{"id":19552,"date":"2025-01-18T14:35:04","date_gmt":"2025-01-18T17:35:04","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=19552"},"modified":"2025-01-18T14:59:03","modified_gmt":"2025-01-18T17:59:03","slug":"viata-sfantului-marturisitor-marcu-eugenicul-episcopul-efesului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/viata-sfantului-marturisitor-marcu-eugenicul-episcopul-efesului\/","title":{"rendered":"Via\u0163a Sf\u00e2ntului m\u0103rturisitor Marcu Eugenicul, episcopul Efesului"},"content":{"rendered":"

19 ianuarie<\/em><\/strong><\/p>\n

\u201eNu voi semna niciodat\u0103 unirea,
\nchiar dac\u0103 ar trebui s\u0103-mi primejduiesc \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a mea!
\n\u00cen materie de credin\u0163\u0103, nu e loc pentru \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 nici pogor\u0103minte.\u201c<\/span><\/em><\/strong><\/p>\n

P\u0103rintele nostru \u00eentre sfin\u0163i Marcu Eugenicul (1392-1444), mitropolitul Efesului, s-a n\u0103scut Manuel, din Gheorghe \u015fi Maria, am\u00e2ndoi din neam credincios \u015fi vi\u0163\u0103 sl\u0103vit\u0103 \u00een Constantinopolului, capitala Imperiului Roman \u015fi a Patriarhatului Ecumenic al Bisericii Ortodoxe.
\n\u00cen vremea aceea, partea r\u0103s\u0103ritean\u0103 a Imperiului fusese cucerit\u0103 de turci, \u015fi \u00eemp\u0103ratul Manuel c\u0103uta s\u0103 \u00eencheie o \u00een\u0163elegere cu papa Martin V, n\u0103d\u0103jduind s\u0103 adune un sinod ecumenic pentru a preg\u0103ti unirea catolicilor cu Biserica Ortodox\u0103, \u015fi prin aceasta s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 o\u015ftiri din partea monarhiilor din Apus. Dup\u0103 neizbutita cucerire asupra Constantinopolului din 1422 de c\u0103tre sultanul Murad II, noul \u00eemp\u0103rat Ioan VIII Paleologul leag\u0103 iar \u00een\u0163elegeri cu noul pap\u0103, Eugenie IV, pun\u00e2nd \u00eenceput preg\u0103tirilor pentru un sinod ecumenic. Patriarhii Alexandriei, Antiohiei \u015fi ai Ierusalimului nu primesc participarea la sinod, dar trimit \u00een sil\u0103 \u00eemputernici\u0163ii lor.
\nPatriarhul Alexandriei a ales ca pe unul din trimi\u015fii s\u0103i pe ieromonahul Marcu, ale c\u0103rui scrieri teologice i-au dus vestea \u00een \u00eentregul imperiu. At\u00e2t \u00eemp\u0103ratul c\u00e2t \u015fi patriarhul Iosif II al Constantinopolului au voit ca Marcu s\u0103 fie hirotonit episcop, pentru a fi pus \u00een locul cel dint\u00e2i al trimi\u015filor ortodoc\u015fi la acest sinod. La 46 de ani, Marcu a fost ridicat \u00een rangul de Mitropolit al Efesului, r\u0103mas liber prin s\u0103v\u00e2r\u015firea mitropolitului Ioasaf.
\nPe 27 noiembrie 1437, \u015fapte sute de episcopi, arhimandri\u0163i, monahi, preo\u0163i \u015fi laici au \u00eentins p\u00e2nzele spre Italia. Din aceast\u0103 lega\u0163ie ortodox\u0103 f\u0103ceau parte \u00eemp\u0103ratul Ioan, patriarhul Iosif \u015fi dou\u0103zeci \u015fi doi de episcopi, printre care se afla Mitropolitul Marcu al Efesului. Prima \u00eentrunire a sinodului s-a \u0163inut \u00een Miercurea Mare, 9 aprilie 1438, la catedrala Sf\u00e2ntul Gheorghe din Ferrara, Italia. Dup\u0103 cele paisprezece \u00eentruniri \u00een Ferrara, la 12 ianuarie 1439 papa Eugenie a mutat sinodul (din pricini b\u0103ne\u015fti \u015fi politice) \u00een cetatea Floren\u0163ei. Aici sinodul are un nou \u00eenceput pe 26 februarie \u015fi se \u00eencheie pe 5 iulie.
\nNu este prima oar\u0103 c\u00e2nd se \u00eencearc\u0103 o astfel de unire. Privind \u00eempreuna slujire \u00eentre paterii catolici \u015fi preo\u0163ii ortodoc\u015fi din Roma \u015fi Constantinopol, au loc aproape treizeci de \u00eent\u00e2lniri de la Marea Schism\u0103 din 1054. Cea mai de seam\u0103 dintre aceste \u00eencerc\u0103ri are loc la Conciliul de la Lyon \u00een 1274, av\u00e2nd ca pricin\u0103, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, voin\u0163a \u00eemp\u0103ratului Mihail VIII pentru a dob\u00e2ndi o\u015ftiri din partea papalit\u0103\u0163ii. \u00cens\u0103 unirea s-a dovedit a fi nu mai mult dec\u00e2t o \u00een\u0163elegere pe h\u00e2rtie, de vreme ce i-au stat \u00eempotriv\u0103 cea mai mare parte dintre slujitorii \u015fi norodul Bisericii Dreptm\u0103ritoare a Bizan\u0163ului, c\u00e2t \u015fi alte \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii ortodoxe. Conciliul de la Lyon a fost cel mai limpede ar\u0103tat de gr\u0103irea surorii \u00eemp\u0103ratului: \u201eMai bine s\u0103 piar\u0103 imperiul fratelui meu, dec\u00e2t cur\u0103\u0163ia credin\u0163ei Ortodoxe\u201d.
\nL\"sf_marcu_eugenicul\"<\/a><\/em><\/strong>a Ferrara-Floren\u0163a cele mai de seam\u0103 erezii aduse spre cercetare au fost: (1) purcederea Duhului Sf\u00e2nt (adic\u0103 ad\u0103ugirea de c\u0103tre latini a clauzei filioque la crezul niceean); (2) primatul papal; (3) purgatoriul; (4) \u00eentrebuin\u0163area p\u00e2inilor nedospite (azimilor) \u00een Euharistie. O alt\u0103 pricin\u0103 \u00eensemnat\u0103 asupra c\u0103reia trimi\u015fii ar fi vrut s\u0103 z\u0103boveasc\u0103 era deosebirea \u00een Ortodoxie \u00eentre \u201efirea\u201d dumnezeiasc\u0103 \u015fi \u201elucr\u0103rile\u201d sfin\u0163itoare, \u00eens\u0103 \u00eemp\u0103ratul, voind s\u0103 \u00eenl\u0103ture ivirea vreunor pricini potrivnice unirii, nu a \u00eeng\u0103duit teologilor greci a vorbi \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103.<\/p>\n

Filioque<\/em><\/strong>
\n\u00cenc\u0103 din primele veacuri ale Bisericii, celor boteza\u0163i \u00een credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 li se cerea s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 cele ale dreptei credin\u0163e \u00een chipul unei scurte m\u0103rturisiri dogmatice, numit\u0103 \u201eCrez\u201d. Primul Sinod Ecumenic (Niceea I, 325) \u015fi al doilea Sinod Ecumenic (Constantinopol I, 381) au hot\u0103r\u00e2t ceea ce a ajuns s\u0103 fie cunoscut drept Crezul Niceeo-Constantinopolitan, sau mai simplu Crezul Niceean. Acest crez a fost \u00eentocmit pentru a l\u0103muri \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Bisericii privitoare la Dumnezeirea lui Hristos \u015fi spre a sta \u00eempotriva ereziei ariene, r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 atunci \u00een Biseric\u0103, r\u0103t\u0103cire ce hulea zic\u00eend c\u0103 Hristos a fost o fiin\u0163\u0103 zidit\u0103 iar nu Dumnezeu ve\u015fnic.
\nSimbolul credin\u0163ei de la Niceea a fost sobornice\u015fte primit, at\u00e2t \u00een R\u0103s\u0103rit c\u00e2t \u015fi \u00een Apus, drept rostirea cea mai de seam\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii dogmelor ortodoxe. \u00cen 589, un sinod local din Toledo, Spania, a ad\u0103ugat un cuv\u00e2nt la crez astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 zic\u0103: \u201eCred\u2026 \u00een Duhul Sf\u00e2nt, Domnul de via\u0163\u0103 D\u0103t\u0103torul, care din Tat\u0103l \u015fi din Fiul purcede\u201d (filioque \u00een latin\u0103). Acest adaos a fost \u00eenchipuit ca o neprielnic\u0103 ap\u0103rare \u00eempotriva arianismului. Roma nu a primit la \u00eenceput schimbarea crezului str\u0103mo\u015fesc. \u00cen secolul IX, papa Leon III a pus s\u0103 fie \u00eenscris crezul ortodox f\u0103r\u0103 filioque, pe pl\u0103ci de argint, \u00een bazilica Sf\u00e2ntului Petru. Cur\u00e2nd dup\u0103 anul 1000, \u00eens\u0103, Biserica Romei a primit \u00eennoirea. Eresul filioque a cuprins \u00eendeob\u015fte cea mai \u00eentins\u0103 parte din temele sinodului. Urm\u0103torul cuv\u00e2nt din \u201eVie\u0163ile St\u00e2lpilor Ortodoxiei\u201d arat\u0103 m\u0103rturisirea Ortodox\u0103 a Sf\u00e2ntului Marcu fa\u0163\u0103 de filioque:
\n\u201d\u00centr-adev\u0103r, aceasta a fost cea mai dureroas\u0103 \u00eempotrivire \u00eentre Ortodoc\u015fi \u015fi Latini. Grecii, c\u0103l\u0103uzi\u0163i de Sf\u00e2ntul Marcu, au ar\u0103tat c\u0103 orice schimbare \u00een crez \u2013 filioque sau nu \u2013 este \u00eempotriva canoanelor. Unii papi dinaintea lui Eugenie nu au pedepsit aceast\u0103 ad\u0103ugire iar cu alte prilejuri, al\u0163ii au sprijinit-o. \u00cendeob\u015fte, papii ce au urmat au \u00eent\u0103rit aceast\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 eretic\u0103, m\u0103rturisind c\u0103 Duhul Sf\u00e2nt purcede din ipostasurile Dumnezeului Tat\u0103 \u015fi Dumnezeului Fiu, adic\u0103 purcederea Sa este din cele dou\u0103 ipostasuri. Astfel, trufa\u015fii teologi catolici au dat na\u015ftere la dou\u0103 purcederi \u00een Dumnezeire. Ortodoxia arat\u0103 c\u0103 Tat\u0103l este singurul Pricinuitor al Fiului \u015fi al Duhului \u2013 Unul n\u0103sc\u00e2ndu-se ve\u015fnic din El \u015fi Cel\u0103lalt purcez\u00e2nd ve\u015fnic din El. A\u015fadar Dumnezeu este Unul fiindc\u0103 Tat\u0103l este pricina Dumnezeirii, prin aceasta plinindu-se unitatea.
\nAd\u0103ugirea filioque s-a strecurat treptat \u00een fosta Biseric\u0103 a Apusului, de\u015fi Sinoadele Ecumenice I \u015fi II au luat hot\u0103r\u00e2rea limpede \u015fi de nezdruncinat, precum \u015fi celelalte Soboare vor \u00eent\u0103ri, ca \u00een Crez nici un cuv\u00e2nt s\u0103 nu se schimbe, s\u0103 nu se adauge sau s\u0103 nu se scoat\u0103, c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in. Asupra celor ce ar \u00eendr\u0103zni s\u0103 fac\u0103 noi t\u00e2lcuiri, Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i au aruncat grele anateme de nedezlegat!
\nSf\u00e2ntul Marcu, \u00eempotriva netrebnicelor schimb\u0103ri ale latinilor, a st\u0103ruit a fi citite \u00eenaintea soborului, Canoanele Bisericii privind cele de mai sus. S-a dat citire hot\u0103r\u00e2rilor ultimelor cinci Sinoade Ecumenice, precum \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor unor sfin\u0163i, dimpreun\u0103 cu cele ale mai multor papi ai acelor vremi, toate \u00eent\u0103rind Crezul Ortodox \u015fi d\u00e2nd anatemei o c\u00e2t de mic\u0103 schimbare a lui. Mul\u0163i din c\u0103lug\u0103rii catolici afla\u0163i la sinod, dup\u0103 ce au auzit hot\u0103r\u00e2rile \u015fi actele Sinoadelor Ecumenice al\u0103turi de cuvintele ierarhului Marcu, au m\u0103rturisit c\u0103 nu mai auziser\u0103 a\u015fa ceva p\u00e2n\u0103 atunci. Au izbucnit zic\u00e2nd c\u0103 grecii \u00eenva\u0163\u0103 mai corect dec\u00e2t teologii lor, \u015fi s-au minunat de Marcu al Efesului. Totu\u015fi, paterii latini s-au \u00eempotrivit aduc\u00e2nd mai multe p\u0103reri \u00een ap\u0103rarea eresului: cum c\u0103 filioque nu ar fi fost un adaos adus crezului, ci doar o t\u00e2lcuire; c\u0103 Papa, ca \u015fi \u00eent\u00e2i-st\u0103t\u0103tor al bisericii, ar fi \u00eemputernicit s\u0103 fac\u0103 astfel de l\u0103muriri \u00een Crez; \u015fi c\u0103 hot\u0103r\u00e2rile sinoadelor, chipurile, ar sta \u00eempotriva schimb\u0103rilor neortodoxe \u00een Crez.
\nArhiepiscopul Marcu a deosebit lucrurile, spun\u00e2nd: \u201eCredin\u0163a noastr\u0103 este dreapta m\u0103rturisire a P\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri. Cu ea, noi n\u0103d\u0103jduim s\u0103 ne \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103m \u00eenaintea Domnului \u015fi s\u0103 primim iertarea p\u0103catelor; iar f\u0103r\u0103 de ea, nu \u015ftiu ce fel de cuvio\u015fie ne-ar putea izb\u0103vi de chinul cel ve\u015fnic. To\u0163i Dasc\u0103lii, toate Sinoadele \u015fi toate dumnezeie\u015ftile Scripturi ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 fugim de cei ce cuget\u0103 \u00een chip osebit \u015fi s\u0103 ne dep\u0103rt\u0103m de \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea cu ace\u015ftia. Dac\u0103 primim c\u0103 Duhul Sf\u00e2nt purcede \u015fi de la Fiul, \u00eenl\u0103tur\u0103m monarhia din Dumnezeire \u015fi ar\u0103t\u0103m a fi dou\u0103 cauze ale Dumnezeirii\u201d.<\/p>\n

Primatul \u015fi \u201cnegre\u015felnicia\u201d papal\u0103<\/em><\/strong>
\nSe arat\u0103 din cuprinsul Noului Testament \u015fi altor scrieri cre\u015ftine din vremurile apostolice, c\u0103 episcopul este \u00eent\u00e2i-st\u0103t\u0103torul ob\u015ftii cre\u015ftine locale. El este p\u0103zitorul unit\u0103\u0163ii Bisericii \u015fi este dator cu p\u0103strarea r\u00e2nduielilor dumnezeie\u015fti \u00een biserica ce \u00eei este \u00eencredin\u0163at\u0103 spre p\u0103storire; el trebuie nu \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 \u00eenve\u0163e \u015fi s\u0103 apere credin\u0163a adev\u0103rat\u0103.
\n\u00cen prima parte din cel de-al patrulea veac dup\u0103 Hristos, cinci cet\u0103\u0163i din Imperiul Roman s-au ridicat cu deosebit\u0103 \u00eensemn\u0103tate \u00een sprijinul cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii, episcopii lor fiind numi\u0163i \u201epatriarhi\u201d, \u00eensemn\u0103tate legat\u0103 de a\u015fezarea lor \u00een fruntea noroadelor cre\u015ftine. Treapta de patriarh sau pap\u0103 \u00eensemneaz\u0103 doar o numire mai osebit\u0103, o recunoa\u015ftere a cinstirii de \u00eent\u00e2i-st\u0103t\u0103tor peste turma ce \u00eei este \u00eencredin\u0163at\u0103 spre p\u0103storire, patriarhii sau papii \u00eenaintea lui Dumnezeu r\u0103m\u00e2n\u00e2nd tot episcopi. Doar unuia dintre ace\u015fti episcopi i-a fost d\u0103ruit\u0103 \u00eent\u00e2ietatea juridic\u0103, locul cel de frunte primindu-l a\u015fadar Papa Romei. T\u00e2lcuirea \u00een felurite chipuri a treptei papalit\u0103\u0163ii \u00een Apus, cu preten\u0163ii de despot cu putere lumeasc\u0103 peste Biseric\u0103, \u00eendeosebi dup\u0103 c\u0103derea din har dup\u0103 Marea Schism\u0103 de la 1054 a episcopilor catolici (ast\u0103zi numi\u0163i cardinali), a fost pricin\u0103 de tulburare \u00eentre Apusul latin \u015fi Biserica Ortodox\u0103 a R\u0103s\u0103ritului.
\nM\u0103rturisirea latinilor dinaintea sinodului zice: \u201eAstfel hot\u0103r\u00e2m c\u0103 sf\u00e2ntul Scaun Apostolic \u015fi Pontiful Roman \u0163in primatul asupra lumii; \u015fi c\u0103 Pontiful Roman \u00eensu\u015fi este urma\u015ful fericitului Petru, c\u0103petenia Apostolilor, deci singurul ales de Hristos. Papa este capul \u00eentregii Biserici, \u015fi p\u0103rintele \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul tuturor cre\u015ftinilor \u015fi toat\u0103 puterea i-a fost dat\u0103 prin fericitul Petru de c\u0103tre Domnul nostru Iisus Hristos pentru a ad\u0103pa, conduce \u015fi guverna Biserica soborniceasc\u0103\u2026\u201d
\nLa aceste pl\u0103smuiri inchizitoriale, \u00een care harurile Bisericii sunt supuse omului-pap\u0103, Sf\u00e2ntul Marcu l\u0103mure\u015fte crezul ortodox, scriind: \u201ePentru noi, Papa e ca unul din Patriarhi \u2013 \u015fi numai dac\u0103 este ortodox, adic\u0103 m\u0103rturise\u015fte crezul \u015fi Credin\u0163a Ortodox\u0103 \u015fi nu se dep\u0103rteaz\u0103 de la ea. Se \u00eenvinov\u0103\u0163e\u015fte acela care \u00eel pomene\u015fte ca arhiereu ortodox \u2013 pe acest pap\u0103 \u015fi pe cei ce-l vor urma \u00een eres, \u015fi latino-cuget\u0103torul trebuie privit ca un tr\u0103d\u0103tor al credin\u0163ei. Prin urmare, fugi\u0163i de ace\u015fti lupi, fra\u0163ilor, ca \u015fi de \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea cu ei, pentru c\u0103 unii ca ace\u015ftia sunt apostoli mincino\u015fi, lucr\u0103tori vicleni. Nu este altceva de mirare dac\u0103 \u015fi ispititorii lui Satana se preschimb\u0103 \u00een \u00eengeri ai drept\u0103\u0163ii, al c\u0103ror sf\u00e2r\u015fit va fi dup\u0103 faptele lor.\u201d<\/p>\n

Purgatoriul \u015fi azimile<\/em><\/strong>
\nAsupra acestor p\u0103guboase \u00eennoiri catolice privitoare la cel de-al treilea loc \u00een ceruri (purgatoriul) \u015fi slujirea cu p\u00e2ine nedospit\u0103 (azime) ca \u015fi evreii, Sf\u00e2ntul Marcu a fost categoric zic\u00e2nd: \u201eSinoadele i-au condamnat pe cei care nu au ascultat de Biseric\u0103 \u015fi s-au \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat \u00een vreo oarecare p\u0103rere potrivnic\u0103, pe care au propov\u0103duit-o \u015fi pentru care au luptat. De aceea i-au \u015fi numit eretici, dar au condamnat mai \u00eent\u00e2i erezia \u015fi abia apoi pe cei ce o urmeaz\u0103. Eu \u00eens\u0103, nu propov\u0103duiesc o oarecare p\u0103rere de sine, nici nu am pl\u0103smuit vreo schimbare, nici nu m\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nez \u00een vreo oarecare dogm\u0103 str\u0103in\u0103 \u015fi mincinoas\u0103, ci m\u0103 p\u0103zesc pe mine \u00eensumi \u00een dreapta \u015fi adev\u0103rata credin\u0163\u0103 pe care a primit-o Biserica de la \u00censu\u015fi M\u00e2ntuitorul nostru Iisus Hristos p\u00e2n\u0103 acum.
\nAceea\u015fi Sf\u00e2nt\u0103 Tradi\u0163ie \u015fi ne\u00eentrerupt\u0103 vie\u0163uire apostolic\u0103, Biseric\u0103 Roman\u0103 a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit-o \u00eenainte de schism\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Biserica noastr\u0103 R\u0103s\u0103ritean\u0103. Acelea\u015fi dogme, r\u00e2nduieli \u015fi predanii ortodoxe au fost l\u0103udate \u00eentotdeauna, \u015fi \u00eenainte \u015fi \u00een vremea adun\u0103rii acestui sinod; de multe ori le-a\u0163i pomenit \u015fi nimeni nu a putut cu nimic s\u0103 le \u00eenvinuiasc\u0103 sau s\u0103 le g\u0103seasc\u0103 vreun p\u0103cat. Dac\u0103 acum ap\u0103r aceast\u0103 credin\u0163\u0103 \u015fi nu vreau s\u0103 m\u0103 abat de la ea, cum a\u015f putea fi socotit \u00een acela\u015fi fel \u00een care ereticii au fost blestema\u0163i? Pentru c\u0103 ar trebui mai \u00eent\u00e2i s\u0103 judeca\u0163i credin\u0163a \u00een care cred. Iar dac\u0103 aceast\u0103 credin\u0163\u0103 e m\u0103rturisit\u0103 \u00een chip dreptsl\u0103vitor, cum a\u015f putea fi vrednic de condamnare?\u201d<\/p>\n

Ap\u0103rarea Ortodoxiei de c\u0103tre Sf\u00e2ntul Marcu<\/strong><\/em>
\nPe m\u0103sur\u0103 ce \u00eentrunirile se prelungeau, grija pentru \u00een\u0163elegerea teologic\u0103 au l\u0103sat loc vicle\u015fugurilor lume\u015fti \u015fi de partea papei (pentru a-\u015fi supune bisericile ortodoxe puterii sale) \u015fi a \u00eemp\u0103ratului (pentru ajutor militar din Apus). \u00centr-un efort de a gr\u0103bi cuv\u00e2nt\u0103rile \u015fi de a u\u015fura unirea, \u00eemp\u0103ratul Ioan i-a surghiunit pe doi din cei mai puternici ap\u0103r\u0103tori ai Ortodoxiei, Marcu al Efesului \u015fi Antonie al Eracleei, \u00eenchiz\u00e2ndu-i \u00een chiliile lor \u015fi pun\u00e2nd str\u0103jeri la u\u015f\u0103 pentru a-i \u00eempiedica s\u0103 ias\u0103.
\n\u00cen scurt timp s-a ticluit o hot\u0103r\u00e2re de unire \u00een care ortodoc\u015fii au primit \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile de credin\u0163\u0103 catolice \u00een schimbul trimiterii de o\u015fti \u00eempotriva agarenilor. P\u00e2n\u0103 \u015fi patriarhul bizantin Iosif a avut o \u00eent\u00e2lnire cu Sf\u00e2ntul Marcu pentru a-l \u00eendupleca s\u0103 semneze hot\u0103r\u00e2rea. Dar Sf\u00e2ntul a fost neclintit: \u201eNu voi face aceasta niciodat\u0103, orice s-ar \u00eent\u00e2mpla! Nu voi semna niciodat\u0103 unirea, chiar dac\u0103 ar trebui s\u0103-mi primejduiesc \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a mea! \u00cen materie de credin\u0163\u0103, nu e loc pentru \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 nici pogor\u0103minte\u201d.
\nLa opt zile dup\u0103 ce i-a silit pe ceilal\u0163i trimi\u015fi ortodoc\u015fi s\u0103 semneze, patriarhul Iosif a murit. Lacomul \u00eemp\u0103rat Ioan a luat cu de la sine putere conducerea bisericii, fapt os\u00e2ndit de Sf\u00e2ntul Marcu: \u201eNimeni s\u0103 nu ne st\u0103p\u00e2neasc\u0103 \u00een Credin\u0163a noastr\u0103 Ortodox\u0103: nici un \u00eemp\u0103rat, nici un ierarh, nici un mincinos sinod, nici altcineva, ci numai Unul Dumnezeu, care at\u00e2t prin El c\u00e2t \u015fi prin ucenicii S\u0103i ne-a fost dat\u0103 nou\u0103\u201d.
\nDar papa \u015fi \u00eemp\u0103ratul au prins a \u00eenfrico\u015fa pe trimi\u015fii ortodoc\u015fi spre a semna unirea. Papa a amenin\u0163at cu retragerea o\u015ftirii dac\u0103 ortodoc\u015fii nu semneaz\u0103. S-au f\u0103g\u0103duit daruri \u00een schimbul semn\u0103turilor ortodoc\u015filor. \u00centre episcopii ru\u015fi chema\u0163i la sinod, s-a aflat unul nevoind a semna dintru \u00eenceput blestemata unire, fapt pentru care a fost \u00eentemni\u0163at timp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 p\u00e2n\u0103 ce \u00een cele din urm\u0103 a \u00eencuviin\u0163at r\u0103t\u0103cirea. Aproape to\u0163i episcopii \u015fi c\u0103rturarii R\u0103s\u0103ritului tem\u00e2ndu-se pentru vie\u0163ile lor, au p\u0103r\u0103sit ora\u015ful.
\nP\u00e2n\u0103 \u00een sf\u00e2r\u015fit, Marcu al Efesului a fost singurul episcop ortodox r\u0103mas \u00een cetatea Floren\u0163ei care nu a primit s\u0103 semneze hot\u0103r\u00e2rea de unire: \u201eOrtodoxia a fost mai de pre\u0163 pentru Marcu dec\u00e2t Statul; Ortodoxia este cea f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit comoar\u0103, Biserica adev\u0103rat\u0103 a celor ce sunt m\u00e2ntui\u0163i. Imperiul bizantin e al p\u0103m\u00e2ntului: s-a n\u0103scut, a \u00eenflorit \u015fi va pieri. Dar Ortodoxia este de-a pururea vie \u015fi trebuie p\u0103strat\u0103 ca o lumin\u0103 pururea fiitoare.\u201d Iar c\u00e2t despre ceilal\u0163i trimi\u015fi \u201eortodoc\u015fi\u201d, chiar dac\u0103 \u00een inimile lor mul\u0163i nu au voit s\u0103 semneze, n-au pregetat a se lep\u0103da de Ortodoxie \u00eengrozi\u0163i fiind de moarte, ori din iubire de argin\u0163i, slava de\u015fart\u0103, sau pentru a-i fi pe plac \u00eemp\u0103ratului.
\nTrebuie amintit c\u0103 nu to\u0163i latinii au \u00eencuviin\u0163at asemenea fapte: dominicanul Ioan de Montero, a st\u0103ruit cer\u00e2nd cu mult\u0103 ardoare \u00eentoarcerea sf\u00eentului Marcu al Efesului la cuv\u00e2nt\u0103ri, \u00eens\u0103 \u00eemp\u0103ratul nu a \u00eeng\u0103duit.
\n\u00cen 5 iulie 1439, Unirea de la Floren\u0163a a fost pecetluit\u0103. \u00cen urma semn\u0103rii acestei hot\u0103r\u00e2ri de c\u0103tre episcopii R\u0103s\u0103ritului, timp \u00een care papa Eugenie pecetluia \u00een\u0163elegerea, a \u00eentrebat dac\u0103 a semnat \u015fi Marcu al Efesului. Spun\u00e2ndu-i-se c\u0103 Sf\u00e2ntul nu a primit una ca aceasta, papa a strigat: \u201eAtunci nimic nu am dob\u00e2ndit!\u201d Dup\u0103 toate acestea, \u00een ziua urm\u0103toare unirea a fost pr\u0103znuit\u0103 de o \u00eempreun\u0103 slujire, s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 de aposta\u0163i laolalt\u0103 cu ereticii catolici, r\u0103s\u0103ritenii \u00eentorc\u00e2ndu-se apoi la Constantinopol.<\/p>\n

Cu mijlocirea negu\u0163\u0103torilor ce s-au aflat \u00een cet\u0103\u0163ile Ferrarei \u015fi Floren\u0163ei, vrednicia ispr\u0103vilor Sf\u00e2ntului Marcu s-a vestit \u00eenaintea \u00eentoarcerii \u00een cetatea Bizan\u0163ului. Astfel afl\u00e2nd despre d\u00e2rzenia sa muceniceasc\u0103, norodul a\u015ftepta cu ner\u0103bdare venirea Sf\u00e2ntului. Hrisoavele vremii arat\u0103 astfel acele timpuri: Poporul \u00eel sl\u0103vea precum c\u00e2ndva israelitenii de demult pe Moise \u015fi pe Aaron, l\u0103ud\u00e2ndu-l cu numire de \u201esf\u00e2nt\u201d. Chiar \u015fi cei ce erau \u00eempotriva lui Marcu ziceau: \u201eDaruri nu a luat \u015fi nici aur de la pap\u0103\u201d.
\n\u00censufle\u0163i\u0163i, credincio\u015fii s-au ferit de episcopii care semnaser\u0103, ba chiar i-au oc\u0103r\u00e2t. Preo\u0163ii \u015fi ierarhii r\u0103ma\u015fi \u00een Constantinopol se ar\u0103tau potrivnici liturghisirii \u00eempreun\u0103 cu unioni\u015ftii. \u00cen acest r\u0103stimp, patriarhii Bisericii au \u00een\u015ftiin\u0163at norodul c\u0103 nu sunt cu nimic lega\u0163i de cele semnate de trimi\u015fii lor. Vrednicia Sf\u00e2ntului Marcu a fost asemuit\u0103 cu a Sf\u00e2ntului Atanasie cel Mare \u015fi a Sf\u00e2ntului Ioan Teologul. Ierarhii \u015fi c\u0103rturarii Bisericii dimpreun\u0103 cu \u00eentreg norodul, sl\u0103veau pe sf\u00e2nt ca fiind purt\u0103tor al harului de mucenic \u015fi m\u0103rturisitor.\u201d
\nDespre cele petrecute la acel t\u00e2lh\u0103resc sinod, sf\u00e2ntul gr\u0103ia: \u201e\u00cei rugam, \u015fi ce nu le spuneam care s\u0103 poat\u0103 s\u0103 \u00eenmoaie chiar \u015fi inimile de piatr\u0103: s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la cea de ob\u015fte m\u0103rturisire pe care o aveam mai \u00eenainte \u015fi \u00eentre noi \u015fi cu P\u0103rin\u0163ii no\u015ftri cei Sfin\u0163i, c\u00e2nd to\u0163i spuneam acelea\u015fi \u015fi nu se afla \u00een mijlocul nostru schisma\u2026 c\u0103ci altfel p\u0103rem \u201ea c\u00e2nta \u00een gol\u201d sau \u201ea coace pietre\u201d sau \u201ea sem\u0103na pe p\u0103m\u00e2nt pietros\u201d sau \u201ea scrie deasupra apei\u201d sau c\u00e2te altele spun pildele despre cele nu sunt cu putin\u0163\u0103 a le s\u0103v\u00e2r\u015fi. C\u0103ci ei au dat pricina schismei, \u00een mod v\u0103dit purt\u00e2nd ad\u0103ugirea.
\nPentru aceasta \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile dasc\u0103lilor apuseni nici nu le cunosc, nici nu le primesc, \u00eencredin\u0163at fiind c\u0103 sunt \u00een\u015fel\u0103toare. \u00cen materie de credin\u0163\u0103 ortodox\u0103 nu poate fi pogor\u0103m\u00e2nt. Stricarea credin\u0163ei ob\u015fte\u015fti este pierzarea de ob\u015fte a tuturor. Toate cele ale credin\u0163ei ortodoxe nu \u00eeng\u0103duie iconomia. Niciodat\u0103 nu s-au \u00eendreptat cele biserice\u015fti prin rezolv\u0103ri de mijloc.
\n\u00centre lumin\u0103 \u015fi \u00eentuneric poate cineva s\u0103 spun\u0103 c\u0103 este \u00eenserare sau amurg; dar mijloc \u00eentre adev\u0103r \u015fi minciun\u0103 nu poate nimeni s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, oric\u00e2t s-ar str\u0103dui. \u00cemp\u0103care \u00eentre adev\u0103r \u015fi minciun\u0103 nu este! \u00cen cele ale credin\u0163ei nu \u00eencape pogor\u0103m\u00e2ntul nici iconomia, deoarece pogor\u0103m\u00e2ntul pricinuie\u015fte pu\u0163in\u0103tatea credin\u0163ei. Aceasta este deopotriv\u0103 cu a spune: \u201cTaie-\u0163i capul \u015fi du-te unde vrei.\u201d
\nNoi de fapt am rupt toate leg\u0103turile cu latinii tocmai fiindc\u0103 sunt eretici. Pacea cu ei poate fi \u00eenf\u0103ptuit\u0103 numai atunci c\u00e2nd se vor lep\u0103da de ad\u0103ugirea la Crez \u015fi vor primi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura ortodox\u0103 despre purcederea Duhului Sf\u00e2nt. Pentru aceasta nu trebuie nicidecum s\u0103 ne unim cu ei! Ne-am rupt mai \u00eenainte de ei, sau mai degrab\u0103 i-am t\u0103iat \u015fi i-am desp\u0103r\u0163it de trupul comun al Bisericii, ca av\u00e2nd un cuget nepotrivit \u015fi necuvios f\u0103c\u00e2nd ad\u0103ugirea \u00een chip nebunesc. Prin urmare, ne-am \u00eentors de la ei, de vreme ce erau eretici \u015fi din cauza aceasta ne-am desp\u0103r\u0163it de ei.\u201d (Scurta scrisoare, PG 159, 1931C)
\nSf\u00e2ntul Marcu, acum p\u0103timind trupe\u015fte de boala ce se cheam\u0103 cancer, \u00ee\u015fi petrece ultimii patru ani ai vie\u0163ii predic\u00e2nd \u015fi scriind \u00eempotriva falsei unia\u0163ii. \u00cen mai 1440 \u00een ziua de dinaintea \u00eentron\u0103rii noului patriarh de cele latine\u015fti cuget\u0103tor Mitrofan II al Cizicului, Sf\u00e2ntul Marcu \u015fi Antonie al Eracleei au l\u0103sat cetatea Constantinopolului. Sf\u00e2ntul \u00eentorc\u00e2ndu-se \u00een cetatea Efesului, aflat\u0103 acum sub st\u0103p\u00e2nire turceasc\u0103, poart\u0103 de grij\u0103 norodului \u015fi \u00eentregii Biserici aflat\u0103 sub a sa obl\u0103duire. Din pricina bolii \u015fi a opririi cu silnicie de slujirea celor sfinte, Cuviosul \u00ee\u015fi \u00eendrepteaz\u0103 pa\u015fii spre Muntele Athos, c\u0103ut\u00e2nd \u00eensingurarea pustniceasc\u0103.
\nAfl\u00e2ndu-se \u00een trecere prin ostrovul Limnos, este \u00eentemni\u0163at din porunca \u00eemp\u0103ratului, fiind \u00eenchis pentru doi ani. \u00cen epistola sa \u201eC\u0103tre to\u0163i cre\u015ftinii ortodoc\u015fi de pe \u00eentreg p\u0103m\u00e2ntul \u015fi din ostroave\u201d, a \u00eent\u0103rit credin\u0163a Ortodox\u0103 \u00eempotriva \u00eennoirilor catolice\u015fti, \u00eendeosebi filioque, ipostasul \u015fi lucr\u0103rile dumnezeie\u015fti, purgatoriul, azimile \u015fi papalitatea. \u00centorc\u00e2ndu-se \u00een Constantinopol, a \u00eenceput iar\u0103\u015fi lupta pentru Ortodoxie, \u00eencuraj\u00e2ndu-i pe fra\u0163ii cei ortodoc\u015fi \u015fi aduc\u00e2ndu-i la poc\u0103in\u0163\u0103 pe cei t\u00e2r\u00e2\u0163i departe de dreapta credin\u0163\u0103 de c\u0103tre latino-cuget\u0103tori.
\nSl\u0103bit de at\u00e2tea aspre lupte, s-a \u00eemboln\u0103vit greu, iar dup\u0103 paisprezece zile \u015fi-a dat viteazul \u015fi sf\u00e2ntul s\u0103u suflet Puitorului de nevoin\u0163e, Hristos, \u00een ziua de 23 iunie 1444, \u00een casa p\u0103rinteasc\u0103 din Galata Constantinopolului, la v\u00e2rsta de 52 de ani, l\u0103s\u00e2nd aceast\u0103 vale a pl\u00e2ngerii, pentru a se str\u0103muta la ve\u015fnicele loca\u015furi \u015fi a primi plat\u0103 pentru ostenelile sale, \u201ealeg\u00e2nd mai bine s\u0103 p\u0103timeasc\u0103 cu poporul lui Dumnezeu, dec\u00e2t s\u0103 aib\u0103 dulcea\u0163a cea trec\u0103toare a p\u0103catului\u201d (Evrei 11, 25). \u00cenainte de a adormi, i-a legat cu jur\u0103m\u00e2nt pe cei ce erau de fa\u0163\u0103 s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 buna m\u0103rturisire a Ortodoxiei chiar cu pre\u0163ul martiriului. Cinstitul sau trup a fost \u00eengropat \u00een m\u0103n\u0103stirea Sf\u00e2ntului Gheorghe din Mangane, unde \u00eembr\u0103case \u015fi schima monahal\u0103.
\nPe morm\u00e2ntul acestui Sf\u00e2nt, singurul ap\u0103r\u0103tor al Credin\u0163ei Ortodoxe din acea vreme, ar trebui s\u0103 se pun\u0103 dup\u0103 vrednicie minunatul cuv\u00e2nt al Apostolului Pavel: \u201eLupta cea bun\u0103 m-am luptat, c\u0103l\u0103toria am s\u0103v\u00e2r\u015fit, credin\u0163a am p\u0103zit. De acum mi s-a g\u0103tit cununa drept\u0103\u0163ii, pe care Domnul \u00eemi va da-o \u00een ziua aceea, El, Dreptul Judec\u0103tor\u201d (II Timotei 4,7-8).<\/p>\n

Nou\u0103 ani mai t\u00e2rziu, Constantinopolul apostat a c\u0103zut \u00een m\u00e2inile agarenilor, iar cea mai m\u0103rit\u0103 biseric\u0103 a cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii a fost pref\u0103cut\u0103-n moschee\u2026<\/p>\n

\u00cent\u00e2ia \u00eempotrivire ierarhiceasc\u0103 privind unirea florentin\u0103 a avut loc \u00een aprilie 1443 c\u00e2nd cei trei patriarhi Ioachim al Ierusalimului, Filotei al Alexandriei \u015fi Dorotei al Antiohiei s-au \u00eent\u00e2lnit la Ierusalim \u015fi au d\u00e2nd anatemei t\u00e2lh\u0103rescul sinod de la Ferrara-Floren\u0163a \u015fi pe patriarhul Mitrofan al Constantinopolului ca eretic. \u00cens\u0103 \u00eemp\u0103ratul, patriarhul \u015fi c\u00e2\u0163iva clerici au r\u0103mas credincio\u015fi unirii mincinoase. Abia \u00een 1472 patriarhul Simeon I al Constantinopolului a lep\u0103dat la r\u00e2ndul s\u0103u unia\u0163ia catolic\u0103.
\n\u00cen februarie 1734 Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii, sub patriarhul Serafim I al Constantinopolului, a canonizat pe Marcu al Efesului ca sf\u00e2nt, hot\u0103r\u00e2nd ziua de 19 ianuarie ca dat\u0103 a pr\u0103znuirii sale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

19 ianuarie \u201eNu voi semna niciodat\u0103 unirea, chiar dac\u0103 ar trebui s\u0103-mi primejduiesc \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a mea! \u00cen materie de credin\u0163\u0103, nu e loc pentru \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 nici pogor\u0103minte.\u201c P\u0103rintele nostru \u00eentre sfin\u0163i Marcu Eugenicul (1392-1444), mitropolitul Efesului, s-a n\u0103scut Manuel, din Gheorghe \u015fi Maria, am\u00e2ndoi din neam credincios \u015fi vi\u0163\u0103 sl\u0103vit\u0103 \u00een Constantinopolului, capitala Imperiului Roman <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17],"tags":[],"class_list":["post-19552","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-patericale"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19552","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19552"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19552\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26419,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19552\/revisions\/26419"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19552"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19552"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19552"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}