{"id":18874,"date":"2024-11-13T14:05:09","date_gmt":"2024-11-13T17:05:09","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=18874"},"modified":"2024-11-07T13:10:09","modified_gmt":"2024-11-07T16:10:09","slug":"sf-grigorie-palama-despre-fiinta-lui-dumnezeu-energiile-sale-necreate-si-vederea-luminii-dumnezeiesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/sf-grigorie-palama-despre-fiinta-lui-dumnezeu-energiile-sale-necreate-si-vederea-luminii-dumnezeiesti\/","title":{"rendered":"Sf. Grigorie Palama despre fiin\u0163a lui Dumnezeu, energiile Sale necreate \u0219i vederea luminii dumnezeie\u0219ti"},"content":{"rendered":"

\"B\u00e1\u00f4\u00ef\u00f0\u00e1\u00e9\u00e4\u00e9\u00ef\u00ee1\"<\/a>Exist\u0103 \u00een Dumnezeu o \u00eentreit\u0103 distinc\u0163ie, dar nu o separa\u0163ie, \u00eentre Persoan\u0103, fiin\u0163\u0103 \u015fi energie sau lucr\u0103ri, \u00eens\u0103 pe primul plan este Persoana ca de\u0163in\u0103toare a fiin\u0163ei \u015fi energiilor.
\n\u00cenv\u0103\u0163\u0103tura despre fiin\u0163a lui Dumnezeu \u015fi energiile Sale necreate este fundamental\u0103 \u00een Ortodoxie. Doctrina energiilor necreate a mai fost numit\u0103 \u0219i teologia harului \u00een R\u0103s\u0103ritul Ortodox. Este binecunoscut faptul c\u0103 P\u0103rintele Profesor Dumitru St\u0103niloae a adus o contribu\u0163ie considerabil\u0103 Teologiei \u00een general, \u015fi tot el a eviden\u0163iat, \u00een secolul trecut, plec\u00e2nd de la doctrina Sf\u00e2ntului Grigorie Palama, faptul c\u0103 distinc\u0163ia real\u0103 \u2013 dar nu separarea \u2013 \u00eentre fiin\u0163a divin\u0103 absolut incognoscibil\u0103 \u015fi ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u015fibil\u0103 \u015fi puterile sau energiile dumnezeie\u015fti necreate st\u0103 la baza unei teologii autentice. \u00cen acest sens, \u00een secolul al XIV-lea, Sf\u00e2ntul Grigorie Palama (1296-1359) a afirmat c\u0103 antinomia cognoscibil-incognoscibil, comprehensibil-incomprehensibil \u00ee\u015fi are temeiul \u00een Dumnezeu. Sinoadele din secolul al XIV-lea vor preciza \u00eentr-un mod c\u00e2t se poate de limpede existen\u0163a \u00een Dumnezeu a fiin\u021bei, incognoscibil\u0103 \u015fi inaccesibil\u0103 \u015fi a energiilor cognoscibile \u015fi accesibile vederii cre\u0219tinilor \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi\u021bi. Astfel, s-au pus bazele dogmatice ale cunoa\u015fterii \u0219i experierii lui Dumnezeu prin rug\u0103ciunea curat\u0103 \u015fi s-a rezolvat contradic\u021bia doar aparent insolubil\u0103, \u00een sensul c\u0103 Dumnezeu este \u015fi cognoscibil \u015fi incognoscibil, f\u0103r\u0103 ca aceste dou\u0103 \u00eensu\u015firi ale Sale s\u0103 se exclud\u0103 una pe cealalt\u0103.
\nDistinc\u021bia \u00eentre fiin\u021ba divin\u0103 \u0219i energiile divine
\nExist\u0103 \u00een Dumnezeu o \u00eentreit\u0103 distinc\u0163ie, dar nu o separa\u0163ie, \u00eentre Persoan\u0103, fiin\u0163\u0103 \u015fi energie sau lucr\u0103ri, \u00eens\u0103 pe primul plan este Persoana ca de\u0163in\u0103toare a fiin\u0163ei \u015fi energiilor. \u00cen viziunea palamit\u0103, nu se poate vorbi despre fiin\u0163a dumnezeiasc\u0103 \u0219i despre harul, sau lucrarea, sau lumina divin\u0103 f\u0103r\u0103 a sub\u00een\u021belege \u015fi persoana sau Persoanele dumnezeie\u0219ti care le de\u0163in, acestea fiind Subiecte ale lucr\u0103rii, luminii, sau harului, iar vorbind de persoan\u0103 sau Persoane divine, vorbim \u00eentotdeauna \u015fi de fiin\u0163\u0103 \u015fi de energii dumnezeie\u0219ti. \u201eDumnezeu este numit lumin\u0103 nu dup\u0103 esen\u0163a Sa, ci dup\u0103 energia Sa\u201d, spune Sf\u00e2ntul Grigorie Palama (Contra lui Achindin, P. G. CL, col. 823).
\n\u00cen Dumnezeu exist\u0103 deci: fiin\u0163a, lucrarea \u015fi ipostasurile dumnezeie\u015fti. Aceast\u0103 distinc\u0163ie nu introduce \u00een Dumnezeu o divizare, cum socoteau adversarii Sf\u00e2ntului Grigorie Palama care-l acuzau de diteism ori de politeism, \u0219i nici nu-L face pe Dumnezeu compus. F\u0103r\u0103 aceast\u0103 distinc\u0163ie \u00eentre fiin\u0163a divin\u0103 \u015fi energiile divine necreate, nu poate fi \u00een\u0163eles raportul omului cu Dumnezeu f\u0103r\u0103 a c\u0103dea \u00een panteism sau \u2013 cum s-a subliniat de teologii ortodoc\u0219i \u2013, f\u0103r\u0103 a-L desp\u0103r\u0163i pe om de Dumnezeu printr-o pr\u0103pastie de netrecut, omul \u015fi Dumnezeu r\u0103m\u00e2n\u00e2nd dou\u0103 existen\u0163e paralele \u015fi independente care nu se \u00eent\u00e2lnesc niciodat\u0103.
\n\u00cen secolul al XIV-lea, Sf\u00e2ntul Grigorie Palama a ap\u0103rat aceast\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 de atacurile teologilor \u0219i filosofilor apuseni scolastici (reprezenta\u021bi de Varlaam din Calabria, apoi de Achindin \u0219i Nichifor Gregoras) \u015fi a dogmatizat-o sub forma \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii despre energiile divine necreate de care se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc credincio\u015fii, f\u0103r\u0103 a se \u00een\u0163elege prin aceasta c\u0103 ei se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc de fiin\u0163a divin\u0103 care r\u0103m\u00e2ne inaccesibil\u0103 oric\u0103rei creaturi.
\nAdversarii Sf\u00e2ntului Grigorie ap\u0103rau simplitatea dumnezeiasc\u0103 f\u0103c\u00e2nd din Dumnezeu o esen\u0163\u0103 simpl\u0103 \u00een care chiar ipostasurile primesc caracterul de rela\u0163ii ale esen\u0163ei. \u00cen general, ideea de simplitate dumnezeiasc\u0103, \u0163ine mai mult de filosofia omeneasc\u0103 dec\u00e2t de Revela\u0163ia dumnezeiasc\u0103 (Sf. Maxim M\u0103rturisitorul, R\u0103spunsuri c\u0103tre Talasie, cap. 61, Ed. Harisma, p. 347). Distinc\u0163ia esen\u0163\u0103-energii nu va distruge simplitatea divin\u0103, ci va fi un mod de a \u0163ine \u00een echilibru transcenden\u0163a \u015fi imanen\u0163a lui Dumnezeu, excluz\u00e2nd panteismul \u015fi sus\u0163in\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp realitatea direct\u0103 a comuniunii personale cu Dumnezeu.
\nDistinc\u021bia fiin\u021b\u0103-energii este \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u0219i la Sfin\u021bii Capadocieni, Dionisie \u0219i Maxim M\u0103rturisitorul
\nDistinc\u0163ia esen\u0163\u0103-energii sau esen\u0163\u0103 \u015fi energii sau lucr\u0103ri nu este o noutate pentru teologii ortodoc\u0219i \u0219i isiha\u0219tii din secolul al XIV-lea, nici o inova\u0163ie a Sf\u00e2ntului Grigorie Palama, c\u0103ci ea are o tradi\u0163ie mai veche printre Sfin\u021bii Capadocieni, Dionisie Areopagitul \u015fi Maxim M\u0103rturisitorul.
\nReferitor la aceasta, Sf\u00e2ntul Grigorie Palama rezum\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i din secolele anterioare, mai precis \u00eentreaga tradi\u0163ie r\u0103s\u0103ritean\u0103.
\nSf\u00e2ntul Vasile cel Mare afirmase: \u201elucr\u0103rile sunt diferite, pe c\u00e2t\u0103 vreme fiin\u0163a e simpl\u0103, iar noi putem spune c\u0103 din lucr\u0103ri \u00cel cunoa\u015ftem pe Dumnezeu, pe c\u00e2nd de fiin\u0163a Lui nu suntem \u00een stare s\u0103 ne apropiem, pentru c\u0103 lucr\u0103rile Lui sunt cele care coboar\u0103 spre noi pe c\u00e2nd fiin\u0163a Lui r\u0103m\u00e2ne inaccesibil\u0103\u201d (Epistola 234, P. G. XXXII, col. 868). Cei care sus\u0163in c\u0103 pot cunoa\u015fte fiin\u0163a lui Dumnezeu nu au dreptate (Ibidem,2,P. G. XXXII, col. 869C), c\u0103ci natura lui Dumnezeu este inaccesibil\u0103 oamenilor, de aceea fiin\u0163a divin\u0103 o cunosc doar Persoanele Sfintei Treimi (Idem, Epistola 235,P. G. XXXII, col. 873B). Referindu-se la aceasta, \u0219i Sf\u00e2ntul Grigorie Teologul remarc\u0103: \u201eCe este Dumnezeu, dup\u0103 natura \u015fi fiin\u0163a Lui, nici n-a descoperit vreodat\u0103 vreun om, \u015fi, desigur, nu este cu putin\u0163\u0103 s\u0103 descopere\u201d (Cuv\u00e2ntarea II, 38, P. G. XXV, col. 445).La r\u00e2ndul s\u0103u, un alt mare Capadocian \u2013 Sf\u00e2ntul Grigorie de Nyssa \u2013, probabil \u00eentr-unul dintre cele mai frumoase elanuri mistice ale sale,lanseaz\u0103 placida exorta\u021bie ca omul s\u0103-\u015fi cure\u0163e sufletul \u201eprin har de toat\u0103 \u00eentin\u0103ciunea, ridic\u00e2ndu-l mai pre\u00adsus de pl\u0103cerile trupului \u015fi s\u0103-l aduc\u0103 lui Dumnezeu curat, doritor \u015fi \u00een stare s\u0103 vad\u0103 acea lumin\u0103 duhovniceasc\u0103 \u015fi negr\u0103it\u0103\u201d (Despre r\u00e2nduiala cea dup\u0103 Dumnezeu (a vie\u0163ii) \u015fi despre nevoin\u0163a cea adev\u0103rat\u0103, \u00een PSB, vol. 29, p. 460).
\nSf\u00e2ntul Chiril din Alexandria, ar\u0103t\u00e2nd deosebirea \u00eentre fiin\u0163a \u015fi lucrarea lui Dumnezeu, precizeaz\u0103: \u201ea na\u015fte e propriu firii dumnezeie\u015fti, iar a face, lucr\u0103rii dumnezeie\u015fti. Firea \u015fi lucrarea nu sunt unul \u015fi acela\u015fi lucru\u201d (Tezaur\u00e9, P. G. LXXXV, col. 3120). Sf\u00e2ntul Dionisie Areopagitul a numit lucr\u0103rile divine \u201eie\u015firile binef\u0103c\u0103toare ale izvorului dumnezeiesc\u201d (Despre numirile dumnezeie\u015fti, 2, P. G. III, col. 641D-644D). Apoi, \u00een secolul al XI-lea, Sf\u00e2ntul Simeon Noul Teolog a dezvoltat \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura P\u0103rin\u0163ilor isiha\u0219ti, anteriori lui, despre rela\u0163ia personal\u0103 de comuniune \u015fi iubire a omului cu Dumnezeu \u00een lumina dumnezeiasc\u0103 necreat\u0103.
\nDe\u0219i m\u0103rturiile P\u0103rin\u021bilor Bisericii ar putea continua, cele c\u00e2teva relatate mai sus credem c\u0103 sunt \u00eendeajuns pentru a sublinia c\u0103 ace\u0219tia au vorbit despre distinc\u021bia fiin\u021b\u0103-energii, sub\u00een\u0163eleg\u00e2nd \u0219i ei, ca \u0219i Sf\u00e2ntul Grigorie Palama, dumnezeiasca lumin\u0103 ca manifestare a lui Dumnezeu Cel personal sau tripersonal.
\nAt\u00e2t P\u0103rin\u021bii biserice\u0219ti aminti\u021bi c\u00e2t \u0219i teologii ortodoc\u0219i din secolul al XX-lea care au dezb\u0103tut pe larg aceast\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 (\u00een special P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae, P\u0103rintele John Meyendorff, Vladimir Lossky etc.) au subliniat c\u0103 fiin\u0163a \u015fi energiile divine nu suntdou\u0103 p\u0103r\u0163i ale lui Dumnezeu, ci dou\u0103 moduri diferite ale existen\u0163ei Lui, \u00een natura Sa \u015fi \u00een afara naturii Sale. Energiile necreate nu suntacte exterioare ale Dumnezeirii, nici efecte externe create ale naturii dumnezeie\u0219ti, nici efecte str\u0103ine fiin\u021bei divine, ci sunt \u201eie\u015firi naturale ale lui Dumnezeu \u00censu\u015fi, un mod de existen\u0163\u0103 care-I este propriu\u201d (Vl. Lossky, Dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lui Dumnezeu, Humanitas, 1998, p. 46), fiind de fapt un alt mod de a fi al lui Dumnezeu dec\u00e2t cel dat de natura Sa, de aceea El este prezent \u00een crea\u021bie prin energiile Sale.
\nDumnezeu \u2013 necunoscut \u00een fiin\u021ba Sa, ci doar \u00een energiile Sale
\nSf\u00e2ntul Grigorie este \u00een acela\u015fi g\u00e2nd cu unul dintre oponen\u021bii s\u0103i \u2013 filosoful calabrez Varlaam \u2013, doar \u00een ceea ce prive\u015fte faptul c\u0103 Dumnezeu este incognoscibil \u00een natura sau fiin\u0163a Sa, de aceea el evit\u0103 termenul de esen\u0163\u0103 (\u03bf\u03cd\u03c3\u03af\u03b1), fiind insuficient pentru a indica ceea ce Dumnezeu este prin natura Sa, \u0219iprefer\u0103 termenul utilizat \u0219i de Sf\u00e2ntul Dionisie de supraesen\u0163\u0103 (\u03cd\u03c0\u03b5\u03c1\u03bf\u03c5\u03c3\u03b9\u03cc\u03c4\u03b7\u03c2), pentru a desemna ceea ce nu poate fi cunoscut. Dac\u0103 Dumnezeu r\u0103m\u00e2ne necunoscut \u00een fiin\u0163a Sa, El se face cunoscut prin energiile Sale la care poate participa omul. Energiile dumnezeirii sunt distincte de fiin\u0163a dumnezeiasc\u0103 dar nu sunt desp\u0103r\u0163ite de fiin\u0163\u0103. De aceea, c\u00e2nd credincio\u015fii primesc pe Sf\u00e2ntul Duh, \u015fi prin Duhul, \u00eentreaga Sf\u00e2nt\u0103 Treime, c\u0103ci Persoanele Sfintei Treimi se con\u0163in \u015fi se d\u0103ruiesc reciproc, primesc darurile, adic\u0103 lucr\u0103rile Treimii Sfinte. \u00cen acest sens, Sf\u00e2ntul Grigorie Palama spune c\u0103: \u201eTrimiterea e o lucrare comun\u0103, adic\u0103 o ar\u0103tare a Duhului. \u00cens\u0103 nu dup\u0103 fiin\u0163a Sa se arat\u0103, c\u0103ci nimeni n-a v\u0103zut \u015fi n-a descris vreodat\u0103 firea lui Dumnezeu ci dup\u0103 har \u015fi dup\u0103 lucrare, care e comun\u0103 Tat\u0103lui \u015fi Fiului \u015fi Sf\u00e2ntului Duh\u201d (M\u0103rturisirea credin\u0163ei ortodoxe,P. G. CLI, col. 766).Pentru sf\u00e2ntul palamit, fiin\u021ba este \u00eentreag\u0103 \u00een fiecare lucrare, \u00eens\u0103 ea nu se epuizeaz\u0103 \u00een aceasta, ci r\u0103m\u00e2ne un izvor infinit care se poate manifesta totdeauna \u00eentreag\u0103 \u00een alte \u0219i alte moduri sau lucr\u0103ri.
\nFiind totodat\u0103 c\u0103lug\u0103r \u015fi preot, teolog \u015fi rug\u0103tor mistic, Palama a putut situa doctrina fiin\u0163ei \u015fi a energiilor \u00een interiorul unei sinteze biblice \u015fi personaliste, hristologice \u015fi sacramentale, evit\u00e2nd astfel s\u0103-\u015fi \u00eenchid\u0103 teologia \u00een categoriile unei sistematiz\u0103ri filosofice, lucru care \u00eei conferea acesteia o ra\u0163ionalitate mai \u00eenalt\u0103.
\nDac\u0103 nu-L cunoa\u015ftem dup\u0103 fiin\u0163a Sa, putem s\u0103-L cunoa\u015ftem prin lucr\u0103ri. Firea divin\u0103 se comunic\u0103 nu \u00een sine, ci prin energiile sale, c\u0103ci fiin\u0163a este ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103, dar puterile \u015fi lucr\u0103rile care izvor\u0103sc din ea se las\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite de creaturi. Nu putem vedea inima soarelui, dar putem vedea lumina ce izvor\u0103\u015fte din el. Dumnezeu r\u0103m\u00e2ne nev\u0103zut \u00een ceea ce este El \u00een Sine. Inaccesibil \u00een fiin\u0163a Sa, este prezent \u00een energiile Sale. Incomunicabil \u00een fiin\u021ba Sa, Dumnezeu se comunic\u0103 prin energiile Sale necreate, nedesp\u0103r\u0163ite de fiin\u021ba Sa.
\nUnul singur a v\u0103zut fiin\u021ba lui Dumnezeu a\u0219a cum este.<\/p>\n

Cuvintele umane se descoper\u0103 ca fiind devalidate \u00een ceea ce prive\u0219te cuprinderea fiin\u0163ei lui Dumnezeu a\u015fa cum este, ea r\u0103m\u00e2n\u00e2nd astfel ve\u015fnica tain\u0103. Nici \u00eengerii nu v\u0103d fiin\u0163a lui Dumnezeu, ci doar Unul singur a v\u0103zut fiin\u0163a Lui a\u015fa cum este: e Fiul lui Dumnezeu, Cel ce locuie\u015fte \u00een s\u00e2nurile Tat\u0103lui \u015fi care S-a f\u0103cut om pentru noi \u0219i pentru m\u00e2ntuirea noastr\u0103. Prin El ni S-a revelat tot ceea ce cunoa\u0219tem noi despre fiin\u0163a cea ascuns\u0103 a lui Dumnezeu. Fiin\u0163a dumnezeiasc\u0103 este cu totul ne\u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 dar lucr\u0103rile sunt multiple, necreate \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163ite nedivizat \u00een fiecare din noi. Conform \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii palamite, fiin\u0163a lui Dumnezeu nu iese din sine, nu se manifest\u0103 \u015fi nu se poate vedea nicidecum de nimeni.
\nSe na\u0219te \u00eens\u0103 o \u00eentrebare, retoric\u0103 de altfel: dac\u0103 fiin\u0163a lui Dumnezeu este cu neputin\u0163\u0103 de \u00een\u0163eles, \u201ede ce s\u0103 mai vorbim de ea? Oare pentru c\u0103 nu pot s\u0103 beau tot fluviul s\u0103 nu iau cu m\u0103sur\u0103 nici ceea ce-mi folose\u015fte? Oare pentru c\u0103 nu pot cuprinde tot soarele cu privirea, s\u0103 nu v\u0103d nici c\u00e2t este de ajuns pentru trebuin\u0163a mea? Sau, pentru c\u0103 nu pot s\u0103 m\u0103n\u00e2nc toate fructele mare gr\u0103din\u0103 (\u2026) vrei s\u0103 ies cu totul fl\u0103m\u00e2nd? Laud \u015fi s\u0103 sl\u0103vesc pe F\u0103c\u0103torul nostru: porunc\u0103 dumnezeiasc\u0103 sunt aceste cuvinte: \u00abToat\u0103 suflarea s\u0103 laude pe Domnul\u00bb (Ps. 40, 5) (\u2026) \u015etiu c\u0103 nu voi putea s\u0103-l sl\u0103vesc dup\u0103 vrednicie, totu\u015fi socotesc lucru evlavios s\u0103 \u00eencerc cel pu\u0163in. Sl\u0103biciunea mea o m\u00e2ng\u00e2ie Domnul prin cuvintele: \u00abPe Dumnezeu nimeni nu L-a v\u0103zut, nici odinioar\u0103\u00bb(In. 1, 18)\u201d (Sf. Chiril al Ierusalimului, Cateheze, cateheza VI, 5).
\nFiin\u021ba divin\u0103 se cunoa\u0219te din dumnezeiasca lucrare c\u0103 este, nu \u0219i ce este.
\nP\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae, vorbind despre doctrina r\u0103s\u0103ritean\u0103 a Sf\u00e2ntului Grigorie Palama, spune c\u0103 este o concep\u0163ie teologic\u0103 abisal\u0103. \u201eDumnezeu \u00een fiin\u0163\u0103 e un ad\u00e2nc nep\u0103truns, necomunicabil, neschimbabil, iar din acest ad\u00e2nc eman\u0103 puteri \u015fi lucr\u0103ri \u00een care nu se scurge \u00eens\u0103\u015fi fiin\u0163a; aceste lucr\u0103ri sunt nenum\u0103rate precum \u015fi abisul fiin\u0163ei este f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit, ele fiind altceva dec\u00e2t fiin\u0163a\u201d (Via\u0163a \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Sf\u00e2ntului Grigorie Palama, Ed. Scripta, 1993, p. 6). Dumnezeu iese din Sine \u015fi Se d\u0103ruie\u015fte omului, \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-l pe acesta spre Sine, f\u0103c\u00e2ndu-l p\u0103rta\u015f la comuniunea de iubire \u015fi de via\u0163\u0103 a Preasfintei Treimi. Pe de o parte, Dumnezeu r\u0103m\u00e2ne \u00een transcenden\u0163a Sa, incognoscibil dup\u0103 fiin\u0163\u0103, iar pe de alt\u0103 parte iese din Sine spre a se d\u0103rui omului prin energie sau lucrare cu scopul de a-l \u00een\u0103l\u0163a pe om la Sine. \u201eNatura dumnezeiasc\u0103, precizeaz\u0103 Sf\u00e2ntul Grigorie,trebuie s\u0103 fie numit\u0103 \u00een acela\u015fi timp neparticipabil\u0103 \u015fi \u00eentr-un anume \u00een\u0163eles participabil\u0103; ajungem la \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea de natura lui Dumnezeu \u015fi, totu\u015fi, ea r\u0103m\u00e2ne cu totul inaccesibil\u0103. Trebuie s\u0103 afirm\u0103m pe am\u00e2ndou\u0103 deodat\u0103 \u015fi s\u0103 p\u0103str\u0103m antinomia lor ca pe un criteriu al slavei\u201d (Theophanes, P. G. CL, col. 932D). \u00cen viziunea palamit\u0103, nu lucrarea se cunoa\u015fte din fiin\u0163\u0103, ci fiin\u0163a se cunoa\u015fte din lucrare. Dar se cunoa\u015fte c\u0103 este, nu \u00eens\u0103 \u015fi ce este. De aceea \u015fi Dumnezeu se cunoa\u015fte c\u0103 este, nu din fiin\u0163\u0103, ci din pronia Sa. Deci lucrarea se deosebe\u015fte de fiin\u0163\u0103 \u015fi prin aceasta, anume c\u0103 lucrarea este ceea ce face cunoscut, iar fiin\u0163a, ceea ce se cunoa\u015fte prin lucrare c\u0103 este.
\nParticip\u0103m la energiile divine, nu la esen\u021ba dumnezeiasc\u0103
\nDac\u0103 am putea la un moment dat s\u0103 particip\u0103m \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 la esen\u0163a dumnezeirii, care pentru noi este cu neputin\u0163\u0103 de \u00een\u0163eles, nu am fi ceea ce suntem, ci dumnezei prin natur\u0103. Dar noi suntem fiin\u0163e create, chemate de Dumnezeu s\u0103 devenim prin har ceea ce este El prin natur\u0103. \u201eDac\u0103 am participa la esen\u0163\u0103, Dumnezeu nu ar mai fi Trinitate, ci o multitudine de persoane\u201d (Vladimir Lossky, Dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lui Dumnezeu, traducere din francez\u0103 de Anca Manolache, Edit. Humanitas, Bucure\u015fti, 1998,p. 48). A\u0219a, particip\u00e2nd la energiile divine, bunul credincios nu doar c\u0103 \u00ee\u0219i poate lucra m\u00e2ntuirea, ci chiar atinge \u00eendumnezeirea.
\nDumnezeu se manifest\u0103 \u00een lume prin lucr\u0103rile Sale. Fiin\u0163a r\u0103m\u00e2ne dincolo de orice rela\u0163ie, de orice \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fire, ascuns\u0103 \u00een transcenden\u0163a absolut\u0103, fiind a\u015fezat\u0103 peste toate. \u00cen concep\u021bia palamit\u0103, precum \u0219i \u00een \u00eentreaga \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 ortodox\u0103, Dumnezeu este \u015fi se zice firea tuturor celor existente, \u00eentruc\u00e2t toate se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc de El \u015fi subzist\u0103 prin \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea de El, aceasta ne\u00eensemn\u00e2nd \u00eens\u0103 c\u0103 prin \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea de firea Lui, ci prin \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea de lucrarea Lui. \u00cen convic\u021biunea apodictic\u0103 a Sf\u00e2ntului Grigorie Palama, Dumnezeu este \u015fi existen\u0163a celor ce sunt \u015fi forma \u00een forme, ca ob\u00e2r\u015fia formelor \u015fi \u00een\u0163elepciunea celor \u00een\u0163elep\u0163i \u015fi, simplu, toate ale tuturor. Totodat\u0103 El nu este fire, ca fiind mai presus de toat\u0103 firea \u015fi nu este, ca fiind mai presus de toate cele ce sunt; \u015fi nu este \u015fi nici nu are form\u0103, ca unul ce e mai presus de form\u0103.
\nPentru oponen\u021bii Sf\u00e2ntului Grigorie Palama, ceea ce nu este Fiin\u0163\u0103 nu e Dumnezeu, ci doar un efect creat. Problema este foarte grav\u0103 \u00een planul \u00eendumnezeirii \u015fi al comuniunii cu Dumnezeu. Pe de o parte, comuniunea cu fiin\u0163a divin\u0103 este imposibil\u0103, iar pe de alt\u0103 parte, \u201ecomuniunea cu o realitate creat\u0103 (harul creat) nu este c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in comuniune cu Dumnezeu \u00censu\u015fi. Palamismul scoate \u00een eviden\u0163\u0103 comuniunea energetic\u0103; Dumnezeu este \u00een \u00eentregime prezent \u00een energiile Sale f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi p\u0103r\u0103seasc\u0103 fiin\u0163a inaccesibil\u0103\u201d (vezi pe larg la Paul Evdokimov, Cunoa\u0219terea lui Dumnezeu, Ed. Christiana, 1995, p. 77).<\/p>\n

Energiile necreate \u2013 Dumnezeul Cel viu \u00een ac\u0163iune
\nEnergiile necreate care iradiaz\u0103 din Dumnezeu\u201enu sunt m\u0103rginite, vin la to\u0163i, dar vin \u00een special \u00een Sfintele Taine. Sunt prezente \u00een Sfintele Taine cu intensitate deosebit\u0103, aduc\u00e2nd \u00eens\u0103\u015fi Persoana lui Hristos; prin Biseric\u0103, prin preot \u00een special, prin toate binecuv\u00e2nt\u0103rile lui, trec \u00een grade diferite asupra tuturor, sunt deci \u015fi ale \u00eengerilor, sunt \u015fi \u00een natur\u0103. C\u0103ci natura, f\u0103cut\u0103 din nimic, n-ar putea s\u0103 stea \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi f\u0103r\u0103 energiile necreate care o fundamenteaz\u0103\u201d (Pr. St\u0103niloae \u00een 7 dimine\u0163i cu P\u0103rintele St\u0103niloae, Anastasia, p. 28).
\nEnergiile divine care izvor\u0103sc ve\u015fnic din fiin\u021ba divin\u0103 ne sunt comunicate de Duhul Sf\u00e2nt, pentru transfigurarea \u0219i pentru \u00eendumnezeirea noastr\u0103, nefiind un intermediar sau un mijlocitor \u00eentre Dumnezeu \u015fi noi, nici simple emana\u0163ii sau exal\u021bii ale Lui, ci sunt necreate \u0219i nedesp\u0103r\u021bite de fiin\u021ba divin\u0103. Dumnezeu este \u00een \u00eentregime prezent \u00een energiile Sale f\u0103r\u0103 a-\u0218i p\u0103r\u0103si fiin\u021ba.Energiile dumnezeie\u0219ti se numesc dumnezeire \u0219i sunt \u201eDumnezeul Cel viu \u00een ac\u0163iune, de care isiha\u015ftii se bucur\u0103 prin vederea fa\u0163\u0103 c\u0103tre fa\u0163\u0103,lumina necreat\u0103 fiind \u00eens\u0103\u015fi manifestarea, revelarea acestei dumnezeiri. Ele sunt manifest\u0103ri libere \u015fi voluntare ale Divinit\u0103\u0163ii comune celor trei Persoane dumnezeie\u015fti, prin care Dumnezeu intr\u0103 \u00een contact cu omul \u015fi cu \u00eentreaga crea\u0163ie.Dar energiile necreate nu vor fi … nici acte exterioare lui Dumnezeu datorate voin\u0163ei Lui asemenea actelor providen\u0163iale (prin care El a creat de exemplu lumea)\u201d (Vl.Lossky, Dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lui Dumnezeu, Humanitas, 1998,p. 46).Energiile divine necreate pot fi numite har (\u03b7\u0301 \u03c7\u03b1\u0301\u03c1\u03b9\u03c2) divin \u00een leg\u0103tur\u0103 cu fiin\u0163ele umane.
\nDumnezeu S-a cobor\u00e2t la noi, S-a f\u0103cut om ca noi din prea multa iubire fa\u0163\u0103 de noi, ca \u015fi noi s\u0103 ne \u00eendumnezeim. Din scrierile palamite reiese, \u00een acest sens, c\u0103 venirea \u015fia\u015fezarea Fiului lui Dumnezeu \u00een noi, e urcarea noastr\u0103 prin Revela\u0163ie la El. \u00cens\u0103, precum am precizat deja, nu se reveleaz\u0103 \u0219i nu se arat\u0103 fiin\u021ba lui Dumnezeu, ci harul \u015fi lucrarea Duhului este aceea prin care se arat\u0103 \u015fi sea\u015feaz\u0103 \u00een cei vrednici Dumnezeu.<\/p>\n

Energiile fac cunoscut\u0103 ar\u0103tarea \u00een afar\u0103 (ad extra) a Preasfintei Treimi
\nVorbind despre lumina dumnezeiasc\u0103, Sf\u00e2ntul Grigorie Palama a sub\u00een\u0163eles-o totdeauna ca manifestare a lui Dumnezeu Cel personal sau tripersonal. Ie\u015firile \u015fi lucr\u0103rile lui Dumnezeu sunt necreate, dar nici una dintre ele nu este fiin\u0163\u0103, nici ipostas. Pentru Sf\u00e2ntul Grigorie Palama, energiile divine fac cunoscut\u0103 ar\u0103tarea \u00een afar\u0103 (ad extra) a Preasfintei Treimi, exprim\u00e2nd raportul cu altceva, cu ceva ce nu este El \u00censu\u015fi. \u015ei, prin fiecare, \u201evoirea cea bun\u0103 \u015fi dumnezeiasc\u0103 cu privire la noi a Tat\u0103lui, a Fiului \u015fi a Sf\u00e2ntului Duh e lucrare \u015fi putere de via\u0163\u0103 \u015fi de \u00een\u0163elepciune f\u0103c\u0103toare. Acestora le-a mai zis \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firi ne\u00eencadrate \u015fi nemic\u015forate, ridic\u00e2ndu-le peste toate cele create, \u015fi \u00een acela\u015fi timp \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd c\u0103 s\u0103l\u0103\u015fluiesc \u00een chip firesc \u00een Cel ce le d\u0103ruie\u015fte\u201d (150 de capete despre cuno\u015ftin\u0163a natural\u0103, 91, \u00een Filocalia, VII, p. 482). De aceea, ca \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firi de sine nu sunt nicidecum create. \u015ei tot de aceea, dup\u0103 dumnezeiescul Maxim (Capete despre dragoste,I, 48), niciodat\u0103 n-au \u00eenceput s\u0103 existe; \u015fi sunt contemplate ca afl\u00e2ndu-se fiin\u0163ial \u00een jurul lui Dumnezeu; \u015fi nu a fost c\u00e2ndva c\u00e2nd nu erau. Deci Tat\u0103l, Fiul \u015fi Sf\u00e2ntul Duh sunt ca Persoane \u00een fiecare lucrare, reprezent\u00e2nd sau ilustr\u00e2nd raporturile Preasfintei Treimi cu crea\u0163ia.
\nSf\u00e2ntul Grigorie Palama vorbe\u0219te despre trei lumini
\nSf\u00e2ntul Grigorie Palama vorbe\u015fte despre trei lumini: 1. lumina sensibil\u0103, 2. lumina inteligen\u0163ei \u015fi 3. lumina necreat\u0103 care le dep\u0103\u015fe\u015fte pe primele. Lumina inteligen\u0163ei este diferit\u0103 de lumina perceput\u0103 de sim\u0163urile noastre. Lumina sensibil\u0103 ne descoper\u0103 obiectele proprii sim\u0163urilor noastre, iar cea intelectual\u0103 serve\u015fte la manifestarea adev\u0103rului care se afl\u0103 \u00een g\u00e2ndire. Deci, vederea \u015fi inteligen\u0163a nu percep una \u015fi aceea\u015fi lumin\u0103, ci este propriu fiec\u0103reia din cele dou\u0103 facult\u0103\u0163i s\u0103 ac\u0163ioneze dup\u0103 natura lor \u015fi limitele lor. Totu\u015fi, atunci c\u00e2nd cei care sunt vrednici primesc harul \u015fi puterea spiritual\u0103 supranatural\u0103, ei percep at\u00e2t prin sim\u0163uri, c\u00e2t \u015fi prin inteligen\u0163\u0103 ceea ce este mai presus de orice sim\u0163 \u015fi de orice intelect. Cum? Acest lucru este cunoscut numai de Dumnezeu \u015fi de cei care au avut experien\u0163a harului s\u0103u (Tomul Aghioritic,P. G. CL, col. 1833D).
\nLumina divin\u0103 nu este una material\u0103 \u015fi nici spiritual\u0103 sau sensibil\u0103, dar nici nu este o lumin\u0103 inteligibil\u0103 sau de ordin intelectual. Aceast\u0103 lumin\u0103 este divin\u0103 \u015fi necreat\u0103. Vederea luminii dumnezeie\u015fti, nu este o analogie simbolic\u0103 cu lumina fizic\u0103 sau o simpl\u0103 teorie, ci semnul prezen\u0163ei vii \u015fi personale a lui Hristos.
\nAceast\u0103 lumin\u0103 divin\u0103 se descoper\u0103 oamenilor cura\u0163i duhovnice\u015fte \u015fi care ajung pe culmile cele mai \u00eenalte ale virtu\u0163ii \u015fi duco via\u0163\u0103 de sfin\u0163enie. \u00cen lumina divin\u0103 omul \u00eel vede pe Hristos, \u00cel cunoa\u015fte, comunic\u0103 cu El \u0219i se bucur\u0103 nespus de prezen\u021ba Lui.<\/p>\n

Vechea dilem\u0103 era: lumina taboric\u0103 era sau nu creat\u0103? Diferite numiri date acesteia
\n\u00centreaga dezbatere cu Varlaam, Achindin \u015fi Gregoras s-a desf\u0103\u015furat \u00een jurul acestei \u00eentreb\u0103ri \u015fi nedumeriri, anume dac\u0103 lumina taboric\u0103 era sau nu creat\u0103. Sf\u00e2ntul Grigorie a trebuit s\u0103 fac\u0103 unele preciz\u0103ri \u015fi \u00een chestiuni legate de posibilitatea \u015fi realitatea experien\u0163ei mistice, natura harului, natura vederii lui Dumnezeu \u015fi sensul real al \u00eendumnezeirii. Posibilitatea de a-l vedea pe Dumnezeu cu ochii trupe\u015fti i-a scandalizat pe adversarii Sf\u00e2ntului Grigorie. La acuza\u0163iile lui Varlaam c\u0103 lumina pe care o v\u0103d isiha\u015ftii este o fantezie, un artificiu simbolic, o lumin\u0103 a min\u0163ii sau una sensibil\u0103, \u015fi c\u0103 isiha\u015ftii o socotesc ca fiind \u00eens\u0103\u015fi esen\u0163a divin\u0103, Sf\u00e2ntul Grigorie r\u0103spunde c\u0103 cei care pot avea experien\u0163a duhovniceasc\u0103 a luminii sunt sfin\u0163ii, ei fiind singurii care pot s\u0103 vorbeasc\u0103 despre aceast\u0103 experien\u0163\u0103 cu autoritatea celor care au tr\u0103it-o. Sfin\u0163ii numesc lumina \u201enegr\u0103it\u0103, necreat\u0103, ve\u015fnic\u0103, netemporal\u0103, neapropiat\u0103, nem\u0103surat\u0103, nesf\u00e2r\u015fit\u0103, nehot\u0103rnicit\u0103, nev\u0103zut\u0103 de \u00eengeri \u015fi de oameni, frumuse\u0163ea arhetipic\u0103 \u015fi neschimbat\u0103, slava lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului, raza dumnezeirii \u015fi cele asemenea. C\u0103ci se sl\u0103ve\u015fte, zice, trupul deodat\u0103 cu primirea lui, \u015fi slava dumnezeirii se face slava trupului\u201d (Tomul aghioritic, \u00een Filocalia, VII, Ed. Humanitas, p. 415). Lumina divin\u0103, de\u015fi nu are form\u0103 material\u0103, \u201enu e ceva difuz, dezorganizat, ci se simte \u00een ea o armonie superioar\u0103, o plenitudine de bun\u0103t\u0103\u0163i \u015fi, ca atare, e frumoas\u0103, e chiar frumuse\u0163ea de model a oric\u0103rei frumuse\u0163i v\u0103zute\u201d (Pr. Dumitru St\u0103niloae, n. 10, Filocalia, VII, p. 415). Aceast\u0103 vedere a luminii, Sf\u00e2ntul Grigorie o va numi antinomic sim\u0163ire intelectual\u0103 sau duhovniceasc\u0103, cu toate c\u0103 cel care vede nu-\u015fi d\u0103 seama atunci, nici nu poate cerceta natura acelui instrument cu care vede \u0219i experiaz\u0103, Duhul fiind cu neputin\u0163\u0103 de cercetat: \u201ezic printr-un sim\u0163 din pricina clarit\u0103\u0163ii, limpezimii adev\u0103rului \u015fi caracterului nefantastic al percep\u0163iei, \u015fi ad\u0103ug\u0103m \u015fi intelectual deoarece sunt mai presus de sim\u0163irea natural\u0103 \u015fi mintea le prime\u015fte \u00eent\u00e2i de\u015fi e supra-intelectual\u0103\u201d (Pr. Dumitru St\u0103niloae, Via\u0163a \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Sf\u00e2ntului Grigorie Palama, Scripta, 1993, p. 198-199).
\nToate numirile care fac referire la Dumnezeu nu se refer\u0103 la fiin\u0163a Lui care e cu mult mai presus de \u00een\u0163elesul oric\u0103rui nume, ci la lucr\u0103rile Lui care vin \u00een lume. \u00cen viziunea palamit\u0103, e f\u0103r\u0103 nume aceast\u0103 fiin\u0163\u0103 suprafiin\u0163ial\u0103, ca una ce e mai presus de orice nume. Chiar \u015fi numirile ce \u015fi le-a dat Dumnezeu \u00censu\u015fi: Eu sunt Cel ce sunt, Dumnezeu, calea, lumina, iubirea, adev\u0103rul \u015fi via\u0163a, sunt nume de lucr\u0103ri.<\/p>\n

Etapele urcu\u0219ului \u00een cunoa\u0219terea lui Dumnezeu
\nVarlaam Calabritul, oponentul Sf\u00e2ntului Grigorie, considera teologia prin nega\u0163ie cea mai des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 vedere, similar\u0103 cu \u00eentunericul dumnezeiesc de care vorbe\u015fte Sf\u00e2ntul Dionisie Areopagitul: \u201eDac\u0103 intr\u0103 deci cineva \u00een acest \u00eentuneric, zice filozoful, o face prin negarea tuturor celor ce sunt (…) deci \u015fi lumina aceea de care gr\u0103i\u0163i voi, orice ar fi ea, trebuie s\u0103 o p\u0103r\u0103si\u0163i, ca s\u0103 v\u0103 sui\u0163i la teologia \u015fi vederea prin nega\u0163ie\u201d(la Sf. Grigorie Palama, Cuv\u00e2nt pentru cei ce se lini\u015ftesc cu evlavie, 50, Filocalia, VII, p. 327). Deci Varlaam nu cunoa\u015fte ceva mai \u00eenalt dec\u00e2t teologia negativ\u0103, care \u201elas\u0103 mintea \u00een fa\u0163a unui gol care nu o une\u015fte cu Dumnezeu. E o teologie prin care ra\u0163iunea pune \u00eentre ea \u015fi Dumnezeu o pr\u0103pastie pe care nici ea, nici Dumnezeu nu o poate umple. Din aceast\u0103 mentalitate se explic\u0103 doctrina catolic\u0103 despre caracterul creat al gra\u0163iei. Omul r\u0103m\u00e2ne chiar \u00een starea de har \u00eenchis \u00een limitele creaturit\u0103\u0163ii sale. De aceea nu se vorbe\u015fte \u00een teologia catolic\u0103 de \u00eendumnezeirea creaturii\u201d (Pr. Dumitru St\u0103niloae, n. 138, Filocalia, VII, p. 327). Dup\u0103 Sf\u00e2ntul Grigorie Palama, care sintetizeaz\u0103 \u0219i red\u0103 tradi\u0163ia P\u0103rin\u0163ilor r\u0103s\u0103riteni, sunt trei etape ale urcu\u015fului \u00een cunoa\u015fterea lui Dumnezeu: cunoa\u015fterea ra\u0163iunilor dumnezeie\u015fti ale f\u0103pturilor, cunoa\u015fterea lui Dumnezeu prin negarea lor \u015fi vederea lui Dumnezeu \u00een \u00eentunericul mai presus de lumin\u0103, supraluminos, aceast\u0103 ultim\u0103 expresie fiind men\u021bionat\u0103 \u0219i de Sfin\u021bii Grigorie de Nyssa \u0219i Dionisie Areopagitul. \u201eA doua, teologia prin nega\u0163ie, e numai locul lui Dumnezeu. Prezen\u0163a \u00eens\u0103\u015fi a lui Dumnezeu e mai presus dec\u00e2t aceasta. Prima \u015fi a doua treapt\u0103 de cunoa\u015ftere au o oarecare lumin\u0103 \u00een ele c\u0103ci nu sunt cu totul ne\u00een\u0163elese. A treia e un \u00eentuneric mai presus de aceste lumini dar un \u00eentuneric supraluminos, deoarece, pe de o parte, aceast\u0103 lumin\u0103 e mai ne\u00een\u0163eleas\u0103 dec\u00e2t primele dou\u0103 trepte ale cunoa\u015fterii, pe de alta, \u00een ea e o cunoa\u015ftere mai bogat\u0103, mai ad\u00e2nc\u0103, mai nemijlocit\u0103 a prezen\u0163ei lui Dumnezeu\u201d (Ibidem, n. 149, Filocalia, VII, p. 333-334).<\/p>\n

\u00cen lumin\u0103 \u00cel cunoa\u015ftem pe Dumnezeu \u015fi ne cunoa\u015ftem pe noi \u00een\u015fine
\n\u00cen nenum\u0103rate r\u00e2nduri, Sf\u00e2ntul Grigorie Palama a precizat c\u0103 prin har, Dumnezeu \u00censu\u0219i intr\u0103 \u00een comuniune de iubire cu omul.\u201eDar numai harul \u00eenf\u0103ptuie\u015fte \u00een chip tainic acesta unire negr\u0103it\u0103. C\u0103ci prin el Dumnezeu \u00censu\u015fi p\u0103trunde \u00eentreg, \u00een cei vrednici \u00eentregi \u015fi sfin\u0163ii p\u0103trund \u00eentregi \u00een Dumnezeu \u00eentreg, lu\u00e2nd \u00een ei \u00een\u015fi\u015fi pe Dumnezeu \u00eentreg \u015fi dob\u00e2ndind numai pe Dumnezeu\u201d (Tomul Aghioritic, p. 416). \u00cen lumin\u0103 \u00cel cunoa\u015ftem pe Dumnezeu \u015fi ne cunoa\u015ftem pe noi \u00een\u015fine.<\/p>\n

Unirea omului cu Dumnezeu p\u0103streaz\u0103 caracterul personal al celor care se \u00eent\u00e2lnesc
\nUnirea omului cu Dumnezeu este una lipsit\u0103 de confuzie, f\u0103r\u0103 amestecarea sau absorbirea identit\u0103\u0163ii uman\u0103 \u00een cea divin\u0103, ci p\u0103str\u00e2ndu-se caracterul personal al celor care se \u00eent\u00e2lnesc. Este o comuniune personal\u0103 cu Dumnezeu Cel personal.
\nLumina necreat\u0103 se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte \u015fi poate fi v\u0103zut\u0103 \u00een chip suprasensibil de cei vrednici, de sfin\u0163i, care experiaz\u0103 astfel str\u0103lucirea naturii dumnezeie\u015fti. Fiul lui Dumnezeu Care s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte \u00een lumin\u0103, S-a \u00eentrupat \u015fi a s\u0103l\u0103\u015fluit printre noi, dorind s\u0103 Se s\u0103l\u0103\u015fluiasc\u0103, prin har, \u0219i \u00een inimile noastre credincioase \u0219i curate. Reflect\u00e2nd la aceast\u0103 tripl\u0103 s\u0103l\u0103\u015fluire, suntem \u00eendemna\u0163i de P\u0103rin\u021bii biserice\u0219ti s\u0103 ne cur\u0103\u021bim sim\u021birile, pentru ca, prin rug\u0103ciune curat\u0103 \u0219i st\u0103ruitoare, s\u0103-L primim pe Dumnezeu \u00een sufletele noastre \u015fi s\u0103-L preasl\u0103vim pentru c\u0103 ne-a \u00eeng\u0103duit accesul la lumina Sa.<\/p>\n

Vederea lui Dumnezeu \u00eencepe din via\u021ba aceasta
\nCunoa\u015fterea misticului este o cunoa\u015ftere experimental\u0103 \u015fi nu una strict bazat\u0103 pe ra\u0163iune. Aici este \u015fi deosebirea dintre c\u0103lug\u0103rul \u015fi filozoful calabrez Varlaam, lipsit de sim\u0163 mistic, \u015fi Sf\u00e2ntul Grigorie Palama. Varlaam Calabritul nega experien\u0163a direct\u0103 \u015fi unirea nemijlocit\u0103 cu Dumnezeu, sus\u0163in\u00e2nd o cunoa\u015ftere indirect\u0103 a Lui \u00een aceast\u0103 via\u0163\u0103 prin Scriptur\u0103, Tradi\u0163ia Bisericii sau prin intermediari crea\u0163i (printre care include \u015fi harul sau orice putere sau dar divin). Varlaam afirma c\u0103 vederea lui Dumnezeu va fi posibil\u0103 doar \u00een veacul viitor, pe c\u00e2nd Sf\u00e2ntul Grigorie consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 vedere \u00eencepe \u00eenc\u0103 din via\u0163a aceasta, fiind arvuna, garan\u0163ia \u015fi pregustarea vie\u0163ii viitoare, c\u0103ci dac\u0103 trupul trebuie s\u0103 ia parte \u00eempreun\u0103 cu sufletul la bun\u0103t\u0103\u0163ile de negr\u0103it (ale veacului viitor), este sigur c\u0103 el trebuie s\u0103 participe la aceasta, \u00een m\u0103sura posibilului, chiar de pe acum, c\u0103ci \u015fi trupul are experien\u0163a lucrurilor dumnezeie\u015fti, c\u00e2nd puterile pasionale ale sufletului se afl\u0103 nu omor\u00e2te, ci transformate \u015fi sfin\u0163ite (Tomul Aghioritic, P. G. CL, col. 1233C).<\/p>\n

Problema vederii lui Dumnezeu este a\u015fezat\u0103 de opozan\u0163ii isihasmului \u0219i a Sf\u00e2ntului Grigorie Palama pe un plan intelectual, ea fiind pentru ei doar gnoz\u0103, cunoa\u015ftere.
\nPentru vederea dumnezeie\u0219tii lumini, c\u0103lug\u0103rii isiha\u0219ti \u00eentrebuin\u021bau o anumit\u0103 metod\u0103. Retr\u0103g\u00e2ndu-se \u00een locuri singuratice, \u00eenl\u0103turau mai \u00eent\u00e2i orice i-ar fi putut distrage \u00een vreun fel \u0219i le-ar fi putut tulbura lini\u0219tea, apoi st\u0103ruiau \u00een concentrarea g\u00e2ndului la rug\u0103ciune, ochii fiind sustra\u0219i oric\u0103rei priveli\u0219ti externe, \u00eens\u0103 nu \u00eenchi\u0219i, pentru a putea vedea lumina taboric\u0103. Ei \u00ee\u0219i aplecau b\u0103rbia \u00een furca pieptului, cu privirea deschis\u0103 spre un punct oarecare spre abdomen, \u0219i rosteau, continuu, la \u00eenceput unii \u0219u\u0219otind pentru a putea men\u021bine mai lesne aten\u021bia min\u021bii, o rug\u0103ciune scurt\u0103, numit\u0103 rug\u0103ciunea min\u021bii, sau rug\u0103ciunea inimii, sau rug\u0103ciunea lui Iisus: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie\u0219te-m\u0103 pe mine p\u0103c\u0103tosul!, sau \u00een forme mai scurte, de pild\u0103: Doamne, Iisuse Hristoase, miluie\u0219te-m\u0103!, control\u00e2ndu-\u0219i \u00een acela\u0219i timp \u0219i respira\u021bia, pentru ca apoi s\u0103 o poat\u0103 rosti odat\u0103 cu aceasta. \u00centr-o stare de cur\u0103\u021bie l\u0103untric\u0103 des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103, dup\u0103 o atent\u0103 concentrare \u0219i exerci\u021bii perpetue, unii c\u0103lug\u0103ri \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi\u021bi au ajuns s\u0103 vad\u0103 prin contempla\u021bie lumina dumnezeiasc\u0103 necreat\u0103, aceea\u0219i pe care au v\u0103zut-o Sfin\u021bii Apostoli Petru, Iacov \u0219i Ioan pe Muntele Tabor, la Schimbarea la Fa\u021b\u0103 a Domnului (Mt. 17, 1-8; Mc. 9, 2-9; Lc. 9, 28-36). Vederea acestei divine lumini nu o considerau ca fiind o r\u0103splat\u0103 pentru ostenelile lor, ci ca pe un dar al milei dumnezeie\u0219ti.<\/p>\n

Hot\u0103r\u00e2rile Sinoadelor din sec. al XIV-lea
\nHot\u0103r\u00e2rile sinoadelor din secolul al XIV-lea alc\u0103tuiesc o sintez\u0103 a Tradi\u0163iei ortodoxe, pe linia patristicii r\u0103s\u0103ritene. Ele aprob\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Sf\u00e2ntului Grigorie Palama \u0219i-i condamn\u0103 pe adversarii acesteia. Hot\u0103r\u00e2rile acestor sinoade au fost redate \u00een Synodicon-ul Ortodoxiei, care este culegerea dogmatic\u0103 proclamat\u0103 liturgic \u00een duminica Triumfului Ortodoxiei \u015fi inserate ulterior \u00een c\u0103r\u0163ile liturgice.
\nDup\u0103 mutarea la Domnul a Sf\u00e2ntului Grigorie (\u2020 13 noiembrie 1359), \u00een anul 1368 Biserica din Constantinopol l-a canonizat, declar\u00e2nd \u00een mod oficial \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui ca ortodox\u0103, isihasmul devenind astfel doctrin\u0103 oficial\u0103 a Bisericii R\u0103s\u0103ritene, care a p\u0103truns apoi \u00een tot R\u0103s\u0103ritul ortodox.
\n\u00cen cea de-a doua Duminic\u0103 a Postului Mare pr\u0103znuim amintirea Sf\u00e2ntului Grigorie Palama \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii sale ortodoxe. Biserica a r\u00e2nduit aceasta av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 marele sf\u00e2nt isihast nu constituie doar un model de tr\u0103itor \u0219i ap\u0103r\u0103tor al Ortodoxiei, sau o paradigm\u0103 duhovniceasc\u0103 demn\u0103 de urmat pentru noi, ci \u0219i un rug\u0103tor permanent pentru via\u021ba noastr\u0103 \u00een Hristos.
\nPractica isihast\u0103, urmat\u0103 \u0219i ap\u0103rat\u0103 de Sf\u00e2ntul Grigorie Palama a p\u0103truns \u00een sec. al XIV-lea \u0219i \u00een \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne, \u00eens\u0103 a cunoscut o mare \u00eenflorire \u00een sec. al XVIII-lea, prin lucrarea Cuviosului Vasile de la Poiana M\u0103rului (\u2020 1767), a Sf\u00e2ntului Paisie de la Neam\u021b (\u2020 1794) \u0219i a ucenicilor s\u0103i.
\nSursa aici<\/a>:<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Exist\u0103 \u00een Dumnezeu o \u00eentreit\u0103 distinc\u0163ie, dar nu o separa\u0163ie, \u00eentre Persoan\u0103, fiin\u0163\u0103 \u015fi energie sau lucr\u0103ri, \u00eens\u0103 pe primul plan este Persoana ca de\u0163in\u0103toare a fiin\u0163ei \u015fi energiilor. \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura despre fiin\u0163a lui Dumnezeu \u015fi energiile Sale necreate este fundamental\u0103 \u00een Ortodoxie. Doctrina energiilor necreate a mai fost numit\u0103 \u0219i teologia harului \u00een R\u0103s\u0103ritul Ortodox. <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-18874","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18874","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18874"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18874\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29675,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18874\/revisions\/29675"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18874"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18874"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18874"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}