{"id":18811,"date":"2014-11-11T05:44:00","date_gmt":"2014-11-11T08:44:00","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=18811"},"modified":"2014-11-12T06:07:22","modified_gmt":"2014-11-12T09:07:22","slug":"sarbatoarea-sfintilor-nasaudeni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/sarbatoarea-sfintilor-nasaudeni\/","title":{"rendered":"S\u0103rb\u0103toarea sfin\u0163ilor n\u0103s\u0103udeni"},"content":{"rendered":"

\"sfintiimartirinasaudeni\"<\/a>Persisten\u0163a figurii \u015fi a faptelor lui Atanasie Todoran \u00een memoria colectiv\u0103 a transilv\u0103nenilor este dovedit\u0103 \u015fi de o scrisoare inedit\u0103 a lui Nestor Simon, un cercet\u0103tor pe nedrept uitat al istoriei acestui \u0163inut, din Cluj, 5 septembrie 1887. Acest document arhivistic aduce o precizare important\u0103, potrivit c\u0103ruia \u201en\u0103s\u0103udenii s-au opus de dou\u0103 ori unirei:
\nI. Unimei religioase cu Roma
\n2 Uniunei politice \u00een 1848.\u201c
\nTotodat\u0103, epistola restituie valoarea m\u0103rturisitoare a jertfei lui Atanasie, \u00een condi\u0163iile \u00een care majoritatea studiilor istorice au accentuat doar importan\u0163a sa social\u0103 \u015fi politico-na\u0163ional\u0103. \u00cen acest sens, Nestor Simon scria, printre altele: \u201eAm aflat cauza pentru care s-a opus Todoran T\u0103nase contra militariz\u0103rii. Adec\u0103 el nu s-a opus militariz\u0103rii, ci s-a opus \u00eencerc\u0103rilor de a se uni cu biserica Romei, deoarece pe atunci curgeau luptele cele mai \u00eenver\u015funate \u015fi Curtea din Viena voia ca militariz\u00e2nd, totodat\u0103, s\u0103 esopereze \u015fi uniunea\u201c. Documentul citat confirm\u0103 \u015fi \u00eent\u0103re\u015fte ultimele cuvinte rostite de martir, \u00eenainte de a-\u015fi \u00eencredin\u0163a sufletul lui Hristos: \u201eNu v\u0103 da\u0163i unirei!\u201c (cf. pr. Dorel Man, Fapta lui T\u0103nase Todoran din anul 1763 \u00een con\u015ftiin\u0163a urma\u015filor: o scrisoare-document din anul 1887 privind revolta de la Salva, \u00een Studia UBB. Theologia Ortodoxa, nr. 1\/2006).<\/p>\n

Semnifica\u0163ia profund\u0103 a jertfei lui Atanasie Todoran \u015fi a celor dimpreun\u0103 cu el ne este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 \u00eentr-un mod pilduitor, \u00een jurul anului 1890, gra\u0163ie \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor petrecute \u00eentr-o a\u015fezare gr\u0103nicereasc\u0103 din districtul n\u0103s\u0103udean, \u00een localitatea Feldru, devenit\u0103 \u00eentre timp integral greco-catolic\u0103. Autorit\u0103\u0163ile biserice\u015fti greco-catolice doreau s\u0103 impun\u0103 \u00een aceast\u0103 parohie numirea unui nou preot, nedorit de credincio\u015fi din cauza conduitei sale morale \u00eendoielnice. Problema numirii acestui paroh \u00een aceast\u0103 a\u015fezare de confesiune unit\u0103 a reprezentat deopotriv\u0103 un caz amplu mediatizat de gazetele rom\u00e2ne\u015fti \u015fi maghiare ale epocii, c\u00e2t \u015fi un exemplu semnificativ despre impactul peste timp \u00een sufletul locuitorilor din satele some\u015fene, a rezisten\u0163ei ortodoxe \u00eentruchipate cu for\u0163a exemplului personal \u00een fa\u0163a ofensivei catolicizante din secolul al XVIII-lea, de c\u0103tre Atanasie Todoran \u015fi numero\u015fii m\u0103rturisitori ai credin\u0163ei str\u0103bune.
\nCredincio\u015fii din aceste \u0163inuturi greu \u00eencercate pe parcursul istoriei foloseau argumente dintre cele mai conving\u0103toare, ca acum, \u00een situa\u0163ia men\u0163ionat\u0103, c\u00e2nd se apeleaz\u0103 la exemple perene din istoria \u0163inutului gr\u0103niceresc \u015fi a Ardealului. Parohienii din Feldru \u00ee\u015fi \u00eentemeiaz\u0103 refuzul pe invocarea trecutului ortodox al V\u0103ii Some\u015fului, precum \u015fi pe statornicia \u00een credin\u0163\u0103 a str\u0103mo\u015filor, ap\u0103r\u0103tori ai legii \u015fi drept\u0103\u0163ii. Ace\u015ftia evoc\u0103 momentele de lupt\u0103 \u015fi grea cump\u0103n\u0103, care prezint\u0103 \u00een prim-plan atitudinea martirului Atanasie Todoran din Bichigiu, fr\u00e2nt cu roata pentru singura lui vin\u0103 de a-\u015fi fi ap\u0103rat credin\u0163a drept-m\u0103ritoare: \u201e\u00cen care caz contrar, v\u0103 spunem drept, c\u0103 vom fi sili\u0163i a p\u0103\u015fi pe c\u0103r\u0103rile acelea care ni le-a \u00eenchis \u00een secolul trecut introducerea militarismului cu terorizarea, \u00eengrozirea \u015fi chinuirea preo\u0163ilor \u015fi poporului de pe Valea Some\u015fului \u015fi care s-a sf\u00e2r\u015fit cu t\u0103ierea pe roat\u0103 a martirului nostru Todoranu din Bichigiu, pentru c\u0103 \u015fi-a ap\u0103rat religiunea str\u0103bun\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi-a pus \u015fi capul\u201c (cf. Macarie Dr\u0103goi, Instituirea preo\u0163ilor \u00een Vicariatul Rodnei – cazul de la Feldru din 1890, \u00een Arhiva Some\u015fan\u0103, V, 2006). Impresioneaz\u0103 \u00een textul acestui document apelul la experien\u0163ele trecute ale regiunii \u015fi la sacrificiile \u00eendurate \u00een contextul impunerii catolicismului, la chipul luminos al b\u0103tr\u00e2nului Atanasie Todoran din Bichigiul N\u0103s\u0103udului, care a r\u0103mas at\u00e2t de viu \u00een con\u015ftiin\u0163a \u015fi evlavia urma\u015filor.<\/p>\n

M\u0103rturie din zilele noastre<\/em><\/strong><\/p>\n

Pe \u00eentreaga durat\u0103 a desf\u0103\u015fur\u0103rii evenimentelor, comunitatea greco-catolic\u0103 din Feldru va sus\u0163ine constant ca pe o alternativ\u0103 fireasc\u0103 revenirea la ortodoxie \u201ela credin\u0163a \u00eenainta\u015filor\u201c, fapt care a r\u0103scolit, se pare, autoritatea diecezan\u0103 greco-catolic\u0103 de la Gherla, care a luat o nou\u0103 decizie menit\u0103 de a aplana tensiunile din aceast\u0103 fost\u0103 parohie ortodox\u0103. Hot\u0103r\u00e2rea feldrihanilor, exprimat\u0103 oarecum in extremis la 1890, va fi \u00eemplinit\u0103 \u00een anul 1948 prin revenirea \u00een s\u00e2nul Bisericii Ortodoxe a preo\u0163ilor \u015fi credincio\u015filor din \u0163inuturile \u00eendelung \u00eencercate ale Transilvaniei str\u0103bune.
\nLa toate aceste m\u0103rturii mai vechi se cuvine a fi ad\u0103ugat\u0103 \u00een final \u015fi o alta mai recent\u0103, apar\u0163in\u00e2nd unuia dintre b\u0103tr\u00e2nii comunit\u0103\u0163ii din Bichigiu, care a contribuit, al\u0103turi de cons\u0103tenii s\u0103i, la \u00eentemeierea noii m\u0103n\u0103stiri din aceast\u0103 localitate. Petre Tecar, la cei peste 80 de ani, evoc\u0103 vremurile str\u0103luminate de obiceiurile locului \u015fi de jertfa acestui m\u0103rturisitor al plaiurilor n\u0103s\u0103udene, a\u015fa cum a mo\u015ftenit de la \u00eenainta\u015fi:
\n\u201eTata meu, Timoftei Tecar, care a tr\u0103it 96 de ani, \u00eemi spunea c\u0103 pe vremea c\u00e2nd era copil, mergea \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i copii \u00een ziua de Pa\u015fti, \u00een Piezi, la casele oamenilor \u015fi gazda le d\u0103dea ou\u0103 ro\u015fii la copii, cum \u00eei obiceiul la noi \u00een sat. Copiii se duceau \u015fi la casa lui T\u0103nase Todoran, care era pe vremea aceea la gura V\u0103ii Moro\u015fanului, sub Ple\u015fe, cum \u00eei zicem noi. \u00cen casa lui Todoran mai st\u0103tea o str\u0103nepoat\u0103 de-a d\u00e2nsului care le \u00eemp\u0103r\u0163ea, la fel ca \u015fi alte g\u0103zdoaie din sat, ou\u0103 ro\u015fii la copiii care veneau \u00een ziua de Pa\u015fti, \u00een Piezi. Mai tr\u0103iesc \u00een Bichigiu dou\u0103 vi\u0163e de Todoran. Am\u00e2ndou\u0103 pot s\u0103-i fie neamuri. Mai \u015ftiu de la tat\u0103l meu c\u0103 T\u0103nase Todoran o mers pe jos la Viena s\u0103 cear\u0103 de la \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103 drepturile rom\u00e2nilor asupri\u0163i \u00een religia noastr\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103 ortodox\u0103. Pentru aceea lupt\u0103m \u015fi noi ast\u0103zi, pentru credin\u0163\u0103 \u015fi adev\u0103r, c\u0103 suntem s\u00e2nge de-a lui\u201c.<\/p>\n

\u201eNe-au scris ca iobagi, d\u0103m dare \u015fi facem slujbe c\u0103t\u0103ne\u015fti; copiii no\u015ftri vor merge p\u00e2n\u0103 la marginile p\u0103m\u00e2ntului s\u0103-\u015fi verse s\u00e2ngele, dar pentru ce? Ca s\u0103 fim robi\u0163i, s\u0103 n-avem nici un drept, copiii no\u015ftri s\u0103 fie tot pro\u015fti, ori vor \u00eenv\u0103\u0163a ceva, ori ba?…\u201c<\/p>\n

\u201eTodoran o mers pe jos la Viena s\u0103 cear\u0103 de la \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103 drepturile rom\u00e2nilor asupri\u0163i \u00een religia noastr\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103 ortodox\u0103. Pentru aceea lupt\u0103m \u015fi noi ast\u0103zi, pentru credin\u0163\u0103 \u015fi adev\u0103r, c\u0103 suntem s\u00e2nge de-a lui.\u201c<\/p>\n

Articol realizat de Preasfin\u0163itul P\u0103rinte Macarie Dr\u0103goi, Episcopul rom\u00e2nilor ortodoc\u015fi din Europa de Nord<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Persisten\u0163a figurii \u015fi a faptelor lui Atanasie Todoran \u00een memoria colectiv\u0103 a transilv\u0103nenilor este dovedit\u0103 \u015fi de o scrisoare inedit\u0103 a lui Nestor Simon, un cercet\u0103tor pe nedrept uitat al istoriei acestui \u0163inut, din Cluj, 5 septembrie 1887. Acest document arhivistic aduce o precizare important\u0103, potrivit c\u0103ruia \u201en\u0103s\u0103udenii s-au opus de dou\u0103 ori unirei: I. <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-18811","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18811","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18811"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18811\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18811"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18811"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18811"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}