{"id":18115,"date":"2021-04-10T10:25:45","date_gmt":"2021-04-10T13:25:45","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=18115"},"modified":"2021-04-10T15:30:55","modified_gmt":"2021-04-10T18:30:55","slug":"vindecarea-lunaticului-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/vindecarea-lunaticului-2\/","title":{"rendered":"Vindecarea lunaticului"},"content":{"rendered":"

P\u0103rintele Constantin Galeriu<\/em><\/strong><\/p>\n

\"Iisus-vindeca-copilul-lunatic-3\"<\/a>Evoc\u0103m momentul \u00een care Petru m\u0103rturisise \u201eTu e\u015fti Hristosul\u201c, iar M\u00e2ntuitorul, cobor\u00e2nd de acolo pe malul Iordanului, \u00eei vestise pe ucenici c\u0103: \u201eIat\u0103, ne suim la Ierusalim \u015fi Fiul Omului va fi dat \u00een m\u00e2inile oamenilor p\u0103c\u0103to\u015fi, care-L vor prinde, batjocori, judeca, os\u00e2ndi, omor\u00ee, dar a treia zi va \u00eenvia\u201c. C\u00e2nd au auzit ucenicii aceasta, s-au cutremurat; s-au cutremurat ei, care p\u0103r\u0103siser\u0103 tot \u015fi mergeau dup\u0103 Iisus, cu g\u00e2ndul c\u0103 El avea s\u0103 fie Mesia \u00een chip p\u0103m\u00e2ntesc; un \u00eemp\u0103rat care s\u0103 scuture jugul \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei romane \u015fi s\u0103 instaureze regatul iudaic de odinioar\u0103.
\nAtunci, tot Petru spune: \u201eDoamne, s\u0103 nu se \u00eent\u00e2mple una ca asta!\u201c. Cu alte cuvinte: ce sunt g\u00e2ndurile astea? Noi \u015ftim de Mesia \u00een felul nostru, iar Tu ne vorbe\u015fti de Cruce \u015fi moarte? \u015ei M\u00e2ntuitorul \u00eei r\u0103spunde lui Simon Petru: \u201eMergi \u00eenapoia Mea, satano!\u201c. A\u015fadar: tu e\u015fti vr\u0103jma\u015f acestei r\u00e2nduieli dumnezeie\u015fti; tu nu o \u00een\u0163elegi, ba, mai mult, te opui.
\n\u015ei atunci, \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie, a luat pe cei trei apostoli \u015fi i-a urcat pe muntele Taborului. Vrei s\u0103 \u00een\u0163elegi Crucea \u015fi \u00cenvierea? Iat\u0103, avem o pregustare a lor. Nu ne \u00eenchipuim noi ce tain\u0103 este aceasta. C\u00e2t a\u015f vrea s-o tr\u0103im fiecare dintre noi!\u2026
\nA\u015fa cum \u00een Hristos a fost prefigurata mai \u00eent\u00e2i moartea \u015fi \u00cenvierea, \u015fi noi avem parte de aceasta. Dac\u0103 noi credem cu t\u0103rie, prin cuv\u00e2ntul Evangheliei, prin Sfintele Taine, \u015fi noi avem momente \u00een care pre\u00eent\u00e2mpin\u0103m propria noastr\u0103 moarte. Aceasta este marea tain\u0103 a Schimb\u0103rii la Fa\u0163\u0103.
\nDar Petru voia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 lucrurile \u00een acea stare a Schimb\u0103rii la Fa\u0163\u0103: \u201eDoamne, bine este nou\u0103 s\u0103 fim aici!\u201c. Mai ales dup\u0103 ce M\u00e2ntuitorul spusese c\u0103 avea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple prinderea Lui, os\u00e2ndirea, r\u0103stignirea. Doamne, vrea s\u0103 zic\u0103 Petru, de ce s\u0103 mai mergem, la ce s\u0103 mai plec\u0103m spre Ierusalim? Mai bine r\u0103m\u00e2nem aici, pe Tabor, \u00een lumin\u0103, \u00een slav\u0103, unde se aude \u015fi glasul P\u0103rintelui Ceresc (\u201eAcesta este Fiul Meu cel iubit. Pe acesta s\u0103-L asculta\u0163i!\u201c). A\u015fa socotea Petru, a\u015fa socotim \u015fi noi.
\nSe dezv\u0103luie aici un \u00een\u0163eles uluitor. Deci pe Tabor vedem str\u0103lucirea slavei dumnezeie\u015fti: M\u00e2ntuitorul \u00een centru, cei doi profe\u0163i \u2013 Moise \u015fi Ilie \u2013 de o parte \u015fi de alta, gr\u0103iesc despre Cruce \u015fi \u00cenviere. Le pregust\u0103 duhovnice\u015fte. Norul Duhului Sf\u00e2nt \u00eei \u00eenv\u0103luie, a\u015fa cum odinioar\u0103 \u00eenv\u0103luise poporul ales \u00een trecerea prin pustie, iar glasul P\u0103rintelui Ceresc se aude: \u201eAcesta este Fiul Meu cel iubit…\u201c. A\u015fadar: Sf\u00e2nta Treime; ca la botezul M\u00e2ntuitorului. E cerul pe p\u0103m\u00e2nt. Negr\u0103it eveniment dumnezeiesc \u015fi omenesc!
\nLa poalele muntelui, \u00eens\u0103, ce se petrece? Acolo, pe v\u00e2rful muntelui este cerul pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi p\u0103m\u00e2ntul \u00eendumnezeit; iar la poalele muntelui se aflau ceilal\u0163i nou\u0103 ucenici, cu mul\u0163imea care se adunase, deoarece aflaser\u0103 cu to\u0163ii c\u0103 M\u00e2ntuitorul este acolo, iar \u00een mijlocul mul\u0163imii, iat\u0103, c\u00e2nd cobora M\u00e2ntuitorul de pe Tabor, \u00cel \u00eent\u00e2mpin\u0103 un om, c\u0103z\u00e2ndu-I \u00een genunchi \u015fi zic\u00e2nd: \u201eDoamne, miluie\u015fte pe fiul meu c\u0103 e lunatic! P\u0103time\u015fte r\u0103u. Adesea cade \u00een foc, adesea \u00een ap\u0103. \u015ei l-am adus la ucenicii T\u0103i \u015fi n-au putut s\u0103-l vindece\u201c. Sf\u00e2ntul Evanghelist Marcu, cel care \u015fi-a scris Evanghelia dup\u0103 predica Sf\u00e2ntului Petru, auzind ce se petrecuse \u015fi pe Tabor, \u015fi aici, ne mai d\u0103 unele am\u0103nunte din descrierile f\u0103cute de tat\u0103l copilului: \u201e\u00cenv\u0103\u0163\u0103torule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut (nu mai putea vorbi copilul). \u015ei oriunde \u00eel apuc\u0103, \u00eel arunc\u0103 la p\u0103m\u00e2nt \u015fi face spume al gura \u015fi scr\u00e2\u015fne\u015fte din din\u0163i \u015fi \u00een\u0163epene\u015fte. \u015ei am zis ucenicilor T\u0103i s\u0103-l alunge, dar ei n-au putut. Iar El, r\u0103spunz\u00e2nd lor, a zis: O, neam necredincios, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd voi fi cu voi? P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd v\u0103 voi r\u0103bda pe voi? Aduce\u0163i-l la Mine. \u015ei l-au adus la El. \u015ei v\u0103z\u00e2ndu-L pe Iisus, duhul \u00eendat\u0103 a zguduit pe copil, care, c\u0103z\u00e2nd la p\u0103m\u00e2nt, se zv\u00e2rcolea spumeg\u00e2nd. \u015ei l-a \u00eentrebat pe tat\u0103l lui: C\u00e2t\u0103 vreme este de c\u00e2nd i-a venit aceast\u0103? Iar el a r\u0103spuns: din pruncie. \u015ei de multe ori l-a aruncat \u00een foc \u015fi \u00een ap\u0103 ca s\u0103-l piard\u0103\u201c. Altfel spus, acum copilul devenise mai m\u0103ri\u015for, nu-l mai putea urm\u0103ri, ca \u015fi cum ar fi ie\u015fit undeva \u00een drum \u015fi era f\u0103r\u0103 ad\u0103post, deci f\u0103r\u0103 paz\u0103.
\nO, iubi\u0163ilor! Acum, parc\u0103, dup\u0103 ce am ascultat acest fragment, avem putin\u0163a s\u0103 contempl\u0103m cele dou\u0103 lumi, cele dou\u0103 st\u0103ri: pe Tabor \u2013 str\u0103lucirea dumnezeiasc\u0103, cerul pe p\u0103m\u00e2nt, iar dincoace \u2013 p\u0103m\u00e2ntul apropiat de iad. Acolo p\u0103m\u00e2ntul apropiat de cer, oglindind cerul, aici p\u0103m\u00e2ntul oglindind iadul, infernul durerii. Pe munte, Petru spune: \u201eDoamne, s\u0103 r\u0103m\u00e2nem aici! Ce s\u0103 mai cobor\u00e2m acolo, unde e at\u00e2ta infern \u015fi unde ne a\u015fteapt\u0103 crucea p\u0103timirilor?\u201c. Dar era cu putin\u0163\u0103? De pe v\u00e2rful muntelui, a\u015fa cum Iisus Hristos privea \u00een jos, la suferin\u0163ele omene\u015fti, ar fi putut r\u0103m\u00e2ne M\u00e2ntuitorul eterniz\u00e2nd Schimbarea la Fa\u0163\u0103? Schimbarea la Fata avea \u00eens\u0103 alt\u0103 menire. \u00cenvierea va eterniza starea aceea a noului eon, a celei de-a opta zi. Schimbarea la Fata era numai preg\u0103tirea pentru \u00cenviere, anticiparea, pregustarea ei, \u00eent\u0103rirea \u00een credin\u0163a \u015fi n\u0103dejdea \u00cenvierii \u015fi a vie\u0163ii de veci.<\/p>\n

Iar noi, a\u015fa cum Evanghelia ne descoper\u0103, privind aceste dou\u0103 lumi: lumea Schimb\u0103rii la Fata \u2013 chiar \u015fi lumea celei de a opta zi, a \u00cenvierii \u2013 \u015fi lumea de aici, cu suferin\u0163ele, p\u0103timirile, bolile ei, parc\u0103 \u00een\u0163elegem deodat\u0103: cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt, bucurie \u015fi suferin\u0163a, pl\u0103cere \u015fi durere, lumina \u015fi \u00eentuneric, via\u0163\u0103 \u015fi moarte\u2026 De unde aceste perechi dihotomice?
\nUnii filosofi au \u00eencercat s\u0103 spun\u0103 c\u0103 tocmai aici se afl\u0103 dinamica vie\u0163ii. Dar aceasta \u00eenseamn\u0103 a eterniza r\u0103ul. C\u00e2t de mult a fr\u0103m\u00e2ntat r\u0103ul (sub chipul suferin\u0163ei, al durerii trupe\u015fti, al suferin\u0163ei suflete\u015fti) con\u015ftiin\u0163a uman\u0103! Cum r\u0103spunde con\u015ftiin\u0163a uman\u0103 la \u00eentrebarea: R\u0103ul \u015fi suferin\u0163a sunt oper\u0103 a lui Dumnezeu? Hot\u0103r\u00e2t, r\u0103ul nu e opera lui Dumnezeu! Dar suferin\u0163\u0103? Nici suferin\u0163a. Suferin\u0163a este consecin\u0163a r\u0103ului, urm\u0103rea r\u0103ului; trebuie precizat \u00eens\u0103 dintru \u00eenceput: Nu suferin\u0163a e r\u0103ul, ci p\u0103catul este r\u0103ul. Cum se produce suferin\u0163a? Cum o sim\u0163i? Mul\u0163i s-au revoltat, au c\u0103zut \u00een necredin\u0163\u0103 de frica suferin\u0163ei. Cei care cerceta\u0163i literatura, g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 la un Camus, cu vestita lui carte, \u201eCiuma\u201c. Surprinde r\u0103ul \u015fi suferin\u0163a lumii, sco\u0163\u00e2nd \u00een relief mai ales suferin\u0163a copiilor. Se zguduie, oare, \u00een tine credin\u0163a, c\u00e2nd vezi suferin\u0163a unui nevinovat? Scriptura a r\u0103spuns \u015fi la aceasta prin suferin\u0163a lui Iov. A\u0163i auzit de Maica Tereza, cea care lucra at\u00e2t de mult printre bolnavi, printre lepro\u015fi. \u015ei ea a spus unei femei bolnave de cancer: S\u0103 \u015ftii c\u0103 Hristos e prezent \u00een boal\u0103 asta a ta! El te \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 cu aceast\u0103 boal\u0103. \u015ei biata femeie a r\u0103spuns: Roag\u0103-L pe Hristos s\u0103 nu m\u0103 mai \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze cu boala. Era zguduit\u0103, s\u0103rmana, \u00een suferin\u0163a ei.
\nVede\u0163i la ce \u00eencercare e pus\u0103 Evanghelia \u00eens\u0103\u015fi, \u00een fata durerilor? Dac\u0103 ai intra \u00eentr-un spital cu bolnavi de SIDA (aceast\u0103 boal\u0103 e socotit\u0103 incurabil\u0103; se va g\u0103si, din mila lui Dumnezeu, \u015fi aici un leac), nu te-ar zgudui? Sau c\u00e2nd intri \u00eentr-un c\u0103min-spital, unde te \u00eent\u00e2mpin\u0103 deopotriv\u0103 \u015fi b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea, cu neputin\u0163ele ei, dar \u015fi chipurile desfigurate de boal\u0103.
\nC\u00e2t de zguduit\u0103 e atunci con\u015ftiin\u0163a uman\u0103 \u00een fata Dumnezeului milostivirii, \u00een fata Dumnezeului luminii \u015fi al iubirii, Care pe Tabor str\u0103lucea, \u00een timp ce la poalele muntelui se consuma aceast\u0103 priveli\u015fte tragic\u0103! Cei necredincio\u015fi se revolt\u0103 \u00eempotriva lui Dumnezeu, dar solu\u0163ii nu au. De cur\u00e2nd, am citit un interviu acordat de un fost conduc\u0103tor politic rom\u00e2n, comunist; el afirm\u0103 la un moment dat: \u201eDac\u0103 Dumnezeu exist\u0103, de unde at\u00e2ta suferin\u0163\u0103 \u015fi nedreptate \u00een lume, \u015fi de unde at\u00e2tea r\u0103zboaie \u015fi at\u00e2tea p\u0103timiri?\u201c. S\u0103 r\u0103spundem \u015fi noi, at\u00e2t pentru credincio\u015fi c\u00e2t \u015fi pentru ceilal\u0163i: Exist\u0103 o singur\u0103 solu\u0163ie, care ne une\u015fte pe to\u0163i. Una singur\u0103: lupta \u00eempotriva suferin\u0163ei. Altfel, necredincio\u015fii, bun\u0103oar\u0103 Freud, care spune c\u0103 via\u0163a \u00eens\u0103\u015fi este un dor pentru moarte, nu dau ca solu\u0163ie dec\u00e2t resemnarea sau revolta. Dimpotriv\u0103, pentru omul credincios e nevoie de o analiz\u0103 a cauzei, cum pe drept cuv\u00e2nt Ioan Gur\u0103 de Aur a spus: \u201eNu suferin\u0163a e r\u0103ul, ci p\u0103catul\u201c. P\u0103catul, care aduce stric\u0103ciunea \u015fi moartea.
\nCe \u00eenseamn\u0103 p\u0103catul? Desp\u0103r\u0163irea de Dumnezeu. P\u0103catul e ruptura. O, iubi\u0163ilor, s\u0103 analiz\u0103m \u00eempreun\u0103 aceast\u0103 tem\u0103! C\u00e2nd \u00eencerci suferin\u0163a? C\u00e2nd se produce o ruptur\u0103. C\u00e2t\u0103 vreme m\u00e2na mea este \u00eentreag\u0103, normal\u0103, s\u0103n\u0103toas\u0103, n-am durere. Dac\u0103 se produce o t\u0103ietur\u0103, chiar \u015fi o mic\u0103 \u00een\u0163ep\u0103tur\u0103, o ruptur\u0103, apare durerea. Deci durerea, \u00een ad\u00e2ncul \u015fi \u00een manifestarea ei, \u00eenseamn\u0103 ruptur\u0103, desp\u0103r\u0163ire. Atunci ad\u00e2ncul durerii \u2013 pornim de la viul vie\u0163ii, de la experien\u0163a vie (definim p\u0103catul drept desp\u0103r\u0163ire de Dumnezeu sau neascultare de Dumnezeu) \u2013 este c\u0103lcarea voii lui Dumnezeu con\u015ftient\u0103 \u015fi liber\u0103, cu g\u00e2nd, cuv\u00e2nt, fapt\u0103. Deci p\u0103catul \u00eenseamn\u0103 c\u0103lcarea voii lui Dumnezeu, neascultarea, desp\u0103r\u0163irea \u015fi, prin urmare, suferin\u0163a. Acolo unde s-a produs, nu mai e p\u0103strat\u0103 armonia, unitatea fiin\u0163ei, echilibrul.
\nLa copilul lunatic, epileptic, acestea erau formele de manifestare: nu avea lini\u015fte \u00een el, se disloc\u0103, se arunc\u0103 fie \u00een ap\u0103, fie \u00een foc, \u00eenaintea unei primejdii. Nu-\u015fi mai g\u0103sea locul. E vorba despre pierderea echilibrului, a unit\u0103\u0163ii \u015fi armoniei. A unit\u0103\u0163ii cu Dumnezeu, cu Autorul, cu Ziditorul meu \u015fi M\u00e2ntuitorul meu \u015fi Sfin\u0163itorul meu \u2013 Duhul Sf\u00e2nt, \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, unitatea cu \u00eentreaga crea\u0163ie \u015fi cu armonia ei.
\nCopilul c\u00e2nd se na\u015fte, \u0163ip\u0103 pentru c\u0103 s-a desp\u0103r\u0163it de locul matern. Se desparte apoi de s\u00e2nul mamei \u015fi iar\u0103\u015fi tipa. Apoi, cu v\u00e2rsta, te despar\u0163i de pruncie, de copil\u0103rie, de adolescent\u0103, de tinere\u0163e, de maturitate\u2026 de via\u0163\u0103. Tr\u0103ie\u015fti \u00een diverse st\u0103ri aceast\u0103 desp\u0103r\u0163ire \u015fi ruptura cu formele ei de durere. Abia atunci \u00een\u0163elegi: R\u0103ul st\u0103 tocmai \u00een aceast\u0103 ruptur\u0103 din armonia dumnezeiasc\u0103. Ruptura deopotriv\u0103 fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u015fi fa\u0163\u0103 de lume. Ruptura, sf\u00e2\u015fiere l\u0103untric\u0103 \u00een mine \u00eensumi. \u015ei dac\u0103 \u00een aceast\u0103 ruptur\u0103 \u015fi dezechilibru nu-mi mai g\u0103sesc locul, atunci, \u00een fata suferin\u0163ei, cum m\u0103 comport? Cum sunt \u00een stare s-o suport?
\nOmul necredincios, s\u0103rmanul, se revolt\u0103. Solu\u0163ie nu are. Caut\u0103. De multe ori se spune despre cineva (dac\u0103 n-o declar\u0103 el \u00eensu\u015fi) c\u0103 este ateu. Nu exist\u0103 atei! Un astfel de om s-a revoltat \u00eempotriva Dumnezeului celui viu \u015fi adev\u0103rat, dar \u00ee\u015fi construie\u015fte al\u0163i zei. Un fel de fericire din lumea aceasta. Sau un idol din lumea aceasta: o pl\u0103cere, o patim\u0103. A\u015fa s-au construit idolii, din aceast\u0103 revolt\u0103 \u015fi c\u0103dere originar\u0103. Dar idolul pe care \u0163i-l construie\u015fti nu mai este Dumnezeu; el e din lumea aceasta \u015fi te \u00eengroap\u0103 \u00een lumea aceasta. Ar trebui s\u0103 o \u015ftie to\u0163i ateii. Ei nu sunt f\u0103r\u0103 Dumnezeu; ei \u00eendumnezeiesc altceva. Iar cele pe care le \u00eendumnezeiesc ei sunt morminte v\u0103ruite. Atunci, \u00een suferin\u0163\u0103, c\u00e2nd eu \u015ftiu c\u0103 ea este ruptura mea de lume \u015fi de Dumnezeu, r\u0103spunsul credin\u0163ei e tocmai refacerea leg\u0103turii mele cu Dumnezeu, at\u00e2t cu El personal, c\u00e2t \u015fi cu semenii mei.
\nCineva analiza, iubi\u0163ilor, diverse st\u0103ri ale suferin\u0163ei. Discut\u0103 \u00eent\u00e2i suferin\u0163a mut\u0103: c\u00e2nd e\u015fti p\u0103r\u0103sit, e\u015fti at\u00e2t de dobor\u00e2t, \u00eenc\u00e2t n-ai nici glas, ca \u015fi copilul din Evanghelie. Nu mai ai putere. Nu-\u0163i po\u0163i striga durerea. Este ultima expresie a suferin\u0163ei.
\nO alt\u0103 treapt\u0103 e aceea c\u00e2nd po\u0163i s-o strigi; \u015fi dac\u0103 po\u0163i s-o strigi, e\u015fti auzit. Dac\u0103 e\u015fti auzit, suferin\u0163a ta o tr\u0103ie\u015fti nu de unul singur, ci \u00een comuniune. \u015ei cei din jur se str\u0103duiesc s\u0103 te ajute. Atunci suferin\u0163a e tr\u0103it\u0103 \u00een solidaritate uman\u0103. Am relatat nu o dat\u0103 urm\u0103torul episod: un avion era gata s\u0103 se pr\u0103bu\u015feasc\u0103; dar pilotul, inspirat, aproape de la p\u0103m\u00e2nt, l-a s\u0103ltat din nou. To\u0163i cei din avion, care sim\u0163eau de acum iminenta pr\u0103bu\u015firii, s-au prins lan\u0163, unul de altul; \u015fi au uitat de suferin\u0163\u0103 \u00een misterul acesta al comuniunii, al iubirii.
\nHristos spune c\u0103 p\u0103catul te desparte de Dumnezeu, de Tat\u0103l Ceresc, de Dumnezeire. Iisus \u00eenfrunt\u0103 durerea, lupta \u00eempotriva ei. Suferin\u0163a este consecin\u0163a raului, a rupturii, a desp\u0103r\u0163irii de Dumnezeu. Dar suferin\u0163a nu e r\u0103ul \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi. De aceea a \u015fi luat-o Hristos, purt\u00e2nd Crucea. A luat suferin\u0163a \u015fi a descoperit atunci \u2013 tain\u0103 a Dumnezeirii \u2013 calea ie\u015firii din r\u0103u, f\u0103c\u00e2nd din suferin\u0163\u0103 un mijlocitor, un leac, un \u00eenger vestitor care \u00ee\u0163i arat\u0103, te anun\u0163\u0103 c\u0103 a p\u0103truns \u00een tine riscul distrugerii; te anun\u0163a c\u0103 via\u0163a ta e oper\u0103 divin\u0103 \u015fi trebuie s-o aperi. \u015ei dac\u0103 tu, \u00een suferin\u0163\u0103 ie\u015fi din ruptur\u0103, ai ie\u015fit din lucrul demonului; pentru c\u0103 demonul este ruptur\u0103 \u015fi f\u0103r\u00e2mi\u0163are, sf\u00e2\u015fiere, stric\u0103ciune \u015fi moarte.
\nC\u00e2nd vorbim de Adormirea Maicii Domnului \u00een\u0163elegem c\u0103 adormirea ei, spre deosebire de moarte, \u00eenseamn\u0103: sufletul nu i s-a desp\u0103r\u0163it de trup. Or, desp\u0103r\u0163irea sufletului de trup \u00eenseamn\u0103 deja stric\u0103ciune, iar p\u0103catul aduce stric\u0103ciune.
\nDar dac\u0103 tu, \u00een suferin\u0163\u0103, te lup\u0163i s\u0103 refaci leg\u0103tur\u0103 cu Dumnezeu, s\u0103 ajungi din nou la nedesp\u0103r\u0163ire de Dumnezeu, s\u0103 strigi, s\u0103 te rogi, tu ai ie\u015fit atunci din lumea stric\u0103ciunii, din lumea demonului. Atunci suferin\u0163a te poate \u00een\u0103l\u0163a.
\nDe ce a zis mai \u00eent\u00e2i M\u00e2ntuitorul tat\u0103lui copilului: \u201eCrezi c\u0103 pot s\u0103 fac Eu aceasta?\u201c \u015ei s\u0103rmanul p\u0103rinte \u00cel rugase: \u201eDe po\u0163i ceva, f\u0103!\u201c. M\u00e2ntuitorul spune: \u201eDe po\u0163i crede, toate sunt cu putin\u0163\u0103 celui credincios\u201c. \u201eCred Doamne! Ajut\u0103 necredin\u0163ei mele!\u201c. A crede \u00eenseamn\u0103 deja a ie\u015fi din lumea aceasta. Pentru c\u0103 a crede, precis, \u00eenseamn\u0103 a crede \u00een Dumnezeu, Care este credincios El \u00eensu\u015fi f\u0103g\u0103duin\u0163elor Lui. Cel care te-a creat vrea s\u0103 te \u015fi m\u00e2ntuiasc\u0103. Atunci, a crede \u00eenseamn\u0103 a institui sufletul t\u0103u, con\u015ftiin\u0163a ta, inima ta, \u00een Dumnezeu. \u00censeamn\u0103 a-\u0163i a\u015feza con\u015ftiin\u0163a, f\u0103ptura ta \u00een El, a o re\u00eenr\u0103d\u0103cina \u00een Izvorul ei, \u00een Dumnezeu, cum S-a descoperit \u00een Fiul S\u0103u, Iisus Hristos. A crede \u00een El \u00eenseamn\u0103, a\u015fa cum a spus c\u00e2ndva M\u00e2ntuitorul: \u201eAve\u0163i credin\u0163a lui Dumnezeu!\u201c. Nu mai e\u015fti tu \u00een credin\u0163a temeinic\u0103. C\u00e2nd i-a spus M\u00e2ntuitorul lui Petru: \u201eNu carnea \u015fi s\u00e2ngele \u0163i-au descoperit \u0163ie, ci Tat\u0103l…\u201c \u2013 deci Tat\u0103l a pus \u00een Petru cuvintele: \u201eTu e\u015fti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu\u201c. C\u00e2nd eu cred, Dumnezeu pune \u00een mine puterea Lui. Nu mai sunt eu, ci e puterea Lui.
\nC\u00e2nd Petru, la \u00eenceput, mergea pe valuri, cu ochii la Hristos, cu puterea Lui calca pe valuri, ca \u015fi M\u00e2ntuitorul. Dac\u0103 eu am aceast\u0103 credin\u0163\u0103 dreapt\u0103, atunci c\u00e2nd m\u0103 aflu \u00eentr-o boal\u0103 a mea, \u00eentr-o \u00eencercare a mea, nu mai sunt eu cel care tr\u0103iesc \u00een aceast\u0103 stare, ci Hristos Dumnezeu, puterea Lui e \u00een mine. \u00cen mine lucreaz\u0103 Dumnezeirea. Aceasta trebuie \u015ftiut mereu: c\u0103 \u00een noi lucreaz\u0103 Cel mai presus de lume.
\nAtunci a strigat tat\u0103l: \u201eCred Doamne! Ajut\u0103 necredin\u0163ei mele!\u201c. A\u015fa trebuie s\u0103 strigi! Ajut\u0103 credin\u0163a mea s\u0103 fie credin\u0163a \u00een Tine, c\u0103 Tu s\u0103 fii \u00een mine! Nu numai eul meu, ci \u00een eul meu s\u0103 fie Dumnezeu! A\u015fa cum Tu, Doamne, \u00een f\u0103ptura luat\u0103 din trupul Fecioarei ai pus Dumnezeirea Ta, plin\u0103tatea Dumnezeirii, \u015fi \u00een sufletul meu s\u0103 fie plin\u0103tatea Dumnezeirii. \u00cen toate, Hristos este Icoana, Modelul.
\nApostolii, \u00een sl\u0103biciunea lor, nu au putut s\u0103-l vindece pe lunatic. M\u00e2ntuitorul a fost trist: \u201eO, neam necredincios! P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd voi fi cu voi? P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd v\u0103 voi r\u0103bda?\u201c. Ei v\u0103zuser\u0103 at\u00e2tea minuni, \u00eei trimisese Hristos s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103\u2026 Dar c\u00e2nd L-au \u00eentrebat de ce ei n-au putut, M\u00e2ntuitorul le-a r\u0103spuns c\u0103 acest soi de demoni \u2013 \u015fi \u00een general, demonii \u2013 cu rug\u0103ciune \u015fi cu post sunt \u00eendep\u0103rta\u0163i.
\nPostul! Noi nu-l \u00een\u0163elegem \u00een profunzimea lui. Postul \u00eenseamn\u0103 puterea spiritului asupra trupului. \u201eTrupul pofte\u015fte \u00eempotriva duhului, iar duhul \u00eempotriva trupului\u201c, zice dumnezeiescul Pavel: \u00cen post se afirm\u0103 spiritul din mine, lumina divin\u0103 din mine st\u0103p\u00e2ne\u015fte asupra trupului, asupra materiei, asupra lumii. Unde a ac\u0163ionat demonul? Cum a intrat? \u00cen ce a constat ispita lui? Eva \u201ea v\u0103zut c\u0103 pomul e bun la gust, frumos la vedere \u015fi c\u0103 da \u015ftiin\u0163\u0103\u201c. Deci a ac\u0163ionat asupra trupului: bun la gust \u2013 pofta trupului; frumos la vedere \u2013 pofta ochilor; \u015fi c\u0103 da \u015ftiin\u0163a \u2013 trufia vie\u0163ii.
\nPofta trupului, \u015fi pofta ochilor, \u015fi trufia vie\u0163i \u2013 adic\u0103 puterea ra\u0163ional\u0103 de a descoperi noi ra\u0163iuni, noi sensuri. Ce fel de ra\u0163iuni sunt acelea? Rupte de divinitate. Aici lucreaz\u0103 demonul. Postul trebuie privit ca puterea de a te ridica deasupra lumii, \u00eenfr\u00e2ng\u00e2nd pofta trupului; mai ales sub cele dou\u0103 forme: hran\u0103 \u015fi sexualitate. \u00cen post te-ai ridicat deja deasupra stric\u0103ciunii pe care demonul a adus-o \u00een lume. F\u0103r\u0103 aceast\u0103 tr\u0103ire ad\u00e2nc\u0103 nici nu putem s\u0103 motiv\u0103m postul. Dumnezeu nu vrea nici suferin\u0163a, nici moartea p\u0103c\u0103tosului; ci s\u0103 lupt\u0103m. El ne-a dat o cale, ca prin suferin\u0163\u0103, s\u0103 se \u00eenal\u0163e spiritul nostru, s\u0103 se ascut\u0103, s\u0103 se ad\u00e2nceasc\u0103. C\u00e2\u0163i bolnavi, postind zile \u00eendelungate, au \u00eenfr\u00e2nt diverse boli! Pentru c\u0103 numai a\u015fa ai dep\u0103\u015fit tot ceea ce a adus stric\u0103ciunea \u015fi mergi la esen\u0163a, la ad\u00e2nc, la sufletul t\u0103u cel nemuritor, care st\u0103p\u00e2ne\u015fte asupra trupului, \u015fi nu invers.
\n\u00cemi st\u0103ruie \u00een minte acel moment descris de Ava Dorotei, \u00een care ucenicul lui, Dositei, bolnav, cu o febr\u0103 puternic\u0103 \u015fi cu un trup istovit, st\u0103tea a\u015fezat \u00een pat, acoperit cu ce era pe atunci, tot un fel de cear\u015faf \u2013 o p\u00e2nz\u0103 \u2013 \u015fi \u00een fiecare diminea\u0163\u0103 venea Ava Dorotei \u015fi \u00eel \u00eentreb\u0103: \u201eCum \u00ee\u0163i este? Roag\u0103-te!\u201c F\u0103 din nou leg\u0103tura cu Dumnezeu, c\u0103ci faci leg\u0103tura cu Izvorul vie\u0163ii! C\u0103ci p\u0103catul te-a desp\u0103r\u0163it, te-a aruncat \u00een stric\u0103ciune \u015fi durere. Ref\u0103 leg\u0103tura!
\nAu m\u0103rturisit to\u0163i credincio\u015fii c\u0103 \u00een rug\u0103ciune uit\u0103 de durere, pentru c\u0103 \u00een rug\u0103ciune faci leg\u0103tura \u00eentre ad\u00e2ncul din tine \u015fi ad\u00e2ncul dumnezeiesc. Nu uita\u0163i! A\u015fa au suferit martirii; pentru c\u0103 stric\u0103ciunea, p\u0103catul, nu ajung p\u00e2n\u0103 la ad\u00e2nc, p\u00e2n\u0103 la ultima ad\u00e2ncime. \u201eDumnezeu a pus \u00een vistierii ad\u00e2ncul\u201c \u2013 re\u0163ine\u0163i ideea aceasta!
\nSuferin\u0163a se manifest\u0103 \u00een straturile superficiale, nu \u00een ultima ad\u00e2ncime. Dac\u0103 mintea mea, aten\u0163ia mea e \u00eendreptat\u0103 numai spre locul durerii, acolo unde e boal\u0103, atunci eu r\u0103m\u00e2n pironit \u00een boal\u0103. Dar dac\u0103 eu reu\u015fesc prin rug\u0103ciune, s\u0103 refac leg\u0103tura ad\u00e2ncului din mine (ultima ad\u00e2ncime) cu Dumnezeu, durerea se estompeaz\u0103; \u015fi g\u00e2ndurile negre dispar.
\nA\u015fa l-a \u00eendemnat Ava Dorotei pe Dositei: \u201eRoag\u0103-te! Roag\u0103-te!\u201c \u015ei \u00een fiecare zi venea: \u201e\u00cenal\u0163\u0103-te dincolo de lume, dincolo de durerile lumii, dincolo de patimile ei! \u00cenal\u0163\u0103-te!\u201c Dup\u0103 c\u00e2teva zile \u00eens\u0103, venind \u015fi privindu-l \u00een suferin\u0163a lui, totu\u015fi \u00eel vede cu fa\u0163a mai senin\u0103, lini\u015ftit\u0103: \u201eDositei, Dositei! \u00cenal\u0163\u0103-\u0163i inima, cugetul!\u201c. \u015ei Dositei a putut r\u0103spunde, tremur\u00e2nd: \u201eNu mai e nevoie s\u0103 m\u0103 \u00eenalt. Nu m\u0103 mai \u00eenalt eu, pentru c\u0103 a cobor\u00e2t El la mine\u201c. \u015ei din \u00een\u0103l\u0163imea Lui a cobor\u00e2t, a\u015fa cum a f\u0103cut Dumnezeu totdeauna, \u015fi mai ales \u00een Fiul S\u0103u a cobor\u00e2t, \u201ec\u0103ci a\u015fa a iubit Dumnezeu lumea, \u00eenc\u00e2t pe Fiul S\u0103u L-a dat, ca to\u0163i cei ce cred \u00een El s\u0103 nu piar\u0103\u201c.
\nTo\u0163i care credem \u00een El, s\u0103 nu pierim! \u015ei toat\u0103 lumea s\u0103 cread\u0103! Ca astfel s\u0103 avem via\u0163a de veci! Amin.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

P\u0103rintele Constantin Galeriu Evoc\u0103m momentul \u00een care Petru m\u0103rturisise \u201eTu e\u015fti Hristosul\u201c, iar M\u00e2ntuitorul, cobor\u00e2nd de acolo pe malul Iordanului, \u00eei vestise pe ucenici c\u0103: \u201eIat\u0103, ne suim la Ierusalim \u015fi Fiul Omului va fi dat \u00een m\u00e2inile oamenilor p\u0103c\u0103to\u015fi, care-L vor prinde, batjocori, judeca, os\u00e2ndi, omor\u00ee, dar a treia zi va \u00eenvia\u201c. C\u00e2nd au <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-18115","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18115","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18115"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18115\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26714,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18115\/revisions\/26714"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18115"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18115"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18115"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}