{"id":18987,"date":"2017-08-26T08:37:42","date_gmt":"2017-08-26T11:37:42","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=18987"},"modified":"2017-08-26T13:13:01","modified_gmt":"2017-08-26T16:13:01","slug":"dregatorul-bogat-pazirea-poruncilor-luca-18-18-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/dregatorul-bogat-pazirea-poruncilor-luca-18-18-2\/","title":{"rendered":"Dreg\u0103torul bogat \u2013 P\u0103zirea poruncilor: Luca 18, 18-2"},"content":{"rendered":"

P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae\"Tanarul-bogat33\"<\/a><\/i><\/b><\/p>\n

Posibilitatea na\u015fterii patimilor este dat\u0103 prin existen\u0163a afectelor naturale. \u201ePatimile condamnabile \u015fi contrare firii, care at\u00e2rn\u0103 de noi \u2013 zice Sf\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul -, nu-\u015fi au sursa \u00een noi altfel dec\u00e2t \u00een mi\u015fcarea afectelor conforme cu firea.\u201c[1]<\/a><\/p>\n

Ce sunt aceste afecte conforme cu firea \u015fi cum au r\u0103s\u0103rit \u00een firea noastr\u0103? Ele sunt numite de Sf\u00e2ntul Maxim tot patimi (\u03c0\u03ac\u03b8\u03b7), \u00eentruc\u00e2t reprezint\u0103 \u015fi ele o tr\u0103s\u0103tur\u0103 de pasivitate a firii noastre. Ba, ele reprezint\u0103 chiar o pasivitate mai deplin\u0103 dec\u00e2t patimile contrare firii. C\u0103ci la na\u015fterea \u015fi cre\u015fterea celor din urm\u0103 a contribuit \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi voia noastr\u0103, chiar dac\u0103 mai pe urm\u0103 ele ne st\u0103p\u00e2nesc cu totul. \u00cen acest sens, ele au depins de noi ca s\u0103 se nasc\u0103 \u015fi s\u0103 creasc\u0103, \u015fi \u00eentruc\u00e2tva depinde de noi ca s\u0103 ne eliber\u0103m de ele. \u00cens\u0103 afectele conforme cu firea nu at\u00e2rn\u0103 c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in de noi. De aceea am spus c\u0103 ele manifest\u0103 \u00een mod \u015fi mai accentuat aspectul de pasivitate al firii noastre. \u015ei tot de aceea ele \u0163in cu totul de fire, \u015fi nicidecum de voin\u0163\u0103, nefiind prin urmare condamnabile. Astfel de afecte sunt: pofta dup\u0103 m\u00e2ncare, pl\u0103cerea de m\u00e2ncare, frica, \u00eentristarea. Mai mult chiar, ele sunt necesare firii noastre, ajut\u00e2nd la conservarea ei.<\/p>\n

Totu\u015fi, ele nu fac parte din constitu\u0163ia originar\u0103 a firii, nefiind create odat\u0103 cu ea. Ci ele au odr\u0103slit \u00een fire dup\u0103 c\u0103derea omului din starea de des\u0103v\u00e2r\u015fire. Ele au p\u0103truns \u00een partea mai pu\u0163in ra\u0163ional\u0103 a firii, accentu\u00e2nd tr\u0103s\u0103turile ira\u0163ionale ale acesteia, dup\u0103 ce prin c\u0103dere s-a sl\u0103bit ra\u0163iunea, spiritul.<\/p>\n

Ele reprezint\u0103, cu alte cuvinte, aspectul de animalitate (necuv\u00e2nt\u0103tor) al firii noastre, accentuat dup\u0103 c\u0103derea din via\u0163a paradisiac\u0103 spiritual\u0103, unit\u0103 cu Dumnezeu. \u00cen aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 animalic\u0103 a lor st\u0103 \u015fi inferioritatea, dar \u015fi nevinov\u0103\u0163ia lor. C\u0103ci a\u015fa cum animalele sunt nevinovate \u00een manifest\u0103rile instinctuale ale organismului lor, a\u015fa este \u015fi omul, at\u00e2ta vreme c\u00e2t aceste afecte r\u0103m\u00e2n \u00een grani\u0163ele lor, servind existen\u0163ei lui biologice. Dar prin faptul c\u0103 omul este \u015fi spirit, \u015fi deci are o aspira\u0163ie ireductibil\u0103 c\u0103tre infinit, el \u00ee\u015fi poate asocia aceast\u0103 aspira\u0163ie cu afectele de ordin biologic, transform\u00e2ndu-le \u00een patimi, adic\u0103 \u00een afecte exagerate, str\u0103b\u0103tute de o sete infinit\u0103 de satisfacere. Din tr\u0103s\u0103turi animalice, ele devin tr\u0103s\u0103turi diabolice, prin elementul spiritual care le coloreaz\u0103.<\/p>\n

Am spus c\u0103 afectele acestea nu sunt condamnabile \u00een ele \u00eensele, conform\u00e2ndu-ne unei expresii a Sf\u00e2ntului Maxim M\u0103rturisitorul. Ideea trebuie \u00eens\u0103 precizat\u0103, \u00een sensul c\u0103 la om afectele niciodat\u0103 nu se g\u0103sesc \u00eentr-o stare de total\u0103 indiferen\u0163\u0103 moral\u0103, datorit\u0103 reflexiei spirituale ce se apleac\u0103 asupra lor, care sau le \u0163ine \u00een marginile care le fac utile firii, sau toarn\u0103 \u00een ele tendin\u0163e infinite. Doar dac\u0103 sunt \u0163inute \u00een aceste margini prin voin\u0163\u0103 ele sunt nevinovate. Dar c\u00e2nd se abat de la aceast\u0103 muchie, \u00eentr-o parte sau alta, devin rele (patimi) sau bune, dup\u0103 cum omul tinde prin ele spre Dumnezeu, sau, invers, se leag\u0103 prin ele exclusiv de lume. De aceea, \u00een alt loc, Sf\u00e2ntul Maxim, r\u0103spunz\u00e2nd la \u00eentrebarea dac\u0103 \u201eafectele sunt rele prin ele \u00eensele\u201c, zice: \u201eAfectele devin bune \u00een cei ce se str\u0103duiesc, atunci c\u00e2nd, desf\u0103c\u00e2ndu-le cu \u00een\u0163elepciune de cele trupe\u015fti, le folosesc spre c\u00e2\u015ftigarea celor cere\u015fti. De pild\u0103, pofta o pot preface \u00een mi\u015fcarea unui dor spiritual dup\u0103 cele dumnezeie\u015fti; pl\u0103cerea, \u00een bucuria curat\u0103 pentru conlucrarea min\u0163ii cu darurile dumnezeie\u015fti; frica, \u00een grija de a ocoli os\u00e2nda viitoare de pe urma p\u0103catelor; iar \u00eentristarea, \u00een poc\u0103in\u0163a care ne aduce \u00eentristarea de pe urma r\u0103ului s\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een timpul de aici\u201c.[2]<\/a><\/p>\n

A\u015fa cum, adic\u0103, afectele pot deveni patimi, tot a\u015fa pot deveni porniri bune, dup\u0103 cum setea de infinit a omului ca fiin\u0163\u0103 spiritual\u0103 se orienteaz\u0103 spre lume sau spre Dumnezeu. Ele devin bune \u015fi c\u00e2nd sunt men\u0163inute \u00een func\u0163ia lor biologic\u0103 necesar\u0103, adic\u0103 \u00een marginile necesare conserv\u0103rii trupului, prin g\u00e2ndul la Dumnezeu. Desigur, \u00een acest caz nu sunt la fel de bune ca atunci c\u00e2nd sunt \u00eendreptate exclusiv spre Dumnezeu.[3]<\/a> Asceza nu trebuie s\u0103 lupte pentru desfiin\u0163area lor, dar nu trebuie s\u0103 se dezintereseze de ele, c\u0103ci altfel u\u015for pot deveni patimi; ci trebuie s\u0103 le observe mereu, \u0163in\u00e2ndu-le \u00een fr\u00e2u. Prin aceasta omul se \u00eent\u0103re\u015fte \u00een latura sa spiritual\u0103, disciplin\u00e2ndu-se zi de zi, \u201eDumnezeu r\u00e2nduind \u00een felul acesta ca omul s\u0103 vie la con\u015ftiin\u0163a m\u0103re\u0163iei sale de fiin\u0163\u0103 ra\u0163ional\u0103\u201c.[4]<\/a> Ele sunt o otrav\u0103 \u00een fire, dar o otrav\u0103 care ne poate fi spre vindecarea mu\u015fc\u0103turii veninoase a celui r\u0103u.[5]<\/a><\/p>\n

Neintr\u00e2nd prin defini\u0163ie \u00een fire, afectele acestea nu sunt destinate s\u0103 treac\u0103 (\u00eempreun\u0103) cu fiin\u0163a noastr\u0103 \u015fi \u00een via\u0163a viitoare. Acolo vom fi \u201emin\u0163i pure\u201c, \u00een sensul de subiecte preocupate numai de \u00een\u0163elegere \u015fi de iubire spiritual\u0103, asemenea \u00eengerilor. \u201eC\u0103ci afectele care conserv\u0103 via\u0163a de aici nu se pot muta \u00eempreun\u0103 cu noi la via\u0163a nemuritoare \u015fi ve\u015fnic\u0103.\u201c[6]<\/a><\/p>\n

Vom fi \u201emin\u0163i pure\u201c, a\u015fa cum am fost \u015fi crea\u0163i, \u00een\u0163elegerea adev\u0103rat\u0103 \u015fi bucuria spiritual\u0103 curat\u0103 constituind via\u0163a proprie fiin\u0163ei noastre.<\/p>\n

Eviden\u0163a c\u0103 \u00een esen\u0163\u0103 suntem \u00een\u0163elegere pur\u0103 \u015fi iubire spiritual\u0103 \u00eel determin\u0103 pe Sf\u00e2ntul Maxim s\u0103 considere c\u0103 afectivitatea trupeasc\u0103 nu face parte din fiin\u0163a noastr\u0103; dar, pe de alt\u0103 parte, eviden\u0163a imposibilit\u0103\u0163ii de a ne conserva via\u0163a p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 \u00een\u0103bu\u015findu-ne afectele \u00eel face s\u0103 le lege \u00een mod necesar de fire, \u00een existen\u0163a ei actual\u0103 p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, g\u0103sind solu\u0163ia \u00een ideea c\u0103 ele au ap\u0103rut dup\u0103 c\u0103dere, dar nu sunt condamnabile. Adic\u0103, afectivitatea trupeasc\u0103, legat\u0103 de starea actual\u0103 a noastr\u0103, este ceva inferior \u00een raport cu firea noastr\u0103, dar totu\u015fi ceva necesar \u00een existen\u0163a ei p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 actual\u0103.<\/p>\n

Acest element de afectivitate trupeasc\u0103 ce cre\u015fte din latura biologic\u0103 nu este condamnabil \u015fi nu trebuie s\u0103 lupt\u0103m \u00eempotriva lui, c\u0103ci el constituie baza cre\u015fterii noastre \u00een via\u0163a spiritual\u0103. Sf\u00e2ntul Maxim, \u00een asentimentul \u00eentregii asceze r\u0103s\u0103ritene, nu este un adversar al vie\u0163ii biologice. Asceza \u00eenseamn\u0103, \u00een spiritul cuget\u0103rii r\u0103s\u0103ritene, fr\u00e2n\u0103 \u015fi disciplinare a biologicului, nu lupt\u0103 de exterminare. Ba mai mult, asceza \u00eenseamn\u0103 \u201esublimarea\u201c acestui element de afectivitate trupeasc\u0103, nu abolirea lui. Cre\u015ftinismul nu m\u00e2ntuie omul de o anumit\u0103 parte a fiin\u0163ei lui, ci \u00eel m\u00e2ntuie \u00een \u00eentregime. Puterea manifestat\u0103 \u00een aceste afecte este atras\u0103 \u015fi ea ca s\u0103 slujeasc\u0103 omului \u00een urcu\u015ful lui spre Dumnezeu. Afectele pot primi o tr\u0103s\u0103tur\u0103 spiritual\u0103 \u015fi ele pot da un accent sporit iubirii noastre de Dumnezeu. Dumnezeu \u00eencepe s\u0103 fie v\u0103zut \u015fi iubit prin ele. Ele devin transparente pentru Dumnezeu \u015fi pentru mintea ce caut\u0103 spre Dumnezeu.<\/p>\n

Acesta este sensul transfigur\u0103rii sau al spiritualiz\u0103rii lor. C\u0103ci pun\u00e2nd fr\u00e2u \u015fi m\u0103sur\u0103 pl\u0103cerii de cele materiale, se produce un transfer al acestei energii a fiin\u0163ei noastre, \u00een favoarea spiritului, cresc\u00e2nd pl\u0103cerea pentru bunurile spirituale. Pl\u0103cerea biologic\u0103, prin m\u0103sura ce i-o impunem, devine nevinovat\u0103; iar marele plus care a fost oprit de a se manifesta pe plan fiziologic s-a transfigurat pe plan spiritual. \u00cenc\u00e2t, \u00een loc de a spune c\u0103 afectele acestea \u00eenceteaz\u0103 de a mai exista la trecerea noastr\u0103 din via\u0163a de aici, poate este mai bine a spune c\u0103 energia lor se transfer\u0103 toat\u0103 \u00een favoarea spiritului. \u015ei poate c\u0103 a\u015fa se explic\u0103 \u015fi apari\u0163ia lor \u00een fire dup\u0103 c\u0103derea \u00een p\u0103cat, ca un transfer al energiei spirituale pe planul inferior biologic. Pl\u0103cerea fiin\u0163ei noastre pentru leg\u0103tura cu altceva s-a \u00eentors atunci de la Dumnezeu \u015fi de la sufletul semenilor, spre lume, f\u0103c\u00e2nd s\u0103 creasc\u0103 pl\u0103cerile trupe\u015fti produse de leg\u0103tura cu ea. C\u0103ci este greu de conceput c\u0103 for\u0163a acestor afecte a venit de undeva din afar\u0103.<\/p>\n

\u00cen acest sens s-ar putea \u00een\u0163elege explicarea ce o d\u0103 Sf\u00e2ntul Maxim celor doi pomi din rai, pomului vie\u0163ii \u015fi pomului cuno\u015ftin\u0163ei binelui \u015fi r\u0103ului, \u015fi adeziunii lui Adam la cel din urm\u0103. \u201eDeci \u00eentruc\u00e2t omul a venit \u00een existen\u0163\u0103 alc\u0103tuit din suflet mintal \u015fi din trup \u00eenzestrat cu sim\u0163uri, dup\u0103 un prim \u00een\u0163eles, pomul vie\u0163ii este mintea sufletului, \u00een care \u00ee\u015fi are scaunul \u00een\u0163elepciunea, iar pomul cuno\u015ftin\u0163ei binelui \u015fi r\u0103ului este sim\u0163irea trupului, \u00een care este v\u0103dit c\u0103-\u015fi are imboldul mi\u015fcarea ira\u0163ional\u0103. Omul, primind porunca divin\u0103 s\u0103 nu se ating\u0103 cu fapta gust\u0103rii de aceast\u0103 sim\u0163ire, nu a p\u0103zit-o. Am\u00e2ndoi pomii, adic\u0103 at\u00e2t mintea, c\u00e2t \u015fi sim\u0163irea, au, dup\u0103 Scriptur\u0103, puterea de a deosebi \u00eentre anumite lucruri. Astfel, mintea are puterea de a deosebi \u00eentre cele spirituale \u015fi cele supuse sim\u0163urilor, \u00eentre cele vremelnice \u015fi cele ve\u015fnice. Mai bine zis, ea fiind puterea de discern\u0103m\u00e2nt a sufletului, \u00eel \u00eendeamn\u0103 ca de cele dint\u00e2i s\u0103 se prind\u0103 cu toat\u0103 s\u00e2rguin\u0163a, iar pe celelalte s\u0103 le dispre\u0163uiasc\u0103. Iar sim\u0163irea are puterea de a deosebi \u00eentre pl\u0103cerea \u015fi durerea trupului. Altfel spus, aceasta fiind o putere a trupurilor \u00eensufle\u0163ite \u015fi sensibile, convinge pe om s\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze pe cea dint\u00e2i (adic\u0103 pl\u0103cerea) \u015fi s\u0103 resping\u0103 pe cea de-a doua (durerea). C\u00e2nd deci omul nu este preocupat de a face alt\u0103 deosebire dec\u00e2t cea \u00eentre sim\u0163irea trupeasc\u0103 de pl\u0103cere \u015fi durere, calc\u0103 porunca dumnezeiasc\u0103, m\u00e2nc\u00e2nd din pomul cuno\u015ftin\u0163ei binelui \u015fi r\u0103ului. El are, adic\u0103, ira\u0163ionalitatea sim\u0163irii ca singur\u0103 norm\u0103 de discern\u0103m\u00e2nt \u00een slujba conserv\u0103rii trupului. Iar prin ea se prinde cu totul de pl\u0103cere, ca de ceea ce este bine, \u015fi se fere\u015fte de durere, ca de ceea ce e r\u0103u\u201c.[7]<\/a><\/p>\n

\u00cenclinarea omului \u00eendrept\u00e2ndu-se spre cele sensibile, s-a st\u00e2rnit \u00een trupul lui pl\u0103cerea pentru ele. Aceasta s-a f\u0103cut \u00een paguba activit\u0103\u0163ii mintale, care s-a redus considerabil, \u00eempreun\u0103 cu pl\u0103cerea legat\u0103 de ea. Omul \u015fi-a \u00eentors toat\u0103 energia spre lucrurile supuse sim\u0163urilor, d\u00e2nd pl\u0103cerii de ele cea mai mare intensitate. Odat\u0103 st\u00e2rnit\u0103, afec\u0163iunea sim\u0163irii nu mai poate fi complet \u00eenl\u0103turat\u0103 din om \u00een via\u0163a p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. Dar poate fi \u00een parte limitat\u0103, \u00een parte \u0163inut\u0103 \u00een orientarea spre bunurile spiritului \u015fi spre bunurile ve\u015fnice. Chiar printr-o parte a ei, prin durere, care urmeaz\u0103 totdeauna pl\u0103cerii, omul poate \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 se \u00eempotriveasc\u0103 pl\u0103cerii. Din nefericire, el face invers: durerea care urmeaz\u0103 pl\u0103cerii, \u00een loc s\u0103-l fac\u0103 s\u0103 evite pl\u0103cerea, ca surs\u0103 a ei (ce unitar este pomul experien\u0163ei binelui \u015fi r\u0103ului!), \u00eel \u00eempinge din nou \u00een pl\u0103cere ca s\u0103 scape de ea, \u00eenf\u0103\u015fur\u00e2ndu-se tot mai mult \u00een acest lan\u0163 vicios.[8]<\/a><\/p>\n

S-ar p\u0103rea c\u0103 din teoria afectelor, a\u015fa cum este dezvoltat\u0103 de Sf\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul, rezult\u0103 c\u0103 toat\u0103 patima rea care poate cre\u015fte din ele este de natur\u0103 senzitiv\u0103, \u015fi deci slava de\u015fart\u0103 \u015fi m\u00e2ndria ar r\u0103m\u00e2ne neexplicate. De aceea, trebuie s\u0103 vedem dac\u0103 nu exist\u0103 cumva vreo leg\u0103tur\u0103 \u015fi \u00eentre m\u00e2ndrie \u015fi patimile care \u0163intuiesc trupul de lumea aceasta v\u0103zut\u0103.<\/p>\n

De fapt, privind lucrurile mai atent, vedem c\u0103 m\u00e2ndria, la urma urmelor, chiar aceea care nu cre\u015fte de pe urma bunurilor sensibile, este prilejuit\u0103 totu\u015fi de anumite destoinicii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu lumea \u015fi este posibil\u0103 prin faptul c\u0103 omul are \u00een vedere pe semenii s\u0103i, fa\u0163\u0103 de care se crede superior. Dac\u0103 ar avea con\u015ftiin\u0163a unei absolute singur\u0103t\u0103\u0163i, sau con\u015ftiin\u0163a c\u0103 st\u0103 cu fa\u0163a spre Dumnezeu, nu ar fi posibil\u0103 m\u00e2ndria \u00een el. \u00centr-un fel oarecare, m\u00e2ndria este tot o biruin\u0163\u0103 a lumii asupra omului, o biruin\u0163\u0103 a sim\u0163irii, ca percepere superficial\u0103 a lumii, asupra min\u0163ii, care vede chiar prin lume, dincolo de lume, pe Dumnezeu. Ba, s-ar putea spune c\u0103 \u015fi \u00een \u00eengerii care au c\u0103zut, de\u015fi sunt lipsi\u0163i de trup, m\u00e2ndria s-a n\u0103scut prin faptul c\u0103 au privit spre lumea creat\u0103 a omului, fa\u0163\u0103 de care s-au sim\u0163it superiori. Energia prin care c\u0103utau s\u0103 se \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103 din Dumnezeu s-a transformat \u00een energie prin care c\u0103utau s\u0103 se \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103 st\u0103p\u00e2nind asupra altora, inferiori lor. Iar m\u00e2nia ce se dezvolt\u0103 dintr-un afect care lipe\u015fte pe om prea mult de lume \u00ee\u015fi are sursa tot \u00een sim\u0163irea nest\u0103p\u00e2nit\u0103 de minte.<\/p>\n

Re\u0163in\u00e2nd c\u0103 \u201eafectul este o mi\u015fcare ira\u0163ional\u0103 a sufletului, provocat\u0103 de ideea de bine sau de r\u0103u\u201c,[9]<\/a> deci \u00een sine \u00eenc\u0103 nedeterminat\u0103, s\u0103 vedem mai \u00eendeaproape care sunt cauzele care fac ca el s\u0103 devin\u0103, din afect, o patim\u0103 contra firii, sau ce face ca el s\u0103 se \u00eendrepte spre r\u0103u.<\/p>\n

Cauzele ultime ale patimilor \u015fi efectele lor<\/p>\n

\u00cen interpretarea pe care o d\u0103 celor doi pomi din Rai, Sf\u00e2ntul Maxim ne-a indicat \u015fi cauzele primordiale \u015fi de totdeauna ale patimilor. \u00centruc\u00e2t patima este \u00een fiin\u0163a ei o \u00eentoarcere a aspira\u0163iei infinite a omului spre alt\u0103 \u0163int\u0103 dec\u00e2t cea natural\u0103, spre lumea care \u00eengusteaz\u0103 \u015fi face pe om egoist, \u015fi nu spre Dumnezeu, Care-l l\u0103rge\u015fte \u015fi-l face bun, \u00eentrebarea este: cum e posibil s\u0103 se men\u0163in\u0103 omul \u00een aceast\u0103 orientare gre\u015fit\u0103, umfl\u00e2nd afectele peste m\u0103sura necesar\u0103? C\u00e2nd se r\u0103spunde c\u0103 pricina c\u0103derii omului a fost m\u00e2ndria, nu s-a dat un r\u0103spuns la \u00eentrebarea despre prima cauz\u0103 a r\u0103ului, pentru c\u0103 m\u00e2ndria este deja un r\u0103u, o patim\u0103.<\/p>\n

C\u0103ut\u00e2nd s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een acest ultim \u0163inut misterios \u00een care s-a z\u0103mislit prima mi\u015fcare p\u0103c\u0103toas\u0103 a fiin\u0163ei umane \u015fi unde \u00ee\u015fi are ea permanent motorul ei, Sf\u00e2ntul Maxim se opre\u015fte la o influen\u0163\u0103 a duhului satanic, care a aruncat o adiere de confuzie \u00een mintea omului. Sub ispita lui, omul a avut o scurt\u0103 \u00eentunecare a inteligen\u0163ei, uit\u00e2nd care este cauza lui adev\u0103rat\u0103 \u015fi deci \u0163inta lui, \u00eentorc\u00e2ndu-\u015fi deci dorin\u0163a dinspre ea spre lume.[10]<\/a> Aceast\u0103 scurt\u0103 am\u0103gire a fost u\u015furat\u0103 de atrac\u0163ia ce o exercitau formele frumoase \u015fi promisiunile dulci ale lumii asupra sim\u0163urilor sale. Lumea era aci, \u00een imediat\u0103 apropiere, cu toate chem\u0103rile \u015fi f\u0103g\u0103duin\u0163ele ei; Dumnezeu era \u015fi El aci, dar mai greu de sesizat \u015fi cu f\u0103g\u0103duieli de bucurii mai spiritualizate \u015fi mai \u00eendep\u0103rtate. \u00cen influen\u0163a am\u0103gitoare a duhului r\u0103u \u015fi \u00een sensibilitatea omului trebuie s\u0103 se caute primele cauze ale patimilor. O prim\u0103 sl\u0103bire a lucr\u0103rii \u00een\u0163eleg\u0103toare a min\u0163ii s-a soldat imediat, \u00een cel\u0103lalt taler al balan\u0163ei, cu o intensificare a lucr\u0103rii sim\u0163urilor. Mai bine zis, aceasta a atras la sine toat\u0103 energia ce trebuia omul s\u0103 o pun\u0103 \u00een activarea min\u0163ii, \u00een sensul transpunerii de care vorbim. Sau \u00eens\u0103\u015fi mintea s-a pus \u00een slujba sim\u0163urilor, \u201es-a amestecat \u00een sim\u0163ire\u201c, preocup\u00e2ndu-se \u015fi ea exclusiv de scoaterea \u00een relief a tuturor aspectelor voluptuoase ale lumii v\u0103zute, \u201erealiz\u00e2nd o cunoa\u015ftere compus\u0103 \u015fi pierz\u0103toare a celor sensibile, produc\u0103toare de patim\u0103\u201c.[11]<\/a><\/p>\n

Mintea \u015fi-a uitat de rostul ei propriu, de a cunoa\u015fte pe Cel \u00eenrudit cu ea, Care este \u015fi El spirit personal \u00een stare s\u0103 umple dorul ei infinit de cunoa\u015ftere cu infinitatea Lui, \u015fi a intrat \u00eentr-o slujb\u0103 str\u0103in\u0103, inferioar\u0103 ei, care nu-i poate satisface setea de infinit. C\u0103 acest lucru este posibil, ne-o spune \u015fi Sf\u00e2ntul Antonie, zic\u00e2nd: \u201eMintea cea de r\u00e2nd este lumeasc\u0103 \u015fi schimb\u0103toare\u2026, ba \u015fi firea \u015fi-o schimb\u0103\u201c;[12]<\/a> sau: \u201eSufletul, dac\u0103 nu are minte bun\u0103 \u015fi vie\u0163uire cuvioas\u0103, este orb \u015fi nu cunoa\u015fte pe Dumnezeu, F\u0103c\u0103torul \u015fi Binef\u0103c\u0103torul tuturor\u201c;[13]<\/a> sau: \u201eSufletul (adic\u0103 mintea), cobor\u00e2ndu-se \u00een trup, \u00eendat\u0103 se \u00eentunec\u0103 de \u00eentristare \u015fi de pl\u0103cere \u015fi se pierde\u201c.[14]<\/a><\/p>\n

Lumea a atras \u015fi atrage sim\u0163irea, iar prin sim\u0163ire, \u015fi mintea, prin f\u0103g\u0103duin\u0163ele ei sensibile, dulci. Aceasta pentru c\u0103 sim\u0163irea \u00een sensul de lucrare de percep\u0163ie a sim\u0163urilor este \u00eentov\u0103r\u0103\u015fit\u0103 totdeauna de o senza\u0163ie de pl\u0103cere sau de durere, mai mult sau mai pu\u0163in intense, \u00een sesizarea lucrurilor lumii. Ba, lucrarea de percep\u0163ie a sim\u0163urilor este \u00een stare s\u0103 sesizeze anticipat pl\u0103cerile sau durerile ce le pot da lucrurile. De altfel \u00eens\u0103\u015fi vederea lucrurilor este \u00eenso\u0163it\u0103 de o pl\u0103cere sau de o durere, \u00eenainte de orice posedare a lor.<\/p>\n

Sim\u0163irea are, prin urmare, un \u00eendoit con\u0163inut \u015fi un \u00eendoit \u00een\u0163eles: unul gnoseologic, \u015fi altul afectiv. Calitatea aceasta a ei de a sesiza, prin lucrarea de percep\u0163ie, pl\u0103cerea ce o pot da lucrurile, sau de a experia \u00een perceperea lor o senza\u0163ie de pl\u0103cere, o face primejdioas\u0103 pentru om. Sau, prin aceast\u0103 calitate a ei, lumea devine primejdioas\u0103, c\u0103ci evident c\u0103, \u00eentre pl\u0103cere \u015fi durere, dac\u0103 este l\u0103sat\u0103 de capul ei, f\u0103r\u0103 o conducere din partea ra\u0163iunii, sim\u0163irea va alege totdeauna pl\u0103cerea. \u015ei \u00een pl\u0103cere st\u0103 for\u0163a ei, care face adeseori ca ra\u0163iunea, ca func\u0163ie de judecat\u0103, s\u0103 cedeze, iar mintea, ca func\u0163ie de cunoa\u015ftere, s\u0103 se pun\u0103 \u00een serviciul ei.[15]<\/a><\/p>\n

Deci trei factori, sau trei cauze, produc patimile \u00een om:<\/p>\n

a) mintea sl\u0103bit\u0103 \u00een lucrarea ei autonom\u0103 \u015fi proprie;<\/p>\n

b) lucrarea de percep\u0163ie sim\u0163ual\u0103, care a devenit precump\u0103nitoare, care a ie\u015fit din subordinea min\u0163ii, ba chiar a atras mintea \u00een subordinea ei, \u015fi<\/p>\n

c) o alergare exclusiv\u0103 \u015fi ira\u0163ional\u0103 dup\u0103 pl\u0103cere \u2013 p\u00e2n\u0103 la cea procurat\u0103 de laudele semenilor \u2013 \u015fi, concomitent cu ea, o fug\u0103 speriat\u0103 de durere.<\/p>\n

Aceste trei cauze sunt at\u00e2t de \u00eempletite, \u00eenc\u00e2t \u00een fiecare dintre ele sunt implicate celelalte.<\/p>\n

Patimile reprezint\u0103 a\u015fadar o precump\u0103nire cantitativ\u0103 \u015fi ierarhic\u0103 a sim\u0163urilor asupra spiritului din om. Dac\u0103 afectele reprezint\u0103 o sim\u0163ualitate \u0163inut\u0103 \u00een fr\u00e2u de spirit, patimile sunt o debordare a sim\u0163ualit\u0103\u0163ii, peste orice m\u0103sur\u0103. Astfel, dac\u0103 afectele sunt un minimum de pasivitate, dar acest minimum necesar este impus de fire \u015fi nu mai at\u00e2rn\u0103 de voin\u0163a noastr\u0103, patimile sunt o sporire de pasivitate peste ceea ce este necesar, peste ceea ce este impus de necesit\u0103\u0163ile firii, adic\u0103 dintr-o concesie neobligatorie a voin\u0163ei, \u00eensemn\u00e2nd o robie provocat\u0103 cu voia.<\/p>\n

Afectele sunt \u201epatimi conforme cu firea\u201c, pentru c\u0103 slujesc la conservarea firii. Patimile sunt contrare firii (\u03c0\u03b1\u03c1\u03ac \u03c6\u03cd\u03c3\u03b9\u03bd), pentru c\u0103 nu sunt de folos acesteia, ba reprezint\u0103 o orientare p\u0103gubitoare firii \u015fi o r\u0103sturnare a ierarhiei din om.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Antonie face urm\u0103toarea deosebire \u00eentre afecte \u015fi patimi: \u201eNu cele ce se fac dup\u0103 fire sunt p\u0103cate, ci cele rele prin alegerea cu voia. Nu este p\u0103cat a m\u00e2nca, ci a m\u00e2nca nemul\u0163umind, f\u0103r\u0103 cuviin\u0163\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 \u00eenfr\u00e2nare. C\u0103ci e\u015fti dator s\u0103-\u0163i \u0163ii trupul \u00een via\u0163\u0103, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 nici un g\u00e2nd r\u0103u. Nu este p\u0103cat a privi curat, ci a privi cu pizm\u0103, cu m\u00e2ndrie \u015fi cu poft\u0103. Nu este p\u0103cat a asculta lini\u015ftit, ci este p\u0103cat a asculta cu m\u00e2nie. Nu este p\u0103cat ne\u00eenfr\u00e2narea limbii la mul\u0163umire \u015fi rug\u0103ciune, dar este p\u0103cat la vorbirea de r\u0103u. Nu este p\u0103cat s\u0103 lucreze m\u00e2inile milostenie, ci ucidere \u015fi r\u0103piri. \u015ei a\u015fa, fiecare dintre m\u0103dularele noastre p\u0103c\u0103tuie\u015fte c\u00e2nd din slobod\u0103 alegere lucreaz\u0103 cele rele \u00een loc de cele bune, \u00eempotriva voii lui Dumnezeu\u201c.[16]<\/a><\/p>\n

Cu alte cuvinte, nu sunt vinovate nici pl\u0103cerile \u00eempreunate cu ceea ce s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte \u00een mod necesar fiecare m\u0103dular. Dar sunt vinovate pl\u0103cerile c\u0103utate prin fapte care nu sunt necesare. Este vinovat plusul sau devierea lucr\u0103rii sim\u0163urilor \u00een c\u0103utarea cu orice pre\u0163 a pl\u0103cerii. Tocmai de aceea, patimile duc firea la dezordine, la sl\u0103birea \u015fi descompunerea trupului, din cauza sl\u0103birii spiritului care-l \u0163inea \u00een ordine. Iar sim\u0163irea sl\u0103birii \u00eel duce pe om tot mai departe, \u00een pornirea de a-\u015fi reface puterea dintr-o surs\u0103 incapabil\u0103 s\u0103-l \u00eent\u0103reasc\u0103. \u00centr-adev\u0103r, ceea ce duce tot \u00eenainte pe om la rostogolirea pe panta patimilor este o team\u0103 ascuns\u0103 de moarte.[17]<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Ascetica \u015fi mistica Bisericii Ortodoxe<\/i>, EIBMBOR, 2002, pp. 82-92.<\/p>\n

\n

 <\/p>\n

\n
\n

1 Quaest. ad Thalas., q. 55; P.G. 90, 541.<\/p>\n<\/div>\n

\n

2 Quaest. ad Thalas., q.1; P.G. 90, 269.<\/p>\n<\/div>\n

\n

3 \u201ePentru c\u0103 \u015fi hrana mai simpl\u0103 ne produce o pl\u0103cere natural\u0103, chiar dac\u0103 nu voim, \u00eentruc\u00e2t ne satisface o trebuin\u0163\u0103. La fel b\u0103utura, prin faptul c\u0103 ne potole\u015fte nepl\u0103cerea setei, sau somnul, prin faptul c\u0103 re\u00eennoie\u015fte puterea cheltuit\u0103 prin veghe. La fel \u015fi toate celelalte func\u0163iuni ale firii noastre, care sunt pe de o parte necesare pentru sus\u0163inere, pe de alta, folositoare celor ce se s\u00e2rguiesc pentru \u00eemplinirea virtu\u0163ii\u201d. Quaest. ad Thalas., q. 55; P.G. 90, 541.<\/p>\n<\/div>\n

\n

4 Sf. Maxim M\u0103rt., Quaest. ad Thalas., q.1; P.G. 90, 269.<\/p>\n<\/div>\n

\n

5 Ibidem.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/a> Ibidem, 55; P.G. 90, 541.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/a> Idem, 43 ; P.G. 90, 412-413.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/a> \u201e\u00centruc\u00e2t c\u0103ut\u0103m s\u0103 sc\u0103p\u0103m de experien\u0163a ap\u0103s\u0103toare a durerii, ne arunc\u0103m \u00een bra\u0163ele pl\u0103cerii\u2026 \u015fi \u00eentruc\u00e2t ne silim s\u0103 potolim nelini\u015ftea durerii prin pl\u0103cere, \u00eent\u00e2lnim ap\u0103sarea durerii asupra noastr\u0103, fiind incapabili s\u0103 avem o pl\u0103cere desf\u0103cut\u0103 de chin \u015fi osteneal\u0103\u201c,Quaest. ad Thalas., q. 61; P.G. 90, 628 B.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]<\/a> Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, trad. rom. de D. Fecioru, Bucure\u015fti, 1938, p. 114.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[10]<\/a> Quaest. ad Thalas., P.G. 90, 255.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[11]<\/a> Ibidem.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[12]<\/a> Cap. 7, Filoc. gr., ed. 3, Atena, tom. I. 1957, p. 5; Filoc. rom. ed. I, vol. I, p. 5.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[13]<\/a> Cap. 118, Filoc. gr. cit., p. 20.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[14]<\/a> Cap. 95, Filoc. gr. cit., p. 17.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[15]<\/a> Sf\u00e2ntul Antonie, cap. 25, Filoc. gr. cit., p. 7: \u201eSufletele care nu sunt \u0163inute \u00een fr\u00e2u de ra\u0163iune \u015fi nu sunt c\u00e2rmuite de minte, ca s\u0103 sugrume, s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 \u015fi s\u0103 c\u00e2rmuiasc\u0103 patimile lor, adic\u0103 \u00eentristarea \u015fi pl\u0103cerea, se pierd ca dobitoacele cele necuv\u00e2nt\u0103toare, ra\u0163iunea fiind t\u00e2r\u00e2t\u0103 de patimi, ca vizitiul biruit de cai\u201c.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[16]<\/a> Cap. 60; Filoc. gr. cit., p. 12.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[17]<\/a> Quaest. ad Thalas., q. 61; P.G. 90, 633 D.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae Posibilitatea na\u015fterii patimilor este dat\u0103 prin existen\u0163a afectelor naturale. \u201ePatimile condamnabile \u015fi contrare firii, care at\u00e2rn\u0103 de noi \u2013 zice Sf\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul -, nu-\u015fi au sursa \u00een noi altfel dec\u00e2t \u00een mi\u015fcarea afectelor conforme cu firea.\u201c[1] Ce sunt aceste afecte conforme cu firea \u015fi cum au r\u0103s\u0103rit \u00een firea noastr\u0103? Ele <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34],"tags":[],"class_list":["post-18987","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cuvinte-de-invatatura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18987","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18987"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18987\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18987"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18987"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18987"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}