{"id":19059,"date":"2024-02-03T10:11:08","date_gmt":"2024-02-03T13:11:08","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=19059"},"modified":"2024-02-03T10:32:55","modified_gmt":"2024-02-03T13:32:55","slug":"care-este-cea-mai-mare-porunca-din-lege","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/care-este-cea-mai-mare-porunca-din-lege\/","title":{"rendered":"Care este cea mai mare porunc\u0103 din Lege?"},"content":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul<\/em> Nicolae Velimirovici<\/strong><\/p>\n

Cine \u00ee\u015fi bate joc de Dumnezeu, de sine \u00ee\u015fi bate joc, iar Dumnezeu \u015fi mai mult Se sl\u0103ve\u015fte. Cine caut\u0103 s\u0103 umileasc\u0103 pe cel drept, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit pe sine se umile\u015fte, iar dreptul \u015fi mai mult se \u00eenal\u0163\u0103. Cine a\u015feaz\u0103 o piatr\u0103 \u00een calea dreptului se \u00eempiedic\u0103 el \u00eensu\u015fi de ea \u2013 iar dreptul mai sus urc\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 \u015fi mai departe vede. Cine sufl\u0103 \u00een focul dreptului ca s\u0103-l sting\u0103, mai mult \u00eel \u00eente\u0163e\u015fte, iar de stins se stinge al lui.\"Iisus_si_fariseii\"<\/a><\/p>\n

Pe marea \u00eenvolburat\u0103 a acestei vie\u0163i Dumnezeu este st\u00e2nca de sc\u0103pare a drep\u0163ilor, de care nelegiui\u0163ii \u00ee\u015fi zdrobesc cor\u0103biile lor. Pe marea furtunoas\u0103 a vie\u0163ii omul cel drept e piatr\u0103 de poticnire pentru p\u0103c\u0103tos. P\u0103c\u0103tosul o d\u0103 la o parte din drumul s\u0103u \u015fi cade \u00een groapa r\u0103mas\u0103 \u00een urm\u0103. Cine arunc\u0103 praf \u00een v\u00e2nt orbe\u015fte; cine \u00eengr\u0103m\u0103de\u015fte pietre \u00eentr-un lac se \u00eeneac\u0103.
\nParc\u0103 anume l-a l\u0103sat Dumnezeu pe cel drept slab \u015fi neajutorat \u00een lumea aceasta, ca s\u0103 dezv\u0103luie \u015fi mai mult t\u0103ria Lui \u015fi s\u0103 a\u015feze piatr\u0103 de poticnire \u00een calea puternicilor p\u0103m\u00e2ntului. De aceea firul celui drept este mai tare dec\u00e2t lan\u0163ul celui f\u0103r\u0103 de lege. Tiranul caut\u0103 s\u0103 rup\u0103 firul celui drept, dar se \u00eencurc\u0103 \u00een el \u015fi piere.
\nSatana a vrut s\u0103-l piard\u0103 pe dreptul Iov, \u015fi l-a ridicat \u00een slav\u0103. Tocmai c\u00e2nd p\u0103rea mai slab, Iov era \u00eenving\u0103tor. Satana a c\u0103utat s\u0103 piard\u0103 \u015fi pe Irod, iar Irod nu i s-a \u00eempotrivit. Tocmai c\u00e2nd p\u0103rea mai atotputernic, Irod a pierit. Tot lucrul lui Dumnezeu \u00een lumea aceasta pare slab, c\u00e2nd de fapt e mai tare ca stelele \u015fi ca oceanul ce tun\u0103 cu apele sale.<\/p>\n

Lua\u0163i aminte \u015fi \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i din cele ce Dumnezeu le-a a\u015fezat fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 drept potrivnice spre a noastr\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103: Moise \u015fi Faraon, David \u015fi Goliat, Iov \u015fi Satana, Ierusalimul si Babilonul, cei trei tineri \u015fi regele Nabucodonosor, Daniel \u015fi Darius, apostolii \u015fi Roma. Dac\u0103 \u00een\u0163elegem ce ne d\u0103 Dumnezeu a \u00een\u0163elege din pildele acestea, vom striga \u015fi noi de bucurie \u00eempreun\u0103 cu minunatul David: Unii se laud\u0103 cu c\u0103ru\u0163ele lor, al\u0163ii cu caii lor, iar noi ne l\u0103ud\u0103m cu numele Domnului Dumnezeului nostru (Psalm 19, 8). Vom \u00een\u0163elege cu cugetul \u015fi ne vom \u00eensu\u015fi cu inima cuv\u00e2ntul Apostolului Pavel: Dumnezeu \u015ei-a ales pe cele nebune ale lumii, ca s\u0103 ru\u015fineze pe cei \u00een\u0163elep\u0163i; Dumnezeu \u015ei-a ales pe cele slabe ale lumii, ca s\u0103 le ru\u015fineze pe cele tari (I Corinteni 1,27).
\nMai bine dec\u00e2t orice pe lume se vede \u00een Domnul nostru Iisus Hristos care este locul binelui pe p\u0103m\u00e2nt: pare slab, \u015fi e de nebiruit. Cel preacunoscut apare necunoscut; cel drept e os\u00e2ndit ca nedrept; cel atotputernic e ucis ca un neputincios. Dar ce este p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ? Biruin\u0163\u0103 \u015fi slav\u0103. Biruin\u0163\u0103 Lui \u015fi slav\u0103 Lui, \u00eenfr\u00e2ngere \u015fi ru\u015fine celor care nu L-au primit \u015fi nu L-au m\u0103rturisit, celor care L-au chinuit. Iar sf\u00e2r\u015fitul sf\u00e2r\u015fitului \u00eenc\u0103 nu a venit; c\u00e2nd are s\u0103 vin\u0103, abia atunci se vor cunoa\u015fte \u00eentreaga m\u0103rire a biruin\u0163ei Sale \u015fi \u00eentreaga str\u0103lucire a slavei Sale; \u015fi numai atunci se vor cunoa\u015fte \u015fi groz\u0103via c\u0103derii, \u015fi ru\u015finea prigonitorilor \u015fi chinuitorilor S\u0103i.
\nOridec\u00e2te ori vr\u0103jma\u015fii binelui, vr\u0103jma\u015fii lui Dumnezeu, fac la\u0163uri ca s\u0103-l prind\u0103 pe Hristos, se prind singuri \u00een ele; oridec\u00e2te ori \u00cei preg\u0103tesc Lui umilin\u0163e, pe sine se ru\u015fineaz\u0103, \u015fi oridec\u00e2te ori caut\u0103 s\u0103-i \u00eenchid\u0103 Lui gura, amu\u0163esc ei. Orice au f\u0103cut ca s\u0103-L batjocoreasc\u0103 i s-a \u00eentors Lui spre slav\u0103 \u015fi lor spre ru\u015fine. Cum a fost ieri, a\u015fa e \u015fi ast\u0103zi. Oricine se \u00eempotrive\u015fte ast\u0103zi lui Hristos se va pr\u0103bu\u015fi \u015fi se va nimici, iar puterea \u015fi slava lui Hristos mai tare vor str\u0103luci. A\u015fa este ast\u0103zi, a\u015fa va fi m\u00e2ine \u015fi a\u015fa va fi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul veacurilor. Evanghelia de ast\u0103zi \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 c\u00e2t se poate de limpede ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu cei ce ispitesc pe Dumnezeu.<\/p>\n

Un \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor de Lege, ispitindu-L pe Iisus, L-a \u00eentrebat: \u00cenv\u0103\u0163\u0103torule, care porunc\u0103 este mai mare \u00een Lege? Aceasta a fost cea din urm\u0103 ispitire din \u015firul celor prin care iudeii au c\u0103utat pricin\u0103 s\u0103-L os\u00e2ndeasc\u0103 pe Hristos la moarte. Ce \u00eenc\u0103tu\u015fa\u0163i de r\u0103u sunt oamenii! Pe c\u00e2nd Dumnezeu caut\u0103, fie \u015fi la cel mai mare p\u0103c\u0103tos, m\u0103car o singur\u0103 fapt\u0103 bun\u0103 ca s\u0103-l poat\u0103 m\u00e2ntui, oamenii caut\u0103 m\u0103car un singur p\u0103cat la cel mai des\u0103v\u00e2r\u015fit dintre oameni, ca s\u0103-l ucid\u0103!<\/p>\n

Mai \u00eent\u00e2i, arhiereii \u015fi b\u0103tr\u00e2nii poporului L-au ispitit pe Hristos cu \u00eentrebarea: Cu ce putere faci acestea? \u015ei cine \u0162i-a dat puterea aceasta? (Matei 21, 23); Hristos le-a r\u0103spuns cu o \u00eentrebare despre Ioan Botez\u0103torul \u2013 dac\u0103 botezul lui Ioan a fost din cer sau de la oameni. Cu aceast\u0103 \u00eentrebare Domnul i-a \u00eencuiat pe ispititorii S\u0103i, pentru c\u0103 ei cugetau: Dac\u0103 vom zice: Din cer, ne va spune: De ce, dar, n-a\u0163i crezut lui? Iar de vom zice: De la oameni, ne temem de popor, fiindc\u0103 to\u0163i \u00eel socotesc pe Ioan de prooroc (v. 25, 26). Ispitirea a\u015fadar a fost spre slava lui Hristos \u015fi spre ru\u015finarea ispititorilor, pentru c\u0103 s-a ar\u0103tat ce fric\u0103 le e p\u0103c\u0103to\u015filor s\u0103 spun\u0103 adev\u0103rul. Li s-a dat totodat\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 despre Ioan, anume c\u0103 acesta a fost trimis de Dumnezeu \u015fi, mai mult de-at\u00e2t: c\u0103 Hristos este cerescul C\u00e2rmuitor. Preo\u0163ii \u015fi c\u0103rturarii, vr\u0103jma\u015fi \u00eentreolalt\u0103, s-au unit \u00een ispitire \u00eempotriva lui Hristos.<\/p>\n

Dup\u0103 aceea, fariseii \u015fi irodienii l-au ispitit pe Hristos cu o \u00eentrebare despre plata birului c\u0103tre Cezar: Spune-ne deci nou\u0103: Ce \u0162i se pare? Se cuvine s\u0103 d\u0103m dajdie Cezarului sau nu? (Matei 22, 17). Domnul S-a uitat la banul cu efigia Cezarului \u015fi a spus: Da\u0163i Cezarului cele ce sunt ale Cezarului \u015fi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu (v. 21). \u015ei ispitirea aceasta, a\u015fadar, s-a f\u0103cut spre slava lui Hristos \u015fi a ispititorilor ru\u015fine. Cu cuv\u00e2ntul acesta Domnul a a\u015fezat \u00eenc\u0103 o piatr\u0103 la zidirea \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii Sale, l\u0103s\u00e2ndu-ne nou\u0103 o predanie de temelie, \u015fi totodat\u0103 i-a f\u0103cut de ru\u015fine pe ispititori, d\u00e2ndu-le pe fa\u0163a \u015firetlicurile. \u00cen ispitirea aceasta, du\u015fmani vechi cum \u00ee\u015fi erau unii altora fariseii \u015fi irodienii, \u015fi-au dat \u015fi ei m\u00e2na: cei dint\u00e2i pentru c\u0103 voiau s\u0103 par\u0103 patrio\u0163i \u015fi prieteni ai poporului, ceilal\u0163i pentru c\u0103 \u0163ineau de romani, c\u00e2rmuitorii Palestinei.<\/p>\n

Apoi s-au apropiat de Hristos saducheii, cu o ispitire aparte. Dac\u0103 \u015fapte fra\u0163i, murind unul dup\u0103 altul au avut, dup\u0103 Legea lui Moise, pe r\u00e2nd aceea\u015fi femeie drept so\u0163ie, a cui va fi aceasta la \u00eenviere? La aceast\u0103 neghiobie pe care saducheii o socoteau o \u00eentrebare iscusit\u0103, numai bun\u0103 s\u0103-L prind\u0103 pe Hristos, Domnul a r\u0103spuns: V\u0103 r\u0103t\u0103ci\u0163i ne\u015ftiind Scripturile\u2026 C\u0103ci la \u00eenviere nici nu se \u00eensoar\u0103, nici nu se m\u0103rit\u0103, ci sunt ca \u00eengerii lui Dumnezeu \u00een cer (Matei 22, 29-30). Deoarece saducheii erau o sect\u0103 care, din multa \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 lumeasc\u0103, ajunsese s\u0103 nu mai cread\u0103 nici \u00een Scripturi nici \u00een via\u0163a de apoi, Domnul cel bun a folosit acest prilej ca s\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163easc\u0103 credin\u0163a \u00een via\u0163a viitoare \u015fi \u00een \u00eenviere, spun\u00e2nd: Iar despre \u00eenvierea mor\u0163ilor, au n-a\u0163i citit ce vi s-a spus vou\u0103 de Dumnezeu, zic\u00e2nd: \u201eEu sunt Dumnezeul lui Avraam \u015fi Dumnezeul lui Isaac \u015fi Dumnezeul lui lacov?\u201d Nu este Dumnezeul mor\u0163ilor, ci al viilor (v. 31-32). Astfel \u015fi ispitirea de c\u0103tre ace\u015ftia a fost \u00een paguba lor, v\u0103dindu-li-se prostia \u015fi ignoran\u0163a, \u015fi s-a f\u0103cut \u00een folosul Domnului care, r\u0103spunz\u00e2ndu-le lor, ne d\u0103 nou\u0103 r\u0103spunsuri la \u00eentreb\u0103ri la care nimeni altcineva nu ne-ar fi putut r\u0103spunde.<\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103, c\u00e2nd saducheii, care se socoteau pe sine \u015fi pe care \u015fi lumea \u00eei socotea drept grozav de \u00een\u0163elep\u0163i, s-au v\u0103zut astfel \u00eenfr\u00e2n\u0163i, le-a venit un ajutor nea\u015fteptat chiar de la cei mai mari du\u015fmani ai lor, fariseii, cu care aliindu-se, au dat \u00eempreun\u0103 un nou atac. Unul, \u00een numele tuturor, L-a \u00eentrebat pe Hristos: Care porunc\u0103 este mai mare \u00een Lege? Prin \u00eentreb\u0103ri din acestea slugile \u00eentunericului urm\u0103reau s\u0103-L \u00eenfunde pe Hristos, g\u0103sindu-I pricin\u0103 de a fi judecat. Ei c\u0103lcaser\u0103 \u00een picioare toate marile porunci ale lui Dumnezeu \u015fi nu le mai r\u0103m\u0103seser\u0103 dec\u00e2t dou\u0103 coji goale: t\u0103ierea \u00eemprejur \u015fi \u0163inerea s\u00e2mbetei. Erau \u015fi acestea porunci ale lui Dumnezeu, dar nu cele mai mari \u015fi, la vremea c\u00e2nd le fuseser\u0103 date, nu erau sterpe \u015fi lipsite de noim\u0103 cum ajunseser\u0103 acum s\u0103 fie \u00een m\u00e2na lor. Saducheii credeau c\u0103 Hristos are s\u0103 dea, \u00eentr-un fel sau altul, prec\u0103dere unora din acestea trei: circumciderea, s\u00e2mb\u0103ta sau oarecare alt\u0103 porunc\u0103 scoas\u0103 acum de la El. \u201eDac\u0103 zice c\u0103 cea mai mare porunc\u0103 este t\u0103ierea \u00eemprejur\u201d, chibzuiau ei, \u201eatunci putem s\u0103-L \u00eenvinov\u0103\u0163im c\u0103 nesocote\u015fte s\u00e2mb\u0103ta; dac\u0103 zice c\u0103 s\u00e2mb\u0103ta este mai mare, \u00cel \u00eenvinov\u0103\u0163im c\u0103 nesocote\u015fte t\u0103ierea \u00eemprejur; iar dac\u0103 zice de vreo porunc\u0103 nou\u0103, \u00cel \u00eenvinov\u0103\u0163im c\u0103 nesocote\u015fte Legea Veche\u201c. Nu se a\u015fteptau ei, u\u015furei la minte cum erau, ca Hristos s\u0103 dea glas tocmai lucrului ce la ei era lips\u0103; sau ca prin vechi s\u0103 proclame noul.<\/p>\n

El i-a r\u0103spuns: S\u0103 iube\u015fti pe Domnul Dumnezeul t\u0103u cu toat\u0103 inima ta, cu tot sufletul t\u0103u \u015fi cu tot cugetul t\u0103u. Aceasta este marea \u015fi \u00eent\u00e2ia porunc\u0103. Iar a doua la fel cu aceasta: S\u0103 iube\u015fti pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u0163i. Aceste porunci se afl\u0103 am\u00e2ndou\u0103 \u00een Vechiul Testament, de\u015fi nu laolalt\u0103, ci \u00een dou\u0103 c\u0103r\u0163i deosebite ale lui Moise (Deuteronom 6, 5; Levitic 19,18). Nu sunt \u00eentre cele Zece Porunci, temelia \u00eentregii Legi date de Dumnezeu prin Moise, ci sunt pomenite ca \u00een trecere; dar nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor sunt a\u015fezate \u00eentre poruncile mai mici, ci din dumnezeiasc\u0103 iconomie, pentru c\u0103 oamenii nu erau atunci \u00een stare s\u0103 le primeasc\u0103. Trebuie, nu-i a\u015fa, s\u0103 faci \u00eent\u00e2i \u015fcoala primar\u0103 ca s\u0103 treci \u00eentr-una mai \u00eenalt\u0103. Decalogul lui Moise este \u015fcoala primar\u0103 de lucrare \u015fi de preg\u0103tire pentru \u015fcoala cea \u00eenalt\u0103 a dragostei.<\/p>\n

S\u0103 iube\u015fti pe Domnul Dumnezeul t\u0103u. Aceasta este cea dint\u00e2i \u015fi cea mai mare porunc\u0103. Cea de a doua depinde de ea, \u00ee\u015fi are ob\u00e2r\u015fia \u00een ea. Poate s\u0103 fie dragoste la porunc\u0103? Nu. Dar trebuie, din p\u0103cate, s\u0103 fie porunci pentru dragoste, fiindc\u0103 inima \u00eentunecat\u0103 a omului a uitat dragostea fireasc\u0103 a omului fa\u0163\u0103 de Iubitorul de om. Nici mama nu-i aduce aminte copilului c\u0103 trebuie s-o iubeasc\u0103, p\u00e2n\u0103 ce copilul \u00eentr-at\u00e2t uit\u0103 de cuvenita dragoste \u00eenc\u00e2t \u00ee\u015fi m\u00e2hne\u015fte \u015fi \u00ee\u015fi nesocote\u015fte mama, lu\u00e2nd-o pe panta alunecoas\u0103 a iubirii de cele lume\u015fti. Atunci abia dragostea fa\u0163\u0103 de mam\u0103 ajunge s\u0103 fie o porunc\u0103 \u2013 \u015fi nu at\u00e2t \u00een folosul mamei, c\u00e2t a lui \u00eensu\u015fi. \u00cengerilor nu le d\u0103 Dumnezeu porunca de iubire, pentru c\u0103 \u00eengerii sunt aproape de Dumnezeu \u015fi \u00cel iubesc \u00een chip firesc. Este o mare ru\u015fine pentru neamul omenesc c\u0103 are nevoie de o asemenea porunc\u0103, pentru c\u0103 o porunc\u0103 despre dragoste este mai mult o mustrare dec\u00e2t o porunc\u0103. Oricine \u00ee\u015fi d\u0103 c\u00e2t de c\u00e2t seama ce face Dumnezeu pentru el \u015fi ce-I datoreaz\u0103 el lui Dumnezeu, trebuie cu adev\u0103rat s\u0103 se simt\u0103 ad\u00e2nc ru\u015finat c\u0103 omul cel tare de cerbice s-a f\u0103cut pricin\u0103 unei asemenea porunci. Cu mult mai firesc e pentru om s\u0103-L iubeasc\u0103 pe Dumnezeu dec\u00e2t e pentru copil s\u0103-\u015fi iubeasc\u0103 mama, \u015fi de aceea dragostea omului pentru Dumnezeu ar trebui s\u0103 fie, f\u0103r\u0103 nici o porunc\u0103, mai v\u0103dit\u0103 dec\u00e2t cea pe care o are copilul pentru mam\u0103. De ce-\u015fi iube\u015fte copilul mama? Pentru c\u0103 simte dragostea ei. Dar de ce nu simte omul dragostea lui Dumnezeu pentru el? Fiindc\u0103 inima i s-a \u00eempietrit \u015fi duhul i s-a \u00eentunecat de p\u0103cat. Hristos a venit \u00een lume \u015fi pentru a preg\u0103ti inimile oamenilor pentru dragostea cea \u00eenalt\u0103 a lui Dumnezeu, pentru a le deschide ochii duhovnice\u015fti cei orbi\u0163i.<\/p>\n

[Tihon din Zadonsk spune: \u201eDumnezeu este Binele cel mai mare, de unde vine tot binele \u015fi toat\u0103 binecuv\u00e2ntarea. A vie\u0163ui cu Dumnezeu este bucurie \u00een nefericire, bog\u0103\u0163ie \u00een s\u0103r\u0103cie \u015fi \u00eendestulare \u00een lips\u0103. Iube\u015fte-L a\u015fadar mai mult dec\u00e2t orice, mai mult dec\u00e2t pe mama \u015fi pe tata, mai mult dec\u00e2t pe so\u0163ie \u015fi pe copil, \u015fi mai mult dec\u00e2t pe tine \u00eensu\u0163i” (Opere, Volumul I)].<\/p>\n

Hristos, ar\u0103tarea cea mare a neschimb\u0103toarei iubiri de oameni a lui Dumnezeu, a venit ca s\u0103 aprind\u0103 iar\u0103\u015fi \u00een inimile copiilor lui Dumnezeu focul cel stins al dragostei, s\u0103 fac\u0103 din nou s\u0103 le fie fireasc\u0103 iubirea, precum fireasc\u0103 le fusese odinioar\u0103 oamenilor, ca \u015fi \u00eengerilor. Dac\u0103 mama nu \u015fi-ar iubi copilul, ar putea copilul s\u0103-\u015fi iubeasc\u0103 mama? Dac\u0103 Dumnezeu nu l-ar iubi pe om, ar putea omul s\u0103-L iubeasc\u0103 pe Dumnezeu? Dar Dumnezeu \u00eel iube\u015fte pe om, l-a iubit dintru \u00eenceput, l-a iubit \u00eenc\u0103 mai dinainte de \u00eenceput: e firesc a\u015fadar pentru om s\u0103-L iubeasc\u0103 \u015fi el pe Dumnezeu.<\/p>\n

\u00cen dumnezeiasca-I rug\u0103ciune mai \u00eenainte de Patima Sa, Iisus S-a rugat Tat\u0103lui Ceresc: \u2026s\u0103 cunoasc\u0103 lumea c\u0103 Tu M-ai trimis \u015fi c\u0103 i-ai iubit pe ei, precum M-ai iubit pe Mine (Ioan 17, 23). Ce \u00eenalte, ce m\u00e2ng\u00e2ietoare cuvinte! Dumnezeu ne iube\u015fte cu dragoste p\u0103rinteasc\u0103 pe noi p\u0103c\u0103to\u015fii \u015fi necura\u0163ii, ne iube\u015fte cu o dragoste ca cea pe care o are pentru Fiul S\u0103u Cel Unul-N\u0103scut. Celor ce sunt \u00een stare s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 simt\u0103 ad\u00e2ncimea \u015fi nestinsa \u00eenfl\u0103c\u0103rare a acestei dumnezeie\u015fti iubiri nu le trebuie porunc\u0103. Dimpotriv\u0103, unii ca ace\u015ftia s-ar sim\u0163i ru\u015fina\u0163i s\u0103 li se porunceasc\u0103 a iubi pe Dumnezeu.<\/p>\n

Apostolul Ioan, cel care \u015fi-a odihnit cre\u015ftetul la pieptul Domnului \u015fi Dumnezeului s\u0103u, av\u00e2nd deplina sim\u0163ire a ad\u00e2ncimii \u015fi dulce\u0163ii iubirii dumnezeie\u015fti, scrie: \u00een aceasta este dragostea, nu fiindc\u0103 noi am iubit pe Dumnezeu, ci fiindc\u0103 El ne-a iubit pe noi (I Ioan 4, 10), \u015fi: Noi iubim pe Dumnezeu, fiindc\u0103 El ne-a iubit cel dint\u00e2i (4, 19). Vede\u0163i ce zice! Nu sunt cuvintele me\u015fte\u015fugite ale vreunui \u00eenv\u0103\u0163at iscusit, ci murmurul \u015fi tremurul unei inimi care a sorbit dragostea de la \u00censu\u015fi Izvorul ei \u015fi care, cu \u00eenc\u00e2ntarea bucuriei, arat\u0103 cu vorbele cele mai simple iubirea lui Dumnezeu de negr\u0103it.<\/p>\n

Auzi\u0163i acum ce zice despre dragoste un alt apostol, unul care mai \u00eent\u00e2i a prigonit \u015fi a ur\u00e2t pe Domnul: Cine ne va desp\u0103r\u0163i pe noi de iubirea lui Hristos ? Necazul, sau str\u00e2mtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de \u00eembr\u0103c\u0103minte, sau primejdia, sau sabia? \u015ei adaug\u0103: Sunt \u00eencredin\u0163at c\u0103 nici moartea, nici via\u0163a, nici \u00eengerii, nici st\u0103p\u00e2nirile, nici cete de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile, nici \u00een\u0103l\u0163imea, nici ad\u00e2ncul \u015fi nici o alt\u0103 f\u0103ptur\u0103 nu va putea s\u0103 ne despart\u0103 pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea \u00eentru Hristos Iisus, Domnul nostru (Romani 8, 35; 38-9). De c\u00e2nd e lumea nu cred c\u0103 cineva \u015fi-a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat vreodat\u0103, mai cu putere, iubirea. Aceasta nu e iubire de porunc\u0103, ci iubire care izvor\u0103\u015fte \u00een chip firesc din iubire. Poruncile sunt pentru cei care s-au f\u0103cut vrednici de pedeaps\u0103 prin lipsa lor de sim\u0163ire, prin c\u0103lcarea \u00een picioare a iubirii \u015fi prin nerecuno\u015ftin\u0163a fa\u0163\u0103 de Dumnezeu strig\u0103toare la cer. Nici Hristos, nici apostolii, nici cetele celor care iubesc pe Dumnezeu \u00een cer \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt, nu au dat mai des\u0103v\u00e2r\u015fit grai poruncii iubirii lui Dumnezeu, nici \u00eendemn mai tare \u00eentru \u00eemplinirea acestei porunci, dec\u00e2t simpla m\u0103rturisire c\u0103 El ne-a iubit cel dint\u00e2i. C\u0103r\u0163i \u00eentregi s-ar putea scrie \u2013 \u015fi s-au scris \u2013 cu dovezi ale iubirii lui Dumnezeu pentru noi \u015fi cu temeiuri de a-L iubi \u015fi noi pe Dumnezeu. Toat\u0103 zidirea v\u0103zut\u0103 \u015fi nev\u0103zut\u0103 e o dovad\u0103 a iubirii lui Dumnezeu pentru noi; firea toat\u0103 cu a\u015fezarea ei, soarele \u015fi stelele, anotimpurile, via\u0163a omului sub ochiul veghetor al Proniei, \u00eendelunga r\u0103bdare a lui Dumnezeu fa\u0163\u0103 de p\u0103c\u0103to\u015fi, \u00een\u0103l\u0163area nev\u0103zut\u0103 dar tare a drep\u0163ilor, \u015fi c\u00e2te altele care nici nu pot fi num\u0103rate, sunt toate dovezi de dragoste a lui Dumnezeu pentru noi. Dar de ce s\u0103 le mai \u00een\u015fir\u0103m aici pe toate, c\u00e2nd destul este a spune c\u0103 Dumnezeu ne iube\u015fte, c\u0103 El ne-a iubit cel dint\u00e2i? Venirea Fiului lui Dumnezeu \u00eentre oameni, lucrarea \u015fi p\u0103timirea Lui \u00eentrec \u00een m\u0103re\u0163ie \u015fi str\u0103lucire toate celelalte dovezi ale dragostei lui Dumnezeu. Buzele Sale ne-au spus c\u0103 Dumnezeu Tat\u0103l ne iube\u015fte pe noi a\u015fa precum \u00cel iube\u015fte pe El. \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura Lui dezv\u0103luie lucrul acesta, cuvintele Lui \u00eel adeveresc, p\u0103timirea Lui \u00eel pecetluie\u015fte. De aceea poruncile privitoare la dragoste trebuie s\u0103 ajung\u0103 \u00een inimile noastre dragoste fireasc\u0103, la fel cu cea pe care o are copilul pentru mama lui; la fel, dar mult mai tare.<\/p>\n

De ce ne porunce\u015fte Domnul s\u0103 iubim pe Dumnezeu: cu toat\u0103 inima ta, cu tot sufletul t\u0103u \u015fi cu tot cugetul t\u0103u? Mai \u00eent\u00e2i, pentru ca porunca aceasta s\u0103 se \u00eentip\u0103reasc\u0103 ad\u00e2nc \u00een noi. Apoi, ca s\u0103 arate c\u0103 dragostea de Dumnezeu exclude orice alt\u0103 dragoste, orice \u00eemp\u0103r\u0163ire a dragostei, orice slujire la doi st\u0103p\u00e2ni.<\/p>\n

\u015ei mai este \u00eenc\u0103 un temei, unul tainic. Dumnezeu este Treime \u2013 Tat\u0103l, Fiul \u015fi Sf\u00e2ntul Duh. Omul este \u015fi el treime: inim\u0103, suflet \u015fi minte. Tat\u0103l iube\u015fte pe om, Fiul iube\u015fte pe om, Duhul iube\u015fte pe om. Porunca este a\u015fadar ca omul \u00eentreg s\u0103 iubeasc\u0103 pe Dumnezeu \u00eentreg. C\u00e2nd omul iube\u015fte cu toat\u0103 inima, cu tot sufletul \u015fi cu tot cugetul, atunci omul \u00een \u00eentregime iube\u015fte. Iubind omul pe Tat\u0103l, iubind la fel pe Fiul \u015fi la fel pe Duhul Sf\u00e2nt, iube\u015fte pe Dumnezeu \u00een \u00eentregime. C\u00e2nd o parte din om iube\u015fte o parte din Dumnezeu, iubirea e ciuntit\u0103, iubirea nu-i iubire, pentru c\u0103 un om \u00eemp\u0103r\u0163it nu-i om, \u015fi un Dumnezeu \u00eemp\u0103r\u0163it nu-i Dumnezeu. De-ar zice cineva c\u0103 iube\u015fte numai pe Tat\u0103l, iar pe Fiul nu \u015fi pe Duhul nu, aceea nu este iubire de Dumnezeu. Dac\u0103 zice cineva c\u0103 iube\u015fte pe Fiul, dar c\u0103 nu cunoa\u015fte pe Tat\u0103l \u015fi pe Duhul Sf\u00e2nt, acela nu iube\u015fte pe Dumnezeu, pentru c\u0103 nu-L cunoa\u015fte \u00eentreg. \u00cen acela\u015fi chip omul care ar zice c\u0103 iube\u015fte pe Dumnezeu numai cu inima, sau numai cu sufletul sau numai cu cugetul, nici acela nu-L iube\u015fte pe Dumnezeu, pentru c\u0103 nu-\u015fi cunoa\u015fte nici m\u0103car sinele s\u0103u. Iubirea, adev\u0103rata iubire \u2013 iar nu ceea ce nume\u015fte lumea iubire \u2013 e numai de la \u00eentreg la \u00eentreg.<\/p>\n

Vede\u0163i cum, numai prin cuprinsul lor cel ad\u00e2nc, poruncile acestea doboar\u0103 toate ereziile \u00eempotriva firii treimice \u00een unitate a dumnezeirii? \u015ei cum, prin ele, toate m\u0103runtele psihologii de m\u00e2na a doua a unor savan\u0163i din ziua de ast\u0103zi, care \u00eempart pe omul cel dinl\u0103untru \u015fi-l fac de nimic, sunt spulberate?<\/p>\n

Iar a doua la fel cu aceasta: S\u0103 iube\u015fti pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u0163i. Nu spune: egal\u0103 cu aceasta, ci: la fel cu aceasta. Aceasta a doua porunc\u0103 are \u00een vedere nu dragostea pentru Dumnezeu, ci pentru f\u0103pturi. Copilul care \u00ee\u015fi iube\u015fte mama iube\u015fte tot ce face ea; iube\u015fte \u015fi pe fra\u0163ii \u015fi pe surorile sale. Iubirea pentru mam\u0103 \u00eei \u00eent\u0103re\u015fte si iubirea pentru ceilal\u0163i. Cine \u00ee\u015fi iube\u015fte p\u0103rin\u0163ii \u00ee\u015fi va iubi de bun\u0103 seama \u015fi fra\u0163ii, pe c\u00e2nd cei care nu-\u015fi iube\u015fte p\u0103rin\u0163ii cu greu \u00eel va iubi pe fratele s\u0103u. Tot a\u015fa, cel care iube\u015fte pe Dumnezeu \u00eei va iubi \u015fi pe ceilal\u0163i oameni ca pe unii ce \u00eei sunt fra\u0163i. Iar cel care nu iube\u015fte pe Dumnezeu se am\u0103ge\u015fte doar c\u0103 ar fi iubind oamenii. Un astfel de om nu poate dec\u00e2t cel mult s\u0103 aib\u0103 o oarecare simpatie pentru oameni, dar \u015fi aceasta pornit\u0103 tot din egoism.<\/p>\n

De\u015fi \u00eent\u00e2lnim aceast\u0103 porunc\u0103 \u015fi \u00een Vechiul Testament, pe buzele lui Hristos ea e cu totul nou\u0103. M\u00e2ntuitorul spune \u00een alt\u0103 parte: Porunc\u0103 nou\u0103 dau vou\u0103: S\u0103 v\u0103 iubi\u0163i unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, a\u015fa \u015fi voi s\u0103 v\u0103 iubi\u0163i unul pe altul (Ioan 13, 34). \u201eNou\u0103\u201d este, mai \u00eent\u00e2i, pentru c\u0103 a fost prima oar\u0103 rostit\u0103 de c\u0103tre Cel care a ar\u0103tat cea mai mare dragoste de oameni; apoi, pentru c\u0103 \u00een\u0163elesul \u201eaproapelui\u201d este \u00eentins dincolo de hotarele poporului iudeu, la toate neamurile. Iubi\u0163i pe vr\u0103jma\u015fii vo\u015ftri, spune Domnul, c\u0103ci dac\u0103 iubi\u0163i pe cei ce v\u0103 iubesc, ce r\u0103splat\u0103 ve\u0163i avea? (Matei 5, 44\/46). Nu d\u0103 Dumnezeu str\u0103lucire soarelui \u015fi deasupra vr\u0103jma\u015filor vo\u015ftri? Nu le d\u0103 ploaie \u015fi celor ce nu v\u0103 iubesc pe voi? Trebuie s\u0103-i iubi\u0163i pe oameni pentru dragostea lui Dumnezeu, c\u0103ci a Lui este a deosebi \u00eentre drep\u0163i \u015fi nedrep\u0163i.<\/p>\n

Semenii no\u015ftri sunt t\u0103r\u00e2mul v\u0103zut \u00een care ne ar\u0103t\u0103m dragostea pentru Dumnezeu Cel nev\u0103zut. Cum se va cunoa\u015fte dragostea noastr\u0103 de Dumnezeu, dac\u0103 nu prin oamenii \u00eempreun\u0103-vie\u0163uitori cu noi pe p\u0103m\u00e2nt? Pe Dumnezeu \u00cel mi\u015fc\u0103 dragostea pe care o ar\u0103t\u0103m aproapelui nostru, tot a\u015fa precum pe mam\u0103 o mi\u015fc\u0103 dragostea ar\u0103tat\u0103 de un str\u0103in copilului ei. At\u00e2t de mult trebuie s\u0103 ne ar\u0103t\u0103m dragostea de Dumnezeu prin dragostea fa\u0163\u0103 de cei din jur, \u00eenc\u00e2t Apostolul Iubirii \u00eel nume\u015fte mincinos pe cel care zice c\u0103 iube\u015fte pe Dumnezeu dar ur\u0103\u015fte pe fratele s\u0103u: Dac\u0103 zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele s\u0103u \u00eel ur\u0103\u015fte, mincinos este! (I Ioan 4, 20).<\/p>\n

Semenii no\u015ftri sunt \u015fcoala unde ne facem ucenicia \u00eentru dragostea cea des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u2013 dragostea de Dumnezeu. Fiecare fapt\u0103 iubitoare s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 pentru altul hr\u0103ne\u015fte dragostea noastr\u0103 pentru Dumnezeu, iar temeiul iubirii pentru aproapele e ar\u0103tat limpede prin fapt\u0103 \u015fi cuv\u00e2nt de \u00censu\u015fi M\u00e2ntuitorul \u015fi sfin\u0163ii S\u0103i apostoli, precum \u015fi de cetele pl\u0103cu\u0163ilor lui Dumnezeu, de-Dumnezeu-purt\u0103torii p\u0103rin\u0163i ai no\u015ftri \u015fi mucenici. Cele mai mari lucr\u0103ri ale dragostei sunt faptele milosteniei, iertarea jignirilor, rug\u0103ciunea pentru al\u0163ii, sprijinirea celor slabi, domolirea celor m\u00e2ndri, mustrarea nedrep\u0163ilor, \u00eenv\u0103\u0163area ne\u015ftiutorilor, acoperirea sl\u0103biciunilor altora, lauda altora, ap\u0103rarea nedrept\u0103\u0163i\u0163ilor, jertfa de sine. Mai mare dragoste dec\u00e2t aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui s\u0103 \u015fi-l pun\u0103 pentru prietenii s\u0103i (Ioan 15,13). F\u0103r\u0103 dragoste \u00eens\u0103, orice jertf\u0103 e de prisos (I Corinteni 13,3). Iar cel care iube\u015fte are totul, si a \u00eemplinit Legea.<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u015fit, s\u0103 amintim aici ad\u00e2nca \u00een\u0163elegere a Apostolului Pavel asupra Bisericii lui Hristos, din care urmeaz\u0103 \u00een chip firesc \u015fi \u00een\u0163elegerea iubirii de aproapele. Noi credincio\u015fii, to\u0163i, suntem m\u0103dulare lui Hristos, p\u0103r\u0163i vii din trupul lui Hristos (Efeseni, 4 \u015fi 5; I Corinteni 6, 15). To\u0163i cre\u015ftem \u00eempreun\u0103 \u00eenl\u0103untrul unui mare organism viu \u00eentru un trup ceresc al c\u0103rui cap este Hristos. A\u015fa fiind, trebuie s\u0103 ne ajut\u0103m cu dragoste unul pe altul s\u0103 cre\u015ftem \u015fi s\u0103 sporim. C\u00e2nd o parte din trup merge bine, este spre binele trupului \u00eentreg; dac\u0103 o parte din trup bole\u015fte, tot trupul sufer\u0103. Dragostea pentru aproapele nostru \u00eei face bine \u015fi lui, \u015fi nou\u0103. Dragostea este s\u0103n\u0103tate; ura este boal\u0103. Dragostea este m\u00e2ntuire, ura este pierzanie.<\/p>\n

Astfel cele dou\u0103 porunci ale iubirii sunt cele mai mari \u00een Legea lui Dumnezeu, \u015fi mai mari dec\u00e2t acestea nu au fost \u015fi nu vor fi pe p\u0103m\u00e2nt. Este legea \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103 (Iacov 2, 8) prin care se \u00eenal\u0163\u0103 cerul \u015fi se m\u00e2ntuie p\u0103m\u00e2ntul. \u00cen aceste dou\u0103 porunci se cuprind toat\u0103 Legea \u015fi proorocii. Din dragoste a dat Dumnezeu Legea lui Moise, cu dragoste i-a insuflat pe proorocii S\u0103i. S-ar putea spune c\u0103 primele patru porunci sunt pentru dragostea de Dumnezeu, iar celelalte \u015fase pentru iubirea aproapelui, cu toate c\u0103 cele zece porunci vechi sunt doar o umbr\u0103 a Legii lui Hristos. S-ar mai putea spune de asemenea c\u0103 orice bine ar fi omul \u00een stare s\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103, vine doar din dragostea de Dumnezeu \u015fi de aproapele. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, s\u0103 mai spunem c\u0103 toate p\u0103catele lumii nu sunt altceva dec\u00e2t p\u0103cate \u00eempotriva dragostei, ori de Dumnezeu ori de aproapele. Iar dac\u0103 mergem mai departe cu cugetarea asupra \u00eentinderii \u015fi ad\u00e2ncimii acestor dou\u0103 dumnezeie\u015fti porunci, putem spune c\u0103 de ele depind \u015fi cerul \u015fi p\u0103m\u00e2ntul: \u015fi zidirea trupeasc\u0103 \u015fi cea \u00eengereasc\u0103.<\/p>\n

Vede\u0163i la ce-a dus uneltirea vr\u0103jma\u015filor lui Hristos! Ce sc\u00e2ntei au sc\u0103p\u0103rat din st\u00e2nc\u0103 la acele \u00eenveninate lovituri! Unelteau s\u0103-L piard\u0103 pe Hristos \u015fi L-au \u00een\u0103l\u0163at p\u00e2n\u0103 la scaunul ve\u015fnicului Legiuitor! \u00cen schimb, iat\u0103-i pe ei una cu p\u0103m\u00e2ntul. Aceast\u0103 ultim\u0103 ispitire I-a adus lui Hristos nesf\u00e2r\u015fit\u0103 slav\u0103, iar nou\u0103 un ajutor nepre\u0163uit prin dezv\u0103luirea poruncilor dragostei.<\/p>\n

Dup\u0103 asemenea r\u0103spuns, vr\u0103jma\u015fii lui Hristos au amu\u0163it: nici n-a mai \u00eendr\u0103znit cineva, din ziua aceea, s\u0103-L mai \u00eentrebe.<\/p>\n

Dar mai e ceva: dup\u0103 Evanghelia Sf\u00e2ntului Marcu, c\u0103rturarul care L-a \u00eentrebat pe Hristos nu era departe de a I se face ucenic. M\u00e2ntuitorul i-a spus: Nu e\u015fti departe de \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu (Marcu 12, 34), deoarece, auzind uimitorul r\u0103spuns al Domnului, acela a strigat: \u00cenv\u0103\u0163\u0103torule, adev\u0103rat ai zis\u2026, mai ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 a-L iubi pe Dumnezeu \u015fi pe aproapele este mai mult dec\u00e2t toate arderile de tot \u015fi dec\u00e2t toate jertfele. Cel ce se credea \u00eenving\u0103tor s-a aflat \u00eenvins, iar cei ce-au vrut s\u0103-L ru\u015fineze au r\u0103mas de ru\u015fine ei \u00een\u015fi\u015fi. \u015ei nu mai cutezau s\u0103-L \u00eentrebe nimic.<\/p>\n

Atunci i-a \u00eentrebat Hristos pe ei, spun\u00e2nd: Ce vi se pare despre Hristos? Al cui Fiu este? Zis-au Lui: Al lui David. Zis-a lor: Cum deci David, \u00een duh, \u00cel nume\u015fte pe El Domn? \u2013 zic\u00e2nd: \u201eZis-a Domnul Domnului meu: \u015eezi de-a dreapta Mea, p\u00e2n\u0103 ce voi pune pe vr\u0103jma\u015fii T\u0103i a\u015fternut picioarelor Tale\u201d. Deci dac\u0103 David \u00eel nume\u015fte pe El Domn, cum este fiu al lui? Prin \u00eentrebarea aceasta Domnul urm\u0103rea, mai \u00eent\u00e2i, s\u0103 arate limpede c\u0103 El este Hristos; apoi, s\u0103 arate c\u0103 se am\u0103gesc singuri cei ce a\u015fteapt\u0103 pe Mesia ca pe un rege p\u0103m\u00e2ntesc din casa lui David care s\u0103-i alunge pe romani \u015fi s\u0103 fac\u0103 din Israel o \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie lumeasc\u0103 puternic\u0103; \u00een al treilea r\u00e2nd, s\u0103 v\u0103deasc\u0103 pe ispititorii aceia drept vr\u0103jma\u015fi ai S\u0103i \u015fi, \u00een al patrulea r\u00e2nd, s\u0103 arate c\u0103 du\u015fmanii lui Hristos cel a\u015fteptat, care \u015fi venise, vor fi \u00eenfr\u00e2n\u0163i \u015fi pedepsi\u0163i. Ei au r\u0103spuns: Al lui David. At\u00e2t pricepeau ei! Iisus era \u00eentr-adev\u0103r din casa lui David, a\u015fadar, dup\u0103 legea lor, fiu al lui David.<\/p>\n

David \u00eens\u0103 nu a proorocit despre Mesia numai c\u0103 este fiu al s\u0103u dup\u0103 stirpe, c\u0103ci altfel nu L-ar fi numit Domn. Unde s-a mai pomenit vreun str\u0103mo\u015f care s\u0103-l numeasc\u0103 pe cobor\u00e2torul dintr-\u00eensul \u201eDomn\u201d al s\u0103u? David \u00eens\u0103 a v\u0103zut \u015fi a cunoscut \u00een duh \u00eendoita fire a lui Hristos \u2013 omeneasc\u0103 \u015fi dumnezeiasc\u0103 \u2013 \u015fi L-a numit Domn al s\u0103u iar\u0103\u015fi \u00een duh. David a p\u0103truns de departe \u00een duh proorocesc taina \u00eentrup\u0103rii Fiului lui Dumnezeu la care fariseii \u015fi saducheii care-L vedeau pe Hristos fa\u0163\u0103 c\u0103tre fa\u0163\u0103 au r\u0103mas orbi. Hristos era s\u0103 Se nasc\u0103 \u00een Casa lui David \u015fi s\u0103 ia trup din preacurata Fecioar\u0103 M\u0103ria care era cobor\u00e2toare din David, iar dup\u0103 firea cea dumnezeiasc\u0103 era s\u0103 vin\u0103 ca Fiul lui Dumnezeu Cel Ve\u015fnic. \u015ei a\u015fa a \u015fi venit. Domnul aduce cuvintele lui David nu ca s\u0103 le \u00eendrepteze, ci ca s\u0103 le adevereasc\u0103. Tot ceea ce a \u00eenainte-v\u0103zut David a fost adev\u0103rat. Totul a fost precum s-a scris. F\u0103g\u0103duit de Dumnezeu \u015fi a\u015fteptat de oameni, M\u00e2ntuitorul a venit pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi ca fiu al lui David \u015fi ca Fiul lui Dumnezeu. Dup\u0103 \u00cenviere \u015fi \u00cen\u0103l\u0163are El cu adev\u0103rat a \u015fezut de-a dreapta slavei, \u00eentru cele prea \u00eenalte (Evrei 1, 3), \u015fi cu adev\u0103rat to\u0163i vr\u0103jma\u015fii Lui s-au pr\u0103bu\u015fit sub picioarele Sale. \u015ei nu numai at\u00e2t, ci a domnit \u00eentru putere mai presus dec\u00e2t toat\u0103 \u00eencep\u0103toria \u015fi st\u0103p\u0103nia \u015fi puterea \u015fi domnia \u015fi dec\u00e2t tot numele ce se nume\u015fte, nu numai \u00een veacul acesta, ci \u015fi \u00een cel viitor (Efeseni 1, 21).<\/p>\n

Ceea ce acum este tain\u0103 dezv\u0103luit\u0103, era atunci dezv\u0103luire tainic\u0103. De aceea Domnul n-a vorbit ca despre Sine, ci doar a pomenit proorocia lui David, care trebuie s\u0103 le fi fost cunoscut\u0103 iudeilor. Le era desigur cunoscut\u0103 litera profe\u0163iei, pe c\u00e2nd \u00een\u0163elesul ei le r\u0103m\u0103sese \u00eenchis. Domnul nu le-a spus nimic din partea Sa, ci doar i-a \u00eentrebat cum \u00een\u0163eleg ei Legea despre care \u00cel iscodiser\u0103, zic\u00e2nd: Care porunc\u0103 este mai mare \u00een Lege? El le-a vorbit limpede \u015fi nimeni nu putea s\u0103-I r\u0103spund\u0103 cuv\u00e2nt. S-a v\u0103dit c\u0103 El cunoa\u015fte Legea iar ei, care se socoteau a fi atotcunosc\u0103tori pe t\u0103r\u00e2mul acesta, nu. M\u00e2ntuitorul cuno\u015ftea nu numai litera, ci \u015fi duhul Legii, via\u0163a ei. Ei cuno\u015fteau numai litera, f\u0103r\u0103 duh, f\u0103r\u0103 via\u0163\u0103, ceea ce e tot una cu a spune c\u0103 nu cuno\u015fteau nimic. Ce \u015ftiau le-a fost lor spre ruin\u0103, iar poporului ce-i asculta \u2013 pierzare.<\/p>\n

\u015ei nici n-a mai \u00eendr\u0103znit cineva, din ziua aceea, s\u0103-L mai \u00eentrebe. Intrase frica \u00een ei \u015fi nu le mai ardea de dispute \u00een care \u00eenving\u0103torul era \u00eentotdeauna El. Nu puteau s\u0103-L prind\u0103 \u00een cuv\u00e2nt, ca s\u0103-L os\u00e2ndeasc\u0103. Vor l\u0103sa a\u015fadar vorbele \u015fi vor apuca banul, ca s\u0103-l cumpere pe Iuda \u015fi m\u0103rturii mincinoase. Ce n-au izbutit cu cuv\u00e2ntul vor izbuti cu banii. Dar acest succes trec\u0103tor \u00eei va costa scump, pentru c\u0103, la fel cum p\u0103\u0163iser\u0103 ori de c\u00e2te ori \u00cel ispitiser\u0103 \u00een cuv\u00e2nt, \u015fi aceast\u0103 ultim\u0103 stratagem\u0103 se va \u00eentoarce \u00eempotriva lor. Ea \u00eei va aduce lui Hristos biruin\u0163a cea mare, iar lor pr\u0103bu\u015fire \u015fi ve\u015fnic\u0103 ruin\u0103. De abia trei zile aveau s\u0103 treac\u0103 de c\u00e2nd pl\u0103tiser\u0103 oaste \u015fi slugi ca s\u0103-L prind\u0103 \u015fi s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 str\u00e2mb \u00eempotriva Lui, \u015fi vor trebui s\u0103 cheltuiasc\u0103 din nou cu str\u0103jile de la morm\u00e2nt ca s\u0103 cumpere t\u0103cere asupra \u00eenvierii.<\/p>\n

De o mie de ori mai bine este s\u0103 nu te na\u015fti dec\u00e2t, n\u0103sc\u00e2ndu-te s\u0103 te ridici \u00eempotriva lui Dumnezeu. Cine caut\u0103 s\u0103 batjocoreasc\u0103 pe Dumnezeu va ajunge el \u00eensu\u015fi de batjocur\u0103, iar Dumnezeu se va sl\u0103vi \u015fi mai mult. \u015ei minunat este lucrul acesta \u00een ochii no\u015ftri. Slav\u0103 si laud\u0103 fie Domnului nostru Iisus Hristos, acum \u015fi pururea \u015fi \u00een vecii vecilor. Amin.<\/p>\n

__________________<\/p>\n

Predic\u0103 extras\u0103 din volumul Sf\u00e2ntul Nicolae Velimirovici, Predici, ed. a II-a, trad. din limba s\u00e2rb\u0103 de Anca S\u00e2rbulescu, Editura Ileana, Bucure\u015fti, 2006, pp. 460 -471<\/em><\/p>\n

Sursa: theologhia.wordpress<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Nicolae Velimirovici Cine \u00ee\u015fi bate joc de Dumnezeu, de sine \u00ee\u015fi bate joc, iar Dumnezeu \u015fi mai mult Se sl\u0103ve\u015fte. Cine caut\u0103 s\u0103 umileasc\u0103 pe cel drept, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit pe sine se umile\u015fte, iar dreptul \u015fi mai mult se \u00eenal\u0163\u0103. Cine a\u015feaz\u0103 o piatr\u0103 \u00een calea dreptului se \u00eempiedic\u0103 el \u00eensu\u015fi de ea <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34],"tags":[],"class_list":["post-19059","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cuvinte-de-invatatura"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19059","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19059"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19059\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31561,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19059\/revisions\/31561"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19059"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19059"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19059"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}