{"id":19501,"date":"2014-01-12T14:10:48","date_gmt":"2014-01-12T17:10:48","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=19501"},"modified":"2014-01-12T14:11:54","modified_gmt":"2014-01-12T17:11:54","slug":"de-niciunde-altundeva-nu-vine-stricarea-copiilor-decat-de-la-goana-pentru-cele-pamantesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/de-niciunde-altundeva-nu-vine-stricarea-copiilor-decat-de-la-goana-pentru-cele-pamantesti\/","title":{"rendered":"De niciunde altundeva nu vine stricarea copiilor, dec\u00e2t de la goana pentru cele p\u0103m\u00e2nte\u015fti"},"content":{"rendered":"

\"rugaciune<\/a>Societatea nu sufer\u0103 din lips\u0103 de afaceri\u015fti abili, nu sufer\u0103 din lips\u0103 de oameni \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i sau cultiva\u0163i, ci sufer\u0103 din lips\u0103 de oameni virtuo\u015fi. Sufer\u0103 pentru c\u0103 a fost n\u0103p\u0103dit\u0103 de oameni necinsti\u0163i, care pentru a-\u015fi \u00eenmul\u0163i bog\u0103\u0163iile \u015fi pentru a-\u015fi asigura bunul trai nu se dau \u00eenapoi de la nimic. Sufer\u0103 pentru c\u0103 cei \u00eenseta\u0163i de putere, \u00een \u00eencercarea lor de a urca pe scara social\u0103, r\u0103v\u0103\u015fesc totul \u00een cale. Sufer\u0103 pentru c\u0103 dob\u00e2ndirea de case luxoase \u015fi de confort a devenit unicul \u0163el \u00een via\u0163\u0103. De aici vine nenorocirea societ\u0103\u0163ii, ace\u015ftia sunt cei ce distrug convie\u0163uirea pa\u015fnic\u0103 \u00een societate, iar nu cei ce tr\u0103iesc \u00een virtute \u015fi sfin\u0163enie.
\n\u00centre cei mai mari pedagogi ai tuturor veacurilor se afl\u0103 Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur, fiul \u015fi rodul cet\u0103\u0163ii Antiohiei, cel prin care s-a sl\u0103vit tronul patriarhal al capitalei Bizan\u0163ului. Acest lucru este adeverit nu doar de recunoa\u015fterea sa ca pedagog de c\u0103tre cercet\u0103torii speciali\u015fti \u00een via\u0163a \u015fi opera lui, ci \u015fi de faptul c\u0103, \u00een spa\u0163iul Ortodoxiei, numele lui este legat de cel al educa\u0163iei. El este unul dintre cei Trei Ierarhi, pe care la 30 ianuarie \u00eei s\u0103rb\u0103torim \u00een \u015fcolile noastre ca ocrotitori ai \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, ca modele de pedagogi \u015fi de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, ca purt\u0103tori \u015fi exponen\u0163i ai a\u015fa-numitului ideal cre\u015ftin de educa\u0163ie.<\/p>\n

Cre\u015fterea copiilor atunci \u015fi acum. Cele trei iubiri<\/strong><\/em><\/p>\n

Ca s\u0103 ne \u00eencredin\u0163\u0103m \u00eens\u0103 de actualitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor pedagogice ale acestei opere hrisostomice, trebuie s\u0103 ne oprim pu\u0163in asupra atmosferei duhovnice\u015fti din acea perioad\u0103, asupra atmosferei duhovnice\u015fti din Antiohia, despre care vorbe\u015fte Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur. Adic\u0103, s\u0103 vedem cu ce idealuri \u00ee\u015fi \u00eenzestra \u00een acea vreme Antiohia tinerii. Dac\u0103 aceast\u0103 \u00eenzestrare este asem\u0103n\u0103toare cu cea pe care noi o d\u0103m ast\u0103zi tinerilor, atunci judecata f\u0103cut\u0103 de Sf\u00e2ntul P\u0103rinte se aplic\u0103 \u015fi vremii noastre, se aplic\u0103 \u015fi lucr\u0103rii noastre pedagogice ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori sau p\u0103rin\u0163i. Elementele necesare pentru cunoa\u015fterea acestei atmosfere le vom lua at\u00e2t din opera pe care o prezent\u0103m, c\u00e2t \u015fi din alte opere ale sf\u00e2ntului.
\nNep\u0103sarea fa\u0163\u0103 de formarea duhovniceasc\u0103 a tinerilor, fa\u0163\u0103 de des\u0103v\u00e2r\u015firea lor moral\u0103, era cea dint\u00e2i caracteristic\u0103 a atitudinii p\u0103rin\u0163ilor. Planurile lor pentru viitorul copiilor se m\u0103rgineau doar la a reu\u015fi \u00een via\u0163\u0103 din punct de vedere profesional, la a tr\u0103i \u00een bun\u0103stare. \u0162elurile lor erau unele practice, materialiste \u015fi individualiste. Pentru a le atinge, p\u0103rin\u0163ii se \u00eengrijeau s\u0103 asigure copiilor toate \u00eenlesnirile materiale; nu precupe\u0163eau nici o cheltuial\u0103, nici un efort sau jertf\u0103 pentru a g\u0103si \u015fcolile potrivite \u015fi cei mai buni profesori, astfel \u00eenc\u00e2t copiii s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 toate mijloacele care s\u0103-i ajute \u00een via\u0163a lumeasc\u0103 \u015fi \u00een cariera lor. Obsesia dob\u00e2ndirii bunurilor materiale era cel mai puternic stimul \u00een \u00eengrijirea copiilor. Tinerii erau trata\u0163i \u00een mod unilateral, de parc\u0103 ar fost doar ni\u015fte fiin\u0163e trupe\u015fti, de parc\u0103 nu ar fi avut un suflet care s\u0103 aib\u0103 \u015fi el nevoie de \u00eengrijire. \u00cen aceast\u0103 atmosfer\u0103, a\u015fadar, de goan\u0103 pentru bog\u0103\u0163ie \u015fi pentru slava lumeasc\u0103, cre\u015fteau \u015fi se dezvoltau copiii.
\nC\u00e2nd auzi pe p\u0103rin\u0163i c\u0103-\u015fi sf\u0103tuiesc copiii s\u0103 \u00eenve\u0163e carte, spune Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur, argumenta\u0163ia lor este urm\u0103toarea: Cutare, de\u015fi se tr\u0103gea dintr-o familie s\u0103rac\u0103 \u015fi ne\u00eensemnat\u0103, cu \u015fcoala pe care a f\u0103cut-o a reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 mare \u015fi faimos, s\u0103 ocupe func\u0163ii importante, s\u0103 devin\u0103 bogat, s\u0103 se \u00eensoare cu o femeie bogat\u0103, s\u0103 zideasc\u0103 o cas\u0103 frumoas\u0103. Altul, iar\u0103\u015fi, cu limbile pe care le-a \u00eenv\u0103\u0163at, a ocupat o func\u0163ie \u00eenalt\u0103 la palat \u015fi el e cel care r\u00e2nduie\u015fte toate treburile. Cei mai mul\u0163i \u00eei dau ca pild\u0103 pe oamenii realiza\u0163i \u00een via\u0163\u0103, \u201epe cei str\u0103luci\u0163i \u015fi renumi\u0163i pe p\u0103m\u00e2nt\u201d. Astfel, p\u0103rin\u0163ii \u00een\u015fi\u015fi introduc \u00een sufletele u\u015for modelabile \u015fi receptive ale tinerilor dou\u0103 mari rele, dou\u0103 iubiri tiranice: iubirea banilor, a bog\u0103\u0163iei, \u015fi iubirea slavei lume\u015fti, a \u201eascensiunii sociale\u201d, cum am numi-o ast\u0103zi. \u00cens\u0103 \u00een felul acesta tinerii sunt strica\u0163i, devenind materiali\u015fti \u015fi plini de slav\u0103 de\u015fart\u0103. Stricarea tinerilor, arat\u0103 marele pedagog, se datoreaz\u0103 exclusiv goanei dup\u0103 bunurile p\u0103m\u00e2nte\u015fti: \u201eDe niciunde altundeva nu vine stricarea copiilor, dec\u00e2t de la goana pentru cele p\u0103m\u00e2nte\u015fti.\u201d
\nTo\u0163i p\u0103rin\u0163ii se \u00eengrijeau, spune sf\u00e2ntul, s\u0103 asigure copiilor bog\u0103\u0163ie, \u00eembr\u0103c\u0103minte, slujitori, p\u0103m\u00e2nturi. Singurul lucru pentru care nu se \u00eengrijeau era cultivarea lor sufleteasc\u0103, anume ca tinerii s\u0103 devin\u0103 virtuo\u015fi \u015fi evlavio\u015fi. Ba chiar dimpotriv\u0103, virtu\u0163ile le socoteau defecte \u015fi sl\u0103biciuni. Domnea o des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 inversare a valorilor. Viciile erau numite virtu\u0163i, iar virtu\u0163ile \u2013 vicii. Iubirea de slav\u0103 se numea m\u0103rinimie sufleteasc\u0103, \u00eembog\u0103\u0163irea \u2013 libertate; obr\u0103znicia se numea curaj, nedreptatea \u2013 b\u0103rb\u0103\u0163ie. Dimpotriv\u0103, \u00eentreaga-\u00een\u0163elepciune era socotit\u0103 b\u0103d\u0103r\u0103nie, \u00eeng\u0103duin\u0163a \u2013 la\u015fitate, dreptatea \u2013 lips\u0103 de b\u0103rb\u0103\u0163ie, r\u0103bdarea \u2013 sl\u0103biciune \u015fi smerenia \u2013 slug\u0103rnicie.
\nNu mai exista nimic limpede \u015fi statornic \u00een aceast\u0103 confuzie duhovniceasc\u0103. Nu puteau s\u0103 \u00eendrepte [situa\u0163ia] nici tribunalele, nici legile, nici \u015fcolile. Pe judec\u0103tori \u00eei cump\u0103rau cei boga\u0163i, iar \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii erau interesa\u0163i doar de salarii.
\n\u201eNu sunt de nici un folos tribunalele, nici legile, nici pedagogii, nici p\u0103rin\u0163ii, nici \u00eenso\u0163itorii \u015fi nici dasc\u0103lii copiilor: cei dint\u00e2i sunt corup\u0163i prin bani, iar ceilal\u0163i se g\u00e2ndesc doar la cum s\u0103-\u015fi primeasc\u0103 leafa\u201d
\nCei ce se nelini\u015fteau pentru aceast\u0103 situa\u0163ie, fie erau am\u0103gi\u0163i cu cuvinte lini\u015ftitoare, fie nu vorbeau pentru c\u0103 se temeau de puterea celor vicio\u015fi.
\nDec\u0103derea moral\u0103 \u015fi tulbur\u0103rile sociale se datoreaz\u0103, dup\u0103 Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur, \u00eengrijirii gre\u015fite a copiilor \u015fi neglij\u0103rii cultiv\u0103rii lor suflete\u015fti: \u201eDe aici vine d\u0103r\u00e2marea \u00eentregii lumi, de la faptul c\u0103 nu ne \u00eengrijim de copiii no\u015ftri: de averile lor ne \u00eengrijim, dar sufletul lor \u00eel trecem cu vederea.\u201d.
\nDe aceea, sf\u00e2ntul nu \u015fov\u0103ie s\u0103 numeasc\u0103 uciga\u015f\u0103 aceast\u0103 nep\u0103sare a p\u0103rin\u0163ilor fa\u0163\u0103 de cultivarea virtu\u0163ilor \u015fi a sufletului copiilor: sunt uciga\u015fi de prunci, \u00ee\u015fi omoar\u0103 proprii copii cei ce \u00eei deprind cu patimi tiranice, cu vicii care omoar\u0103 \u015fi chinuiesc zilnic sufletul lor.
\nSocietatea nu sufer\u0103 din lips\u0103 de afaceri\u015fti abili, nu sufer\u0103 din lips\u0103 de oameni \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i sau cultiva\u0163i, ci sufer\u0103 din lips\u0103 de oameni virtuo\u015fi. Sufer\u0103 pentru c\u0103 a fost n\u0103p\u0103dit\u0103 de oameni necinsti\u0163i, care pentru a-\u015fi \u00eenmul\u0163i bog\u0103\u0163iile \u015fi pentru a-\u015fi asigura bunul trai nu se dau \u00eenapoi de la nimic. Sufer\u0103 pentru c\u0103 cei \u00eenseta\u0163i de putere, \u00een \u00eencercarea lor de a urca pe scara social\u0103, r\u0103v\u0103\u015fesc totul \u00een cale. Sufer\u0103 pentru c\u0103 dob\u00e2ndirea de case luxoase \u015fi de confort a devenit unicul \u0163el \u00een via\u0163\u0103. De aici vine nenorocirea societ\u0103\u0163ii, ace\u015ftia sunt cei ce distrug convie\u0163uirea pa\u015fnic\u0103 \u00een societate, iar nu cei ce tr\u0103iesc \u00een virtute \u015fi sfin\u0163enie.
\n\u201eAceasta e ceea ce stric\u0103 totul, anume c\u0103 lucrul cel cu adev\u0103rat de trebuin\u0163\u0103, cel care men\u0163ine via\u0163a noastr\u0103, este socotit de prisos \u015fi secundar.\u201d
\nIar lucrul de care societatea are cu adev\u0103rat trebuin\u0163\u0103 \u015fi care o men\u0163ine \u00een armonie este tocmai virtutea, cultivarea sufleteasc\u0103.
\n\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu aceste dou\u0103 patimi, o alta \u2013 tot la fel de chinuitoare \u015fi primejdioas\u0103, sau poate chiar mai primejdioas\u0103 pentru \u00eenfl\u0103c\u0103rata tinere\u0163e \u2013 domina atmosfera \u00een care cre\u015fteau tinerii. Libertinajul sexual, cum am spune ast\u0103zi, adic\u0103 st\u00e2rnirea \u015fi satisfacerea poftei trupe\u015fti, iubirea trupului. Sf\u00e2ntul P\u0103rinte \u015fov\u0103ie s\u0103 vorbeasc\u0103 despre aceast\u0103 tem\u0103, despre acest domeniu sacru al leg\u0103turilor dintre oameni, care ajunsese \u00eens\u0103 cel mai murdar; at\u00e2t de murdar, \u00eenc\u00e2t erau la mod\u0103 \u015fi nu st\u00e2rneau \u00eempotriviri nici m\u0103car leg\u0103turile trupe\u015fti dintre persoanele de acela\u015fi sex. \u00ce\u015fi dep\u0103\u015fe\u015fte \u00eens\u0103 \u015fov\u0103ielile \u015fi ru\u015finea, pentru a mustra \u015fi a \u00eenfiera nep\u0103sarea tuturor celor r\u0103spunz\u0103tori cu educa\u0163ia fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 r\u0103sturnare nu numai a legilor morale, ci \u015fi a celor fire\u015fti. \u015ei este uimit el \u00eensu\u015fi \u2013 exprim\u00e2nd de asemenea uimirea multora \u2013 cum de rabd\u0103 Dumnezeu at\u00e2t de mult \u015fi \u00eeng\u0103duie aceast\u0103 \u00eendobitocire a omului, cum de nu trimite foc ca s\u0103 ard\u0103 cetatea Antiohiei, dup\u0103 cum f\u0103cuse alt\u0103dat\u0103 cu Sodoma \u015fi Gomora.
\nO mare r\u0103spundere pentru destr\u0103b\u0103larea moral\u0103 sf\u00e2ntul o atribuie teatrului, ale c\u0103rui piese aveau mai ales subiecte obscene, curvii \u015fi adultere: \u201eAcolo iau na\u015ftere adulterele, acolo se pune la cale stricarea c\u0103sniciilor, acolo sunt femei ce-\u015fi v\u00e2nd trupul, b\u0103rba\u0163i care se prostitueaz\u0103, tineri destr\u0103b\u0103l\u00e2ndu-se; toate sunt pline de f\u0103r\u0103delege, toate pline de m\u0103sc\u0103ri, toate pline de ru\u015fine\u201d, remarc\u0103 el, cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt.
\nAceste trei iubiri, a\u015fadar, a banilor, a slavei \u015fi a trupului, domneau \u00een atmosfera duhovniceasc\u0103 a vremii Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur \u015fi ele determinau \u015fi principiile dup\u0103 care se orienta educarea tinerilor. Aceste aspecte le ia \u00een considerare Sf\u00e2ntul P\u0103rinte \u00een scrierea sa, \u201eDespre slava de\u015fart\u0103 \u015fi cre\u015fterea copiilor\u201d, \u00een care d\u0103 \u015fi \u00eendrum\u0103ri pentru un mers corect al educa\u0163iei.<\/p>\n

Mediul social. Slava de\u015fart\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen prima parte a lucr\u0103rii, cea despre slava de\u015fart\u0103, sf\u00e2ntul arat\u0103 c\u0103 educa\u0163ia tinerilor este influen\u0163at\u0103 \u00een mod hot\u0103r\u00e2tor de concep\u0163ia de via\u0163\u0103 predominant\u0103, de felul de a tr\u0103i \u015fi a g\u00e2ndi al membrilor grupului \u00een care se dezvolt\u0103 t\u00e2n\u0103rul. \u00cen acest mediu al vie\u0163ii de grup t\u00e2n\u0103rul respir\u0103 \u015fi se dezvolt\u0103 \u015fi, \u00een chip inevitabil, acest mediu \u00eei determin\u0103 calitatea moral\u0103 \u015fi personalitatea duhovniceasc\u0103. \u015ei faptul c\u0103 acest mediu este nes\u0103n\u0103tos, spune Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur, se datore\u015fte slavei de\u015farte, \u00een\u0163elegerii gre\u015fite a demnit\u0103\u0163ii \u015fi, legat de aceasta, \u00eenclina\u0163iei de a face parad\u0103 cu bog\u0103\u0163ia, cu \u00eembr\u0103c\u0103mintea, cu casele, cu mobila\u2026
\nSe refer\u0103 mai \u00eent\u00e2i la obiceiul care se r\u0103sp\u00e2ndise printre cei boga\u0163i, de a face parad\u0103 cu posibilit\u0103\u0163ile lor economice prin finan\u0163area de spectacole de teatru \u015fi prin organizarea de \u00eentreceri la hipodrom. Ceea ce \u00eei \u00eendemna la aceasta erau aplauzele, ova\u0163iile poporului \u015fi slava. Aceast\u0103 concuren\u0163\u0103 de a \u00ee\u015fi etala puterea economic\u0103 ajunsese la un a\u015fa grad, \u00eenc\u00e2t unii, numai \u015fi numai pentru a nu-\u015fi pierde faima, ajungeau la s\u0103r\u0103cie \u015fi mizerie, \u00eempr\u0103\u015ftiindu-\u015fi cu nes\u0103buin\u0163\u0103 banii \u00een astfel de manifest\u0103ri, \u00een timp ce exista mul\u0163ime de oameni care mureau de foame.
\n\u00cens\u0103 aceast\u0103 \u00eenclina\u0163ie de a face parad\u0103 nu era doar o tr\u0103s\u0103tur\u0103 a c\u00e2torva boga\u0163i: ea cuprinsese toate p\u0103turile societ\u0103\u0163ii. P\u00e2n\u0103 \u015fi cei s\u0103raci se \u00eengrijeau s\u0103 cumpere cele mai bune haine, cele mai bune mobile \u015fi unelte, pentru a ie\u015fi \u00een eviden\u0163\u0103. Angajau p\u00e2n\u0103 \u015fi slujitori \u00een cas\u0103, deoarece socoteau c\u0103 faptul de a se sluji singuri le mic\u015fora statutul social.
\nMul\u0163i, de\u015fi mureau de foame, nu se \u00eengrijeau de \u00eentre\u0163inerea lor, ci doar de demnitatea social\u0103 \u015fi de a ar\u0103ta c\u0103 sunt cineva, c\u0103 sunt \u00eenst\u0103ri\u0163i. Tipul omului ideal, realizat \u00een via\u0163\u0103 \u015fi vrednic de uimire, nu era omul virtuos \u015fi cump\u0103tat, ci cel bogat \u015fi aranjat economic.
\nSf. Ioan Gur\u0103 de Aur este indignat de aceast\u0103 situa\u0163ie: toate acestea, spune el, sunt lucruri exterioare \u015fi nu au nici o leg\u0103tur\u0103 cu omul l\u0103untric, nu-l definesc pe om. Omul ideal se m\u0103soar\u0103 dup\u0103 virtutea sa. Virtutea d\u0103 demnitate, cinste \u015fi slav\u0103: \u201eaceasta este adev\u0103rata vaz\u0103, aceasta este adev\u0103rata slav\u0103, aceasta este adev\u0103rata cinste.\u201d
\n\u015ei \u00een acest punct, f\u0103c\u00e2nd astfel leg\u0103tur\u0103 \u00eentre slava de\u015fart\u0103 \u015fi cre\u015fterea copiilor, sf\u00e2ntul arat\u0103 c\u0103 pricina tuturor relelor este faptul c\u0103 tinerii cresc \u00een aceast\u0103 atmosfer\u0103 nes\u0103n\u0103toas\u0103 \u015fi sunt \u00eenr\u00e2uri\u0163i de ea.
\nDe \u00eendat\u0103 ce se na\u015fte copilul, p\u0103rin\u0163ii fac totul nu pentru a g\u0103si modul corespunz\u0103tor de a-l educa, ci pentru a-l \u00eempodobi, pentru a-l \u00eembr\u0103ca \u015fi pentru a-i cump\u0103ra tot felul de bijuterii de aur. Nu se \u00eengrijesc s\u0103 scoat\u0103 din sufletul copilului aceast\u0103 patim\u0103, ci ei \u00een\u015fi\u015fi introduc de la bun \u00eenceput dragostea de bani \u015fi grija pentru lucruri f\u0103r\u0103 rost. Iar v\u00e2rsta copil\u0103riei, v\u00e2rsta cea dint\u00e2i, este anume timpul cel mai potrivit pentru a se s\u0103di fie virtutea, fie viciul. De aceea, r\u0103spunderea p\u0103rin\u0163ilor este uria\u015f\u0103 dac\u0103 nu se \u00eengrijesc de educarea corect\u0103 \u015fi la timp a copiilor lor.<\/p>\n

Educa\u0163ia la timp<\/em><\/strong><\/p>\n

Sufletele copiilor, spune sf\u00e2ntul, sunt moi \u015fi fragede; dac\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile bune sunt \u00eentip\u0103rite asupra lor \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, nimeni nu o s\u0103 le mai poat\u0103 \u015fterge, deoarece cu timpul ele se \u00eent\u0103resc ca o pecete, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu ceara. Un lucru moale ia orice contur, deoarece \u00eenc\u0103 nu a c\u0103p\u0103tat o form\u0103 a sa statornic\u0103. Sufletele copiilor mai seam\u0103n\u0103 \u015fi cu ni\u015fte plan\u015fe de pictur\u0103 sau cu un material pentru sculptat. Este nevoie de mult\u0103 aten\u0163ie \u015fi s\u00e2rguin\u0163\u0103 din partea pictorilor pentru a realiza un tablou frumos. Sculptorii, de asemenea, \u00eendep\u0103rteaz\u0103 cu mult\u0103 r\u0103bdare ceea ce prisose\u015fte \u015fi adaug\u0103 ceea ce este necesar, pentru a ob\u0163ine opera pe care o doresc. Nu exist\u0103 un material mai minunat pentru a crea o oper\u0103 de art\u0103 dec\u00e2t sufletele copiilor; tot ce trebuie e ca aceasta s\u0103 se fac\u0103 la timp. Astfel, p\u0103rin\u0163ii f\u0103uresc ni\u015fte icoane \u00eensufle\u0163ite ale lui Dumnezeu, ni\u015fte statui vii.
\n\u00cen continuare, Sf. Ioan aseam\u0103n\u0103 sufletul copilului cu o cetate nou\u0103, iar pe p\u0103rinte cu \u00eemp\u0103ratul acestei cet\u0103\u0163i. El are datoria de a a\u015feza legi \u015fi de a o organiza \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu fie distrus\u0103 de lucrarea puterilor r\u0103uf\u0103c\u0103toare sau anarhiste. Felurite tendin\u0163e, \u00eenclina\u0163ii \u015fi puteri \u2013 bune \u015fi rele \u2013 se lupt\u0103 pentru a c\u00e2\u015ftiga un loc \u015fi pentru a-\u015fi \u00eent\u0103ri st\u0103p\u00e2nirea asupra sufletului copilului. \u00cen aceast\u0103 nou\u0103 cetate, p\u0103rin\u0163ii sunt cei ce pun legile; iar aceast\u0103 munc\u0103 este u\u015foar\u0103 la v\u00e2rsta copil\u0103riei deoarece, lipsi\u0163i de experien\u0163\u0103 \u015fi ascult\u0103tori cum sunt copiii, se modeleaz\u0103 u\u015for. Dup\u0103 ce cresc, aceast\u0103 munc\u0103 de zidire a casei sufletului lor devine mult mai anevoioas\u0103.<\/p>\n

Selec\u0163ia influen\u0163elor \u00een educa\u0163ie. Asprimea<\/em><\/strong><\/p>\n

Pentru a reu\u015fi \u00een formarea sufletului copilului, este nevoie mai ales de o atent\u0103 supraveghere a ceea ce intr\u0103 \u00een el, a influen\u0163elor oferite. A\u015fadar, selec\u0163ia influen\u0163elor are o \u00eensemn\u0103tate hot\u0103r\u00e2toare. \u00cen chip plastic, Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur prezint\u0103 aceast\u0103 supraveghere \u00een felul urm\u0103tor: zidul cet\u0103\u0163ii suflete\u015fti a copilului este trupul, iar cele cinci sim\u0163uri sunt por\u0163ile. Prin sim\u0163uri p\u0103trund \u00een\u0103untru toate impresiile \u015fi to\u0163i stimulii din lumea de afar\u0103. Dac\u0103 l\u0103s\u0103m ca prin aceste por\u0163i s\u0103 intre necontrolate orice fel de impresii, cetatea va fi cu siguran\u0163\u0103 cucerit\u0103 sau d\u0103r\u00e2mat\u0103, deoarece puterea de rezisten\u0163\u0103 a copilului este mic\u0103.
\n\u00cen continuare, restul scrierii arat\u0103 cum trebuie supravegheat fiecare sim\u0163 \u00een parte, ce trebuie s\u0103 vad\u0103, s\u0103 aud\u0103, s\u0103 vorbeasc\u0103, s\u0103 guste sau s\u0103 ating\u0103 copilul. \u00cens\u0103 deoarece prezentarea tuturor acestor recomand\u0103ri ar ocupa mult spa\u0163iu, ne vom referi doar la c\u00e2teva dintre ele.
\nAsprimea este un factor esen\u0163ial \u00een reu\u015fita muncii pedagogice. Ea trebuie s\u0103 fie \u00eens\u0103 m\u0103surat\u0103 \u015fi consecvent\u0103, ca s\u0103 nu ajung\u0103 nici la brutalitate, dar nici s\u0103 lase impresia c\u0103 ar fi doar de form\u0103. De pild\u0103, b\u0103taia continu\u0103 nu este un mijloc corect de aplicare a pedepselor: copilul se obi\u015fnuie\u015fte cu ea \u015fi nu se \u00eendreapt\u0103. Folosirea amenin\u0163\u0103rii, care din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd s\u0103 fie pus\u0103 \u015fi \u00een practic\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t copilul s\u0103 se team\u0103 de pedeaps\u0103 \u015fi s\u0103 nu cread\u0103 c\u0103 sunt doar vorbe, este cel mai indicat mod de a aplica pedepsele. Severitatea continu\u0103 nu este \u00eeng\u0103duit\u0103, deoarece din fire omul are nevoie de destindere \u015fi bl\u00e2nde\u0163e.
\n\u201eC\u00e2nd vei vedea c\u0103 teama are bune rezultate, fii \u00eeng\u0103duitor: c\u0103 are nevoie \u015fi de bl\u00e2nde\u0163e firea noastr\u0103.\u201d
\nMai ales, sf\u00e2ntul st\u0103ruie asupra grijii ce trebuie ar\u0103tate fa\u0163\u0103 de ceea ce aude \u015fi vede copilul. Iar ceea ce spune el \u00een acest sens este cu at\u00e2t mai valabil pentru cre\u015fterea tinerilor de azi, c\u00e2nd mijloacele de informare \u015fi comunicare \u00een mas\u0103 (c\u0103r\u0163i, radio, televizoare, internet, etc.) asediaz\u0103 de-a dreptul auzul \u015fi v\u0103zul tinerilor. Astfel, aceste sim\u0163uri devin ni\u015fte por\u0163i prin care intr\u0103 \u00een lumea l\u0103untric\u0103 a tinerilor, f\u0103r\u0103 absolut nici un control, material de foarte slab\u0103 calitate sau chiar primejdios din punct de vedere moral.
\nDup\u0103 cum plantele, arat\u0103 sf\u00e2ntul, au nevoie de mai mult\u0103 \u00eengrijire atunci c\u00e2nd sunt firave \u015fi fragede, tot la fel \u015fi copiii. Trebuie s\u0103 fim aten\u0163i cu anturajul lor, ca s\u0103 putem verifica ce se vorbe\u015fte \u00een acest anturaj \u015fi ce \u00eenva\u0163\u0103 copilul. Nu trebuie s\u0103 \u00eeng\u0103duim oricui s\u0103 devin\u0103 un ziditor al lumii suflete\u015fti a copilului nostru. Trebuie evitate \u015fi povestirile de\u015farte \u015fi f\u0103r\u0103 rost, ca de pild\u0103: \u201eCutare s-a \u00eendr\u0103gostit de cutare; prin\u0163ul \u015fi prin\u0163esa au f\u0103cut asta \u015fi asta\u2026\u201d Exist\u0103 \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 istorisiri \u00eenc\u00e2nt\u0103toare, care, dac\u0103 sunt rostite \u00een chip potrivit, vor \u0163ine aprins \u015fi interesul copilului \u015fi \u00eel vor \u015fi \u00eenv\u0103\u0163a virtutea. Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur \u00eensu\u015fi d\u0103 exemple de rostire corect\u0103 a unor astfel de istorisiri.<\/p>\n

Educa\u0163ia sexual\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n

Prezint\u0103 interes \u015fi ceea ce spune sf\u00e2ntul despre educa\u0163ia sexual\u0103 a tinerilor. Bine\u00een\u0163eles, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura sa este \u00een contradic\u0163ie cu ceea ce promoveaz\u0103 azi concep\u0163ia general\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi pedagogia libertin\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de orice fr\u00e2u. Pofta trupeasc\u0103 \u00eel asalteaz\u0103 cu putere pe om \u00eencep\u00e2nd cam cu cel de-al 15-lea an al vie\u0163ii, iar st\u0103p\u00e2nirea ei este foarte dificil\u0103. Sf\u00e2ntul \u00eendeamn\u0103 s\u0103 se evite priveli\u015ftile \u015fi vorbele necuviincioase, care st\u00e2rnesc pofta. Pentru a contrabalansa aceste distrac\u0163ii pierz\u0103toare, el recomand\u0103 \u00eendreptarea interesului tinerilor spre alte preocup\u0103ri: excursii, vizitarea ora\u015felor \u015fi a muzeelor, leg\u0103tura cu oameni duhovnice\u015fti \u015fi sfin\u0163i\u2026
\n\u00cen vremea noastr\u0103, situa\u0163ia e deja sc\u0103pat\u0103 de sub orice control. Nu ajunge ploaia de senza\u0163ii \u015fi excita\u0163ii primite de copii datorit\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rii necuviincioase \u015fi goliciunii provocatoare a femeilor \u015fi a b\u0103rba\u0163ilor \u2013 care tinde s\u0103 devin\u0103 norm\u0103 \u2013, c\u00e2t \u015fi datorit\u0103 isteriei pornografice, promovat\u0103 mai ales prin canalele de televiziune \u015fi prin internet; \u00een\u0163elep\u0163ii pedagogi ai vremurilor noastre \u2013 \u00een fapt, distrug\u0103tori ai tineretului! \u2013 pl\u0103nuiesc s\u0103 introduc\u0103 \u00een \u015fcoli predarea orelor de \u201eeduca\u0163ie sexual\u0103\u201d . \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, \u00een\u0163eleapta tradi\u0163ie pedagogic\u0103 a P\u0103rin\u0163ilor \u00eencearc\u0103 s\u0103 controleze excita\u0163iile \u015fi senza\u0163iile, pentru ca tinerii, pe de o parte, s\u0103 se ocupe pe c\u00e2t posibil lini\u015fti\u0163i \u015fi nest\u00e2njeni\u0163i cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura \u015fi educa\u0163ia, iar pe de alta s\u0103 guste bucuriile leg\u0103turii trupe\u015fti \u00een cadrul binecuv\u00e2ntat al c\u0103s\u0103toriei, care astfel r\u0103m\u00e2ne \u015fi din punct de vedere firesc un izvor de bucurie \u015fi fericire. Needuca\u0163ii educatori de ast\u0103zi nu-i las\u0103 \u00een pace pe tineri nici m\u0103car \u00een \u015fcoli, unde ispitele \u015fi excita\u0163iile ar fi trebuit \u00eenl\u0103turate, pentru ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul s\u0103 constituie o sc\u0103pare nobil\u0103 [din astfel de ispite] \u015fi un loc potrivit pentru studiu \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103. C\u00e2\u0163i dintre profesori sunt persoane morale \u015fi cultivate duhovnice\u015fte, care s\u0103 se angajeze cu seriozitate \u015fi responsabilitate la sarcina pred\u0103rii educa\u0163iei sexuale? \u015ei c\u00e2\u0163i dintre p\u0103rin\u0163i ar accepta cu pl\u0103cere ca acest domeniu prin excelen\u0163\u0103 sacru \u015fi personal al copiilor lor s\u0103 fie stricat \u015fi siluit de vorbele \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura ori\u015fic\u0103rui profesor, care poate s\u0103 aib\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 propriile experien\u0163e \u015fi p\u0103reri, poate chiar perverse? \u015ei ce va r\u0103m\u00e2ne s\u0103 \u00eenve\u0163e \u015fi s\u0103 guste tinerii \u00een cadrul c\u0103s\u0103toriei, dac\u0103 le \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi le gust\u0103 pe toate \u00een afara ei? Tocmai de aceea \u015fi-au pierdut c\u0103s\u0103toria \u015fi familia orice atrac\u0163ie \u015fi farmec \u00een zilele noastre, de vreme ce aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 sacr\u0103, unic\u0103 \u015fi personal\u0103 dintre un b\u0103rbat \u015fi o femeie a ajuns s\u0103 fie \u00een cele din urm\u0103 doar una din multele leg\u0103turi [trupe\u015fti] pe care le-au avut mai \u00eenainte cei doi; ba a ajuns chiar \u00eentr-o situa\u0163ie mai proast\u0103, deoarece este legat\u0103 de problemele traiului \u00een comun \u015fi de feluritele obliga\u0163ii ale vie\u0163ii de familie.
\nNu e nevoie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u00een cele legate de c\u0103s\u0103torie. Firea \u00eens\u0103\u015fi \u00ee\u015fi este un \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor suficient sie\u015fi. La fel cum nu avem nevoie s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m cum s\u0103 m\u00e2nc\u0103m, s\u0103 bem sau s\u0103 dormim. Tot ce este \u00een plus, este de la vr\u0103jma\u015ful. Genera\u0163ii \u015fi genera\u0163ii de oameni au f\u0103cut c\u0103s\u0103torii \u015fi familii \u2013 \u015fi \u00eenc\u0103 fericite \u015fi statornice \u2013 f\u0103r\u0103 educa\u0163ie sexual\u0103. Aceasta nu e nimic altceva dec\u00e2t \u00eenc\u0103 o lovitur\u0103 dat\u0103 la temelia educa\u0163iei \u015fi a familiei.
\n\u00cen fine, Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur socote\u015fte c\u0103s\u0103toria la o v\u00e2rst\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 drept unul din cele mai potrivite mijloace nu doar pentru \u00eenfruntarea problemei poftei sexuale, ci \u015fi pentru reu\u015fita \u00een c\u0103s\u0103torie.<\/p>\n

Concluzie<\/em><\/strong><\/p>\n

Spicuirea acestor pu\u0163ine \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi din scrierea pedagogic\u0103 a Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur, care con\u0163ine \u015fi alte sfaturi la fel de \u00eensemnate \u015fi folositoare, arat\u0103 marea sensibilitate a Sf\u00e2ntului P\u0103rinte \u00een privin\u0163a cre\u015fterii copiilor \u015fi ad\u00e2nca lui cunoa\u015ftere a problemelor legate de ea. Influen\u0163a mediului, nevoia ca educa\u0163ia s\u0103 se fac\u0103 la timp, modul de a aplica pedepsele, alegerea lucrurilor pe care t\u00e2n\u0103rul le poate vedea \u015fi auzi, aten\u0163ia fa\u0163\u0103 de educa\u0163ia sexual\u0103, toate sunt teme care \u00eei preocup\u0103 \u015fi \u00eei nelini\u015ftesc \u015fi pe p\u0103rin\u0163ii \u015fi pedagogii zilelor noastre. Sfaturile luminatului pedagog ne sunt folositoare tuturor.<\/p>\n

Pr. Theodor Zisis<\/em><\/strong>
\nTraducere Ierod. Grigorie Benea
\npreluat www.tabor-revista.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Societatea nu sufer\u0103 din lips\u0103 de afaceri\u015fti abili, nu sufer\u0103 din lips\u0103 de oameni \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i sau cultiva\u0163i, ci sufer\u0103 din lips\u0103 de oameni virtuo\u015fi. Sufer\u0103 pentru c\u0103 a fost n\u0103p\u0103dit\u0103 de oameni necinsti\u0163i, care pentru a-\u015fi \u00eenmul\u0163i bog\u0103\u0163iile \u015fi pentru a-\u015fi asigura bunul trai nu se dau \u00eenapoi de la nimic. Sufer\u0103 pentru c\u0103 cei <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[559],"tags":[],"class_list":["post-19501","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cugetari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19501","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19501"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19501\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19501"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19501"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19501"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}