{"id":15731,"date":"2020-02-08T05:47:50","date_gmt":"2020-02-08T08:47:50","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=15731"},"modified":"2020-02-08T11:11:27","modified_gmt":"2020-02-08T14:11:27","slug":"omilie-la-parabola-evanghelica-a-vamesului-si-a-fariseului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/omilie-la-parabola-evanghelica-a-vamesului-si-a-fariseului\/","title":{"rendered":"Omilie la parabola evanghelic\u0103 a vame\u015fului \u015fi a fariseului"},"content":{"rendered":"

\"Vamesul-si-fariseul-13\"<\/a>Sf\u00e2ntul Grigorie Palama<\/strong><\/em><\/p>\n

1. Izvoditorul a toat\u0103 r\u0103utatea, cel ce lesne n\u0103scoce\u015fte r\u0103ul, este \u00een stare s\u0103 zdruncine dintru \u00eenceput, prin dezn\u0103dejde \u015fi necredin\u0163\u0103, chiar temeliile virtu\u0163ii a\u015fezate \u00een suflet; de asemenea, este \u00een stare s\u0103 atace zidurile \u00een\u0103l\u0163ate ale casei virtu\u0163ii, prin del\u0103sare \u015fi nep\u0103sare. Ba mai mult, el poate d\u0103r\u00e2ma, prin m\u00e2ndrie \u015fi nechibzuin\u0163\u0103, acoperi\u015ful deja cl\u0103dit al faptelor celor bune. Dar opri\u0163i-v\u0103, nu v\u0103 \u00eenfrico\u015fa\u0163i! C\u0103ci este mai n\u0103scocitor \u00een fapte bune cel cucernic \u015fi virtutea are \u00eendestul de mult\u0103 t\u0103rie pentru a se \u00eempotrivi r\u0103ului, ca una ce se \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte de Sus cu darurile \u015fi cu leg\u0103m\u00e2ntul Aceluia Care are putere peste toate \u015fi Care d\u0103ruie\u015fte t\u0103rie, prin bun\u0103tatea Sa, tuturor celor ce \u00eendr\u0103gesc virtutea, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 nu numai nezdruncinat\u0103 virtutea de relele uneltiri de multe feluri preg\u0103tite de c\u0103tre cel potrivnic, dar s\u0103 \u015fi poat\u0103 scula \u015fi \u00eentoarce pe cei ce au c\u0103zut \u00een pr\u0103pastia relelor, ca apoi s\u0103-i aduc\u0103 \u00een chip lesnicios la Dumnezeu, prin poc\u0103in\u0163\u0103 \u015fi smerenie.<\/p>\n

2. Pild\u0103 \u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare \u00eendestul\u0103toare a acestora este c\u0103 vame\u015ful [din parabola evanghelic\u0103] fiind str\u00e2ng\u0103tor de d\u0103jdii \u015fi petrec\u00e2ndu-\u015fi via\u0163a oarecum \u00een str\u0103fundul p\u0103catului, s-a f\u0103cut p\u0103rta\u015f numai prin cuv\u00e2nt celor ce vie\u0163uiau \u00een virtute, \u015fi aceasta \u00een scurt timp. El este astfel u\u015furat \u015fi se \u00eenal\u0163\u0103 \u015fi calc\u0103 peste toat\u0103 r\u0103utatea, fiind trecut \u00een ceata celor drep\u0163i, \u00eendrept\u0103\u0163it de c\u0103tre \u00eensu\u015fi Judec\u0103torul cel nemitarnic. \u015ei chiar dac\u0103 fariseul s-a fost os\u00e2ndit prin cuv\u00e2nt, totu\u015fi el fiind fariseu, \u015fi socotindu-se pe sine c\u0103 este cineva, dar nefiind drept cu adev\u0103rat, gr\u0103ie\u015fte cu \u00eendr\u0103zneal\u0103 puzderie de vorbe, dintre care nu pu\u0163ine au st\u00e2rnit m\u00e2nia lui Dumnezeu.<\/p>\n

3. De ce oare smerenia \u00eenal\u0163\u0103 spre culmea drept\u0103\u0163ii, iar buna p\u0103rere despre sine \u00eel coboar\u0103 pe om spre ad\u00e2ncul p\u0103catului? Pentru c\u0103 cel ce socoate c\u0103 el este cineva mare, \u015fi aceasta chiar \u00eenaintea lui Dumnezeu, este p\u0103r\u0103sit pe bun\u0103 dreptate de c\u0103tre Dumnezeu, ca unul ce crede c\u0103 nu are nevoie de ajutorul Lui. Iar cel ce se socoate pe sine c\u0103 este un nimic, \u015fi de aceea caut\u0103 la \u00eendur\u0103rile cele de Sus, are parte \u015fi dob\u00e2nde\u015fte pe drept \u00eendurarea \u015fi ajutorul \u015fi harul de la Dumnezeu. C\u0103ci st\u0103 scris: \u201eDomnul st\u0103 \u00eempotriva celor m\u00e2ndri, d\u0103 harul S\u0103u celor smeri\u0163i\u201d.<\/p>\n

4. \u015ei ar\u0103t\u00e2nd aceasta printr-o pild\u0103. Domnul spune: \u201eDoi oameni s-au suit la templu, ca s\u0103 se roage: unul fariseu \u015fi cel\u0103lalt vame\u015f\u201d [Luca 18, 10]. Vr\u00e2nd Domnul s\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze, \u00een chip limpede, c\u00e2\u015ftigul ce se dob\u00e2nde\u015fte din smerenie \u015fi paguba ce se pricinuie\u015fte prin m\u00e2ndrie, El \u00eemparte \u00een dou\u0103 pe cei ce se duceau la Templu, sau mai cur\u00e2nd pe cei ce se urcau la el, c\u0103ci ace\u015ftia se \u00eendreptau c\u0103tre Templul lui Dumnezeu spre a se ruga. Or aceasta este firea rug\u0103ciunii: ea \u00eenal\u0163\u0103 pe om de pe p\u0103m\u00e2nt la cer \u015fi, trec\u00e2nd deasupra a tot ce este ceresc \u015fi nume \u015fi \u00een\u0103l\u0163ime \u015fi vrednicie, \u00eel \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe acest om lui Dumnezeu, Celui ce se afl\u0103 mai presus toate. Dar era Templul acela din vechime a\u015fezat deasupra ora\u015fului, pe o colin\u0103, de pe care, pe vremuri, moartea nimicea Ierusalimul, iar David, v\u0103z\u00e2nd pe \u00eengerul cel aduc\u0103tor de moarte cu sabia scoas\u0103 din teac\u0103 \u00eempotriva cet\u0103\u0163ii, se urcase el pe acea \u00een\u0103l\u0163ime, construise acolo un jertfelnic \u015fi, aduc\u00e2nd pe el jertf\u0103 lui Dumnezeu, \u00eendep\u0103rtase molima. Acesta a fost \u015fi chip al \u00een\u0103l\u0163\u0103rii m\u00e2ntuitoare \u015fi duhovnice\u015fti din rug\u0103ciunea cea sf\u00e2nt\u0103 \u015fi al isp\u0103\u015firii prin rug\u0103ciune (c\u0103ci toate acestea erau pilde pentru m\u00e2ntuirea noastr\u0103) \u015fi, dac\u0103 vre\u0163i, \u015fi chip al acestei Sfinte Biserici a noastre, care cu adev\u0103rat se afl\u0103 a\u015fezat\u0103 pe \u00een\u0103l\u0163ime, fiind ea un loc \u00eengeresc \u015fi mai presus de lume, \u00een care, pentru m\u00e2ntuirea \u00eentregii lumi \u015fi pentru \u00eengenuncherea mor\u0163ii \u015fi pentru \u00eendestularea vie\u0163ii celei f\u0103r\u0103 de moarte, se aduce jertf\u0103 nes\u00e2ngeroas\u0103 \u015fi mare \u015fi cu adev\u0103rat bine primit\u0103 de Dumnezeu.<\/p>\n

5. Din aceast\u0103 pricin\u0103, Domnul nu a spus c\u0103 doi oameni s-au dus la Templu, ci c\u0103 ei \u201es-au urcat\u201d la Templu. Dar sunt acum \u015fi dintr-aceia care, venind la Sf\u00e2nta Biseric\u0103, nu se \u00eenal\u0163\u0103, ci mai degrab\u0103 coboar\u0103 \u015fi r\u0103stoarn\u0103 Biserica, cea care \u00eenchipuie\u015fte cerul; ace\u015ftia sunt cei care vin la Biseric\u0103 pentru a se \u00eent\u00e2lni \u015fi a sta la taclale unii cu al\u0163ii, ori pentru a face negustorie, v\u00e2nz\u00e2nd \u015fi cump\u0103r\u00e2nd; de fapt, ei se aseam\u0103n\u0103: unii d\u00e2nd m\u0103rfuri, al\u0163ii d\u00e2nd cuvinte, iau \u00een schimbul lor cele ce le sunt pe m\u0103sur\u0103. Pe ace\u015ftia Domnul i-a dat c\u00e2ndva afar\u0103 din Templul acela, cu totul, gr\u0103ind c\u0103tre ei: \u201eCasa Mea, cas\u0103 de rug\u0103ciune se va chema, iar voi o face\u0163i pe\u015fter\u0103 de t\u00e2lhari!\u201d [Matei 21, 13]. \u015ei astfel El a zv\u00e2rlit afar\u0103 vorb\u0103ria aceasta a lor, ca pe una care nu se \u00eenal\u0163\u0103 deloc spre Templu, cu toate c\u0103 ei vin acolo \u00een fiecare zi.<\/p>\n

6. Fariseul \u015fi vame\u015ful s-au urcat la Templu av\u00e2nd am\u00e2ndoi un singur scop, acela de a se \u00eenchina, chiar dac\u0103 fariseul s-a cobor\u00e2t pe sine dup\u0103 drumul s\u0103u, fiind t\u00e2r\u00e2t \u00een jos de felul rug\u0103ciunii sale. C\u0103ci scopul urc\u0103rii lor spre Templu era acela\u015fi (de aceea s-au urcat ei la Templu: s\u0103 se roage), dar chipul [rugii lor] a fost osebit. Unul zdrobit \u015fi smerit s-a urcat la Templu, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd de la Proorocul psalmist c\u0103 \u201einima \u00eenfr\u00e2nt\u0103 \u015fi smerit\u0103 Dumnezeu nu o va urgisi\u201d [Psalmi 50, 18], \u00eentruc\u00e2t \u015fi Proorocul spune despre el \u00eensu\u015fi, deplin cunosc\u00e2nd aceasta din propriile-i \u00eencerc\u0103ri: \u201eUmilit am fost \u015fi m-am izb\u0103vit\u201d [Psalmi 114, 6]. \u015ei ce s\u0103 spun eu despre Prooroc? C\u0103ci Dumnezeul Proorocilor, f\u0103c\u00e2ndu-Se asemenea nou\u0103 pentru noi, S-a smerit pe Sine, precum spune Apostolul; de aceea \u015fi Dumnezeu L-a \u00een\u0103l\u0163at pe El. Fariseul \u00eens\u0103, \u00eeng\u00e2mf\u00e2ndu-se \u00eentru mult\u0103 fal\u0103, s-a \u00een\u0103l\u0163at pe sine, cu g\u00e2ndul de a se ar\u0103ta drept; \u015fi aceasta \u00eenaintea lui Dumnezeu, fa\u0163\u0103 de Care toat\u0103 dreptatea noastr\u0103 este ca o zdrean\u0163\u0103 p\u00e2ng\u0103rit\u0103. Pentru c\u0103 [fariseul] nu a auzit pe Domnul spun\u00e2nd: \u201eToat\u0103 inima semea\u0163\u0103 este ur\u00e2ciune \u00eenaintea Domnului\u201d [Pilde 16, 5] \u015fi \u201eDomnul st\u0103 \u00eempotriva celor m\u00e2ndri\u201d [vezi Isaia 2, 12] sau \u201eVai de cei care sunt \u00een\u0163elep\u0163i \u00een ochii lor \u015fi pricepu\u0163i dup\u0103 g\u00e2ndurile lor!\u201d [Isaia 5, 21].<\/p>\n

7. Nu numai firea \u015fi n\u0103ravul \u00eei desp\u0103r\u0163eau pe ei, fiind at\u00e2t de osebite, dar \u015fi chipul rug\u0103ciunii. Pentru c\u0103 rug\u0103ciunea nu este numai o cerere, ci \u015fi o mul\u0163umire. Astfel, unul dintre cei care avea s\u0103 se roage s-a urcat spre Templul cel dumnezeiesc sl\u0103vind pe Dumnezeu \u015fi mul\u0163umindu-I Lui pentru cele pe care le c\u0103p\u0103tase de la D\u00e2nsul, iar cel\u0103lalt spre a cere pe cele pe care nu le dob\u00e2ndise \u00eenc\u0103, din care f\u0103cea parte iertarea p\u0103catelor \u015fi \u00eendeosebi iertarea pentru cei ce p\u0103c\u0103tuiesc \u00een fiecare ceas. C\u0103ci f\u0103g\u0103duin\u0163a f\u0103cut\u0103 de noi \u015fi \u00eemplinit\u0103 cu smerenie fa\u0163\u0103 de Dumnezeu nu se nume\u015fte rug\u0103ciune, ci leg\u0103m\u00e2nt; \u015fi acest lucru l-a deslu\u015fit cel ce a spus: \u201eFace\u0163i f\u0103g\u0103duin\u0163e \u015fi le \u00eemplini\u0163i Domnului Dumnezeului vostru\u201d [Psalmi 75, 11], ca \u015fi cel ce zice: \u201eMai bine s\u0103 nu f\u0103g\u0103duie\u015fti dec\u00e2t s\u0103 nu \u00eempline\u015fti ce ai f\u0103g\u0103duit\u201d [Ecclesiastul 5, 4].<\/p>\n

8. Dar acel lucru \u00eendoit al chipului rug\u0103ciunii are de asemenea, pentru cei ce nu sunt vrednici \u015fi cu luare aminte, dou\u0103 feluri de a fi. Deoarece credin\u0163a \u015fi \u00eenfr\u00e2ngerea inimii fac, dup\u0103 amu\u0163irea faptelor rele, ca rug\u0103ciunea pentru iertarea p\u0103catelor s\u0103 fie cu folos, pe c\u00e2nd dezn\u0103dejdea \u015fi \u00eenv\u00e2rto\u015farea inimii o fac s\u0103 nu aib\u0103 urm\u0103ri. Iar smerenia face ca mul\u0163umirea pentru cele pe care le-am dob\u00e2ndit de la Dumnezeu s\u0103 fie bine primit\u0103, ca \u015fi lipsa de r\u0103zvr\u0103tire a acelora care nu au [bunuri de la Dumnezeu]. \u00cens\u0103 \u00eeng\u00e2mfarea pentru aceste bunuri nu este bine primit\u0103 de Dumnezeu, fiindc\u0103 o astfel de fal\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aceste virtu\u0163i ar fi fost c\u0103p\u0103tate prin str\u0103duin\u0163\u0103 \u015fi prin pricepere proprie, a\u015fa cum nu este bine primit\u0103 nici os\u00e2ndirea celor ce nu posed\u0103 \u00eenc\u0103 aceste virtu\u0163i. Fariseul suferea de am\u00e2ndou\u0103 aceste p\u0103cate \u015fi este dovedit faptul acesta de el \u00eensu\u015fi \u015fi de propriile sale cuvinte. C\u0103ci suindu-se la Templu ca s\u0103 mul\u0163umeasc\u0103, nu ca s\u0103 cear\u0103, el amestec\u0103 \u00een chip necugetat \u015fi nefericit \u00eeng\u00e2mfarea \u015fi os\u00e2ndirea cu mul\u0163umirea pe care o aduce lui Dumnezeu. C\u0103ci zice [Evanghelia] c\u0103 st\u00e2nd el, se ruga \u00een sine cu aceste cuvinte: \u201eDumnezeule, \u00ce\u0163i mul\u0163umesc c\u0103 nu sunt precum ceilal\u0163i oameni, r\u0103pitori, nedrep\u0163i, adulteri\u2026\u201d [Luca 18, 11].<\/p>\n

9. Felul cum sta fariseul nu ar\u0103ta o atitudine de rob, ci v\u0103dea o \u00eeng\u00e2mfare lipsit\u0103 de ru\u015fine, at\u00e2t de contrar\u0103 celui ce din smerenie nu avea \u00eendr\u0103zneal\u0103 nici ochii s\u0103-i ridice spre cer. Cu adev\u0103rat fariseul se ruga c\u0103tre sine, fiindc\u0103 rug\u0103ciunea sa nu s-a \u00een\u0103l\u0163at c\u0103tre Dumnezeu, chiar dac\u0103 el cuno\u015ftea pe Acela Care st\u0103 pe Heruvimi \u015fi cerceteaz\u0103 ad\u00e2ncurile ad\u00e2ncurilor. Rug\u0103ciunea sa era \u00een felul acesta: \u201eMul\u0163umesc \u0162ie\u201d; \u015fi nu a ad\u0103ugat: c\u0103 mi-ai d\u0103ruit mie, milostivindu-Te de mine, izb\u0103virea de mrejele celui viclean, fiind eu nevolnic pentru a sta \u00eempotriv\u0103. Pentru c\u0103, fra\u0163ilor, este o fapt\u0103 vitejeasc\u0103 pentru sufletul nostru s\u0103 fie prins \u00een la\u0163urile vr\u0103jma\u015fului, s\u0103 cad\u0103 \u00een n\u0103voadele p\u0103catului \u015fi s\u0103 aib\u0103 puterea s\u0103 scape, izb\u0103vindu-se prin poc\u0103in\u0163\u0103. De aceea, treburile noastre sunt or\u00e2nduite de grija cea de Sus, \u015fi adeseori ostenindu-ne pu\u0163in sau chiar de loc, r\u0103m\u00e2nem mai presus de multe \u015fi mari p\u0103timiri, fiind u\u015fura\u0163i cu dragoste, din pricina nevolniciei noastre. Deci se cuvine ca noi s\u0103 cunoa\u015ftem darul, \u015fi s\u0103 ne smerim dinaintea Celui ce ni 1-a dat, \u015fi \u00een nici un chip s\u0103 nu ne f\u0103lim.<\/p>\n

10. Fariseul a spus: \u201e\u00ce\u0163i mul\u0163umesc \u0162ie\u201d, Dumnezeule, nu fiindc\u0103 am c\u0103p\u0103tat un ajutor de la Tine, ci \u201epentru c\u0103 eu nu sunt precum ceilal\u0163i oameni\u201d, ca \u015fi cum ar fi avut de la el, din sinea \u015fi din l\u0103untrul lui, puterea de a nu fi r\u0103pitor, desfr\u00e2nat sau nedrept, dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r nu era el astfel. C\u0103ci fariseul nu lua seama la el \u00eensu\u015fi, ca gr\u0103ind despre sine s\u0103 se arate drept prin sine, ci mai degrab\u0103 prive\u015fte la to\u0163i ceilal\u0163i dec\u00e2t la sine; \u015fi pe to\u0163i \u2013 o, ce prostie nebuneasc\u0103! \u2013 \u00eei dispre\u0163uie\u015fte astfel, pentru ca s\u0103 socoteasc\u0103 drept \u015fi \u00een\u0163elept doar pe unul singur, adic\u0103 pe sine: \u201enu sunt eu \u2013 zice el \u2013 precum ceilal\u0163i oameni, r\u0103pitori, nedrep\u0163i, adulteri, sau ca acest vame\u015f\u201d. Ce nebunie s-ar putea spune despre fariseu! \u015ei dac\u0103 to\u0163i, \u00een afar\u0103 de tine, sunt nedrep\u0163i \u015fi r\u0103pitori, cine mai st\u0103 sub r\u0103pire \u015fi r\u0103u? \u015ei ce este cu acest vame\u015f \u015fi cu osebita lui pomenire? Oare nu este \u015fi el unul din mul\u0163imea tuturor celorlal\u0163i, \u015fi nu este el oare cuprins, ca s\u0103 spun a\u015fa, \u00een os\u00e2ndirea pe care tu le-o aduci tuturor? Sau i se cuvenea lui o pedeaps\u0103 \u00eendoit\u0103 \u00eentruc\u00e2t era judecat de ochii t\u0103i fariseici, chiar dac\u0103 st\u0103teai de-parte de el? De altfel, tu \u015ftiai c\u0103 el era nelegiuit \u00eentruc\u00e2t \u00eel cuno\u015fteai c\u0103 era vame\u015f, dar c\u0103 era desfr\u00e2nat \u2013 de unde \u015ftiai? Sau este acela\u015fi lucru a fi nelegiuit \u015fi a acoperi cu oc\u0103ri pe un nevinovat, de vreme ce vame\u015ful este nedrept fa\u0163\u0103 de al\u0163ii? Nu este deloc a\u015fa, ci acelui vame\u015f, smerit \u00een cugetul s\u0103u \u015fi \u00eendur\u00e2nd os\u00e2ndirea ta trufa\u015f\u0103, \u015fi aduc\u00e2ndu-\u015fi \u00eenvinov\u0103\u0163irea \u00eenaintea lui Dumnezeu deodat\u0103 cu ruga sa, pe bun\u0103 dreptate i s-a l\u0103sat deoparte os\u00e2nda pentru relele pe care le f\u0103ptuise. Iar tu [fariseule] vei fi os\u00e2ndit pe drept, c\u0103ci tu condamni cu seme\u0163ie pe acel vame\u015f \u015fi pe to\u0163i oamenii, \u015fi dintre to\u0163i numai pe tine singur te socote\u015fti drept: \u201eNu sunt eu precum ceilal\u0163i oameni, r\u0103pitori, nedrep\u0163i, adulteri\u2026\u201d.<\/p>\n

11. Aceste cuvinte \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 dispre\u0163ul fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u015fi fa\u0163\u0103 de to\u0163i oamenii, iar pe deasupra arat\u0103 \u015fi am\u0103girea de sine. C\u0103ci fariseul, \u00een chip l\u0103murit, dispre\u0163uie\u015fte de-a valma pe to\u0163i oamenii, iar oprirea sa de la faptele cele rele o m\u0103rturise\u015fte ca fiind datorat\u0103 puterii sale \u015fi nu celei a lui Dumnezeu. C\u0103ci chiar dac\u0103 fariseul mul\u0163ume\u015fte lui Dumnezeu, el chiar prin aceasta \u00eei socoate pe to\u0163i oamenii, \u00een afar\u0103 de el, ca fiind necump\u0103ta\u0163i \u015fi nelegiui\u0163i \u015fi r\u0103pitori, ca \u015fi cum nimeni, \u00een afar\u0103 de el, nu ar fi vrednic s\u0103-\u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze virtutea lui Dumnezeu. \u00cens\u0103, dac\u0103 to\u0163i ceilal\u0163i oameni ar fi fost astfel, trebuia ca bunurile fariseului aceluia s\u0103 fie r\u0103pite \u015fi jefuite de c\u0103tre to\u0163i ceilal\u0163i. Dar nu se v\u0103de\u015fte prin nimic c\u0103 s-ar fi \u00eent\u00e2mplat astfel. C\u0103ci fariseul adaug\u0103: \u201epostesc de dou\u0103 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, dau zeciuial\u0103 din toate c\u00e2te c\u00e2\u015ftig\u201d. El nu spune c\u0103 d\u0103 zeciuial\u0103 din c\u00e2te a c\u00e2\u015ftigat, ci din c\u00e2te c\u00e2\u015ftig\u0103, prin aceasta \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-se sporirea \u00eentruna a propriei averi. A\u015fadar el, posed\u00e2nd pe cele pe care le-a c\u00e2\u015ftigat c\u00e2ndva, f\u0103r\u0103 nici o piedic\u0103 a dob\u00e2ndit \u015fi le-a ad\u0103ugat lor pe cele pe care a putut s\u0103 le mai ia p\u00e2n\u0103-n ceasul acela; cum atunci, \u00een afar\u0103 de el, to\u0163i r\u0103peau \u015fi f\u0103ceau nelegiuiri? Astfel, viclenia se acuz\u0103 pe sine \u00eens\u0103\u015fi \u015fi \u00ee\u015fi \u00eentinde sie\u015fi curse! A\u015fa, de-a pururi, minciuna are amestec cu nevolnicia min\u0163ii!<\/p>\n

12. A\u015fadar fariseul pune \u00eenainte zeciuial\u0103 din averea sa spre a-\u015fi scoate \u00een eviden\u0163\u0103 dreptatea. C\u0103ci cum s\u0103 fie r\u0103pitor al celor ce apar\u0163in str\u0103inilor cel ce d\u0103 zeciuial\u0103 din cele proprii? El pomene\u015fte postul drept m\u0103rturie a \u00een\u0163elepciunii lui, pentru c\u0103 postul este aduc\u0103tor de cur\u0103\u0163ire. Fie a\u015fa, deci: tu, fariseule, e\u015fti \u00een\u0163elept \u015fi drept \u015fi plin de minte, \u015fi ai cugetul cump\u0103tat \u015fi curajos, \u015fi nici o virtute nu-\u0163i lipse\u015fte. Dar dac\u0103 tu le ai de la tine \u00eensu\u0163i, \u015fi nu de la Dumnezeu, atunci de ce min\u0163i \u015fi te prefaci c\u0103 \u00eenal\u0163i o rug\u0103ciune, de ce te mai sui la Templu \u015fi de ce spui degeaba c\u0103 Ii mul\u0163ume\u015fti lui Dumnezeu? Dac\u0103 le ai de la Dumnezeu, lu\u00e2ndu-le de la El, atunci tu nu le-ai luat ca s\u0103 te lauzi \u015fi s\u0103 te f\u0103le\u015fti, ci ca s\u0103 fii tu spre zidirea celorlal\u0163i \u00eentru slava Celui ce \u0163i le-a dat. A\u015fadar se cuvenea cu adev\u0103rat s\u0103 te bucuri cu smerenie \u015fi s\u0103 mul\u0163ume\u015fti \u015fi Celui ce ti le-a dat, \u015fi celor prin care le-ai luat. Pentru c\u0103 lumina nu o ia candela pentru ea, ci pentru cei ce o privesc. Fariseul nume\u015fte s\u00e2mb\u0103t\u0103 nu ziua a \u015faptea, ci \u00eemplinirea s\u0103pt\u0103m\u00e2nii de zile, din care el poste\u015fte dou\u0103 zile \u015fi se f\u0103le\u015fte, ignor\u00e2nd c\u0103 aceste posturi sunt virtu\u0163i omene\u015fti, dar seme\u0163ia este o fapt\u0103 diavoleasc\u0103. De aceea ea face nefolositoare aceste fapte bune \u015fi le trage \u00een jos ca o povar\u0103 chiar atunci c\u00e2nd acestea sunt adev\u0103rate, dar\u0103mite atunci c\u00e2nd sunt mincinoase \u015fi de rea-credin\u0163\u0103.<\/p>\n

13. A\u015fadar fariseul rostea astfel de cuvinte. \u201eIar vame\u015ful st\u0103tea departe \u015fi nu voia nici ochii s\u0103-i ridice c\u0103tre cer, ci-\u015fi b\u0103tea pieptul, zic\u00e2nd: \u00abDumnezeule, fii milostiv mie, p\u0103c\u0103tosului\u00bb\u201d [Luca. 18, 13]. B\u0103ga\u0163i de seam\u0103 c\u00e2t de mare este smerenia \u015fi credin\u0163a \u015fi \u00eenvinuirea de sine a lui! Nu vede\u0163i voi cum ru\u015finea cea ad\u00e2nc\u0103 a cugetului \u015fi a sim\u0163irii lui, \u00eempreun\u0103 cu str\u0103pungerea inimii, se amestec\u0103 \u00een rug\u0103ciunea vame\u015fului acestuia? Fiindc\u0103 suindu-se la Templu ca s\u0103 se roage pentru iertarea p\u0103catelor sale, a adus cu sine bune mijlociri la Dumnezeu, adic\u0103 credin\u0163a care nu ru\u015fineaz\u0103, os\u00e2ndirea de sine care nu poate fi \u00eenvinov\u0103\u0163it\u0103, str\u0103pungerea inimii care nu poate fi dispre\u0163uit\u0103 \u015fi smerenia care \u00eenal\u0163\u0103. \u015ei a legat de rug\u0103ciunea lui \u015fi luarea aminte la cele mai bune fapte. C\u0103ci spune [Evanghelia] c\u0103 acel vame\u015f st\u0103tea departe. Nu spune \u201est\u00e2nd\u201d, ca despre fariseu, ci spune c\u0103 \u201est\u0103tea\u201d, ar\u0103t\u00e2nd prin aceasta r\u0103stimpul mult mai \u00eendelungat al \u015federii, laolalt\u0103 cu r\u00e2vna rug\u0103ciunii \u015fi a cuvintelor de poc\u0103in\u0163\u0103; pentru c\u0103 vame\u015ful nu ad\u0103uga nimic, nici nu cugeta la nimeni, ci lua aminte numai la sine \u015fi la Dumnezeu, \u00eentorc\u00e2ndu-se \u00een sine \u015fi \u00eenmul\u0163ind doar cererea alc\u0103tuit\u0103 din pu\u0163ine cuvinte, care este chipul cel mai de folos al rug\u0103ciunii.<\/p>\n

14. Evanghelia spune: \u201eIar vame\u015ful st\u0103tea departe \u015fi nu voia nici ochii s\u0103-i ridice c\u0103tre cer\u201d. Aceast\u0103 \u015federe era \u00een acela\u015fi timp \u015fi stare, \u015fi supu\u015fenie, fiind nu numai atitudinea unui simplu rob, ci \u015fi aceea a unui condamnat. Iar aceast\u0103 atitudine v\u0103de\u015fte un suflet sc\u0103pat de p\u0103cat, dar \u00eenc\u0103 departe de Dumnezeu, prin aceea c\u0103 nu are \u00eenc\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103 fa\u0163\u0103 de El prin fapte [bune], \u00eens\u0103 n\u0103d\u0103jduie\u015fte s\u0103 se apropie de Dumnezeu, prin \u00eencetarea faptelor rele \u015fi prin n\u0103zuin\u0163a sa spre bine. Astfel vame\u015ful st\u0103tea departe \u015fi nu voia nici ochii s\u0103-i ridice spre cer, ar\u0103t\u00e2nd prin purtarea \u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea sa pedeapsa de sine \u015fi mustrarea pe care \u015fi-o aducea sie\u015fi. Fiindc\u0103 el se socotea nevrednic \u015fi de Cer, \u015fi de Templul de pe p\u0103m\u00e2nt. \u015ei cum st\u0103tea la u\u015fa Templului, nu cuteza nici s\u0103-\u015fi ridice privirea spre cer, cu at\u00e2t mai mult c\u0103tre Dumnezeul cerului; dar lovindu-\u015fi pieptul din pricina l\u0103untricei sf\u00e2\u015fieri, s-a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat pe sine ca fiind vrednic acum de lovituri; \u015fi cuprins de o at\u00e2t de grea remu\u015fcare, el ofta mult \u015fi des, aplec\u00e2ndu-\u015fi capul \u00een jos ca un os\u00e2ndit, se numea pe sine p\u0103c\u0103tos \u015fi c\u0103uta cu credin\u0163\u0103 isp\u0103\u015firea, zic\u00e2nd: \u201eDumnezeule, fii milostiv mie, p\u0103c\u0103tosului\u201d. C\u0103ci el a dat crezare cuvintelor Celui ce a spus: \u201e\u00centoarce\u0163i-v\u0103 c\u0103tre Mine, \u015fi atunci M\u0103 voi \u00eentoarce \u015fi Eu c\u0103tre voi\u201d [Zaharia 1, 3]; \u015fi a crezut Proorocului care a m\u0103rturisit: \u201eZis-am: \u00abM\u0103rturisi-voi f\u0103r\u0103delegea mea Domnului\u00bb; \u015fi Tu ai iertat nelegiuirea p\u0103catului meu\u201d [Psalmi 31, 6].<\/p>\n

15. Ce s-a petrecut cu ei dup\u0103 aceasta? \u201eZic vou\u0103 c\u0103 acesta s-a cobor\u00e2t mai \u00eendreptat la casa sa dec\u00e2t acela. Fiindc\u0103 oricine se \u00eenal\u0163\u0103 pe sine se va smeri, iar cel ce se smere\u015fte pe sine se va \u00een\u0103l\u0163a\u201d [Luca 18, 14]. C\u0103ci fapt este c\u0103 diavolul are drept bun al s\u0103u fumurile trufiei \u015fi drept r\u0103utate a sa proprie slava de sine, de aceea \u00eenfr\u00e2nge \u015fi trage \u00een jos orice virtute omeneasc\u0103, \u00eendat\u0103 ce \u00een ea s-a amestecat m\u00e2ndria de\u015fart\u0103. Dimpotriv\u0103, smerenia \u00eenaintea lui Dumnezeu este o virtute a \u00eengerilor buni \u015fi biruie orice r\u0103utate omeneasc\u0103, \u00eendat\u0103 ce este urmat\u0103 de omul care gre\u015fe\u015fte. Fiindc\u0103 smerenia este ca un car al \u00een\u0103l\u0163\u0103rii la Dumnezeu, al \u00een\u0103l\u0163\u0103rii spre acei nori care vor avea s\u0103-i poarte la Dumnezeu pe cei ce vor fi \u00eempreun\u0103 cu Dumnezeu \u00een veacurile cele f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit, cum a, proorocit Apostolul, spun\u00e2nd: \u201eVom fi r\u0103pi\u0163i \u00een nori ca s\u0103 \u00eent\u00e2mpin\u0103m pe Domnul \u00een v\u0103zduh, \u015fi a\u015fa pururea vom fi cu Domnul\u201d [I Tesaloniceni 4, 17]. Asem\u0103n\u0103toare lucruri sunt norul \u015fi smerenia, c\u0103ci aceasta din urm\u0103 este z\u0103mislit\u0103 din poc\u0103in\u0163\u0103 \u015fi ea sloboade izvoarele lacrimilor din ochi, \u00eenl\u0103tur\u0103 pe cei vrednici de la fapte nevrednice, \u00eei \u00eenal\u0163\u0103 \u015fi apoi \u00eei apropie al\u0103tur\u00e2ndu-i de Dumnezeu, dup\u0103 ce au fost \u00eendrepta\u0163i prin har, prin bun\u0103tatea cea cuprinz\u0103toare a milostivei voin\u0163e a lui Dumnezeu.<\/p>\n

16. Ci iat\u0103 c\u0103 vame\u015ful, care mai \u00eent\u00e2i r\u0103pise cu viclenie bunurile ce apar\u0163ineau altora, iar pe urm\u0103 se lep\u0103dase de r\u0103utate, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 se socoat\u0103 drept, a fost f\u0103cut drept. Iar fariseul, care nu r\u0103pise cele ce apar\u0163ineau altora \u015fi drept se socotise pe sine, a fost os\u00e2ndit. Cei care se \u0163in departe, dar se feresc a dob\u00e2ndi cele ce apar\u0163in altora, cutez\u00e2nd pentru aceasta a se socoti drep\u0163i pe ei \u00een\u015fi\u015fi, ce vor p\u0103timi ei oare?<\/p>\n

17. Dar s\u0103-i l\u0103s\u0103m pe ace\u015ftia, \u00eentruc\u00e2t \u015fi Domnul \u00eei las\u0103, ca pe unii ce nu pot fi convin\u015fi prin cuvinte. \u00cens\u0103 uneori \u015fi noi, c\u00e2nd ne-am smerit \u015fi am \u00een\u0103l\u0163at rug\u0103ciuni, poate am socotit \u015fi am crezut c\u0103 am dob\u00e2ndit dreptatea vame\u015fului. Dar nu este a\u015fa; fiindc\u0103 se cuvine s\u0103 lu\u0103m aminte la acest fapt, anume c\u0103 vame\u015ful a fost dispre\u0163uit f\u0103\u0163i\u015f de c\u0103tre fariseu \u015fi dup\u0103 ce a pus stavil\u0103 p\u0103catului, apoi el \u00eensu\u015fi dispre\u0163uindu-se, pe sine s-a os\u00e2ndit, \u015fi nu numai c\u0103 nu l-a contrazis pe fariseu, ci i-a \u015fi dat dreptate \u00eempotriva sa \u00eensu\u015fi.<\/p>\n

18. A\u015fadar \u015fi tu \u00eensu\u0163i, atunci c\u00e2nd \u00ee\u0163i p\u0103r\u0103se\u015fti n\u0103ravul, lep\u0103d\u00e2ndu-te de r\u0103u, s\u0103 nu te \u00eencontrezi \u015fi s\u0103 gr\u0103ie\u015fti \u00eempotriva celor ce te dispre\u0163uiesc \u015fi te oc\u0103r\u0103sc [din pricina p\u0103catului t\u0103u], ci os\u00e2nde\u015fte-te pe tine \u00eensu\u0163i deopotriv\u0103 cu ei, ca unul ce chiar e\u015fti \u00een felul acela, \u015fi prin \u00eendurerat\u0103 rug\u0103ciune s\u0103 cau\u0163i sc\u0103pare doar c\u0103tre isp\u0103\u015firea cea de la Dumnezeu, cunosc\u00e2nd c\u0103 e\u015fti m\u00e2ntuit fiind vame\u015f. Fiindc\u0103 mul\u0163i afirm\u0103 c\u0103 ei sunt p\u0103c\u0103to\u015fi, \u015fi-o spunem \u015fi noi, ba poate a\u015fa \u015fi credem; dar dispre\u0163ul este cel ce pune inima la \u00eencercare. A\u015fa precum marele Pavel este departe de trufia fariseilor, cu toate c\u0103 scrie c\u0103tre acei corinteni care vorbeau \u00een felurite limbi [I Corinteni 14, 18]: \u201eMul\u0163umesc Dumnezeului meu c\u0103 vorbesc \u00een limbi mai mult dec\u00e2t voi to\u0163i\u201d (ca s\u0103 pun\u0103 fr\u00e2u acelora ce se f\u0103leau fa\u0163\u0103 de cei ce nu dob\u00e2ndiser\u0103 acest har; \u015fi aceste cuvinte le scrie cel ce \u00een alt\u0103 parte spune c\u0103 el este pleav\u0103 pentru to\u0163i), tot a\u015fa sunt spuse \u015fi cuvintele vame\u015fului; deci se cade a fi smeri\u0163i \u00een cuvinte asemenea vame\u015fului, iar nu s\u0103 se socoat\u0103 cineva \u00eendrept\u0103\u0163it \u00een felul fariseului aceluia. Fiindc\u0103 se cuvine s\u0103 ne apropiem de cuvintele vame\u015fului \u015fi de schimbarea prin lep\u0103darea de faptele rele, ba \u00eenc\u0103 trebuie s\u0103 ne apropiem prelu\u00e2nd starea sufleteasc\u0103 \u015fi str\u0103pungerea inimii \u015fi st\u0103ruin\u0163a aceluia. De altfel \u015fi David a ar\u0103tat c\u0103 se cuvine ca prin faptele sale cel vinovat s\u0103 se socoteasc\u0103 pe sine p\u0103c\u0103tos \u00eenaintea lui Dumnezeu \u015fi, c\u0103indu-se, s\u0103 cugete el c\u0103 def\u0103imarea \u015fi dispre\u0163ul ar\u0103tate lui de al\u0163ii sunt drepte \u015fi vrednice de \u00eendurat. Pentru c\u0103 David, dup\u0103 p\u0103catul lui, auzind cuvinte rele de la \u015eimei [II Regi 16, 10], a gr\u0103it c\u0103tre cei ce voiau s\u0103-l apere: \u201eL\u0103sa\u0163i-l pe el s\u0103 m\u0103 blesteme, fiindc\u0103 Domnul i-a spus lui s\u0103-1 blesteme pe David\u201d, ar\u0103t\u00e2nd David c\u0103 aceasta se petrecea din \u00eeng\u0103duin\u0163a \u015fi porunca lui Dumnezeu, pentru p\u0103catul lui David s\u0103v\u00e2r\u015fit fa\u0163\u0103 de Domnul, cu toate c\u0103 atunci David se lupta cu o nenorocire mare \u015fi grozav\u0103, c\u0103ci Absalom se r\u0103sculase \u00eempotriva lui.<\/p>\n

19. \u00eentr-adev\u0103r, p\u0103r\u0103sind Ierusalimul f\u0103r\u0103 voia sa, cu o durere greu de suferit, a ajuns \u00een fuga lui la poalele Muntelui M\u0103slinilor, unde 1-a aflat pe \u015eimei sporindu-i \u00eenc\u0103 nenorocirea, c\u0103ci acesta arunca cu pietre \u015fi \u00eel oc\u0103ra f\u0103r\u0103 cru\u0163are \u015fi f\u0103r\u0103 ru\u015fine, \u00eel blestema \u015fi \u00eel numea pe el om s\u00e2ngeros \u015fi nelegiuit, ca \u015fi cum i-ar fi v\u0103dit crima \u015fi sacrilegiul cu privire la Bet\u015feba \u015fi la Urie, cople\u015findu-l pe rege cu injurii[*]. Apoi rostind \u015eimei grele mustr\u0103ri, nu numai o dat\u0103 sau de dou\u0103 ori, \u015fi arunc\u00e2nd el cu pietre \u015fi cu vorbe \u00eenc\u0103 mai izbitoare dec\u00e2t pietrele, a plecat. \u015ei s-a dus \u2013 zice Scriptura \u2013 regele \u00eempreun\u0103 cu to\u0163i oamenii lui, dar \u015eimei mergea pe coasta muntelui, oc\u0103r\u00e2nd \u015fi arunc\u00e2nd cu pietre \u015fi cu \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 \u00een regele David. Ci regele nu era lipsit de oameni care s\u0103-l \u00eempiedice de \u015eimei. Fiindc\u0103 Abi\u015fai, strategul, nemaisuferind aceasta, a gr\u0103it c\u0103tre David: \u201ePentru ce acest c\u00e2ine le\u015finat blesteam\u0103 pe domnul meu, rege? M\u0103 duc s\u0103-i iau capul\u201d [II Regi 16, 9]. Regele \u00eens\u0103 l-a oprit pe el \u015fi pe to\u0163i slujitorii s\u0103i, gr\u0103indu-le lor: \u201eL\u0103sa\u0163i-l s\u0103 blesteme, poate va c\u0103uta Domnul la umilirea lui \u015fi-mi va r\u0103spl\u0103ti cu bine pentru acest blestem al lui\u201d [II Regi 16, 12].<\/p>\n

20. Ceea ce atunci s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit \u00a7i s-a \u00eemplinit cu fapta se v\u0103de\u015fte \u015fi prin pilda cea despre vame\u015f \u015fi despre fariseu, ca \u00eenf\u0103ptuire de totdeauna a drept\u0103\u0163ii. C\u0103ci acela ce se socoate pe sine supus cu adev\u0103rat pedepsei celei ve\u015fnice, cum s\u0103 nu \u00eendure cu vitejie nu numai ocara, dar \u015fi paguba \u015fi boala \u015fi, precum se spune, toat\u0103 nenorocirea \u015fi v\u0103t\u0103marea? Iar cel ce arat\u0103 o at\u00e2t de mare r\u0103bdare, ca unul datornic \u015fi obligat s\u0103 dea socoteal\u0103 \u00een felul acesta, este izb\u0103vit de o pedepsire cumplit\u0103, necurmat\u0103 \u015fi de ne\u00eendurat ca aceea, primind o os\u00e2nd\u0103 mai u\u015foar\u0103 \u015fi vremelnic\u0103, ce are un sf\u00e2r\u015fit, iar uneori de nenorocirile care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum [este izb\u0103vit] prin bun\u0103tatea pe care Dumnezeu o adaug\u0103 r\u0103bd\u0103rii Sale \u015fi care-\u015fi ia \u00eenceputul ei din aceste suferin\u0163e. De aceea cineva dintre cei pedepsi\u0163i de c\u0103tre Dumnezeu a gr\u0103it: \u201e\u00cendura-voi m\u00e2nia Domnului, c\u0103ci am p\u0103c\u0103tuit \u00eempotriva Lui\u201d [Miheia 7, 9].<\/p>\n

21. Fie ca nici noi s\u0103 nu fim nimici\u0163i sau de tot c\u0103zu\u0163i sub os\u00e2nda lui Dumnezeu, ci s\u0103 fim pedepsi\u0163i cu mila, nu cu m\u00e2nia Domnului, iar la sf\u00e2r\u015fit, dup\u0103 cuv\u00e2ntul Psalmistului, s\u0103 fim \u00eendrepta\u0163i prin harul \u015fi prin iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, C\u0103ruia I se cuvine slava, puterea, cinstea \u015fi \u00eenchin\u0103ciunea, dimpreun\u0103 cu Tat\u0103l S\u0103u cel f\u0103r\u0103 de \u00eenceput \u015fi cu Duhul S\u0103u cel de via\u0163\u0103 f\u0103c\u0103tor, acum \u015fi pururea \u015fi \u00een vecii vecilor. Amin.<\/p>\n

______________________________<\/span><\/p>\n

[*] David l-a trimis pe Urie Heteul \u00eentr-o misiune periculoas\u0103 (\u00een care pierzania aceluia era sigur\u0103), cu scopul de a-i lua so\u0163ia (pe Bet\u015feba, fiica lui Eliam), ceea ce s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat.<\/em><\/p>\n

Sf\u00e2ntul Grigorie Palama, Omilii, volumul I<\/strong>, traducere din limba greac\u0103 de Dr. Constantin Daniel,
\nrev\u0103zut\u0103 de Laura P\u0103tra\u015fcu \u015fi stilizat\u0103 de R\u0103zvan Condrescu, Editura Anastasia, Bucure\u015fti, 2000, pp. 13-28<\/p>\n

sursa: cidadededeus.wordpress.com<\/a><\/strong><\/p>\n

\u00a0Alte materiale la Evanghelia vame\u015fului \u015fi a fariseului:<\/strong><\/span><\/p>\n

Ideea \u015fi vrednicia smereniei<\/a>, Sf\u00e2ntul IOAN GUR\u0102 DE AUR<\/em><\/strong><\/p>\n

\u201cFiindca oricine se inal\u0163\u0103 pe sine se va smeri, iar cel ce se smere\u015fte pe sine se va \u00eenal\u0163a\u201d<\/a>, Sf<\/em>\u00e2ntul<\/em> Nicolae Velimirovici<\/em><\/strong><\/p>\n

Cuv\u00e2nt \u00een Duminica Vame\u015fului \u015fi Fariseului<\/a>, Sf\u00e2ntul Luca al Crimeei<\/em><\/strong><\/p>\n

Vame\u015ful \u015fi fariseul \u2026 sau smerenia \u015fi trufia<\/a>, P\u0103rintele Arsenie Boca<\/em><\/strong><\/p>\n

Din fa\u0163a \u015fi din Casa Domnului<\/a>, Traian Dorz<\/strong><\/p>\n

Poezii:<\/strong><\/p>\n

DE CE NU E\u015eTI CINSTIT?<\/a>, Traian DORZ<\/em><\/strong><\/p>\n

DOAMNE, C\u00c2ND LA TEMPLU<\/a>, Viorel Bar<\/em><\/strong><\/p>\n

CE P\u0102RERI DE R\u0102U SIMT, DOAMNE<\/a>, Traian DORZ<\/em><\/strong><\/p>\n

LEP\u0102D\u0102RI<\/a>, Traian DORZ<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Grigorie Palama 1. Izvoditorul a toat\u0103 r\u0103utatea, cel ce lesne n\u0103scoce\u015fte r\u0103ul, este \u00een stare s\u0103 zdruncine dintru \u00eenceput, prin dezn\u0103dejde \u015fi necredin\u0163\u0103, chiar temeliile virtu\u0163ii a\u015fezate \u00een suflet; de asemenea, este \u00een stare s\u0103 atace zidurile \u00een\u0103l\u0163ate ale casei virtu\u0163ii, prin del\u0103sare \u015fi nep\u0103sare. Ba mai mult, el poate d\u0103r\u00e2ma, prin m\u00e2ndrie \u015fi <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34],"tags":[636,634],"class_list":["post-15731","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cuvinte-de-invatatura","tag-grigorie-palama","tag-vamesul-si-fariseul"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15731","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15731"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15731\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27727,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15731\/revisions\/27727"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15731"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15731"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15731"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}