![\"Femeia-cananeanca_4\"](\"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-content\/uploads\/2013\/02\/Femeia-cananeanca_4.jpg\")
<\/a><\/p>\n2. Femeia este centrul casei \u015fi al familiei: femeia \u2013 \u00eencep\u00e2nd de fiic\u0103, apoi sor\u0103. apoi so\u0163ie, apoi mam\u0103 \u2013 p\u00e2n\u0103 este bunic\u0103 \u015fi str\u0103bunic\u0103. \u00cen toate aceste st\u0103ri prin care trece normal o femeie, ea este, \u00eentr-un c\u0103min, cea care le \u00eenv\u00e2rte\u015fte pe toate, le \u015ftie pe toate \u015fi le hot\u0103r\u0103\u015fte pe toate. Casa care are o femeie bun\u0103 este a\u015fezat\u0103 totdeauna cu fa\u0163a la soare.<\/p>\n
3. Fericit\u0103 este inima femeii \u00eentoarse la Dumnezeu, fiindc\u0103 numai o astfel de inim\u0103 este cu adev\u0103rat priceput\u0103 \u015fi binevoitoare. Priceperea este frumoas\u0103 la orice fiin\u0163\u0103, dar la femeie ea este \u015fi mai necesar\u0103, fiindc\u0103 ea \u00eencunun\u0103 \u015fi casa celor ce \u00eei vor \u00eendruma pe al\u0163ii. Ea este mama unui \u00eentreg neam care \u00eencepe cu ea.<\/p>\n
4. De c\u00e2nd este \u00eenc\u0103 fiic\u0103 la mama ei, femeia trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163e rostul casei, sub \u00eendrumarea mamei; \u015fi astfel s\u0103 capete deprinderea de a m\u00e2nui toate lucrurile. S\u0103 ajung\u0103 s\u0103 poat\u0103 face chiar \u015fi munca b\u0103rbatului. B\u0103rbatul nu poate face totdeauna \u015fi munca femeii, dar femeia o poate face aproape totdeauna pe a b\u0103rbatului. Dar bine cu adev\u0103rat este numai acolo unde fiecare \u00ee\u015fi face partea pentru care l-a r\u00e2nduit Dumnezeu.<\/p>\n
5. Unde femeia caut\u0103 s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103 \u2013 dispre\u0163uindu-l \u2013 pe b\u0103rbatul ei, acolo totul se tulbur\u0103 \u015fi se r\u0103s-toarn\u0103 \u00een c\u0103minul lor. Tot a\u015fa \u015fi unde b\u0103rbatul o dispre\u0163uie\u015fte \u015fi o nedrep-t\u0103\u0163e\u015fte pe femeia lui. Adev\u0103ratul ziditor al c\u0103sniciei fericite \u015fi al casei lor este dragostea am\u00e2ndurora.<\/p>\n
6. C\u00e2nd femeia este \u00een\u0163eleapt\u0103, h\u0103rnicia b\u0103rbatului este bine \u00eendrumat\u0103 \u015fi cump\u0103tat gospod\u0103rit\u0103. Astfel c\u0103 gospod\u0103ria lor se \u00eenfrumuse\u0163eaz\u0103 necontenit. C\u0103snicia lor se sudeaz\u0103 ne\u00eencetat, iar c\u00e2\u015ftigul lor cre\u015fte mereu mai \u00eendestul\u0103tor. Ce dar de la Dumnezeu este \u00een\u0163elepciunea la o femeie!<\/p>\n
7. C\u00e2nd femeia este nebun\u0103, adic\u0103 nepriceput\u0103, desfr\u00e2nat\u0103, neascult\u0103toare, lene\u015f\u0103, \u00eenfumurat\u0103, g\u00e2lcevitoare \u015fi rea, \u2013 praful \u015fi ruina se alege cel mai cur\u00e2nd din toat\u0103 casa lor, din toat\u0103 averea lor, din toat\u0103 fericirea lor. Cea mai mare pedeaps\u0103 a lui Dumnezeu este o femeie rea.<\/p>\n
8. M\u00e2inile femeii lene\u015fe, risipitoare, vopsite, nepricepute, ascunz\u0103toare, murdare \u015fi tr\u0103g\u0103toare de sfori viclene nimicesc totul. Nimicesc mai \u00eent\u00e2i armonia c\u0103minului ei. Nimicesc avutul \u015fi fericirea so\u0163ului ei. Nimicesc viitorul copiilor ei. Nimicesc m\u00e2ntuirea sufletului ei \u2013 \u015fi al mai cine \u015ftie c\u00e2tor suflete care au nefericirea s\u0103 vin\u0103 \u00een atingere cu ea. Mai vre\u0163i oare dovezi despre acest adev\u0103r? Mai ave\u0163i nevoie \u015fi de altele, pe [l\u00e2ng\u0103 cele pe] care le vede\u0163i zilnic \u00een jurul vostru, pretutindeni, dac\u0103 ave\u0163i ochi? \u015ei dac\u0103 \u015fti\u0163i s\u0103 v\u0103 uita\u0163i cu ei? Ave\u0163i destule acelea!<\/p>\n
9. O via\u0163\u0103 sf\u00e2nt\u0103 \u00een familie \u00eencepe cu femeia, dar \u015fi o via\u0163\u0103 stricat\u0103 \u00eencepe tot cu ea. De aceea femeia r\u0103spunde \u015fi pentru fericirea, \u015fi pentru nefericirea familiei sale. \u015ei pentru prezent, \u015fi pentru viitor. \u015ei pentru m\u00e2ntuirea, \u015fi pentru pierderea alor ei.<\/p>\n
10. Bl\u00e2nde\u0163ea este una din cele dou\u0103 virtu\u0163i pe care \u00censu\u015fi Domnul \u015fi M\u00e2ntuitorul nostru Iisus Hristos ne-a poruncit ca s\u0103 le \u00eenv\u0103\u0163\u0103m de la El, \u2013 ba \u00eenc\u0103 cea dint\u00e2i, \u00eenaintea smereniei (Mt 11, 29). Iar pe aceste dou\u0103 virtu\u0163i trebuie ca cei doi so\u0163i s\u0103 le \u00eenve\u0163e \u015fi s\u0103 le aib\u0103 la fel. Unde so\u0163ul are bl\u00e2nde\u0163e, so\u0163ia s\u0103 aib\u0103 smerenie.<\/p>\n
11. \u00centrebarea bl\u00e2nd\u0103 cap\u0103t\u0103 totdeauna un r\u0103spuns bun \u015fi purtarea bl\u00e2nd\u0103 afl\u0103 totdeauna cuvinte de laud\u0103, \u2013 dup\u0103 cum este scris: \u201eUn r\u0103spuns bl\u00e2nd potole\u015fte m\u00e2nia, dar o vorb\u0103 aspr\u0103 o a\u0163\u00e2\u0163\u0103…\u201d<\/p>\n
12. Via\u0163a noastr\u0103 este plin\u0103 de r\u0103spunsuri. Aceste r\u0103spunsuri sunt, de fapt, r\u0103spunderile fa\u0163\u0103 de chem\u0103rile datoriilor pe care le avem prin \u00eens\u0103\u015fi existen\u0163a noastr\u0103 aici \u015fi a\u015fa. \u00cen primul r\u00e2nd fa\u0163\u0103 de Dumnezeul nostru. \u00cen al doilea r\u00e2nd fa\u0163\u0103 de Lucrarea Lui. \u00cen al treilea r\u00e2nd fa\u0163\u0103 de fra\u0163ii \u015fi semenii no\u015ftri \u2013 \u015fi abia \u00een al patrulea r\u00e2nd fa\u0163\u0103 de noi \u00een\u015fine. Dar fericirea cea de a patra depinde de cele trei dinaintea ei.<\/p>\n
13. Bl\u00e2nde\u0163ea este totdeauna o ascultare bun\u0103. Nu exist\u0103 o ascultare bun\u0103 care s\u0103 fie r\u0103stit\u0103 \u015fi potrivnic\u0103. Iar dac\u0103 totu\u015fi exist\u0103, aceasta este o sil\u0103 chinuitoare, o ur\u0103 neputincioas\u0103 ori o batjocur\u0103 ambi\u0163ioas\u0103, \u2013 \u015fi nu o ascultare bun\u0103.<\/p>\n
14. Ce bun\u0103 este o vorb\u0103 bun\u0103 la vremea potrivit\u0103, \u2013 spune Cuv\u00e2ntul Domnului \u2013 dar o astfel de vorb\u0103 bun\u0103 nu poate veni dec\u00e2t de la un suflet bun, luminat de Hristos \u015fi \u00eendrumat de El. O ap\u0103 bun\u0103 nu poate izvor\u00ee dec\u00e2t dintr-un izvor bun. De aceea, pentru a avea o vorb\u0103 bun\u0103, trebuie s\u0103 ai un suflet bun.<\/p>\n
15. Domnul poate \u00eeng\u0103dui s\u0103 mai vin\u0103 peste noi dreptatea mustr\u0103rilor Sale, \u2013 tot ca o chemare spre m\u00e2ntuirea sufletului \u015fi a vie\u0163ii noastre. Atunci avem de-a face cu suferin\u0163a \u015fi cu boala, cu necazul \u015fi cu paguba, cu pierderile \u015fi cu chipul \u015fi graiul cel aspru \u015fi \u00eentunecat al mustr\u0103rii lui Dumnezeu. Totul depinde de r\u0103spunsul pe care \u00eel d\u0103m atunci la loviturile de \u00eencercare. Asta va ar\u0103ta c\u0103 noi avem \u00een noi vrednicie sau nu.<\/p>\n
16. Dac\u0103 glasul rug\u0103ciunilor noastre c\u0103tre Domnul izvor\u0103\u015fte dintr-o inim\u0103 bl\u00e2nd\u0103 \u015fi e \u00eenso\u0163it totdeauna de lacrimile calde \u015fi curate ale poc\u0103in\u0163ei \u015fi ale iubirii, ale bun\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi ale sincerit\u0103\u0163ii sau ale rena\u015fterii sincere, c\u00e2nd suntem chema\u0163i, \u2013 atunci Dumnezeu ne va r\u0103spunde totdeauna cu bl\u00e2nde\u0163ea iert\u0103rii, a izb\u0103virii \u015fi a dragostei Sale.<\/p>\n
17. Multe sunt planurile pe care le face ne\u00eencetat inima noastr\u0103. Fiindc\u0103 inima nu doarme \u015fi nu st\u0103 niciodat\u0103; ea totdeauna face tot felul de planuri, prin ea trec tot felul de dorin\u0163e. Unele din planurile inimii se urc\u0103 p\u00e2n\u0103 la minte, dar altele trec repede \u00een picioare, \u00een m\u00e2ini, \u00een faptele \u015fi \u00een umbletele noastre. Altele ajung \u00een gura \u015fi pe buzele noastre. Dar numai cele ce trec prin sita min\u0163ii sunt cu ade-v\u0103rat bune \u015fi folositoare. Toate celelalte pot fi primejdioase.<\/p>\n
18. Unele planuri ale inimii noastre sunt bune, dar multe din planurile ei sunt \u015fi nechibzuite. Unele dintre roadele lor sunt binecuv\u00e2ntate, dar cele mai multe sunt aduc\u0103toare de \u00eentristare. Binecuv\u00e2ntat\u0103 este inima cur\u0103\u0163it\u0103 de Dumnezeu \u015fi \u00eennoit\u0103 de Hristos, c\u0103ci numai planurile unei astfel de inimi sunt fericite.<\/p>\n
19. Planurile pe care le face inima at\u00e2rn\u0103 de om, spune Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, dar r\u0103spunsul pe care \u00eel d\u0103 gura vine de la Domnul. O, dac\u0103 ar veni totdeauna de la El! De fapt, planul inimii \u015fi r\u0103spunsul gurii au totdeauna o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 numai la oamenii sinceri. La oamenii pref\u0103cu\u0163i nu. La acei oameni, una g\u00e2n-de\u015fte inima \u2013 \u015fi alta vorbe\u015fte gura. Ce nelegiuit\u0103 este \u015fi inima care face ce nu poate spune, dar \u015fi gura care spune ce nu poate face!<\/p>\n
20. Planurile n-ar trebui s\u0103 le fac\u0103 inima, ci mintea omului. C\u0103ci mintea omului are de la Dumnezeu \u00eensu\u015firea de a judeca, de a discerne, de a cunoa\u015fte, de a prevedea lucrurile \u015fi urm\u0103rile lor. Mintea, \u015fi nu inima, fiindc\u0103 mintea este mai sus. \u015ei mintea are ochi, iar nu inima. Fericit\u0103 e numai via\u0163a aceluia care are o inim\u0103 care g\u00e2nde\u015fte prin minte. \u015ei care are o minte care simte prin inim\u0103.
\nDumnezeul nostru, sfin\u0163e\u015fte-ni-le pe am\u00e2ndou\u0103!
\nAmin.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Traian Dorz, S\u0103ge\u0163ile biruitoare 1. R\u0103splata care vine pentru umblarea \u00een\u0163eleapt\u0103 sau pentru umblarea nebun\u0103 o simte cel mai dint\u00e2i femeia. Fiindc\u0103 bine este zis c\u0103 \u201efemeia \u00een\u0163eleapt\u0103 \u00ee\u015fi zide\u015fte casa ei, dar femeia nebun\u0103 \u015fi-o d\u0103r\u00e2m\u0103 cu \u00eens\u0103\u015fi m\u00e2inile sale\u201d. 2. Femeia este centrul casei \u015fi al familiei: femeia \u2013 \u00eencep\u00e2nd de fiic\u0103, apoi <\/p>\n