{"id":19347,"date":"2026-01-03T05:13:54","date_gmt":"2026-01-03T08:13:54","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=19347"},"modified":"2026-01-03T16:50:46","modified_gmt":"2026-01-03T19:50:46","slug":"predica-la-duminica-dinaintea-botezului-domnului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/predica-la-duminica-dinaintea-botezului-domnului\/","title":{"rendered":"Predic\u0103 la Duminica dinaintea Botezului Domnului"},"content":{"rendered":"

\"Botezul-Domnului-9\"<\/a>Sf. Nicolae Velimirovici<\/strong><\/em> \u2013 Predici<\/em><\/span>
\nEvanghelia despre Ioan \u00cenaintemerg\u0103torul<\/span> (Marcu 1:1-8)<\/p>\n

\u00cenceputul Evangheliei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, precum este scris \u00een proorocie: „Iat\u0103, Eu trimit \u00eengerul Meu \u00eenaintea fe\u0163ei Tale, care va preg\u0103ti calea Ta.” Glasul celui ce strig\u0103 \u00een pustie: „G\u0103ti\u0163i calea Domnului, drepte face\u0163i c\u0103r\u0103rile Lui.” Ioan boteza \u00een pustie, propov\u0103duia botezul poc\u0103in\u0163ei \u00eentru iertarea p\u0103catelor. \u015ei ie\u015feau la el tot \u0163inutul Iudeii \u015fi to\u0163i cei din Ierusalim \u015fi se botezau de c\u0103tre el, \u00een r\u00e2ul Iordan, m\u0103rturisindu-\u015fi p\u0103catele. \u015ei Ioan era \u00eembr\u0103cat \u00een haina de p\u0103r de c\u0103mil\u0103, avea cing\u0103toare de piele \u00een jurul mijlocului \u015fi m\u00e2nca l\u0103custe \u015fi miere s\u0103lbatic\u0103. \u015ei propov\u0103duia, zic\u00e2nd: „Vine \u00een urma mea Cel ce este mai tare dec\u00e2t mine, C\u0103ruia nu sunt vrednic, plec\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103-i dezleg cureaua \u00eenc\u0103l\u0163\u0103mintelor. Eu v-am botezat pe voi cu ap\u0103, El \u00eens\u0103 v\u0103 va boteza cu Duh Sf\u00e2nt.”
\nNu exist\u0103 nici o \u00een\u0163elepciune adev\u0103rat\u0103 f\u0103r\u0103 iubire, nici iubire adev\u0103rat\u0103 f\u0103r\u0103 \u00een\u0163elepciune. \u00cen\u0163elepciunea f\u0103r\u0103 iubire este \u00een\u0163elepciunea \u015farpelui, iubitoare de sine \u015fi otr\u0103vitoare; iubirea f\u0103r\u0103 \u00een\u0163elepciune este o ploaie toren\u0163ial\u0103 atunci c\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul uscat cauta o pic\u0103tur\u0103 de ap\u0103 a unei ploi u\u015foare.
\nC\u00e2t de nem\u0103rginit\u0103 este \u00een\u0163elepciunea lui Dumnezeu! Nimic nu se poate asem\u0103na cu aceasta dec\u00e2t dragostea lui Dumnezeu. C\u00e2t de mari sunt \u00een\u0163elepciunea \u015fi dragostea lui Dumnezeu, dezv\u0103luite \u00een firea zidit\u0103! Dar tocmai acesta este un duh al \u00een\u0163elepciunii \u015fi al iubirii, pe care Dumnezeu l-a dezv\u0103luit prin Domnul nostru Iisus Hristos, \u00een lucrarea m\u00e2ntuirii omului. C\u00e2t de mari sunt \u00een\u0163elepciunea \u015fi dragostea lui Dumnezeu, dezv\u0103luite \u00een Prima Zidire! Dar aceasta era \u00een\u0163elepciunea facerii cuiva care nu exist\u0103, dragostea d\u0103ruit\u0103 cuiva care nu avea dragoste. Totu\u015fi, \u00een\u0163elepciunea dezv\u0103luit\u0103 \u00een Noua Zidire este \u00een\u0163elepciunea t\u0103m\u0103duirii bolnavilor de moarte \u015fi iubirea \u00een Noua Zidire este iubirea jertfei de sine.
\n\u00cenc\u0103 o dat\u0103, \u015fi \u00eenc\u0103 de dou\u0103 ori, \u015fi \u00eenc\u0103 de mai multe ori, cite\u015fte Evanghelia Domnului \u015fi M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos \u015fi potole\u015fte-\u0163i setea cu \u00een\u0163elepciunea \u015fi iubirea de nespus a lui Dumnezeu. \u015ei vei sim\u0163i de dou\u0103 ori pe at\u00e2t – \u015fi de mai multe ori – s\u0103n\u0103tatea sufletului \u015fi puterea sufletului \u015fi bucuria vie\u0163ii.
\nDomnul vine \u00een lume ca s\u0103 vindece lumea, s\u0103 o re\u00eennoiasc\u0103 \u015fi s\u0103 o \u00eenvie din mor\u0163i. Cum vine El? El vine ca un Oc\u00e2rmuitor, a C\u0103rui armata merge \u00eenainte \u015fi dup\u0103 El. Mul\u0163imea cereasc\u0103 se \u00eengr\u0103m\u0103de\u015fte \u00een jurul Lui, \u00eenainte \u015fi \u00een urm\u0103. Te-ai putea a\u015ftepta s\u0103 vezi un fiu de \u00eemp\u0103rat \u00een m\u0103tase \u015fi \u00een purpura – dar vezi acest Prunc, n\u0103scut \u00een pe\u015ftera unui pastor \u015fi \u00eenf\u0103\u015fat \u00eentr-o iesle de vite!
\nTe-ai putea a\u015ftepta s\u0103 vezi un general, a c\u0103rui u\u015f\u0103 este p\u0103zit\u0103 de o mul\u0163ime de baionete pentru a-i ap\u0103ra via\u0163a de atacurile v\u00e2nz\u0103toare \u015fi de atacurile vr\u0103jma\u015filor – dar vezi acest Pruncu\u015for ne\u00eenarmat \u015fi cu \u00eentreaga in\u0163epciune, care era v\u00e2nat din clipa na\u015fterii Sale, de \u00eemp\u0103ra\u0163ii p\u0103m\u00e2ntului \u015fi de nobili, ca \u015fi cum ar fi v\u00e2nat c\u0103prioare.
\nTe-ai putea a\u015ftepta s\u0103 vezi un \u00eemp\u0103rat \u00eembr\u0103cat \u00een purpura, merg\u00e2nd \u00eentr-o calea\u015fc\u0103 aurie \u015fi \u00eenso\u0163it de nobili \u00een \u00eenve\u015fm\u00e2ntare bogat\u0103. \u015ei vezi un simplu muncitor, care este ne\u015ftiut \u015fi despre care nu s-a auzit, cum face c\u0103l\u0103torii lungi pe poteci st\u00e2ncoase, pe drumuri pr\u0103fuite \u015fi pe c\u0103r\u0103ri spinoase, chiar din Nazaret p\u00e2n\u0103 la gura Iordanului, ca s\u0103-\u015ei plece capul sub m\u00e2na lui Ioan Botez\u0103torul \u015fi s\u0103 fie botezat ca al\u0163i oameni.
\nDar unde este armat\u0103 Lui? – te vei \u00eentreba. Se afla \u00een jurul Lui, \u00een spate \u015fi \u00eenainte. Ei sunt mul\u0163imile de \u00eengeri minuna\u0163i, care v\u0103d \u00een Hristos pe Oc\u00e2rmuitorul \u015fi pe \u00cemp\u0103ratul lor. Ei ar dori s\u0103-L poarte \u00een carul de lupt\u0103 al heruvimilor, dar El nu va face aceasta – \u015fi numai El singur \u015ftie de ce nu va face aceasta – El \u015fi Tat\u0103l S\u0103u \u015fi Sf\u00e2ntul Duh. Mul\u0163imea \u00eengerilor ar dori s\u0103-L \u00eembrace \u00een soare, s\u0103-L \u00eempodobeasc\u0103 cu stele \u015fi s\u0103-L \u00eencing\u0103 cu curcubeie, dar El nu va face aceasta \u015fi numai El singur \u015ftie de ce. \u00cengerii ar dori s\u0103-I vesteasc\u0103 sosirea cu tr\u00e2mbi\u0163e; ei ar vrea, cu t\u0103ria \u015fi puterea lor, s\u0103 deschid\u0103 ochii tuturor oamenilor de pe p\u0103m\u00e2nt dintr-o dat\u0103, c\u0103 ei s\u0103-L poat\u0103 vedea \u015fi cunoa\u015fte pe Domnul lor; \u00eengerii ar dori – \u015fi le-ar sta lor \u00een putin\u0163\u0103 aceasta – s\u0103 dea glas lemnului, \u015fi pietrei, \u015fi apei \u015fi aerului, c\u0103 \u00eentreaga natur\u0103 s\u0103-L poat\u0103 a\u015ftepta cu strigarea: „Osana! Osana!” dar El nu va face aceasta \u015fi numai El singur \u015ftie de ce.
\nAcum \u015fi noi \u015ftim de ce El nu va face aceasta. El are aceast\u0103 slav\u0103 \u00eentreag\u0103 \u00een ve\u015fnicie. Dar El Se pogoar\u0103 acum pe p\u0103m\u00e2nt \u00een albia timpului, \u00een temni\u0163a p\u0103catului \u015fi a mor\u0163ii, acolo unde fra\u0163ii S\u0103i f\u0103r\u0103 de num\u0103r pl\u00e2ng \u015fi gem, av\u00e2nd str\u00e2mb\u0103 judecat\u0103 din pricina p\u0103catelor lor, pr\u0103bu\u015findu-se \u00een moarte. El a intrat \u00een tab\u0103ra vr\u0103jma\u015fului \u015fi, lu\u00e2nd chip de rob, \u00eentocmai ca \u015fi al\u0163i robi, lucreaz\u0103 cu chibzuin\u0163\u0103 \u015fi \u00een\u0163elepciune pentru a prinde \u015fi a lega pe cei ce oc\u00e2rmuiesc temni\u0163ele \u015fi pentru a-i slobozi pe fra\u0163ii S\u0103i robi, ridic\u00e2ndu-i \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu \u015fi a \u00eengerilor f\u0103r\u0103 de moarte.
\nAceste cete de \u00eengeri, Lui \u00eei erau pururea v\u0103zute, dar, pentru al\u0163ii, ace\u015ftia str\u0103luceau doar ici \u015fi colo, ca ni\u015fte sc\u0103p\u0103r\u0103ri de lumin\u0103 ce vine de la soare, de dup\u0103 nori gro\u015fi. \u00cen via\u0163a S\u0103 p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, au existat \u00een principal trei \u00eenceputuri. Unul a fost \u00eensemnat de z\u0103mislirea \u015fi na\u015fterea Sa, al doilea, de botezul S\u0103u \u015fi al treilea de \u00cenvierea Sa. Primul \u00eenceput arat\u0103 venirea Sa \u00een lume, al doilea, propov\u0103duirea Sa \u00een lume prin cuv\u00e2nt \u015fi fapt\u0103 (c\u0103ci El \u015fi pe vremea c\u00e2nd era copil propov\u0103duia \u015fi f\u0103cea minuni, dar aceasta se f\u0103cea \u00een tain\u0103, nespus \u015fi nev\u0103zut) \u015fi al treilea, \u00eentemeierea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Sale f\u0103r\u0103 de moarte. \u00cen vremea primului \u015fi ultimului \u00eenceput, \u00eengerii s-au f\u0103cut v\u0103zu\u0163i \u015fi altora. La cel de-al doilea \u00eenceput, la botezul S\u0103u, S-a ar\u0103tat Sf\u00e2nta Treime \u00een \u00eentregul Ei. Dar cel de-al doilea \u00eenceput a avut ca p\u0103rta\u015f un \u00eenger. S-a ar\u0103tat un \u00eenger: nu un \u00eenger f\u0103r\u0103 de trup, ci un om cu numele Ioan, fiul preotului Zaharia \u015fi al femeii sale Elisabeta. El nu era \u00eenger c\u0103 al\u0163i \u00eengeri, ci a fost numit \u00eenger de c\u0103tre proorocul: „Iat\u0103, Eu trimit pe \u00eengerul meu \u015fi va g\u0103ti calea \u00eenaintea fe\u0163ei Mele” (Maleahi 3:1).
\nCu aceast\u0103 proorocire \u00ee\u015fi \u00eencepe Evanghelia sa, Sf\u00e2ntul Evanghelist Marcu. \u015ei aceasta este o tain\u0103 minunat\u0103. Fiecare dintre Evangheli\u015fti folose\u015fte un anumit \u00eenceput. Evanghelistul Ioan \u00eencepe din ve\u015fnicie. Matei \u00eencepe de la Avraam; Luca \u00eencepe cu na\u015fterea M\u00e2ntuitorului pe p\u0103m\u00e2nt; Marcu \u00eencepe cu botezul \u00een r\u00e2ul Iordanului. De ce nu \u00eencep to\u0163i Evangheli\u015ftii la fel? Spune\u0163i-mi atunci, unde se afl\u0103 acest \u00eenceput unic al lui Iisus Hristos? Este greu s\u0103 vorbe\u015fti despre \u00eenceputurile unui lucru lipsit de via\u0163\u0103, dar este cu at\u00e2t mai greu s\u0103 vorbe\u015fti despre un om viu, f\u0103r\u0103 s\u0103 vorbe\u015fti despre D\u0103t\u0103torul de via\u0163\u0103, de la care \u00eentreaga via\u0163\u0103 \u015fi-a primit \u00eenceputul. \u00cen realitatea pe care ne-o \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 Evangheli\u015ftii, \u015fi \u00een fiecare dintre noi, se afla aceste patru \u00eenceputuri, pe care le pricepem fie cu mintea, fie cu sim\u0163irea. Unul este \u00eenceputul nostru \u00eentru Dumnezeu, urm\u0103torul se afla \u00een str\u0103mo\u015fii no\u015ftri, al treilea, \u00een p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri \u015fi al patrulea, la vremea c\u00e2nd \u00eencepem s\u0103 ar\u0103t\u0103m cea mai mare lucrare a noastr\u0103 \u00een aceast\u0103 lume. Dar Hristos are un al cincilea \u00eenceput, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu fiecare dintre noi. Cu alte cuvinte, \u00eenceputul lui Iisus Hristos \u015fi Fiul lui Dumnezeu \u015fi al Evangheliei Sale pentru noi este atunci c\u00e2nd El vine la via\u0163\u0103 \u00een inimile \u015fi min\u0163ile noastre, ca singur M\u00e2ntuitor al nostru; c\u00e2nd El \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie \u00eenl\u0103untrul nostru doar o lamp\u0103 aurie, neaprins\u0103, plin\u0103 cu ulei \u015fi care, fiind aprins\u0103, \u00eencepe s\u0103 lumineze \u015fi s\u0103 \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 \u00eentreaga noastr\u0103 fiin\u0163\u0103; atunci El \u00eencepe s\u0103 fie p\u00e2inea noastr\u0103 zilnic\u0103, f\u0103r\u0103 de care nu petrecem nici m\u0103car o singur\u0103 zi; atunci c\u00e2nd El \u00eencepe s\u0103 fie pentru noi de mai mare pre\u0163 dec\u00e2t \u00eentreaga lume, dec\u00e2t toate lucrurile cele bune, dec\u00e2t rudeniile \u015fi prietenii, \u015fi mai scump dec\u00e2t \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a noastr\u0103 p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. Acesta este, pentru noi, adev\u0103ratul \u00eenceput al lui Iisus Hristos. Numai atunci ne va sta \u00een putin\u0163\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegem celelalte patru \u00eenceputuri pomenite de c\u0103tre cei patru Evangheli\u015fti.
\nEvanghelistul Marcu \u00ee\u015fi \u00eencepe Evanghelia sa cu \u00eenceputul propov\u0103duirii \u00een lume a lui Hristos, \u015fi preo\u0163ia Sa \u00een lume. \u015ei el \u00eendat\u0103 \u00eent\u0103re\u015fte profe\u0163ia proorocului Maleahi despre Ioan \u00cenaintemerg\u0103torul, ca \u00eenger care va merge \u00eenaintea fe\u0163ei Domnului.
\nDe ce proorocul \u015fi evanghelistul \u00eel numesc pe Ioan \u00eenger, c\u00e2nd el nu era \u00eenger, ci om? Mai \u00eent\u00e2i pentru ca Ioan a fost, \u00een via\u0163a sa, ca un \u00eenger ceresc, dintre to\u0163i oamenii, apropiindu-se cel mai mult de via\u0163a \u00eengerilor. \u00cen al doilea r\u00e2nd, pentru c\u0103 trebuia s\u0103 fie limpede \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura, c\u0103 scopul preo\u0163iei p\u0103m\u00e2nte\u015fti a lui Hristos era de a face \u00eengeri din oameni – din oameni muritori \u015fi p\u0103c\u0103to\u015fi, din oameni dup\u0103 firea lor \u00eenrobit\u0103, de a face fiin\u0163e libere \u00een mod firesc, f\u0103r\u0103 de moarte \u015fi f\u0103r\u0103 de p\u0103cat, \u00eentocmai ca sfin\u0163ii \u00eengeri din cer. \u00cen ce fel era Ioan ca un \u00eenger? Mai \u00eent\u00e2i, \u00een ascultarea sa fa\u0163\u0103 de Dumnezeu; \u00een al doilea r\u00e2nd, \u00een libertatea sa fa\u0163\u0103 de lume \u015fi, \u00een al treilea r\u00e2nd, \u00een lipsa sa de griji pentru via\u0163a sa trupeasc\u0103. Cea dint\u00e2i este de cea mai mare \u00eensemn\u0103tate pentru lume, a doua decurge din prima \u015fi a treia din a doua. \u00cengerii sunt ascult\u0103tori des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i fa\u0163\u0103 de Dumnezeu. \u00cen fiecare zi, tainele de negr\u0103it ale \u00een\u0163elepciunii, puterii \u015fi iubirii lui Dumnezeu li se dezv\u0103luie \u015fi ascultarea lor fa\u0163\u0103 de Ziditorul lor nu este silit\u0103, ci izvor\u0103\u015fte din bucurie \u015fi smerenie. \u015ei Sf\u00e2ntul Ioan a f\u0103cut ascultare des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 fa\u0163\u0103 de Dumnezeu de la v\u00e2rsta cea mai fraged\u0103. N\u0103scut din p\u0103rin\u0163i trecu\u0163i cu v\u00e2rsta, el a r\u0103mas devreme f\u0103r\u0103 de p\u0103rin\u0163i, fiind l\u0103sat \u00een grija lui Dumnezeu c\u0103 singur P\u0103rinte al s\u0103u, singurul s\u0103u sprijin \u015fi singura lui iubire. Tat\u0103l s\u0103u a fost preot \u015fi probabil c\u0103 prin aceasta \u015fi-a \u00eent\u0103rit cunoa\u015fterea lui Dumnezeu. Z\u0103mislirea sa \u00een p\u00e2ntecele b\u0103tr\u00e2n \u015fi f\u0103r\u0103 rod al maicii sale, prin puterea \u015fi voia lui Dumnezeu, nu i-ar fi putut r\u0103m\u00e2ne necunoscut\u0103. Dac\u0103 Evanghelistul Luca cuno\u015ftea minunata poveste a z\u0103mislirii lui Ioan, cu at\u00e2t mai mult trebuie s\u0103 o fi cunoscut Ioan. El \u015ftia c\u0103 \u00eengerul lui Dumnezeu \u00eei vestise na\u015fterea \u015fi cuno\u015ftea cu adev\u0103rat cuvintele prooroce\u015fti ale \u00eengerului: „Va fi mare \u00eenaintea Domnului … \u015fi \u00eenc\u0103 din p\u00e2ntecele mamei sale se va umple de Duhul Sf\u00e2nt … \u015fi va merge \u00eenaintea Lui cu duhul \u015fi cu puterea lui Ilie” (Luca 1:15-17). Toate acestea erau \u00eenfipte \u00een inima t\u00e2n\u0103rului Ioan, at\u00e2t de ad\u00e2nc, ca \u015fi cum ar fi fost s\u0103pate pe o bucat\u0103 de piatr\u0103. Dumnezeu a dat la iveal\u0103 fetele cele mai importante ale vie\u0163ii sale, de la v\u00e2rsta sa cea mai fraged\u0103 \u015fi el trebuie s\u0103 fi deslu\u015fit limpede ce avea de f\u0103cut \u015fi ce fel de via\u0163\u0103 trebuia s\u0103 aib\u0103. El s-a retras \u00eendat\u0103 \u00een pustie (Luca 1:80) pentru a se deprinde, zi \u015fi noapte, cu duhul s\u0103u \u00eentru voia Dumnezeului celui viu. El s-a l\u0103sat \u00eentru totul \u00een voia lui Dumnezeu \u015fi \u00cel caut\u0103 pe El pentru toate lucrurile. El nu avea nevoie s\u0103 fie \u00eenv\u0103\u0163at de c\u0103tre oameni, deoarece El – de la care oamenii primiser\u0103 cea mai mare cunoa\u015ftere, pe care a transmis-o \u015fi la al\u0163ii – a vorbit cu Ioan \u00een chip nemijlocit, \u015fi i-a dezv\u0103luit nemijlocit voia Lui. \u015ei astfel, find retras din lume, Ioan a stat de vorb\u0103 cu Dumnezeu, a\u015fa cum fac \u00eengerii cei din cer. \u015ei, \u00eentocmai ca \u00eengerii, el a b\u0103ut chiar din izvorul \u00een\u0163elepciunii, puterii \u015fi dragostei \u015fi, din aceast\u0103 pricin\u0103, proorocul l-a numit \u00eenger.
\nIar\u0103\u015fi, Ioan era ca un \u00eenger din cer, sim\u0163indu-se liber fa\u0163\u0103 de lume \u015fi fa\u0163\u0103 de oameni. Lumea era c\u0103 \u0163\u0103r\u00e2na pentru el, m\u00e2niindu-se uneori fa\u0163\u0103 de unii sau de al\u0163ii, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd totu\u015fi doar \u0163\u0103r\u00e2n\u0103. Pentru el, oamenii erau o turm\u0103 aflat\u0103 \u00een neor\u00e2nduial\u0103, care se pierduser\u0103 de p\u0103storul lor. Ce sunt lumea \u015fi omul \u00eenaintea puterii atotcuprinz\u0103toare a Dumnezeului Celui viu? Care sunt puterea \u015fi lauda lor \u015fi c\u00e2t de primejdio\u015fi sunt ei? Ei sunt ca o spum\u0103 deasupra unei mari ad\u00e2nci. Lumea nu poate da nimic bun oamenilor, dec\u00e2t numai dac\u0103 iau acel bun de la Dumnezeu, nici nu poate s\u0103 fac\u0103 vreun r\u0103u omului \u00eenaintea lui Dumnezeu sau f\u0103r\u0103 \u00eeng\u0103duin\u0163a Lui. Atunci, de ce trebuie omul s\u0103 se \u00eenjoseasc\u0103 \u00een fa\u0163a lumii? De ce trebuia s\u0103 a\u015ftepte Ioan ceva de la oamenii care luaser\u0103 de la Dumnezeu, \u015fi erau datori fa\u0163\u0103 de El? De ce trebuie el s\u0103 se team\u0103 de oameni, c\u00e2nd \u00eentreaga lume tr\u0103ie\u015fte \u00een fric\u0103 \u015fi respir\u0103 cu fric\u0103? Pentru c\u0103 Ioan, ca un \u00eenger al lui Dumnezeu, nu era legat de lume \u00een nici un chip, nici \u00een chipul cel mai pu\u0163in \u00eenfrico\u015fat al ei. De aceea Ioan s-a m\u00e2niat nep\u0103tima\u015f \u00eempotriva \u00een\u0163elep\u0163ilor Ierusalimului, \u00eenaintea c\u0103rora lumea se \u00eenchina ca \u00een fata idolilor: „Pui de vipere, cine v-a ar\u0103tat s\u0103 fugi\u0163i de m\u00e2nia ce va s\u0103 fie?” (Luca 3:7) \u015fi l-a mustrat pe Irod pentru toate relele pe care le-a f\u0103cut Irod (Luca 3:19). Ioan nu a \u0163inut seama de nimeni dec\u00e2t de Dumnezeul Cel viu \u015fi de voia Lui cea sf\u00e2nt\u0103. El nu f\u0103cea nici o deosebire \u00eentre oameni, nici dup\u0103 hainele lor, nici dup\u0103 cinstea \u015fi puterea lor, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lor, bog\u0103\u0163ia ori v\u00e2rsta lor – el \u00eei deosebea numai dup\u0103 sufletul lor. Ochii lui nu-i vedeau pe oamenii cei trupe\u015fti, ci sufletele lor goale, care se ascund ochilor celorlal\u0163i prin \u00eenveli\u015ful trupului. O asemenea libertate fa\u0163\u0103 de lume \u015fi fa\u0163\u0103 de oameni o au numai \u00eengerii lui Dumnezeu, \u015fi pentru aceasta proorocul l-a numit \u00eenger.
\nIar\u0103\u015fi, Ioan era asemenea \u00eengerilor, fiind liber de orice grij\u0103 pentru via\u0163a s\u0103 p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. \u00cengerii nu sunt fiin\u0163e trupe\u015fti ca oamenii, ci ei sunt \u00eenve\u015fm\u00e2nta\u0163i \u00een str\u0103lucirea fiin\u0163ei lor – a trupurilor lor cere\u015fti (I Corinteni 15:40). \u00cengerii sunt cu totul lipsi\u0163i de orice grij\u0103 fa\u0163\u0103 de ei. Nu-i deobose\u015fte pe ei grija pentru ce vor m\u00e2nca, ori bea, ori \u00eembr\u0103ca. Slujindu-I lui Dumnezeu, ei \u015ftiu c\u0103 Dumnezeu le va da m\u00e2ncare \u015fi b\u0103utur\u0103, \u015fi haine. Cine este acel gospodar p\u0103m\u00e2ntesc care \u015fi-ar l\u0103sa slujitorii s\u0103i credincio\u015fi s\u0103 fl\u0103m\u00e2nzeasc\u0103 \u015fi s\u0103 umble goi? Cu at\u00e2t mai mult Se \u00eengrije\u015fte Dumnezeu de slujitorii S\u0103i credincio\u015fi! „Cine dintre voi, \u00eengrijindu-se, poate s\u0103 adauge staturii sale un cot?” (Matei 6:27). Suntem \u00eenconjura\u0163i de Dumnezeu mai mult dec\u00e2t de aer \u015fi de soare. El \u015ftie din ce suntem f\u0103cu\u0163i \u015fi nevoile noastre \u00cei sunt cunoscute \u015fi El ne \u00eempline\u015fte nevoile zi de zi. De ce nu pot to\u0163i oamenii s\u0103-\u015fi dea seama de aceasta? Dar, atunci, cum au ap\u0103rut lipsurile \u015fi foamea? De ce le \u00eeng\u0103duie Dumnezeu? Pentru c\u0103 Dumnezeu Se \u00eengrije\u015fte s\u0103 ne hr\u0103neasc\u0103 nu numai trupurile, ci \u015fi sufletele, \u015fi experien\u0163a arat\u0103 c\u0103 foamea trupeasc\u0103 poate hr\u0103ni uneori sufletul. Dovada cea mai limpede pentru aceasta, este postirea. Un trup, care este \u00een general hr\u0103nit din destul, arata un suflet \u00een \u00eentregime gol. Cel ce poste\u015fte cu trupul \u00ee\u015fi hr\u0103ne\u015fte sufletul. Cu c\u00e2t un om se obi\u015fnuie\u015fte s\u0103 posteasc\u0103, cu at\u00e2t are mai pu\u0163ine griji pentru trupul s\u0103u \u015fi are bucurii mai mari \u00een sufletul s\u0103u. Aceasta nu se cunoa\u015fte din auzite; aceast\u0103 f\u0103ptuire se l\u0103mure\u015fte de la sine, numai c\u00e2nd omul \u00eencearc\u0103 \u015fi aduce pururea postirea \u00een via\u0163a sa.
\nA\u015fa cum au tr\u0103it to\u0163i sfin\u0163ii b\u0103rba\u0163i, nu printr-o \u00een\u0163elepciune adunat\u0103 din c\u0103r\u0163i, ci \u00eencerc\u00e2nd aceste realit\u0103\u0163i, tot a\u015fa a tr\u0103it \u015fi Sf\u00e2ntul Ioan. El a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 fie liber de griji fa\u0163\u0103 de via\u0163a sa trupeasc\u0103, nu citind c\u0103r\u0163i \u015fi ascult\u00e2nd b\u0103rba\u0163i \u00een\u0163elep\u0163i care „spun”, dar nu „spun cum”, ci f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi obiceiul de a fi liber de griji. El postea \u015fi a v\u0103zut c\u0103 omul poate tr\u0103i nu numai f\u0103r\u0103 toate acele m\u00e2nc\u0103ruri care pricinuiesc dureri, dar \u015fi f\u0103r\u0103 p\u00e2ine. Ioan s-a hr\u0103nit cu „l\u0103custe” \u015fi cu miere s\u0103lbatic\u0103, „l\u0103custele” g\u0103sindu-le prin pu\u0163in\u0103 vegeta\u0163ie a pustiei \u015fi „mierea s\u0103lbatic\u0103” era mierea amar\u0103 a albinelor s\u0103lbatice. El nu a b\u0103ut vin deloc, nici vreo b\u0103utur\u0103 tare. \u015ei totu\u015fi nu se spune c\u0103 a dus vreodat\u0103 lips\u0103 de hran\u0103 sau b\u0103utur\u0103. Nu l\u0103custele \u015fi mierea s\u0103lbatic\u0103 \u00eel hr\u0103neau pe el, ci puterea lui Dumnezeu, care i-a fost dat\u0103 slujitorului S\u0103u credincios prin aceste mijloace. „M\u00e2ncare \u00eengereasca a m\u00e2ncat omul” (Psalm 77:29). A\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een general cu cei credincio\u015fi \u015fi ascult\u0103tori, pe c\u00e2nd cei necredincio\u015fi \u015fi neascult\u0103tori au nevoie de multe leacuri pentru hrana lor bogat\u0103. M\u00e2nc\u0103rurile bogate ale celor f\u0103r\u0103 de credin\u0163\u0103 \u015fi neascult\u0103tori nu dau hran\u0103 trupurilor lor, ci \u00eempov\u0103rare, m\u00e2nie \u015fi boal\u0103.
\nIoan nu \u015fi-a f\u0103cut griji nici pentru unde s\u0103 locuiasc\u0103, nici pentru ce s\u0103 \u00eembrace. S\u0103la\u015ful s\u0103u era pustia, acoperit\u0103 de bolta cereasc\u0103 \u015fi avea straie din p\u0103r de c\u0103mil\u0103 \u015fi cing\u0103toare din piele. \u015ei Ilie era \u00eencins cu o cing\u0103toare din piele, semnific\u00e2nd moartea patimilor \u015fi graba de a \u00eemplini Voia lui Dumnezeu. \u015ei \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte? \u015ei fes? Dac\u0103 mergi destul de mult f\u0103r\u0103 papuci, picioarele devin ca papucii. \u015ei dac\u0103 mergi destul de mult cu capul descoperit sub bolta \u00eenstelat\u0103, cununa mare de stele devine mai potrivit\u0103 podoab\u0103 a capului dec\u00e2t un fes str\u00e2ns pe cap. El a v\u0103zut sufletul s\u0103u, \u00eenve\u015fm\u00e2ntat mai degrab\u0103 \u00een mantii str\u0103lucitoare ca soarele, apar\u0163in\u00e2nd \u00eengerilor din cer, dec\u00e2t \u00een stric\u0103ciunea trupeasc\u0103 – probabil c\u0103 el, ca \u015fi Apostolul Pavel, nu \u015ftia dac\u0103 se afla \u00een trup sau \u00een afar\u0103 trupului (II Corinteni 12:3-4). El se odihnea \u015fi dormea fie sub cerul liber, fie \u00eentr-una dintre multele pe\u015fteri din s\u0103lb\u0103ticia Transiordanei. Dar ce \u00eensemna aceasta pentru el, c\u00e2nd sufletul s\u0103u putea s\u0103 se odihneasc\u0103 la pieptul \u00eemp\u0103r\u0103tesc al F\u0103c\u0103torului ceresc? \u00cen preajma lui se aflau vipere veninoase \u015fi lei fl\u0103m\u00e2nzi. Dar el nu se temea de ele, deoarece \u015ftia c\u0103 Ochiul atoatev\u0103z\u0103tor \u00eel supraveghea. De ce s-ar fi temut de ele, c\u00e2nd acestea nu-i puteau r\u0103ni sufletul? El se vedea pe sine cu ochii sufletului, nu cu cei ai trupului. Oamenii care se v\u0103d numai cu ochii trupului se silesc numai pentru trup, caut\u0103 tr\u00e2nd\u0103virea pentru trupurile lor, poarta de grij\u0103 trupurilor lor. Sf\u00e2ntul Ioan era liber de toate grijile p\u0103m\u00e2nte\u015fti. El avea grij\u0103 numai de sufletul lui \u015fi de voia lui Dumnezeu, care era singura lege \u015fi singurul c\u00e2rmuitor al sufletului s\u0103u. \u00cen aceasta, el era \u00eentocmai ca \u015fi \u00eengerii din cer \u015fi pentru aceasta proorocul l-a numit \u00eenger.
\n(Sf\u00e2ntul Grigorie Teologul spune: „Ostenitorul, sl\u0103bindu-\u015fi trupul, \u00ee\u015fi sl\u0103be\u015fte p\u0103catul; el se str\u0103duie\u015fte s\u0103 ajung\u0103 f\u0103r\u0103 trup, omor\u00e2ndu-\u015fi ceea ce este muritor prin ceea ce este f\u0103r\u0103 de moarte.”)
\nMai sunt \u015fi alte proorociri cu privire la Sf\u00e2ntul Ioan. Marele prooroc Isaia l-a numit un glas care strig\u0103: „\u00cen pustiu g\u0103ti\u0163i calea Domnului, drepte face\u0163i c\u0103r\u0103rile Sale” (cf. Isaia 40:3). \u00cen timp ce proorocirea de mai \u00eenainte arata mai mult firea Sf\u00e2ntului, aceasta arat\u0103 la chipul lucr\u0103rii sale, al menirii sale. Atunci, cum trebuia s\u0103 fie lucrarea sa? S\u0103 fie un glas care strig\u0103 \u00een pustie, care va aten\u0163ion\u0103 oamenii \u015fi va preg\u0103ti calea pentru Domnul. Prin „pustie” \u00een\u0163elegem, mai \u00eent\u00e2i, de\u015fertul de dincolo de Iordan, de unde a venit puternicul \u00cenaintemerg\u0103tor al lui Hristos, f\u0103c\u00e2nd cunoscut\u0103 omenirii aten\u0163ionarea, mai \u00eenainte de vreme:
\nPoc\u0103i\u0163i-v\u0103!
\nDoamne, m\u00e2nia este prea mult\u0103!
\nDoamne, securea st\u0103 a\u015fezat\u0103 la r\u0103d\u0103cina pomului!
\nDoamne, fiecare pom f\u0103r\u0103 rod va fi t\u0103iat \u015fi aruncat \u00een foc!
\nDoamne, vine Unul mai mare dec\u00e2t mine, care va face minuni!
\nDoamne, El va arde pleava \u00een focul cel ve\u015fnic!
\nPoc\u0103i\u0163i-v\u0103!
\nPrin „pustie”, mai \u00een\u0163elegem \u00eentreaga lume \u015fi \u00eentreaga istorie a lumii, cuprins\u0103 de stric\u0103ciunea p\u0103catului ca de tuberculoz\u0103. \u00cenaintemerg\u0103torul a fost prima r\u00e2ndunic\u0103 a unei prim\u0103veri noi. Dar el nu a fost nici soarele str\u0103lucitor de prim\u0103var\u0103, nici mireasma prim\u0103verii, nici c\u00e2nt\u0103rea de prim\u0103var\u0103 – el a fost numai tr\u00e2mbi\u0163a\u015ful, care a trezit pe cei care dormeau somnul cel lung al iernii. El a fost numai vestitorul prim\u0103verii, Domnul Hristos fiind Prim\u0103vara \u00eens\u0103\u015fi.
\nPrin „pustie” mai \u00een\u0163elegem sufletele oamenilor p\u00e2n\u0103 \u00een vremea aceasta, care au fost desp\u0103r\u0163ite de Dumnezeu \u015fi se afla cufundate \u00een \u00eentunericul mor\u0163ii, a\u015fa cum un r\u00e2u s-a pierdut \u00een nisipul de\u015fertului. Sf\u00e2ntul Ioan este cel care ne treze\u015fte con\u015ftiin\u0163ele, ca \u015fi cum ar trage un r\u00e2u \u00eenspre soare, \u015fi Hristos este Soarele. Con\u015ftiin\u0163a este \u00eenainta\u015ful dragostei, a\u015fa cum Ioan este al lui Hristos.
\n„G\u0103ti\u0163i calea Domnului, drepte face\u0163i c\u0103r\u0103rile Sale.” Cum? Poc\u0103i\u0163i-v\u0103 \u015fi m\u0103rturisi\u0163i-v\u0103 p\u0103catele. Face\u0163i aceste dou\u0103 lucruri grabnic, pentru c\u0103 vine Domnul. El va bate la u\u015fa fiec\u0103rui suflet. Cel care se poc\u0103ie\u015fte \u015fi se m\u0103rturise\u015fte va \u0163ine u\u015fa sufletului s\u0103u deschis\u0103 \u015fi Domnul va intra, aduc\u00e2nd via\u0163a cea ve\u015fnic\u0103. Dar u\u015fa celui care nu se poc\u0103ie\u015fte \u015fi nu-\u015fi m\u0103rturise\u015fte p\u0103catele, fiind \u00eentinat de p\u0103cat, va r\u0103m\u00e2ne \u00eenchis\u0103. \u015ei Domnul va trece pe l\u00e2ng\u0103 el. Dar securea \u015fi focul vin pe urma Lui, \u00eentocmai a\u015fa cum prim\u0103vara merge \u00eenaintea Lui cu soarele s\u0103u, cu mireasm\u0103 \u015fi cu c\u00e2ntecul s\u0103u. Calea Domnului \u015fi c\u0103ile Sale sunt sufletele oamenilor; locurile rele sunt p\u0103catele celor f\u0103r\u0103 de lege.
\nCe se \u00een\u0163elege prin „g\u0103ti\u0163i calea Domnului” este l\u0103murit mai departe de c\u0103tre proorocul Isaia \u00een aceste cuvinte: „Toat\u0103 valea s\u0103 se umple \u015fi tot muntele \u015fi dealul s\u0103 se plece” (Isaia 40:4). Aceasta \u00eenseamn\u0103: tot ceea ce tu crezi c\u0103 este josnic \u015fi de lep\u0103dat, se va ridica \u00een \u00een\u0103l\u0163imi \u015fi tot ceea ce crezi c\u0103 este m\u0103re\u0163 \u015fi puternic se va cobor\u00ee. Sau, cu alte cuvinte: ai g\u00e2ndit c\u0103 Dumnezeu este ca o vale joas\u0103, de\u015fi El este cea mai mare \u00een\u0103l\u0163ime; \u015fi tu ai g\u00e2ndit c\u0103 lumea materialnic\u0103 se afla la cea mai mare \u00een\u0103l\u0163ime, pe c\u00e2nd ea este josnic\u0103, un sc\u0103una\u015f la picioarele lui Dumnezeu. P\u0103catul a r\u0103sturnat \u00eentreaga lume cu susul \u00een jos. Lep\u0103da\u0163i p\u0103catul \u015fi lumea va sta din nou drept \u00een picioare. A\u015fadar, poc\u0103i\u0163i-v\u0103 \u015fi m\u0103rturisi\u0163i-v\u0103 p\u0103catele \u015fi boteza\u0163i-v\u0103 cu botezul poc\u0103in\u0163ei pentru iertarea p\u0103catelor.
\nIoan a botezat \u00een pustie \u015fi a propov\u0103duit botezul poc\u0103in\u0163ei pentru iertarea p\u0103catelor. \u00cen ce chip este Ioan \u00eenaintemerg\u0103torul lui Hristos? Numai \u00een felul acesta: c\u0103 a ap\u0103rut \u00een lume cu c\u00e2teva luni \u00eenaintea lui Hristos? Nu; ci prin propov\u0103duirea \u015fi preo\u0163ia sa, prin care a preg\u0103tit oamenii s\u0103 a\u015ftepte venirea lui Hristos. \u00centreaga sa propov\u0103duire era o chemare a oamenilor la poc\u0103in\u0163\u0103; toat\u0103 preo\u0163ia sa era botezul poc\u0103in\u0163ei, pentru iertarea p\u0103catelor. Aceasta poc\u0103in\u0163\u0103, pe care o propov\u0103duia Ioan, trebuie s\u0103 aib\u0103 loc \u00eenaintea m\u0103rturisirii p\u0103catelor; botezul pe care \u00eel s\u0103v\u00e2r\u015fea Ioan urmeaz\u0103 iert\u0103rii p\u0103catelor. Poc\u0103in\u0163\u0103, m\u0103rturisirea \u015fi botezul cu ap\u0103 erau s\u0103v\u00e2r\u015fite de c\u0103tre Ioan, dar iertarea p\u0103catelor nu se afla \u00een puterea sa. Numai Hristos putea ierta p\u0103catele. Chiar Ioan a recunoscut \u015fi a spus aceasta zic\u00e2nd: „Eu v\u0103 botez cu ap\u0103 … dar … El v\u0103 va boteza cu Duh Sf\u00e2nt \u015fi cu foc” (Luca 3:16). Prin aceasta Ioan a ar\u0103tat c\u0103 el, cu botezul s\u0103u, doar preg\u0103tea oamenii pentru botezul lui Hristos. Botezul lui era mai mult un simbol \u015fi adev\u0103ratul botez era al lui Hristos, prin care omul se cur\u0103\u0163\u0103 de p\u0103cate \u015fi se face o f\u0103ptur\u0103 nou\u0103, este f\u0103cut fiu al lui Dumnezeu prin adop\u0163ie \u015fi se num\u0103r\u0103 printre cet\u0103\u0163enii drep\u0163i ai \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei cere\u015fti.
\nIoan, proorocul din pustie, cuno\u015ftea cele mai ascunse ad\u00e2ncimi ale firii omului: toate sl\u0103biciunile, aplec\u0103rile spre r\u0103u \u015fi firea schimb\u0103toare. El a \u00eenv\u0103\u0163at aceast\u0103 \u00een timpul celor treizeci de ani de singur\u0103tate \u00een pustie. Cunosc\u00e2ndu-se pe sine \u00eensu\u015fi, el a ajuns s\u0103 cunoasc\u0103 \u00eentreaga lume \u015fi tot ceea ce se poate \u00eent\u00e2mpla – \u015fi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een ea. Lupta sa biruitoare cu sine \u00eensu\u015fi, i-a adus o cunoa\u015ftere f\u0103r\u0103 margini a firii omului. De aceea el vine acum \u00eenaintea oamenilor cu libertatea unei birun\u0163e. Cunoa\u015fterea sa nu a venit din c\u0103r\u0163i, ci este nemijlocit\u0103, de la Dumnezeu, prin propria sa aflare \u015fi tr\u0103ire. \u00censeamn\u0103 ca propov\u0103duirea sa are un caracter foarte p\u0103m\u00e2ntesc. El nu are \u00eencredere \u00een cuv\u00e2ntul oamenilor. Chiar atunci c\u00e2nd un om se m\u0103rturise\u015fte cu sinceritate \u015fi \u00ee\u015fi arata \u00een chip curat poc\u0103in\u0163a pentru p\u0103catele pe care le-a s\u0103v\u00e2r\u015fit, Ioan nu-l crede de \u00eendat\u0103, pentru c\u0103 el cunoa\u015fte sl\u0103biciunea \u015fi schimbarea firii omului. Ioan \u015ftie aceasta \u015fi se str\u0103duie\u015fte din toate puterile s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 deplin faptul c\u0103 cei ce se poc\u0103iesc trebuie s\u0103 vin\u0103 cu fapte \u00een sprijinul vorbelor lor. Prin \u00eeng\u0103duin\u0163a \u00eendelungat\u0103, p\u0103catul s-a f\u0103cut un obicei. Acum, faptele cele bune trebuie s\u0103 se fac\u0103 obi\u015fnuite \u015fi aceasta se poate \u00eent\u00e2mpla numai prin \u00eendelunga tr\u0103ire \u00een faptele cele bune. Petru Damaschinul spune: „Obiceiurile cele bune \u015fi cele rele sunt combustibilul timpului a\u015fa cum este lemnul pentru foc.” A\u015fadar, Ioan, privind cu \u00eendoial\u0103 pe cei ce se poc\u0103iesc „pe moment”, strig\u0103 c\u0103tre ei: „Face\u0163i, dar, roade vrednice de poc\u0103in\u0163\u0103!” (Luca 3:8).
\nIoan le strig\u0103 fariseilor, saducheilor \u015fi c\u0103rturarilor m\u00e2ndri ai Ierusalimului, care sunt l\u0103uda\u0163i, fiind urma\u015fi ai lui Avraam: „Nu \u00eencepe\u0163i a zice \u00een voi \u00een\u015fiv\u0103: Avem tat\u0103 pe Avraam, c\u0103ci v\u0103 spun c\u0103 Dumnezeu poate \u015fi din pietrele acestea s\u0103 ridice fii lui Avraam.” (Luca 3:8). G\u00e2ndurile p\u0103c\u0103toase \u015fi cugetarea p\u0103c\u0103toas\u0103 l\u0103untric\u0103 sunt r\u0103d\u0103cina r\u0103ului ascuns din om, de la care urmeaz\u0103 tot p\u0103catul slobod. La ce ajut\u0103 cuvintele de poc\u0103in\u0163\u0103, dac\u0103 un om continu\u0103, \u00een inima lui, s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi s\u0103 vorbeasc\u0103 r\u0103u?
\nG\u00e2ndurile rele \u015fi cuvintele ur\u00e2te dinl\u0103untrul nostru nu sunt numai g\u00e2nduri \u015fi vorbe, ci fapte rele, \u00eenainte de a se ar\u0103ta ele \u00een afar\u0103 ca fapte rele. Un \u015farpe cu venin \u00een din\u0163i este un \u015farpe veninos, indiferent dac\u0103 musc\u0103 sau nu; chiar \u015fi atunci c\u00e2nd nu mu\u015fc\u0103 tot \u015farpe veninos este \u015fi nu un porumbel nevinovat. Cuvintele „Dumnezeu poate \u015fi din pietrele acestea s\u0103 ridice fii lui Avraam” au multe \u00een\u0163elesuri. Dumnezeu are \u00eentr-adev\u0103r puterea s\u0103 fac\u0103 pentru Sine oameni din piatr\u0103, cum \u015fi c\u00e2nd dore\u015fte El. \u015ei astfel, Ioan le ar\u0103ta \u00een\u0163elep\u0163ilor poporului din Ierusalim pe oamenii simpli, plini de c\u0103in\u0163\u0103 pe care ei nu-i puteau suferi, c\u0103 pe ni\u015fte mor\u0163i \u015fi pietre nelucr\u0103toare. Din ace\u015fti oameni simpli, Dumnezeu urmeaz\u0103 s\u0103 ridice c\u0103tre El Apostoli, Evangheli\u015fti, sfin\u0163i \u015fi biruitori; \u015fi pe \u00een\u0163elep\u0163ii poporului, care str\u0103lucesc ca o lumin\u0103 p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, trec\u0103toare \u015fi mincinoas\u0103, Dumnezeu \u00eei va alunga, dac\u0103 nu aduc roade vrednice de poc\u0103in\u0163\u0103. Dumnezeu mai poate s\u0103-i schimbe \u00een slujitori ai S\u0103i pe necredincio\u015fii care se pleac\u0103 \u00een fa\u0163a lemnului \u015fi pietrei f\u0103r\u0103 de via\u0163\u0103. \u00cen de\u015fert calc\u0103 peste \u00een\u0163elep\u0163ii lui Israel, ca peste lucruri necurate \u015fi nevrednice pentru cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt; dac\u0103 aceia\u015fi \u00een\u0163elep\u0163i nu se arat\u0103, prin lucr\u0103rile lor, a fi copii ai lui Avraam, \u00eentocmai ca dreptul \u015fi credinciosul Avraam. Dumnezeu va face slujitori credincio\u015fi din p\u0103g\u00e2ni, a\u015fa cum p\u0103g\u00e2nii au f\u0103cut zei din piatr\u0103. \u015ei \u00een cele din urm\u0103, \u00een\u0163elep\u0163ii lumii acesteia s\u0103 nu se groz\u0103veasc\u0103 cu cunoa\u015fterea legilor p\u0103m\u00e2nte\u015fti \u015fi a legii lui Dumnezeu, at\u00e2ta vreme c\u00e2t inimile lor sunt \u00eenv\u00e2rto\u015fate ca piatra. \u00centr-adev\u0103r, c\u00e2t timp inimile lor se afla \u00een aceast\u0103 stare, min\u0163ile lor, care sunt pline peste m\u0103sur\u0103 cu toate felurile de cuno\u015ftin\u0163e, \u00eei vor duce \u00een chip nemijlocit \u00een focul cel ve\u015fnic. Ei s-au obi\u015fnuit s\u0103 aprecieze c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area de unul singur este de mare vrednicie, neg\u00e2ndindu-se de loc la inima – fiind chiar m\u00e2ndri de \u00eenv\u00e2rto\u015farea inimilor lor. Dar Dumnezeu poate folosi inima ca punct de plecare pentru m\u00e2ntuirea omului – inima \u015fi nu min\u0163ea – a\u015fa cum a spus Domnul prin proorocul: „V\u0103 voi da inima nou\u0103 \u015fi duh nou v\u0103 voi da; voi lua din trupul vostru inim\u0103 cea de piatr\u0103 \u015fi v\u0103 voi da inima de carne” (Iezechiel 36:26). O mare de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 nu era \u00een stare s\u0103 \u00eenmoaie inimile lor. Dar Dumnezeu poate \u00eenmuia inimile celor ce se poc\u0103iesc cu adev\u0103rat. A\u015fa cum se tope\u015fte cear\u0103 de fa\u0163a focului, prin harul S\u0103u, El va lumina min\u0163ile lor cu toat\u0103 cunoa\u015fterea care le este de folos, \u00eenc\u0103lzindu-le \u015fi lumin\u00e2ndu-le inimile credincio\u015filor S\u0103i.
\nAstfel, Ioan \u00eei \u00eenva\u0163a pe „c\u0103rturarii” \u00eend\u0103r\u0103tnici ai Ierusalimului, c\u0103 ei ar trebui s\u0103 arate \u00een c\u0103r\u0163ile lor, poc\u0103in\u0163a lor cea curat\u0103. \u015ei cea mai mare lucrare pe care ar putea-o face ace\u015fti oameni m\u00e2ndri \u015fi dispre\u0163uitori fa\u0163\u0103 de al\u0163i oameni, ar fi s\u0103 se lepede de g\u00e2ndirea lor semea\u0163\u0103 \u015fi de zicerea din inima lor, c\u0103 ei sunt copiii lui Avraam.
\nDe la al\u0163ii, Ioan cere alte roade de poc\u0103in\u0163\u0103, ca de exemplu: „Cel ce are dou\u0103 haine s\u0103 dea celui ce nu are \u015fi cel ce are bucate s\u0103 fac\u0103 asemenea” (Luca 3:11). Ioan \u015ftie c\u0103 ace\u015ftia care se poc\u0103iesc sunt \u00eempresura\u0163i de obiceiuri rele: c\u0103, av\u00e2nd dou\u0103 haine, ei vor umbla dup\u0103 o a treia; c\u0103, av\u00e2nd mai mult\u0103 hran\u0103 dec\u00e2t le este de trebuin\u0163\u0103, ei nu o vor \u00eemp\u0103r\u0163i cu s\u0103racii, ci vor aduna \u015fi mai mult\u0103. De aceea, el \u00eei aduce \u00een situa\u0163ia de a deprinde obiceiuri noi: de a face milostenie, de a ajuta pe cei s\u0103raci, de a d\u0103rui \u015fi de a \u00eemp\u0103r\u0163i, pentru ca inimle lor str\u00e2mte s\u0103 se deschid\u0103 \u015fi s\u0103 simt\u0103 dragostea fr\u0103\u0163easca a omului \u015fi pe cea p\u0103rinteasc\u0103 a lui Dumnezeu, \u00een care Cel Care este mai puternic dec\u00e2t Ioan, \u00eei va trece prin botezul cu Duhul Sf\u00e2nt \u015fi cu foc.
\nIoan spune vame\u015filor despre alte roade de poc\u0103in\u0163\u0103, nimerite pentru felul lor r\u0103u de a se \u00eembog\u0103\u0163i, lu\u00e2nd de la oameni mai mult dec\u00e2t m\u0103sura pe care o cerea legea. Acest obicei s-a \u00eenfipt ad\u00e2nc \u00een inima lor, a\u015fa c\u0103 ei, prin bog\u0103\u0163iile pe care le dob\u00e2ndiser\u0103, erau la fel de m\u00e2ndri cum erau \u00een\u0163elep\u0163ii Ierusalimului de \u00een\u0163elepciunea lor; at\u00e2t unii, c\u00e2t \u015fi al\u0163ii se bizuiau pe nedreptate. Cum \u015fi-ar fi putut ar\u0103ta mai bine poc\u0103in\u0163a, dec\u00e2t lep\u0103d\u00e2ndu-se de aplec\u0103rile lor cele rele \u015fi \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd litera legii? De aceea \u00een\u0163eleptul Ioan le da leacurile potrivite pentru boala lor.
\nCe \u00eei sf\u0103tuie\u015fte Ioan pe solda\u0163i s\u0103 fac\u0103? „S\u0103 nu asupri\u0163i pe nimeni, nici s\u0103 \u00eenvinui\u0163i pe nedrept, \u015fi s\u0103 fi\u0163i mul\u0163umi\u0163i cu solda voastr\u0103” (Luca 3:14). Iar\u0103\u015fi, leacul potrivit pentru boala. Un om \u00eenarmat nu este preg\u0103tit dec\u00e2t pentru r\u0103zboi. Armele \u00eel \u00eendeamn\u0103 la aceasta. Pentru a s\u0103v\u00e2r\u015fi o fapt\u0103 de r\u0103zboi, el trebuie s\u0103 pl\u0103smuiasc\u0103 o \u00eenchipuire pentru \u00eendrept\u0103\u0163irea acesteia, at\u00e2t pentru propria sa con\u015ftiin\u0163\u0103, c\u00e2t \u015fi pentru lume: de aici, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 un om \u00eenarmat obi\u015fnuie\u015fte s\u0103 def\u0103imeze pe al\u0163ii \u015fi se pl\u00e2nge c\u0103 prime\u015fte bani pu\u0163ini. Pentru ca poc\u0103in\u0163a unui soldat s\u0103 dea road\u0103 \u00eendelungat\u0103, el trebuie s\u0103 se lepede de aplec\u0103rile sale cele rele: r\u0103zboi, def\u0103imare \u015fi nemul\u0163umire pentru leafa s\u0103.
\nTot ceea ce sf\u0103tuie\u015fte Sf\u00e2ntul Ioan pentru road\u0103 de poc\u0103in\u0163\u0103, nu este destul pentru m\u00e2ntuirea sufletului de p\u0103cat, dar este destul pentru a-i \u00eenvrednici pe oameni s\u0103 se arate \u00een fa\u0163a lui Hristos. Apoi, menirea \u00cenaintemerg\u0103torului era de a-i aten\u0163iona pe oameni, chiar \u015fi \u00eentr-o mic\u0103 m\u0103sur\u0103, ca s\u0103 se cur\u0103\u0163easc\u0103 \u015fi s\u0103 se fac\u0103 vrednici s\u0103 se arate \u00eenaintea fe\u0163ei Dumnezeie\u015fti a M\u00e2ntuitorului.
\nV\u0103z\u00e2ndu-l pe \u00eenfrico\u015f\u0103torul prooroc, c\u0103tre care se \u00eembulzea tot p\u0103m\u00e2ntul Iudeii \u015fi al Ierusalimului, \u015fi ascult\u00e2ndu-i strig\u0103tele ne\u015ftiute de \u00eendemnare \u015fi \u00eenfrico\u015fare cu securea \u015fi cu focul, oamenii \u00eel \u00eentrebau:
\n„Cine e\u015fti tu?” Nu e\u015fti tu Hristosul care trebuie s\u0103 vin\u0103?
\n„Nu sunt eu Hristosul”, a fost r\u0103spunsul lui Ioan.
\n„E\u015fti Ilie?”
\n„Nu sunt.”
\n„Dar cine e\u015fti?” (Ioan 1:20-23)
\n„Eu sunt glasul celui care strig\u0103 \u00een pustie: „Indrepta\u0163i calea Domnului!”
\n\u015ei Ioan a recunoscut \u015fi a m\u0103rturisit cu smerenie: „Cel Care vine dup\u0103 mine, Care \u00eenainte de mine a fost \u015fi C\u0103ruia eu nu sunt vrednic s\u0103-I dezleg cureaua \u00eenc\u0103l\u0163\u0103mintei” (Ioan 1:27).
\nHristos vine s\u0103-i \u00eenve\u0163e pe oameni smerenia, pe care ei o uitaser\u0103 \u015fi ascultarea, pe care ei o \u00eenc\u0103lcaser\u0103. El ne d\u0103 o pild\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 de smerenie \u015fi ascultare fa\u0163\u0103 de Tat\u0103l ceresc. \u015ei \u00cenaintemerg\u0103torul S\u0103u ne \u00eenva\u0163\u0103 prin pildele sale de smerenie \u015fi ascultare – prin smerenia \u015fi ascultarea sa, f\u0103r\u0103 de p\u0103cat fa\u0163\u0103 de Hristos.
\nOamenii care nu au smerenie ori ascultare, nu au nici un fel de \u00een\u0163elepciune ori dragoste. \u015ei cel care nu le are pe acestea nu-L are pe Dumnezeu. \u015ei cel care nu-L are pe Dumnezeu nu se are nici pe sine, ci este ca \u015fi cum nu ar exista, afl\u00e2ndu-se \u00een \u00eentuneric \u015fi \u00een umbra mor\u0163ii.
\nDac\u0103 cineva dintre noi ar spune: Hristos este o pild\u0103 prea des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 pentru mine; nu pot privi la El – atunci exist\u0103 Ioan \u00cenaintemerg\u0103torul care este, ca un om obi\u015fnuit, mai aproape de muritori. S\u0103 priveasc\u0103 la smerenia \u015fi ascultarea lui Ioan. Dar, vai, dac\u0103 un om nu vrea s\u0103 lucreze binele, el va g\u0103si mereu o pricin\u0103 pentru aceasta. Dar cel care caut\u0103 s\u0103 arunce lumin\u0103 asupra existen\u0163ei sale jalnice pe p\u0103m\u00e2nt, o va g\u0103si cu bucurie \u00een steaua lui Ioan \u00cenaintemerg\u0103torul. Acesta este un om fericit, c\u0103ci steaua aceea, \u00eentocmai ca \u015fi steaua care i-a condus pe craii de la r\u0103s\u0103rit p\u00e2n\u0103 la Betleem, \u00eel va conduce la Soarele cel mai str\u0103lucitor, Domnul nostru Iisus Hristos, care este lauda \u00eengerilor \u015fi m\u00e2ntuirea oamenilor, acum \u015fi pururea \u015fi-n vecii vecilor. De aceea Lui I se cuvine slava \u015fi \u00eenchin\u0103ciunea, dimpreun\u0103 cu Tat\u0103l \u015fi cu Duhul Sf\u00e2nt, Treimea cea deofiin\u0163\u0103 \u015fi nedesp\u0103r\u0163it\u0103, acum \u015fi pururea \u015fi-n veci vecilor. Amin.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf. Nicolae Velimirovici \u2013 Predici Evanghelia despre Ioan \u00cenaintemerg\u0103torul (Marcu 1:1-8) \u00cenceputul Evangheliei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, precum este scris \u00een proorocie: „Iat\u0103, Eu trimit \u00eengerul Meu \u00eenaintea fe\u0163ei Tale, care va preg\u0103ti calea Ta.” Glasul celui ce strig\u0103 \u00een pustie: „G\u0103ti\u0163i calea Domnului, drepte face\u0163i c\u0103r\u0103rile Lui.” Ioan boteza \u00een pustie, propov\u0103duia <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-19347","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19347","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19347"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19347\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32204,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19347\/revisions\/32204"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19347"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19347"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19347"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}