{"id":16002,"date":"2014-03-02T15:58:47","date_gmt":"2014-03-02T18:58:47","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=16002"},"modified":"2014-03-05T07:53:05","modified_gmt":"2014-03-05T10:53:05","slug":"omul-trimis-de-dumnezeu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/omul-trimis-de-dumnezeu\/","title":{"rendered":"[Omul trimis de Dumnezeu]"},"content":{"rendered":"

Fragment dintr-o <\/em>vorbire a fratelui Popa Petru<\/strong> (S\u0103ucani) de la o adunare de comemorare a P\u0103rintelui Iosif TRIFA
\n<\/i><\/p>\n

\"PrIosif\"<\/a><\/em>… Am zis, noi \u00eenc\u0103 nu \u015ftiam. \u015ei atunci Dumnezeu ne-a mai trimis un fiu. Ne-a mai trimis un slug\u0103 a Lui. Ne-a mai trimis un om al S\u0103u. Ne-a mai trimis un vestitor al Lui. A\u015fa ca \u00een toate vremile \u015fi \u00een toate veacurile, Dumnezeu a trimis c\u00e2te un profet al Lui la toate neamurile p\u0103m\u00e2ntului \u015fi la toate genera\u0163iile. Nou\u0103, prin \u00eendurarea Lui, ne-a trimis \u015fi nou\u0103 Dumnezeu. Se spunea [aici] la \u00eenceput: oare de ce Dumnezeu a \u0163inut at\u00e2t de mult la poporul nostru, la neamul nostru?
\nNeamul nostru de la na\u015fterea lui s-a n\u0103scut cre\u015ftin. \u00cemp\u0103ratul Traian, care a venit \u015fi a cucerit Dacia, de-acolo din Roma a trimis la noi, \u00een Dacia noastr\u0103, pe cei mai buni cre\u015ftini. I-a adus aici. I-a colonizat aici \u00een Dacia noastr\u0103. I-a exilat, s\u0103 se scape de ei, s\u0103 nu mai fie acolo. I-a trimis aici. Ceea ce a f\u0103cut el din ur\u0103 \u015fi din r\u0103utate, pentru noi a fost lucrul cel mai mare \u015fi cel mai scump. C\u0103 ne-a trimis prin ei credin\u0163a, \u00een Dacia noastr\u0103 de alt\u0103dat\u0103. \u015ei c\u00e2nd poporul nostru s-a n\u0103scut din daci \u015fi din romani, nu le-a mai spus nici daci, nu le-a mai spus nici romani. Le-a spus rom\u00e2ni. Dar ei s-au n\u0103scut atunci cre\u015ftini.
\nCe binecuv\u00e2ntare a fost pentru poporul nostru rom\u00e2nesc, chiar paguba aceea pe care a crezut \u00eemp\u0103ratul Traian c\u0103 o face trimi\u0163\u00e2nd \u00een exil aici pe cei mai zelo\u015fi, pe cei mai buni credincio\u015fi cre\u015ftini de pe vremea lui, de-acolo. Dac\u0103 Dumnezeu a\u015fa de bun a fost cu noi \u015fi cu poporul nostru, El \u0163ine minte \u015fi ast\u0103zi \u015fi nu uit\u0103 de acei de-atunci, de p\u0103rin\u0163ii de-atunci, de credincio\u015fii de-atunci, de cre\u015ftinii de-atunci.
\nDac\u0103 ne-am duce noi cu g\u00e2ndul la tr\u0103irea lor cea minunat\u0103\u2026 dac\u0103 ne-am duce noi cu g\u00e2ndul la s\u0103rb\u0103torile lor, pe care le tr\u0103iau ei \u015fi le s\u0103rb\u0103toreau atunci, dup\u0103 ce s-a \u00eencre\u015ftinat poporul nostru, am r\u0103m\u00e2ne plini de uimire \u015fi plini de bucurie. \u015ei am spune: \u201eDoamne, mare e\u015fti Tu!\u201d. Despre ei au scris scriitorii de pe vremea de-atunci. Au trimis scrisori \u00eemp\u0103ratului de la Roma. C\u00e2nd el \u00eentreba \u015fi cerceta ce fel de oameni sunt, cum sunt, scriitorii de pe vremea aceea spuneau: \u201eAce\u015ftia sunt cei mai pa\u015fnici oameni de pe toat\u0103 fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului. A\u015fa se iubesc ei \u00eentr-olalt\u0103. A\u015fa muncesc ei. A\u015fa sunt supu\u015fi st\u0103p\u00e2nirilor. Cu ei n-are nimeni treab\u0103 niciodat\u0103. Sunt oamenii cei mai pa\u015fnici \u015fi cei mai buni\u201d. A\u015fa scriau despre credincio\u015fii, despre cre\u015ftinii, despre p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri cei dint\u00e2i.
\nA\u015fa p\u0103rin\u0163i am avut noi. A\u015fa cre\u015ftini au fost la \u00eenceput.
\nDar, cu vremea, cu timpul, peste \u0163ara \u015fi poporul nostru au trecut iar\u0103\u015fi limbi p\u0103g\u00e2ne\u015fti \u015fi ne-au robit f\u0103r\u0103 de mil\u0103, \u015fi au l\u0103sat urme murdare iar\u0103\u015fi peste fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului, \u015fi-au l\u0103sat obiceiuri stricate \u015fi murdare. \u015ei ele au prins \u00eencetul cu \u00eencetul. Ne-au prins iar\u0103\u015fi. \u015ei pe mul\u0163i i-au \u00eenjugat \u015fi i-au \u00eencle\u015ftat. \u015ei acum suntem iar a\u015fa de departe, c\u00e2t de departe e cerul de p\u0103m\u00e2nt.
\nCe s\u0103rb\u0103tori s\u0103rb\u0103toreau ei, p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri, cre\u015ftinii cei dint\u00e2i! Ce s\u0103rb\u0103tori se s\u0103rb\u0103toresc ast\u0103zi, \u00een jurul nostru, pe p\u0103m\u00e2ntul nostru, \u00een \u0163ara noastr\u0103, \u00een satele noastre? Cum s\u0103rb\u0103torea ei botezurile atunci! Cum c\u00e2ntau \u015fi-L l\u0103udau pe Dumnezeu prin psalmi \u015fi prin c\u00e2nt\u0103ri de laud\u0103! Dac\u0103 ne-aducem aminte, c\u00e2nt\u0103rile care se c\u00e2nt\u0103 la biserica noastr\u0103: laudele, antifoanele, sedelnele, pe toate glasurile, ei atunci le-au c\u00e2ntat. Noi de-atunci le avem. Acum a secat acel izvor. Noi le-am scris pe h\u00e2rtie \u015fi nu mai avem altceva de-atunci.
\nPrin unele \u0163\u0103ri pe unde nu plou\u0103 toat\u0103 vara, cei de-acolo str\u00e2ng \u00een bazine ap\u0103 din z\u0103pada de iarna \u015fi numai pe aceea o au vara. A\u015fa am f\u0103cut noi. Atunci a fost vreme de-a izvor\u00e2t mereu \u015fi-a curs, \u015fi-a curs mereu. \u015ei noi am str\u00e2ns \u00een bazine de-atunci, \u015fi azi nu mai avem dec\u00e2t ceea ce lu\u0103m din bazinele acelea, dup\u0103 vremea aceea.
\nCe s\u0103rb\u0103tori erau nun\u0163ile lor atunci! Cum putea Domnul Iisus cu Maica Sf\u00e2nt\u0103 \u015fi cu ucenicii s\u0103 stea la nun\u0163ile lor, \u00een s\u0103rb\u0103torile nun\u0163ii lor! Nunta este o Tain\u0103 dintre cele \u015fapte Taine. E o Tain\u0103 sf\u00e2nt\u0103 nunta! Dar \u2013 cum spunea cineva pe vremea noastr\u0103 \u2013 ceremonia la nunt\u0103 ast\u0103zi e mai mult dec\u00e2t barbar\u0103. Cu femei destr\u0103b\u0103late, ce fac taina de ocar\u0103, cu be\u0163ii, cu b\u0103t\u0103i. \u201eV\u0103zui \u015fi eu o nunt\u0103 odat\u0103 a\u015fa cum spui tu \u2013 discutau doi \u00eempreun\u0103 \u2013 f\u0103r\u0103 steag, f\u0103r\u0103 c\u00e2ntec. Era mare veselie. Era joc \u015fi voie bun\u0103. Alcoolul curgea g\u00e2rl\u0103, totul mergea bine, strun\u0103. \u00cens\u0103 pe la miezul nop\u0163ii, cre\u015ftinii, cei boteza\u0163i, au f\u0103cut din veselie c\u00e2mp de lupt\u0103 \u00eentre fra\u0163i: zburau scaune \u015fi pahare ca \u00eentr-un r\u0103zboi deplin. Ce s\u0103 spun\u2026 amestecar\u0103 s\u00e2ngele la mul\u0163i cu vinul…\u201d.
\nDar la nun\u0163ile pe care noi le facem cre\u015ftine\u015fte, [a\u015fa ceva] nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 niciodat\u0103; le petrecem \u00eengere\u015fte. \u015ei astfel de obiceiuri, noi lupt\u0103m s\u0103 se l\u0103\u0163easc\u0103 printre to\u0163i cre\u015ftinii, iar\u0103\u015fi, din toat\u0103 \u0163ara rom\u00e2neasc\u0103.
\nAm zis, o trimis Bunul Dumnezeu c\u00e2te-un om, c\u00e2te-un profet, c\u00e2te-un prooroc la toate genera\u0163iile. Dar la poporul nostru rom\u00e2nesc a trimis Dumnezeu un om deosebit: P\u0103rintele Iosif.
\nDe pe vremea Sf\u00e2ntului Ioan Gur\u0103 de Aur, \u00een Biserica noastr\u0103 Ortodox\u0103 n-a mai fost un om ca el. Au mai fost oameni… au m\u0103rturisit, au luminat c\u00e2t au putut \u00een jurul lor. Dar omul acesta a fost un far puternic care a luminat, care a ar\u0103tat \u015fi care a strigat, \u015fi care a tr\u00e2mbi\u0163at cum n-a mai tr\u00e2mbi\u0163at nimeni a\u015fa de puternic \u015fi deslu\u015fit. El a spus: \u201eTrezi\u0163i-v\u0103 din somn, cre\u015ftini, \/ cre\u015ftini numai de nume, \/ c\u00e2nd Domnul \u00ee\u015fi trimite azi \/ apostolii prin lume\u201d.
\nVorbeam azi cu fratele Grigore: \u201e\u00cenc\u0103 mai sunt oameni cu inim\u0103. C\u00e2nd le cere Dumnezeu un leu, mai dau \u015fi ei doi. Dac\u0103 le cere-o g\u0103inu\u0163\u0103, o d\u0103 pe cea slab\u0103, n-o d\u0103 chiar pe cea mai bun\u0103. Dac\u0103 le cere o p\u00e2ine, \u00cei d\u0103 \u015fi p\u00e2ine. Numai inima nu-\u015fi d\u0103 oamenii lui Dumnezeu. Numai via\u0163a nu I-o d\u0103 lui Dumnezeu. Le cere Dumnezeu ceva mai mult, mai scump? Sunt a\u015fa de pu\u0163ini care dau… sunt foarte pu\u0163ini.
\nZiua P\u0103rintelui Iosif o s\u0103rb\u0103torim noi ast\u0103zi. Pentru Lucrarea Oastei, ziua aceasta este cea mai mare s\u0103rb\u0103toare. Cum s\u0103rb\u0103toare am zis c\u0103-i ziua c\u00e2nd S-a n\u0103scut M\u00e2ntuitorul, cum s\u0103rb\u0103toare am spus c\u0103-i ziua c\u00e2nd a \u00eenviat M\u00e2ntuitorul, apoi s\u0103rb\u0103toare este [ziua de ast\u0103zi] pentru noi, c\u0103ci prin aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare, prin aceast\u0103 zi \u015fi prin acest om, noi am cunoscut Cuv\u00e2ntul \u015fi Evanghelia.) Eu, c\u00e2nd eram copil, citeam c\u0103r\u0163ile lui cu at\u00e2ta drag \u015fi cu at\u00e2ta bucurie… Auzeam de-o poc\u0103in\u0163\u0103, dar nu-mi pl\u0103cea. Dar c\u00e2nd am auzit despre aceast\u0103 poc\u0103in\u0163\u0103, \u00een Biserica noastr\u0103, am spus: \u201eDoamne, aici e \u015fi-al meu loc. Ajut\u0103-mi (…)
\nAr fi trebuit, \u00een seara aceasta, numai despre el s\u0103 vorbim, despre via\u0163a lui, despre osteneala lui, despre suferin\u0163ele lui prin care l-a trecut Dumnezeu ca s\u0103-l c\u0103leasc\u0103 \u015fi apoi, prin el, s\u0103 poat\u0103 lucra cum n-a mai lucrat prin al\u0163ii. (…)
\nA\u015fa a fost g\u00e2ndul [mamei lui]: ca el s\u0103 se fac\u0103 preot, s\u0103 se fac\u0103 vestitor al Evangheliei (…). C\u00e2nd m\u0103icu\u0163a lui n-a mai putut vorbi, ultima dat\u0103, a luat Psaltirea de la c\u0103p\u0103t\u00e2iul ei \u015fi i-a dat-o lui, lui Iosif (…), zic\u00e2nd: \u201eIosife, \u0163ine cartea aceasta. \u00cen ea mi-am g\u0103sit eu m\u00e2ng\u00e2ierea \u015fi rug\u0103ciunile mele. \u00cen ea s\u0103-\u0163i g\u0103se\u015fti \u015fi tu bucuria \u015fi m\u00e2ntuirea; \u015fi tu, \u015fi mul\u0163i prin tine\u201d. A fost o prorocie a maicii lui. I-a dat cartea \u015fi pe urm\u0103 a \u00eenchis ochii.
\nO, c\u00e2te mame oare vor mai \u015fti s\u0103 dea copiilor lor cartea aceasta sf\u00e2nt\u0103?… Mamele \u015ftiu s\u0103 dea la copii tot ce au mai bun \u00een ele, tot ce au mai scump. Mama este o jertf\u0103 pentru copii, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eei cre\u015fte. Le d\u0103 tot ceea ce are: \u015fi via\u0163a ei o d\u0103, \u015fi s\u0103n\u0103tatea din ea, tot d\u0103 copiilor. Dar au fost rare mamele care au \u015ftiut s\u0103 le dea pe Hristos copiilor lor. Au fost rare mamele care le-au dat Evanghelia. C\u00e2nd au plecat din lume, le-au l\u0103sat casa, \u015fi le-au l\u0103sat haine \u015fi CEC-uri altele. Dar a\u015fa de pu\u0163ine au fost acelea care au \u015ftiut s\u0103 le lase lor credin\u0163a; s\u0103 le lese lor Biblia, cartea de c\u00e2nt\u0103ri, locurile \u015fi c\u0103ile dragi pe unde au umblat pa\u015fii ei dup\u0103 Hristos cu fra\u0163ii. A\u015fa de pu\u0163ine mame au fost…
\nAceea a fost \u015fi mama P\u0103rintelui Iosif.
\nAm zis: a dorit \u015fi ea, a dorit \u015fi el s\u0103 se fac\u0103 preot. Pentru ca s\u0103 se fac\u0103 vestitor al Evangheliei. A\u015fa a fost planul lui Dumnezeu cu el dinainte de z\u0103mislirea lui.
\n\u00cen timpul \u015fcolii, se \u00eemboln\u0103ve\u015fte. A trebuit un an s\u0103 \u00eentrerup\u0103 \u015fcoala. Bunul Dumnezeu S-a \u00eendurat \u00eens\u0103 \u015fi iar l-a vindecat. \u015ei aceasta o fost o \u00eencercare: \u201eIosife, tu trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163i nu numai \u015fcoala p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. Eu am cu tine un plan, Eu am cu tine un g\u00e2nd, s\u0103 te \u0163in mai l\u00e2ng\u0103 Mine. Cei mai s\u0103n\u0103to\u015fi nu stau l\u00e2ng\u0103 Dumnezeu; se duc dup\u0103 lume, Iosife. Eu vreau s\u0103 stai mai l\u00e2ng\u0103 Mine, \u015fi mai pu\u0163in\u0103 s\u0103n\u0103tate-\u0163i dau. Dar vei primi harul Meu \u015fi dragostea Mea, mai mult (…)\u201d.
\n\u00cei red\u0103 iar\u0103\u015fi s\u0103n\u0103tatea. \u00ce\u015fi termin\u0103 \u015fcoala. Dup\u0103 \u015fcoal\u0103, prime\u015fte diploma \u015fi de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, \u015fi de preot (c\u0103 atunci a\u015fa era, nu ca \u00een vremile noastre). \u015ei ajunge el \u00een satul Vidra, al mo\u0163ilor, \u00een satul lui Avram Iancu, s\u0103 fie p\u0103stor, s\u0103 fie preot. Se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu o nepoat\u0103 de-a lui Avram Iancu, Iuliana.
\nAnii sunt ferici\u0163i doi sau trei. Le d\u0103ruie\u015fte Dumnezeu un copila\u015f drag. Dar c\u00e2nd \u00eencepea s\u0103 umble \u015fi s\u0103 spun\u0103 \u201emam\u0103\u201d \u015fi \u201etat\u0103\u201d, c\u00e2nd era mai drag, li-l cere Dumnezeu \u00eenapoi. \u015ei trebuie s\u0103-l dea. Le mai d\u0103ruie\u015fte unul \u015fi moare \u015fi acela c\u00e2nd \u00eencepea s\u0103 g\u00e2ngureasc\u0103 \u015fi s\u0103 vorbeasc\u0103.
\nLe mai d\u0103ruie\u015fte un al treilea. Dar nu dup\u0103 mult\u0103 vreme se \u00eemboln\u0103ve\u015fte so\u0163ia. La v\u00e2rsta de 22 de ani, o \u00eengroap\u0103 \u00een cimitirul din Vidra, \u00eenaintea bisericii, unde se odihne\u015fte \u015fi doarme somnul lini\u015ftit p\u00e2n\u0103 la \u00eenviere.
\nEi, fra\u0163ii mei dragi, de c\u00e2nd a\u0163i c\u00e2ntat voi \u00een c\u00e2ntarea aceea: \u201eEl cuibul de-acas\u0103 mi-l sparse-ntr-o var\u0103\u201d. \u015eti\u0163i voi ce-nseamn\u0103 lucrul acesta? \u015eti\u0163i voi ce simte inima zdrobit\u0103 atunci c\u00e2nd nu mai ai pe nimeni? C\u00e2nd \u0163i s-o luat tot ce-ai avut drag, tot ce-ai avut scump; \u0163i s-au smuls toate r\u0103d\u0103cinile?
\nR\u0103m\u00e2ne doar cu un singur copila\u015f micu\u0163. Al nim\u0103nui. S\u0103 plece pe drumul spre Sibiu. Acolo \u00eel cheam\u0103 Dumnezeu, c\u0103 are un plan cu el. La Sibiu! S\u0103 lase Vidra…
\nC\u00e2nd a plecat el din Vidra, s-au dus oamenii la biseric\u0103 \u015fi au tras clopotul \u00een dung\u0103, ca de foc. \u015ei pl\u00e2ngea tot satul. Pl\u00e2ngeau to\u0163i pentru el. S-a dus \u00eent\u00e2i pe la biseric\u0103, s\u0103 s\u0103rute cele trei morminte… \u201esim\u0163indu-m\u0103 singur, s\u0103 c\u00e2nt singurel: \/ mai l\u00e2ng\u0103 Domnul meu, mai l\u00e2ng\u0103 El\u201d.<\/p>\n

Ce frumoase sunt adun\u0103rile noastre! Nu ne pare departe, nu ne pare frig, nu-i ploaie, nu-i noroi c\u00e2nd venim s\u0103 ne-nt\u00e2lnim cu voi, s\u0103 c\u00e2nt\u0103m dulcelui Iisus iubirea Golgotei. Dar noi c\u00e2nt\u0103m lacrimile p\u0103rin\u0163ilor. Cum copiii m\u0103n\u00e2nc\u0103 la mas\u0103 pr\u0103jituri \u015fi ei nu \u015ftiu c\u0103-s sudorile \u015fi munca p\u0103rin\u0163ilor lor, a\u015fa nu \u015ftim \u015fi nu ne d\u0103m noi seama ce c\u00e2nt\u0103m noi. Cine a pl\u0103tit aceste sfinte bucurii pe care le avem noi? Omul trimis de Dumnezeu! Trimis nu la evrei, ca alt\u0103dat\u0103. Nu la popoare de demult. Ci la poporul nostru, care s-a n\u0103scut cre\u015ftin. \u015ei \u015ei-a adus aminte de p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri de-atunci \u015fi de aceea a mai trimis un profet, a mai trimis un om, ca iar\u0103\u015fi s\u0103 le trezeasc\u0103 con\u015ftiin\u0163a \u015fi iar\u0103\u015fi s\u0103 le aduc\u0103 aminte: \u201eVoi sunte\u0163i cre\u015ftini! Nu mai tr\u0103i\u0163i p\u0103g\u00e2ne\u015fte! \u00cenceta\u0163i cu p\u0103g\u00e2n\u0103tatea! Aduce\u0163i-v\u0103 aminte c\u0103 purta\u0163i un nume \u00eenalt, un nume sf\u00e2nt, un nume mare. Dup\u0103 Hristos, voi sunte\u0163i cre\u015ftini, nu mai sunte\u0163i p\u0103g\u00e2ni. \u00centoarce\u0163i-v\u0103 \u00eenapoi. Hristos v\u0103 cheam\u0103, veni\u0163i la El\u201d.
\n\u201eEl cuibul de-acas\u0103 mi-l sparse-ntr-o var\u0103 \/ \u015fi pribeag m\u0103 trimise prin lume \u015fi \u0163ar\u0103. \/ Sim\u0163indu-m\u0103 singur, s\u0103 c\u00e2nt singurel: \/ mai l\u00e2ng\u0103 Domnul meu, mai l\u00e2ng\u0103 El\u201d.
\nDurerea \u015fi lacrimile, \u015fi suferin\u0163a l-a adus mai l\u00e2ng\u0103 Domnul. A\u015fa l-a c\u0103lit Dumnezeu. A\u015fa l-a o\u0163elit Dumnezeu. Pentru ca atunci s\u0103 poat\u0103 s\u0103 spun\u0103 \u015fi s\u0103 vesteasc\u0103 cum n-a mai vestit nimeni aceste lucruri mari, ca s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la urechile noastre.
\nA ajuns la Sibiu \u015fi trebuia s\u0103 auzim \u015fi noi vestea dulce a Evangheliei.
\nPe vremea aceea, omul acesta mic \u015fi slab, care nu mai avea nimic, numai pe Dumnezeu \u015fi o credin\u0163\u0103 uria\u015f\u0103 \u00een el, \u00ee\u015fi comand\u0103 o tipografie, care a costat un milion \u015fi cinci sute de mii. Pe vremea aceea! Ast\u0103zi un milion \u015fi cinci sute de mii nu-i cine \u015ftie ce. Acum au oamenii bani \u015fi-\u015fi fac palate \u015fi blocuri, \u015fi case. Dar atunci aceasta a fost o sum\u0103 extraordinar de mare. Cum a avut omul acesta \u00eendr\u0103zneal\u0103 \u015fi curaj s\u0103 se bage \u015fi s\u0103 se afunde \u00eentr-o datorie at\u00e2t de mare? A v\u00e2ndut tot ceea ce a avut la Vidra dup\u0103 so\u0163ia lui, care a fost bogat\u0103. A v\u00e2ndut tot, tot, tot \u015fi a pl\u0103tit o sum\u0103 micu\u0163\u0103, ce-a putut. \u015ei s-a \u00eengropat \u00een datorii… un milion \u015fi cinci sute de mii de lei.
\n\u015ei a \u00eenceput, prin tipografia aceasta, s\u0103 trimit\u0103 apoi hran\u0103 prin toat\u0103 \u0163ara noastr\u0103. A scos foaia \u00abLumina Satelor\u00bb. \u015ei \u00eentr-adev\u0103r, a\u015fa a f\u0103cut. Acea foaie, pe unde a ajuns, a adus lumin\u0103 prin toate satele. Se ducea pe la prim\u0103rii, pe la \u015fcoli, pe la preo\u0163i, pe la to\u0163i, \u00een toat\u0103 \u0163ara. Se vestea acolo de Iisus cel R\u0103stignit cum n-a mai fost o alt\u0103 foaie \u00een \u0163ara rom\u00e2neasc\u0103. \u015ei veneau, se \u00eentorceau sufletele la Domnul cu sutele de mii.
\nN-a trecut mult\u0103 vreme. La zece ani, dup\u0103 m\u0103rturisirea lui puternic\u0103 de la Sibiu, prin scoaterea foii, a anun\u0163at la foaie c\u0103 200.000 de fra\u0163i s-au \u00eentors p\u00e2n\u0103 atunci la Dumnezeu. Dar el era \u00eengropat \u00een datorii p\u00e2n\u0103 \u00een grumaz. Cum spunea fratele Traian: \u201eC\u00e2t am fost cu el, patru ani (am scris la o mas\u0103 cu el), l-am v\u0103zut tot cu acei pantofi, tot cu acea p\u0103l\u0103rie, tot cu acel palton… tot cu acelea\u015fi h\u0103inu\u0163e slabe \u015fi s\u0103race. Am mers o dat\u0103 cu tramvaiul \u015fi n-a avut nici cinci lei s\u0103 dea la tramvai. \u015ei-a scos ceasul din buzunar \u015fi l-a dat, p\u00e2n\u0103 m\u00e2ine, c\u00e2nd se-ntoarce \u00eenapoi…\u201d, dac\u0103-i va avea. S\u0103rac, dar a \u00eembog\u0103\u0163it at\u00e2tea suflete. Pe-at\u00e2\u0163ia \u015fi pe-at\u00e2\u0163ia… Tipografia trebuia pl\u0103tit\u0103. H\u00e2rtia era scump\u0103. Trebuiau angaja\u0163i oameni care s\u0103 lucreze la tipografie. To\u0163i trebuiau pl\u0103ti\u0163i. De unde? Din c\u00e2\u0163i primeau foile \u015fi c\u0103r\u0163ile, unii pl\u0103teau, al\u0163ii nu mai pl\u0103teau. De unde?… Trebuia iar s\u0103 d\u0103m, \u015fi iar s\u0103 le d\u0103m. \u015ei-am zis c\u0103 vorbeam cu fratele Grigore ast\u0103zi c\u0103 oamenii dau un leu \u015fi dau \u015fi-o h\u0103inu\u0163\u0103 (care-i mai slab\u0103, nu pe cea mai bun\u0103) sau dau doi lei, sau dau o p\u00e2ini\u015foar\u0103.
\nP\u0103rintele a anun\u0163at prin foaie de datoria mare pe care-o avea. \u015ei un frate din Bucure\u015fti, care era pensionar, i-a trimis 2000 de lei: \u201eP\u0103rinte, ajut \u015fi eu, din pensioara mea, la datoria aceasta mare, pentru c\u0103 prin tipografia \u015fi prin scrisul t\u0103u cel fermecat, Dumnezeu m-a scos pe mine din moarte \u015fi din \u00eentuneric. \u015ei, ca recuno\u015ftin\u0163\u0103, \u00ee\u0163i trimit \u015fi eu 2000 de lei\u201d.
\n\u00cen timpul acesta, un colonel din Moldova scrie: \u201eP\u0103rinte, de c\u00e2nd m-am \u00eentors la Dumnezeu, am f\u0103cut mari minuni: am zidit, p\u0103rinte, patru biserici, care au costat un milion. Am f\u0103cut patru f\u00e2nt\u00e2ni. Am cump\u0103rat patru vaci cu lapte la patru familii s\u0103race\u201d. Dar la p\u0103rintele nu s-a \u00eendurat s\u0103 trimit\u0103 nici 1000 de lei ban. Bine a f\u0103cut c\u0103 a f\u0103cut bisericile; bine a f\u0103cut c\u0103 a cump\u0103rat vaci cu lapte la s\u0103raci \u015fi c\u0103 a f\u0103cut f\u00e2nt\u00e2ni. Dar a f\u0103cut r\u0103u c\u0103 l-a l\u0103sat pe p\u0103rintele lui \u00een datorii p\u00e2n\u0103-n g\u00e2t. N-a \u015ftiut s\u0103 dea acolo unde a trebuit s\u0103 dea. Unde trebuia mai mult. Omul acela ar fi putut pl\u0103ti tipografia numai el singur \u015fi-apoi s\u0103 fac\u0103 c\u00e2te o bisericu\u0163\u0103, dac\u0103 mai putea. Pentru c\u0103 la bisericu\u0163a aceea se duceau dou\u0103 sute de oameni, dar de-aici, din f\u00e2nt\u00e2na aceasta, din tipografie, se hr\u0103neau milioane de oameni. \u015ei scrisul lui cel fermecat \u2013 cum c\u00e2nt\u0103m noi: \u201epe noi, pe mii de suflete pierdute, \/ ne-a scos din moarte \u015fi p\u0103cat\u201d.
\nScrisul lui cel fermecat a ajuns p\u00e2n\u0103 \u00een Canada; a ajuns p\u00e2n\u0103 \u00een Australia; a ajuns p\u00e2n\u0103 la marginile p\u0103m\u00e2ntului. \u015ei avea abona\u0163i din p\u0103r\u0163ile acelea. N-a mai scris nici un om ca el. Nimeni n-a mai scris a\u015fa ca el. …<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fragment dintr-o vorbire a fratelui Popa Petru (S\u0103ucani) de la o adunare de comemorare a P\u0103rintelui Iosif TRIFA … Am zis, noi \u00eenc\u0103 nu \u015ftiam. \u015ei atunci Dumnezeu ne-a mai trimis un fiu. Ne-a mai trimis un slug\u0103 a Lui. Ne-a mai trimis un om al S\u0103u. Ne-a mai trimis un vestitor al Lui. A\u015fa <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[590],"tags":[],"class_list":["post-16002","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-vorbiri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16002","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16002"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16002\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16002"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16002"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16002"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}