{"id":17082,"date":"2015-04-18T10:26:46","date_gmt":"2015-04-18T13:26:46","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=17082"},"modified":"2015-04-18T13:36:08","modified_gmt":"2015-04-18T16:36:08","slug":"despre-crestinism-predica-in-duminica-tomei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/despre-crestinism-predica-in-duminica-tomei\/","title":{"rendered":"Despre cre\u015ftinism \u2013 Predic\u0103 \u00een Duminica Tomei"},"content":{"rendered":"

\"Duminica-Tomii\"<\/a>Sf\u00e2ntul Ignatie Briancianinov<\/strong>, din<\/em> \u00abPredici la Triod si Penticostar\u00bb<\/strong><\/p>\n

\u201cFerici\u0163i cei ce n-au v\u0103zut \u015fi au crezut\u201d (Ioan 20, 29).<\/strong><\/span><\/p>\n

Aceste cuvinte le-a gr\u0103it Domnul credinciosului S\u0103u ucenic, care n-a vrut s\u0103 cread\u0103 \u00een \u00eenvierea Domnului atunci c\u00e2nd ea i-a fost adus\u0103 la cuno\u015ftin\u0163\u0103 de c\u0103tre fra\u0163ii lui, Apostolii; aceste cuvinte le-a gr\u0103it Domnul ucenicului care spusese sus \u015fi tare c\u0103 el nu va crede \u00een \u00eenvierea Domnului p\u00e2n\u0103 ce nu se va c\u0103p\u0103ta dovada vie a acestei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri at\u00e2t de minunate \u015fi at\u00e2t de \u00eensemnate pentru lume.
\n\u201cAm v\u0103zut pe Domnul\u201d, i-au spus cu bucurie Sf\u00e2ntului Apostol Toma ceilal\u0163i Apostoli, c\u0103rora li S-a ar\u0103tat Domnul chiar \u00een ziua \u00eenvierii Sale, seara, intr\u00e2nd \u00een c\u0103mar\u0103 f\u0103r\u0103 a deschide u\u015file.
\nC\u0103mara era z\u0103vor\u00e2t\u0103 bine de frica urii iudeilor, ce de-abia s\u0103v\u00e2r\u015fiser\u0103 uciderea de Dumnezeu \u015fi luaser\u0103 toate m\u0103surile \u00eempotriva \u00eenvierii care fusese prevestit\u0103.
\n\u201cDe nu voi vedea \u00een m\u00e2inile Lui semnul cuielor\u201d, a r\u0103spuns Toma, pe care \u00eel uimise prea\u00eembucur\u0103toarea veste, \u015fi \u201cde nu voi pune degetul meu \u00een semnul cuielor \u015fi de nu voi pune m\u00e2na mea \u00een coasta Lui, nu voi crede\u201d (Ioan 20, 25).
\nVorbind astfel, a ar\u0103tat nu necredin\u0163a cea vr\u0103jma\u015f\u0103 lui Dumnezeu, ci bucurie negr\u0103it\u0103; a\u015fa a ar\u0103tat ce sim\u0163ea sufletul lui \u00eenaintea m\u0103re\u0163iei \u00eent\u00e2mpl\u0103rii ce a schimbat soarta omenirii. Cu Hristos \u015fi \u00een Hristos omenirea a \u00eenviat.
\nAtotbunul Domn nu a \u00eent\u00e2rziat s\u0103 \u00eei dea iubitului S\u0103u ucenic dovada pe care acesta o dorea. Dup\u0103 ce a trecut o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de c\u00e2nd Se ar\u0103tase Apostolilor pentru \u00eent\u00e2ia dat\u0103, Domnul S-a ar\u0103tat din nou, fiind ei cu to\u0163ii \u00eempreun\u0103 \u015fi Toma afl\u00e2ndu-se cu ei. U\u015file erau \u00eenchise, ca \u015fi \u00eent\u00e2ia dat\u0103, de frica iudeilor.
\nApostolii L-au v\u0103zut dintr-o dat\u0103 pe Domnul stand \u00eenaintea lor. Pace vou\u0103, le-a gr\u0103it El. Apoi, \u00eentorc\u00e2ndu-se c\u0103tre Toma, i-a zis: \u201cAdu degetul t\u0103u \u00eencoace \u015fi vezi m\u00e2inile Mele, \u015fi adu m\u00e2na ta \u015fi o pune \u00een coasta Mea, \u015fi nu fi necredincios, ci credincios\u201d (Ioan 20, 27).
\nPrin aceste cuvinte, Domnul a ar\u0103tat c\u0103 El, Cel pretutindenea fiitor dup\u0103 Dumnezeire, era \u00een mijlocul ucenicilor S\u0103i \u015fi atunci c\u00e2nd Toma, presupun\u00e2nd c\u0103 El nu este de fa\u0163\u0103, le-a ar\u0103tat r\u0103spicat acestora starea de nedumerire care \u00eel cuprinsese la vestea \u00eenvierii.<\/p>\n

Toma dorea s\u0103 se \u00eencredin\u0163eze de \u00eenviere: el prime\u015fte o \u00eencredin\u0163are neasemuit mai \u00eenalt\u0103, \u00eenaintea c\u0103reia nici n-o mai bag\u0103 \u00een seam\u0103 pe cea a \u00eenvierii. \u201cDomnul meu \u015fi Dumnezeul meu!\u201d \u2013 strig\u0103 Toma. \u201e\u00eencredin\u0163\u00e2ndu-m\u0103 de Dumnezeirea Ta, nu mai caut s\u0103 m\u0103 \u00eencredin\u0163ez de \u00eenviere. \u0162ie, Atotputernicului Dumnezeu, \u00ee\u0163i sunt cu putin\u0163\u0103 toate lucr\u0103rile, care sunt mai presus de \u00een\u0163elegerea omeneasc\u0103\u201d.
\nCa r\u0103spuns la m\u0103rturisirea Apostolului, Domnul i-a fericit pe \u201ccei ce nu au v\u0103zut \u015fi au crezut\u201d. \u015ei pe noi ne-a pomenit Domnul, i-a pomenit pe to\u0163i cei care nu L-au v\u0103zut cu ochii trupe\u015fti! A f\u0103cut aceast\u0103 pomenire \u00een timp ce st\u0103tea \u00een mijlocul Sfin\u0163ilor S\u0103i Apostoli cu omenitatea luat\u0103 asupra Sa, adus\u0103 jertf\u0103 pentru omenire \u015fi deja prosl\u0103vit\u0103 cu slava \u00eenvierii!
\nN-am fost uita\u0163i de Domnul nici noi, cei ce suntem de fa\u0163\u0103 aici, \u00een sf\u00e2nta Lui biseric\u0103, pomenind aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare de care ne despart optsprezece veacuri. Ferici\u0163i suntem noi, cei care nu L-am v\u0103zut, \u00eens\u0103 credem \u00een El!
\nFerici\u0163i sunt aceia dintre noi care cred \u00een El! Miezul faptei este credin\u0163a. Ea \u00eel apropie pe om de Dumnezeu \u015fi \u00eel face pe om al lui Dumnezeu; ea \u00eel aduce pe om \u00eenaintea fe\u0163ei lui Dumnezeu, \u015fi \u00een ultima zi a vie\u0163ii acestei lumi, la \u00eenceputul zilei ve\u015fnice, \u00eel va a\u015feza de-a dreapta tronului lui Dumnezeu ca s\u0103 \u00eel vad\u0103 \u00een veci pe Dumnezeu, ca s\u0103 se desf\u0103teze \u00een veci de Dumnezeu, ca s\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103 \u00een veci \u00eempreun\u0103 cu Dumnezeu.<\/p>\n

\u201cFerici\u0163i cei ce nu au v\u0103zut \u015fi au crezut\u201d. Prin aceste cuvinte, Domnul i-a unit cu
\nApostolii pe to\u0163i credincio\u015fii de pe tot p\u0103m\u00e2ntul \u015fi din toate timpurile. C\u00e2nd a adus rug\u0103ciune pentru Apostoli Tat\u0103lui S\u0103u, \u00eenainte de a merge la patimile cele m\u00e2ntuitoare pentru noi, i-a unit cu Apostolii pe to\u0163i cre\u015ftinii adev\u0103ra\u0163i.<\/p>\n

\u201cNu numai pentru ace\u015ftia m\u0103 rog\u201d, a zis El, nu numai pentru Apostoli, \u201cci \u015fi pentru cei care vor crede prin cuv\u00e2ntul lor \u00eentru Mine\u201d (Ioan 17,20). A\u015fa \u015fi aici: El \u00eei face p\u0103rta\u015fi ai fericirii Apostolilor pe to\u0163i fiii Bisericii. \u201cIar ochii vo\u015ftri ferici\u0163i sunt c\u0103 v\u0103d \u015fi urechile voastre c\u0103 aud. C\u0103 amin gr\u0103iesc vou\u0103: c\u0103 mul\u0163i proroci \u015fi drep\u0163i ai Vechiului Leg\u0103m\u00e2nt au dorit s\u0103 vad\u0103 cele ce vede\u0163i voi \u015fi n-au v\u0103zut, \u015fi s\u0103 aud\u0103 cele ce auzi\u0163i \u015fi n-au auzit\u201d (Matei 13, 16-17).
\nFerici\u0163ii \u00een\u015fi\u015fi-v\u0103z\u0103tori \u015fi slujitori ai Cuv\u00e2ntului ne-au predanisit nou\u0103 cele v\u0103zute \u015fi auzite de c\u0103tre ei (Luca l, 3) c\u00e2nd \u201cCuv\u00e2ntul trup S-a f\u0103cut \u015fi s-a s\u0103l\u0103\u015fluit \u00eentru noi, \u015fi am v\u0103zut\u201d, spune unul dintre ace\u015fti \u00een\u015fi\u015fi-v\u0103z\u0103tori ai Cuv\u00e2ntului, \u201cslava Lui, slav\u0103 ca a Unuia-N\u0103scut din Tat\u0103l, plin de har \u015fi adev\u0103r\u201d (Ioan l, 14).
\nM\u0103rturia c\u00e2t se poate de limpede a Apostolilor ne face, parc\u0103, privitori ai \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor pe care le-au v\u0103zut cu ochii lor Apostolii. Prin Tainele Bisericii intr\u0103m \u00een \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fire fiin\u0163ial\u0103 cu Domnul \u015fi r\u0103m\u00e2nem \u00een aceast\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fire prin Taine. Pe Dumnezeu, Care este nev\u0103zut ochilor trupe\u015fti, credin\u0163a vie \u00eel face v\u0103zut pentru ochiul sufletesc, al min\u0163ii (Evr. 11, 27).
\nVie\u0163uirea dup\u0103 poruncile Domnului ne aduce ar\u0103tarea de tain\u0103 a Domnului. El se arat\u0103 duhovnice\u015fte \u00een inim\u0103, c\u00e2nd ucenicii Domnului \u2013 vederile ce au luat na\u015ftere \u00een minte \u015fi s-au \u00eempropriat ei din Evanghelie \u2013 se adun\u0103 \u00een inim\u0103 \u015fi z\u0103vor\u0103sc u\u015file ei, ca s\u0103 nu intre acolo iudeii \u2013 g\u00e2ndurile vr\u0103jma\u015fe Domnului, care leap\u0103d\u0103 atotsf\u00e2nta Lui \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103.<\/p>\n

Fiind sub har, precum Apostolii, cutez\u0103m a spune c\u0103 starea noastr\u0103 e mult mai fericit\u0103 dec\u00e2t a fost cea a drep\u0163ilor Vechiului Leg\u0103m\u00e2nt. Aceia au crezut \u00een R\u0103scump\u0103r\u0103torul Care avea s\u0103 vin\u0103: noi credem \u00een Cel ce a venit \u015fi a s\u0103v\u00e2r\u015fit r\u0103scump\u0103rarea. Acelora le-au fost f\u0103g\u0103duite darurile harice: noi am primit din bel\u015fug darurile, le avem \u00een m\u00e2ini, ne folosim de ele dup\u0103 voia noastr\u0103.
\nD\u0103ruitorul este nesf\u00e2r\u015fit de bogat \u015fi darnic. Dac\u0103 sim\u0163im vreo ne\u00eendestulare, de aceasta vinova\u0163i suntem noi, numai noi. Lipsa sim\u0163irii darurilor harice este pricinuit\u0103 de sl\u0103biciunea noastr\u0103 \u00een credin\u0163\u0103, sau ca s-o spun mai pe \u015fleau, de lep\u0103darea ei.<\/p>\n

De ce n-avem credin\u0163\u0103?<\/strong>
\nFiindc\u0103 nu ne-am dat, nu am vrut s\u0103 ne d\u0103m nici o osteneal\u0103 pentru studierea cre\u015ftinismului, pentru dob\u00e2ndirea credin\u0163ei din auzire (Romani 10, 17), prin care se cap\u0103t\u0103 cunoa\u015fterea teoretic\u0103 limpede a cre\u015ftinismului, spre agonisirea credin\u0163ei din fapte (Iac. 2, 18), care aduce cunoa\u015fterea f\u0103ptuitoare a cre\u015ftinismului.
\nDin aceste dou\u0103 cunoa\u015fteri cel ce le-a dob\u00e2ndit, ca unul care \u015fi-a dovedit nef\u0103\u0163\u0103rnicia dorin\u0163ei de a-L cunoa\u015fte pe Dumnezeu prin toate dovezile ce depindeau de el \u015fi \u00eei st\u0103teau \u00een puteri, este \u00een\u0103l\u0163at de Dumnezeu \u00eensu\u015fi la tainica, adev\u0103rata cunoa\u015ftere duhovniceasc\u0103, ce totdeauna este unit\u0103 cu credin\u0163a vie.<\/p>\n

\u201cCela ce are poruncile Mele \u015fi le p\u0103ze\u015fte, a gr\u0103it Domnul, acela este cel ce M\u0103 iube\u015fte: iar cel ce M\u0103 iube\u015fte iubit va fi de Tat\u0103l Meu, \u015fi Eu \u00eel voi iubi pe el, \u015fi M\u0103 voi ar\u0103ta lui\u201d (Ioan 14, 21).
\nCre\u015ftinismul poate fi asemuit unui minunat \u015fi c\u00e2t se poate de cuprinz\u0103tor liman, \u00een
\ncare pot trage cu aceea\u015fi u\u015furin\u0163\u0103 cor\u0103bii de toate m\u0103rimile \u015fi toate felurile. S\u0103-\u015fi afle ad\u0103post \u00een acest liman poate \u015fi umila luntre a pescarului, \u015fi corabia uria\u015f\u0103 a negustorului, \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu marf\u0103 de multe feluri, \u015fi uria\u015ful cuirasat, \u00eenarmat cu nenum\u0103rate mijloace de nimicire \u015fi omor\u00e2re, \u015fi iahtul \u00eempodobit al \u00eemp\u0103ratului \u015fi al oamenilor de seam\u0103, menit pentru c\u0103l\u0103torii s\u0103rb\u0103tore\u015fti \u015fi \u00eenveselitoare.
\nCre\u015ftinismul prime\u015fte \u00een s\u00e2nurile sale oameni de toat\u0103 v\u00e2rsta, de toat\u0103 starea \u015fi de tot rangul, cu orice \u00eenzestrare, cu orice treapt\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103: \u00eei prime\u015fte \u015fi \u00eei m\u00e2ntuie\u015fte.<\/p>\n

\u201cDe vei m\u0103rturisi cu gura ta pe Domnul Iisus \u015fi vei crede \u00eentru inima ta c\u0103 Dumnezeu L-a ridicat pe El din mor\u0163i, te vei m\u00e2ntui: c\u0103 cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se m\u0103rturise\u015fte spre m\u00e2ntuire\u201d (Romani 10, 9-10).
\nCine prime\u015fte cre\u015ftinismul, cu inim\u0103 nef\u0103\u0163arnic\u0103 pe de-a-ntregul, \u00een s\u00e2nul Bisericii Ortodoxe \u2013 singura \u00een care este p\u0103strat adev\u0103ratul cre\u015ftinism \u2013 acela se va m\u00e2ntui.<\/p>\n

To\u0163i oamenii au fost r\u0103scump\u0103ra\u0163i cu un singur pre\u0163 \u2013 Hristos: \u015fi \u00een r\u0103scump\u0103rare are \u00eensemn\u0103tate numai pre\u0163ul pl\u0103tit. El este dat f\u0103r\u0103 deosebire \u015fi f\u0103r\u0103 p\u0103rtinire pentru fiecare om care dore\u015fte s\u0103 fie r\u0103scump\u0103rat, care crede \u00een \u00eensemn\u0103tatea pre\u0163ului \u015fi m\u0103rturise\u015fte aceast\u0103 \u00eensemn\u0103tate.
\nM\u0103rturisirea \u00eensemn\u0103t\u0103\u0163ii pre\u0163ului de r\u0103scump\u0103rare e, totodat\u0103, \u015fi lep\u0103dare a oric\u0103rei \u00eensemn\u0103t\u0103\u0163i \u015fi vrednicii proprii. Pre\u0163ul de r\u0103scump\u0103rare este dat cu condi\u0163ia lep\u0103d\u0103rii de sine. \u015ei cel mai simplu om, care nu judec\u00e2nd dup\u0103 stihiile acestei lumi n-are nici o sporire, se m\u00e2ntuie\u015fte prin mijlocirea cre\u015ftinismului deopotriv\u0103 cu \u00eenv\u0103\u0163atul \u015fi \u00een\u0163eleptul.
\nCre\u015ftinismul, ca dar al Atotdes\u0103v\u00e2r\u015fitului Dumnezeu, \u00eendestuleaz\u0103 pe to\u0163i cu \u00eembel\u015fugare: credin\u0163a din nef\u0103\u0163\u0103rnicia inimii \u00eenlocuie\u015fte pentru prunc \u015fi omul simplu \u00een\u0163elegerea, iar \u00een\u0163eleptul care se apropie de cre\u015ftinism \u00een chipul legiuit (I Cor. 3, 18) afl\u0103 \u00een el un nesecat ad\u00e2nc, o neajuns\u0103 \u00een\u0103l\u0163ime a \u00een\u0163elepciunii, \u00een cre\u015ftinism este ascuns\u0103 \u015fi adev\u0103rata teologie, \u015fi psihologia \u015fi metafizica cele nem\u0103sluite.
\nNumai cre\u015ftinul poate dob\u00e2ndi adev\u0103rata cunoa\u015ftere \u2013 pe c\u00e2t st\u0103 \u00een puterile omene\u015fti \u2013 \u00een privin\u0163a omului, a duhurilor sfinte \u015fi a celor lep\u0103date, a lumii nev\u0103zute cu ochii cei trupe\u015fti. Din luminarea la care se ajunge prin cre\u015ftinism ia na\u015ftere \u00een om acea vedere asupra c\u0103rtur\u0103riei omene\u015fti pe care o are asupra acesteia Dumnezeu, \u201c\u00een\u0163elepciunea lumii acesteia nebunie este \u00eenaintea lui Dumnezeu\u2026 Domnul cunoa\u015fte g\u00e2ndurile \u00een\u0163elep\u0163ilor, g\u00e2nduri din care este alc\u0103tuit\u0103 c\u0103rtur\u0103ria lor, c\u0103 sunt de\u015farte\u201d (I Cor. 3, 19, 20).<\/p>\n

Aceste g\u00e2nduri sau cuno\u015ftin\u0163e privesc numai cele vremelnice \u015fi de\u015farte, \u00eel duc pe cel care le are la slav\u0103 de\u015fart\u0103, la trufie, la am\u0103gire de sine, la irosirea vie\u0163ii numai \u00een griji pentru ceea ce este stric\u0103cios \u015fi trec\u0103tor, la via\u0163a p\u0103c\u0103toas\u0103, la lep\u0103darea \u015fi uitarea lui Dumnezeu \u015fi a ve\u015fniciei.
\nIar c\u00e2nd omul neluminat cu lumina lui Hristos cuteaz\u0103 s\u0103 fac\u0103 judec\u0103\u0163i cu privire la lucrurile duhovnice\u015fti, mintea lui r\u0103t\u0103ce\u015fte ca \u00eentr-o pustie \u00eentunecat\u0103, f\u0103r\u0103 hotare, \u015fi \u00een locul adev\u0103ratelor cuno\u015ftin\u0163e \u2013 de a c\u0103ror dob\u00e2ndire nu este nicidecum \u00een stare \u2013 alc\u0103tuie\u015fte p\u0103reri \u015fi \u00eenchipuiri, le \u00eembrac\u0103 \u00een cuvinte \u00eentunecoase \u015fi viclean alc\u0103tuite, am\u0103gind cu ele pe sine \u015fi pe aproapele, v\u0103z\u00e2nd \u00een\u0163elepciune acolo unde cu toat\u0103 dreptatea trebuie v\u0103zut\u0103 numai v\u0103t\u0103mare de minte \u015fi aiurare.
\nCiudat\u0103, izbitoare este orbirea \u015fi \u00eenv\u00e2rto\u015farea acelor oameni din vremea lui Hristos care L-au v\u0103zut, au auzit atotsf\u00e2nta Lui \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, au fost \u00een\u015fi\u015fi-v\u0103z\u0103tori ai uimitoarelor Lui semne \u2013 \u015fi n-au crezut \u00een El. St\u00e2nd la dep\u0103rtarea a \u015fapte veacuri ca pe \u00een\u0103l\u0163imea unui munte \u00eendep\u0103rtat, Proorocul a strigat, mir\u00e2ndu-se de nesim\u0163irea omeneasc\u0103, acestei numeroase gloate de mor\u0163i vii: \u201cCu auzul ve\u0163i auzi \u015fi nu ve\u0163i \u00een\u0163elege, \u015fi privind ve\u0163i privi \u015fi nu ve\u0163i vedea\u201d (Matei 13, 14).
\nTot at\u00e2t de ciudat\u0103 este \u015fi necredin\u0163a multora fa\u0163\u0103 de cre\u015ftinism, care str\u0103luce\u015fte cu razele celui mai limpede adev\u0103r. Scriptura l\u0103mure\u015fte pricina acestei necredin\u0163e zic\u00e2nd: \u201cc\u0103 s-a \u00eengro\u015fat inima norodului acestuia\u201d (Matei 13, 15).
\nEa s-a f\u0103cut trupeasc\u0103, groas\u0103 din pricina vie\u0163ii trupe\u015fti; ea s-a f\u0103cut oarb\u0103 \u015fi surd\u0103, s-a f\u0103cut moart\u0103 fa\u0163\u0103 de tot ce este duhovnicesc, fa\u0163\u0103 de ceea ce este ve\u015fnic \u015fi dumnezeiesc.
\nStudierea cre\u015ftinismului dovede\u015fte \u00een chip c\u00e2t se poate de limpede \u015fi de hot\u0103r\u00e2tor adev\u0103rul lui. Convingerea dob\u00e2ndit\u0103 prin studierea corect\u0103 a cre\u015ftinismului, credin\u0163a \u00een toate lucrurile nev\u0103zute propov\u0103duite de cre\u015ftinism, este mult mai puternic\u0103 dec\u00e2t credin\u0163a \u00een cele v\u0103zute, dob\u00e2ndit\u0103 prin sim\u0163uri.
\nA\u015fa ne\u00eendoielnic\u0103 este convingerea aceasta, c\u0103 milioane de oameni au l\u0103sat cele v\u0103zute pentru a dob\u00e2ndi cele nev\u0103zute, nu s-au dat \u00een l\u0103turi a-\u015fi pecetlui cu s\u00e2ngele lor convingerea, nu s-au temut de cele mai cumplite cazne, prin care nebunia \u015fi \u00eencr\u00e2ncenarea s-a str\u0103duit s\u0103 le smulg\u0103 lep\u0103darea de crezul lor.
\nChiar \u015fi privirea cea mai superficial\u0103 asupra \u00eentemeierii \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirii cre\u015ftinismului este uluitoare. Ea veste\u015fte \u00een auzul \u00eentregii lumi c\u0103 \u00eentemeierea cre\u015ftinismului nu este nicidecum un a\u015fez\u0103m\u00e2nt omenesc, ci este un a\u015fez\u0103m\u00e2nt dumnezeiesc.<\/p>\n

Domnul, lu\u00e2nd omenitatea, a binevoit a Se ar\u0103ta nu \u00eentru str\u0103lucirea m\u0103ririi p\u0103m\u00e2nte\u015fti, ci \u00een starea \u00eenjosirii p\u0103m\u00e2nte\u015fti. El se tr\u0103gea dup\u0103 trup din neam \u00eemp\u0103r\u0103tesc; semin\u0163ia Lui \u00eens\u0103 cobor\u00e2se de mult de pe \u00een\u0103l\u0163imea tronului \u00eemp\u0103r\u0103tesc, se mutase din c\u0103m\u0103rile \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti \u00eentr-o colib\u0103, intrase \u00een num\u0103rul \u015fi \u00een starea oamenilor de r\u00e2nd, care \u00ee\u015fi dob\u00e2ndeau hrana prin osteneala bra\u0163elor. Nelu\u00e2nd nimic din puterea \u015fi slava omeneasc\u0103, Dumnezeu-Omul n-a luat nimic nici din \u00een\u0163elepciunea omeneasc\u0103. El nu avea \u015ftiin\u0163\u0103 de carte (Ioan 7, 15).
\nIe\u015find s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103 la v\u00e2rsta de treizeci de ani, El \u015fi-a ales doisprezece ucenici tot dintre oamenii de r\u00e2nd, din care f\u0103cea parte \u015fi El \u00eensu\u015fi. Ucenicii ace\u015ftia erau oameni c\u00e2t se poate de simpli, f\u0103r\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, f\u0103r\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 de carte, prunci \u2013 a\u015fa cum \u00eei nume\u015fte Evanghelia \u00een privin\u0163a sporirii dup\u0103 temeiurile firii c\u0103zute (Fapte 4, 13): a\u015fa se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 cei care trebuiau s\u0103 fie \u00eentemeietorii cre\u015ftinismului.
\nCe a poruncit \u015fi ce porunce\u015fte acest \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor acestor ucenici? El le porunce\u015fte s\u0103 recunoasc\u0103 \u00een El pe Dumnezeu \u00eentrupat, s\u0103 \u00eencredin\u0163eze de aceasta \u00eentreaga lume, s\u0103 \u00eentoarc\u0103 \u00eentreaga lume la slujirea \u015fi \u00eenchinarea Lui, d\u0103r\u00e2m\u00e2nd toate religiile lumii. El le porunce\u015fte lor \u015fi tuturor celor care vor crede \u00een El s\u0103 se lepede de pl\u0103cerile lumii \u015fi de ei \u00een\u015fi\u015fi pentru credin\u0163a \u00een El \u015fi pentru a deveni ai Lui. Despre Sine, El spune c\u0103 va fi omor\u00e2t cu moartea de ocar\u0103 a nelegiui\u0163ilor, \u015fi atunci \u00eei va trage pe to\u0163i la Sine.
\nDespre ei, El spune c\u0103 vor fi ur\u00e2\u0163i de to\u0163i, prigoni\u0163i, omor\u00e2\u0163i, c\u0103 vor v\u00e2na cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lor pe to\u0163i oamenii, biruind \u015fi c\u0103lc\u00e2nd pe cei puternici \u015fi \u00een\u0163elep\u0163i ai p\u0103m\u00e2ntului, c\u0103 sunt trimi\u015fi ca ni\u015fte oi la lupi (Matei 10, 16), c\u0103 din aceast\u0103 lupt\u0103 oile vor ie\u015fi ne\u00eendoielnic biruitoare.
\nDup\u0103 \u00een\u0163elegerea lumii, a\u015fez\u0103m\u00e2ntul cre\u015ftinismului este lipsit de noim\u0103; planurile
\n\u00eentemeietorului s\u0103u sunt un vis de ne\u00eemplinit al \u00eenchipuirii prea aprinse \u015fi al iubirii de slav\u0103; mijloacele \u015fi uneltele \u00eemplinirii sunt de nimic, ciudate, caraghioase; chiar din faptul c\u0103 aceast\u0103 \u00eentreprindere este afar\u0103 de cale \u00een toate privin\u0163ele se vede c\u0103 ea este cu neputin\u0163\u0103, se vede pr\u0103bu\u015firea ei chiar de la \u00eenceput.
\nNumai trei ani \u015fi-a format ucenicii \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul; nu S-a \u00eengrijit deloc nici m\u0103car s\u0103-i \u00eenve\u0163e cartea neap\u0103rat trebuincioas\u0103 pentru citirea Sfintei Scripturi, nu le-a fost asigurat cu nimic traiul: dimpotriv\u0103, li s-a poruncit neagonisirea, iar \u00een locul mijloacelor b\u0103ne\u015fti de \u00eentre\u0163inere li s-a dat f\u0103g\u0103duin\u0163a c\u0103 Pronia lui Dumnezeu le va da toate cele de trebuin\u0163\u0103 pentru via\u0163a p\u0103m\u00e2nteasc\u0103.
\nIat\u0103 ce priveli\u015fte cu neputin\u0163\u0103 de l\u0103murit pentru \u00een\u0163elegerea omeneasc\u0103 se vede chiar la \u00eentemeierea cre\u015ftinismului! Dup\u0103 aceea, \u00eent\u00e2mpl\u0103rile care au urmat \u00eendat\u0103 dup\u0103 acesta \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 o priveli\u015fte tot at\u00e2t de minunat\u0103. Aceste \u00eent\u00e2mpl\u0103ri au \u00eenceput \u00een Ierusalim \u015fi au cuprins \u00een cea mai scurt\u0103 vreme \u00eentreaga lume. Dumnezeu-Omul fusese r\u0103stignit pe lemnul crucii. Moartea pe cruce avea \u00een acele vremuri acela\u015fi \u00een\u0163eles ca sp\u00e2nzur\u0103toarea. Sunt omor\u00e2\u0163i prin sp\u00e2nzur\u0103toare acei criminali pe care legea vrea s\u0103 \u00eei necinsteasc\u0103 prin \u00eensu\u015fi felul mor\u0163ii lor.
\nSp\u00e2nzur\u00e2nd pe cruce, despuiat, acoperit de batjocuri, Dumnezeu-Omul a \u00eenceput supunerea oamenilor, pe care o prezisese: \u201cDac\u0103 Eu voi fi \u00een\u0103l\u0163at de la p\u0103m\u00e2nt, \u00eei voi trage pe to\u0163i la Mine\u201d (Ioan 12, 32).
\n\u00cen timp ce sp\u00e2nzura pe cruce, un t\u00e2lhar r\u0103stignit asemeni Lui L-a m\u0103rturisit ca Domn, iar suta\u015ful care \u00eel str\u0103juia L-a m\u0103rturisit ca Fiu al lui Dumnezeu. Dup\u0103 ce au trecut zece zile de la \u00een\u0103l\u0163area Domnului la cer, s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit pogor\u00e2rea Sf\u00e2ntului Duh asupra Apostolilor: ei s-au umplut de \u00een\u0163elepciunea cea de multe feluri a lui Dumnezeu; cei care nu \u015ftiau bine nici limba lor, oameni nec\u0103rturari, au \u00eenceput s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een toate limbile p\u0103m\u00e2ntului, au prins a s\u0103v\u00e2r\u015fi cele mai uimitoare minuni, au \u00eenceput s\u0103 t\u00e2lcuiasc\u0103 Scriptura, pe care nu o citiser\u0103 niciodat\u0103.
\nMii de iudei au primit cre\u015ftinismul. Tulburat de izb\u00e2nzile Apostolilor, Sinedriul, alc\u0103tuit din arhierei \u015fi alte fete de mare cinste \u015fi prea\u00eenv\u0103\u0163ate ale poporului iudeu, \u00eei cheam\u0103 \u00eenaintea sa pe nec\u0103rturarii Apostoli, \u00eei ia la \u00eentreb\u0103ri, ascult\u0103 r\u0103spunsuri \u015fi o \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u00een fa\u0163a c\u0103reia nu are ce s\u0103 spun\u0103. Neg\u0103sind cuvinte pentru a se \u00eempotrivi spuselor prin care se ar\u0103ta adev\u0103rul, Sinedriul folose\u015fte amenin\u0163\u0103rile, b\u0103t\u0103ile, \u00eenchisoarea, b\u0103taia cu pietre, d\u00e2nd prin aceasta \u00een vileag sl\u0103biciunea sa \u015fi puterea potrivnicilor s\u0103i.
\n\u00cen urma Sinedriului se scoal\u0103 asupra Apostolilor Irod \u015fi, spre marea bucurie a Sinedriului (Fapte 12, 3), taie capul unuia dintre Apostoli. Prigoana din Ierusalim \u00eei face s\u0103 plece din el pe mul\u0163i ucenici ai lui Hristos.
\nAce\u015ftia s-au r\u0103sp\u00e2ndit prin lume \u015fi au sem\u0103nat pretutindeni cre\u015ftinismul, ud\u00e2nd cu s\u00e2ngele lor semin\u0163ele. \u00centr-un r\u0103stimp de dou\u0103zeci de ani, cre\u015ftinismul a cuprins lumea. La cincizeci de ani dup\u0103 \u00eenvierea lui Hristos, cre\u015ftinii erau at\u00e2t de numero\u015fi c\u0103 numai \u00een armata de r\u0103s\u0103rit a \u00eemp\u0103ratului Traian s-au aflat unsprezece mii de cre\u015ftini, \u00eemp\u0103ratul i-a dat pe to\u0163i p\u00e2n\u0103 la unul mor\u0163ii, spre uimirea celor cu judecat\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, ce socoteau drept cea mai mare nechibzuin\u0163\u0103 nimicirea propriei o\u015ftiri. Romil, c\u0103petenia unei cete de osta\u015fi cre\u015ftini, a fost la \u00eenceput b\u0103tut crunt, dup\u0103 care i s-a t\u0103iat capul. Zece mii de osta\u015fi au fost r\u0103stigni\u0163i \u00een pustia de l\u00e2ng\u0103 Ararat; ceilal\u0163i au fost uci\u015fi \u00een fel \u015fi chip.
\nFapta lui Traian \u015fi-a aflat urm\u0103tori \u015fi mai t\u00e2rziu, \u00eemp\u0103ra\u0163ii romani, st\u0103p\u00e2nii lumii, s-au \u00eenarmat cu ur\u0103 \u015fi tiranie ne\u00eemp\u0103cat\u0103 \u00eempotriva cre\u015ftinismului. Nici cel\u0163ii, nici marcomanii, nici Attila, nici Genserich n-au omor\u00e2t at\u00e2\u0163ia oameni din Imperiul Roman c\u00e2\u0163i au omor\u00e2t \u00eemp\u0103ra\u0163ii prigonitori ai cre\u015ftinismului.
\nTrei veacuri s-a prelungit s\u00e2ngeroasa lupt\u0103 dintre lupi \u015fi miei. Unii lucrau cu sabia, focul, fiarele, \u00eenchisoarea, \u00eenfometarea \u015fi setea, cu toate mijloacele de chinuire \u015fi de ucidere; ceilal\u0163i luptau cu puterea duhului, puterea credin\u0163ei, puterea lui Dumnezeu, r\u0103bd\u00e2nd cele mai cumplite chinuri, murind cu m\u0103rime de suflet pentru credin\u0163\u0103. Lupta de trei veacuri a cre\u015ftinilor a fost \u00eencununat\u0103 de biruin\u0163\u0103, \u015fi la \u00eenceputul veacului al patrulea cre\u015ftinismul a devenit religia st\u0103p\u00e2nitoare \u00een lume.
\nS-au plecat \u00eenaintea \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii nec\u0103rturarilor pescari \u015fi puternicii, \u015fi \u00een\u0163elep\u0163ii p\u0103m\u00e2ntului; s-au plecat \u00eenaintea ei toate neamurile. Crucea, p\u00e2n\u0103 atunci semn al mor\u0163ii de ocar\u0103, a devenit semn al celei mai \u00eenalte cinstiri: o poart\u0103 pe capete \u015fi umeri \u00eemp\u0103ra\u0163ii \u015fi arhiereii; ea \u00eencununeaz\u0103 bisericile Adev\u0103ratului Dumnezeu; ea sluje\u015fte drept semn al fiec\u0103rui cre\u015ftin adev\u0103rat, semn al credin\u0163ei lui, al n\u0103dejdii lui, al dragostei lui.
\nCine nu recunoa\u015fte \u00een a\u015fez\u0103m\u00e2ntul cre\u015ftinismului voia lui Dumnezeu, puterea lui Dumnezeu, lucrarea lui Dumnezeu, care \u00eentrece \u00een\u0163elegerea \u015fi puterile omene\u015fti? S-a s\u0103v\u00e2r\u015fit ceea ce era cu neputin\u0163\u0103 \u015fi mai presus de fire; s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit planul \u015fi lucrarea lui Dumnezeu.
\nAstfel se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 cre\u015ftinismul c\u00e2nd \u00eel prive\u015fte cineva \u00een mare. O cercetare mai am\u0103nun\u0163it\u0103 a lui duce la o \u00eencredin\u0163are mai limpede c\u0103 firea lui este dumnezeiasc\u0103. Cea mai puternic\u0103 \u00eencredin\u0163are apare din vie\u0163uirea dup\u0103 poruncile evanghelice, precum a zis \u015fi
\nProrocul: \u201cDin poruncile Tale am cunoscut\u201d (Ps. 118, 104).
\n\u00cencredin\u0163area care vine din \u00eemplinirea poruncilor este \u00eencredin\u0163are care lucreaz\u0103 chiar \u00een sufletul omului: ea este mai puternic\u0103 dec\u00e2t orice \u00eencredin\u0163are ce vine dinafar\u0103.
\nPoruncile evanghelice lini\u015ftesc, viaz\u0103, \u00eent\u0103resc sufletul. Cel care a sim\u0163it \u00een sine lucrarea lor dob\u00e2nde\u015fte credin\u0163\u0103 vie \u00een Domnul Iisus Hristos, \u015fi ea arat\u0103 \u00eenaintea Domnului a\u015fezarea inimii celui care o are prin m\u0103rturisirea limpede \u015fi hot\u0103r\u00e2t\u0103: \u201cCuvinte ale vie\u0163ii ve\u015fnice ai, \u015fi noi am crezut \u015fi am cunoscut c\u0103 tu e\u015fti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu\u201d (Ioan 6, 68-69).<\/p>\n

\u201cAdu-\u0163i degetul t\u0103u \u00eencoace\u201d, spune M\u00e2ntuitorul ucenicului care se clatin\u0103 \u00een credin\u0163\u0103, ucenicului lovit de nedumerire \u00eenaintea m\u0103re\u0163iei lucrurilor lui Dumnezeu \u2013\u201c \u015fi adu m\u00e2na ta, \u015fi nu fi necredincios, ci credincios\u201d (Ioan 20, 27). \u201cPip\u0103i\u0163i-M\u0103 \u015fi vede\u0163i\u201d (Luca 24, 39): \u00eencepe\u0163i s\u0103 lucra\u0163i dup\u0103 \u00eendreptarul poruncilor Mele, pip\u0103i\u0163i-m\u0103 prin via\u0163a cea dup\u0103 voia Mea, \u015fi M\u0103 ve\u0163i vedea pe Mine, Cel nev\u0103zut, M\u0103 ve\u0163i vedea cu sim\u0163irea duhovniceasc\u0103 a sufletului vostru: oricine M\u0103 pip\u0103ie \u00een acest chip se va \u00eencredin\u0163a cu privire la Mine, \u015fi \u00eentru r\u0103pire c\u0103 M-a aflat va striga \u00eempreun\u0103 cu iubitul Meu Apostol: \u201cDomnul meu \u015fi Dumnezeul meu!\u201d (Ioan 20, 28).Amin.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Ignatie Briancianinov, din \u00abPredici la Triod si Penticostar\u00bb \u201cFerici\u0163i cei ce n-au v\u0103zut \u015fi au crezut\u201d (Ioan 20, 29). Aceste cuvinte le-a gr\u0103it Domnul credinciosului S\u0103u ucenic, care n-a vrut s\u0103 cread\u0103 \u00een \u00eenvierea Domnului atunci c\u00e2nd ea i-a fost adus\u0103 la cuno\u015ftin\u0163\u0103 de c\u0103tre fra\u0163ii lui, Apostolii; aceste cuvinte le-a gr\u0103it Domnul ucenicului <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34],"tags":[],"class_list":["post-17082","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cuvinte-de-invatatura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17082","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17082"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17082\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17082"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17082"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17082"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}