u0103 nu mai vorbeasc\u0103 \u015fi s\u0103 nu mai scrie, i s-a spus: dac\u0103 tu r\u0103m\u00e2i \u00een acest crez care spui c\u0103 e adev\u0103rul, vei suferi urm\u0103toarea pedeaps\u0103: \u0163i se va smulge limba \u015fi \u0163i se va t\u0103ia m\u00e2na dreapt\u0103. Sf. Grigorie Teologul, pe care el \u00eel \u015ftia probabil pe din afar\u0103, spunea c\u0103 Dumnezeu cere adev\u0103rul de la limb\u0103, credin\u0163a de la suflet \u015fi \u00eenfr\u00e2narea de la trup. A fost s\u0103 aleag\u0103 dac\u0103 s\u0103 tac\u0103, s\u0103 nu mai dea m\u0103rturia adev\u0103rului sau s\u0103 i se \u00eeng\u0103duie \u015fi s\u0103 suporte aceast\u0103 m\u0103rturie. \u015ei i s-a t\u0103iat m\u00e2na dreapt\u0103, i s-a scos limba, ca s\u0103 nu mai vorbeasc\u0103. Dar credin\u0163a \u00een el, din ad\u00e2ncul ei a r\u0103mas \u00een lumin\u0103 divin\u0103.<br \/>\n\u00cen\u0163elegem atunci ce \u00eenseamn\u0103 taina credin\u0163ei care mut\u0103 mun\u0163ii. Mut\u0103 legea firii noastre stric\u0103cioase, creat\u0103 \u015fi ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte din lumina divin\u0103. \u015ei atunci tu crezi \u015fi m\u0103rturise\u015fti, cu toat\u0103 fiin\u0163a ta, a\u015fa cum a m\u0103rturisit femeia hanaaneeanc\u0103. C\u00e2nd ea a dat acel r\u0103spuns, \u00een loc s\u0103 se m\u00e2nie, s\u0103 socoteasc\u0103 c\u0103 a fost batjocorit\u0103, dispre\u0163uit\u0103: Doamne, dar \u015fi c\u00e2inii m\u0103n\u00e2nc\u0103 m\u0103car o f\u0103r\u00e2mitur\u0103 de la masa st\u0103p\u00e2nilor. D\u0103-mi o f\u0103r\u00e2mitur\u0103, Doamne, Tu, St\u0103p\u00e2ne! \u015ei Iisus i-a spus: O, femeie, mare este credin\u0163a ta! Fie \u0163ie precum vede\u0163i. \u015ei s-a t\u0103m\u0103duit fiica ei \u00een clipa aceea. Dar ce \u00eencercare, ce prob\u0103, ce m\u0103rturisire, ce punere la \u00eencercare din partea M\u00e2ntuitorului. \u015ei le spune, \u015fi ei \u015fi ucenicilor. Ia m\u0103rturie \u015fi a fariseilor. \u015ei, ca s\u0103 le pun\u0103 \u00een lumin\u0103 ucenicilor, dup\u0103 ce avusese disputa cu fariseii \u015fi c\u0103rturarii: iat\u0103, \u00een aceste locuri, dincolo de hotarele unde am fost, iat\u0103 ce lume ve\u0163i \u00eent\u00e2lni. Pentru c\u0103 \u00eei preg\u0103tea pentru toate neamurile de sub cer. Iat\u0103 ce lume ve\u0163i \u00eent\u00e2lni, ca aceast\u0103 femeie, cu m\u0103rturia aceasta sf\u00e2nt\u0103. De oriunde de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului, de unde sc\u00e2nteiaz\u0103 \u015fi o sc\u00e2nteie care aprinde universul luminos al adev\u0103rului. \u015ei nu \u015ftii pe cine \u00eent\u00e2lne\u015fti.<br \/>\nZilele acestea a venit un cre\u015ftin s\u0103 m\u0103 roage: \u201cP\u0103rinte, am primit o sarcin\u0103 (el e t\u00e2mplar): s\u0103 fac catapeteasma unei biserici\u201d. Noi am primit o biseric\u0103 la Roma, unde sluje\u015fte un preot ortodox \u2013 p\u0103rintele Iuvenalie. La Trei f\u00e2nt\u00e2ni, locul unde a primit martiriul sf. Pavel, capul lui a s\u0103rit de trei ori. El, care a spus ce \u00eenseamn\u0103 credin\u0163a. \u015ei a fost dat\u0103 biserica aceea s\u0103 slujeasc\u0103 un preot ortodox rom\u00e2n. Deci Biserica romano-catolic\u0103 \u00eentr-o comuniune cu noi, rom\u00e2nii. \u015ei t\u00e2mplarul acesta a primit sarcina s\u0103 fac\u0103 o catapeteasm\u0103, pentru c\u0103, \u015fti\u0163i, romano-catolicii nu au altarul ca noi. \u201cM\u0103 cutremur pentru sarcina pe care mi-a dat-o Dumnezeu. Te rog, binecuvinteaz\u0103-m\u0103 \u015fi roag\u0103-te, p\u0103rinte pentru mine\u201d. \u015ei eu m-am cutremurat \u015fi m-am minunat, \u015fi mi-am adus aminte cum iconarii no\u015ftri \u00eent\u00e2i posteau \u015fi se rugau. \u015ei, ca orice lucru bun, trebuie s\u0103-l \u00eencepi cu Dumnezeu. Orice lucru pe care-l fac s\u0103-l primesc cu binecuv\u00e2ntare, cu rug\u0103ciune \u015fi cu post, cu \u00eenfr\u00e2nare de la orice p\u0103timire trupeasc\u0103. Orice lucru pe care-l faci s\u0103-l faci cu ochii credin\u0163ei. S\u0103 \u00eencerc\u0103m ast\u0103zi, la ochii credin\u0163ei canaaneencei, la ochii credin\u0163ei acestui smerit t\u00e2mplar (un om tare cuvios \u015fi smerit), oriunde ne-am afla, a\u015fa s\u0103 \u00eencepem a lucra, cu ochii credin\u0163ei, adic\u0103 s\u0103-L ai pe M\u00e2ntuitorul \u00een fa\u0163\u0103. S\u0103 zici: Doamne, ajut\u0103-m\u0103! S\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 credem. Atunci, ca un r\u0103spuns din partea M\u00e2ntuitorului: mare e credin\u0163a ta, fie \u0163ie precum voie\u015fti. \u00cemplineasc\u0103-se lucrul t\u0103u! Oriunde: \u00een fabric\u0103, \u00een uzine, \u00een birou, \u00een cabinet medical, la \u015fcoal\u0103. Totul s\u0103-l faci cu ochiul credin\u0163ei. Noi a\u015fa credem c\u0103 se m\u00e2ntuie lumea.<br \/>\nO, Doamne, \u00een clipa aceasta noi rostim, ca \u015fi canaaneeanca: Doamne, ajut\u0103-m\u0103! \u015ei f\u0103-ne, Doamne, s\u0103 auzim cuv\u00e2ntul T\u0103u! Omule, de oriunde, f\u0103 a\u015fa. \u015ei, \u201cmare este credin\u0163a ta\u201d. Dac\u0103 ai suferin\u0163e, boli, necazuri\u2026 fie \u0163ie precum voie\u015fti, zice Domnul. Amin<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>P\u0103rintele Constantin Galeriu (28 ianuarie 2001) \u00cen numele Tat\u0103lui \u015fi al Fiului \u015fi al Sf\u00e2ntului Duh. Amin. Vrednicilor de iubire \u015fi dreptm\u0103ritorilor cre\u015ftini \u00een Sf\u00e2nta Biseric\u0103 a Domnului nostru Iisus Hristos, Ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim, precum Bunul Dumnezeu ne-a d\u0103ruit, din dumnezeiescul cuv\u00e2nt al Evangheliei. \u015ei cuv\u00e2ntul pentru ast\u0103zi d\u0103ruit \u015fi r\u00e2nduit este a\u015fa precum l-am ascultat&nbsp;<\/p>\n<p><a class=\"btn btn-style\" href=\"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/femeia-canaaneeanca\/\">Continue Reading&#8230;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34],"tags":[632,631],"class_list":["post-15564","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cuvinte-de-invatatura","tag-cananeanca","tag-parintele-constantin-galeriu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15564","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15564"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15564\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15564"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15564"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15564"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}