{"id":19847,"date":"2014-02-15T10:21:53","date_gmt":"2014-02-15T13:21:53","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=19847"},"modified":"2014-02-15T14:31:03","modified_gmt":"2014-02-15T17:31:03","slug":"omilie-la-parabola-fiului-risipitor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/omilie-la-parabola-fiului-risipitor\/","title":{"rendered":"Omilie la parabola fiului risipitor"},"content":{"rendered":"

S\u00e2ntul Grigorie Palama<\/strong><\/em><\/p>\n

\"Fiul-cel-pierdut-32\"<\/a>1. Proorocul, c\u0103in\u00e2nd cetatea Ierusalimului, a gr\u0103it: \u201eVa fi dat\u0103 foamete pe p\u0103m\u00e2nt, nu foamete de p\u00e2ine \u015fi nu sete de ap\u0103, ci de auzit cuvintele Domnului\u201d [Amos 8:11]. Foamea este lipsa \u015fi totodat\u0103 dorin\u0163a hranei neap\u0103rat trebuincioase. Dar exist\u0103 ceva mai r\u0103u \u015fi mai cumplit dec\u00e2t foamea aceea, anume atunci c\u00e2nd cineva are lips\u0103 de cele neap\u0103rat trebuincioase m\u00e2ntuirii, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd totu\u015fi nep\u0103s\u0103tor fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 nenorocire, f\u0103r\u0103 nici o dorin\u0163\u0103 de a se m\u00e2ntui. C\u0103ci cel ce fl\u0103m\u00e2nze\u015fte \u015fi are lips\u0103 colind\u0103 \u00eencoace \u015fi-ncolo c\u0103ut\u00e2nd o bucat\u0103 de p\u00e2ine; iar dac\u0103 d\u0103 peste o pit\u0103 muceg\u0103it\u0103, sau dac\u0103 \u00ee\u015fi face rost de o p\u00e2ine de mei, sau de o turt\u0103 de t\u0103r\u00e2\u0163e, sau de altceva din acest fel de bucate dintre cele mai ieftine, el se bucur\u0103 tot at\u00e2t de mult pe c\u00e2t se \u00eentristase mai \u00eent\u00e2i c\u0103 nu le g\u0103sise. Iar cel ce are foame duhovniceasc\u0103, adic\u0103 lipsa \u015fi totodat\u0103 dorin\u0163a bucatelor duhovnice\u015fti, acela r\u0103t\u0103ce\u015fte \u015fi caut\u0103 pe cel care are de la Dumnezeu harisma \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii; \u015fi dac\u0103 \u00eel afl\u0103, bucuros se hr\u0103ne\u015fte cu p\u00e2inea vie\u0163ii cea din suflet. Acesta este cuv\u00e2ntul de m\u00e2ntuire, pe care este cu neputin\u0163\u0103 a nu-l afla cei ce-l caut\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit: \u201eC\u0103 oricine cere ia; \u015fi cel ce caut\u0103 g\u0103se\u015fte, \u015fi celui care bate i se va deschide\u201d [Luca 11:10], dup\u0103 spusa lui Hristos.
\n2. Dar exist\u0103 unii oameni care, l\u0103s\u00e2ndu-\u015fi mintea s\u0103 fl\u0103m\u00e2nzeasc\u0103 vreme \u00eendelungat\u0103, au pierdut \u00eens\u0103\u015fi dorin\u0163a de a se hr\u0103ni, iar de aceea nu-\u015fi dau seama nici de p\u0103gubirea pe care o sufer\u0103. \u015ei cu toate c\u0103 \u00cel au pe Cel ce \u00eei \u00eenva\u0163\u0103, nu sufer\u0103 nici m\u0103car auzirea \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii. Iar neav\u00e2ndu-L, nu-L caut\u0103 pe Cel \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103-i \u00eenve\u0163e, petrec\u00e2nd o via\u0163\u0103 cu mult mai p\u0103c\u0103toas\u0103 dec\u00e2t fiul [risipitor]. Acela, de\u015fi era \u00eendep\u0103rtat \u015fi lipsit de hrana ob\u015fteasc\u0103, de tat\u0103l \u015fi de st\u0103p\u00e2nul s\u0103u, s-a trezit cuprins de o foame puternic\u0103, astfel c\u0103, \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-\u015fi \u015fi sim\u0163indu-\u015fi lipsa, s-a poc\u0103it \u015fi, \u00eentors \u00eenapoi, a c\u0103utat \u015fi a g\u0103sit iar\u0103\u015fi hrana cea dumnezeiasc\u0103 \u015fi preacurat\u0103, \u015fi \u00eentr-at\u00e2t s-a desf\u0103tat prin poc\u0103in\u0163\u0103 de harurile cele dumnezeie\u015fti \u00eenc\u00e2t cu dispre\u0163 a ur\u00e2t avu\u0163iile.
\n3. Este mai bine s\u0103 lu\u0103m de la \u00eenceput \u015fi s\u0103 l\u0103murim limpede pentru evlavia voastr\u0103 aceast\u0103 pild\u0103 evanghelic\u0103 a Domnului; c\u0103ci \u015fi ast\u0103zi este obiceiul ca ea s\u0103 se citeasc\u0103 \u00een Biseric\u0103.
\n4. \u201eUn om\u2013 zice Domnul \u2013 avea doi fii \u201d. Domnul, \u00een pild\u0103, Se nume\u015fte pe Sine \u201eom\u201d, \u015fi nu este deloc lucru de mirare. C\u0103ci dac\u0103 El S-a f\u0103cut om cu adev\u0103rat, pentru m\u00e2ntuirea noastr\u0103, ce este de mirare dac\u0103 Se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe Sine ca om, pentru folosul nostru, Cel ce este pururea ap\u0103r\u0103tor al sufletului \u015fi al trupului nostru, El, Creatorul \u015fi St\u0103p\u00e2nul am\u00e2ndurora, El, Cel ce a ar\u0103tat chiar \u015fi \u00eenainte de a ne ivi noi fapte ale dragostei \u015fi ale ne\u00eentrecutei Sale purt\u0103ri de grij\u0103?
\n5. El ne-a preg\u0103tit nou\u0103 mai dinainte mo\u015ftenirea ve\u015fnic\u0103 a \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei, a\u015fa precum El \u00censu\u015fi spune, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul lumii. \u00cenaintea noastr\u0103 \u015fi pentru noi a f\u0103cut pe \u00eengeri, ca s\u0103 fie trimi\u015fi [spre slujire], precum spune Pavel, pentru ca s\u0103 mo\u015fteneasc\u0103 m\u00e2ntuirea cei ce aveau s\u0103 vin\u0103. \u00cenaintea noastr\u0103 \u015fi pentru noi a desf\u0103\u015furat cerul peste toat\u0103 lumea v\u0103zut\u0103, ca un fel de cort pentru to\u0163i deopotriv\u0103, pe care ni l-a \u00een\u0103l\u0163at nou\u0103 \u00een via\u0163a aceasta trec\u0103toare. Aceast\u0103 lume aceea\u015fi este de-a pururi \u2014 mi\u015fc\u0103toare, \u015fi mult mi\u015fc\u0103toare, \u015fi nemi\u015fcat\u0103. Este, pe de o parte, nemi\u015fcat\u0103, ca s\u0103 nu s\u0103 se schimbe \u015fi s\u0103 aduc\u0103 stric\u0103ciune celor ce locuiesc \u00een ea. \u015ei, pe de alt\u0103 parte, este mult mi\u015fc\u0103toare, \u00eentruc\u00e2t, mi\u015fcat\u0103 de for\u0163e egale, ea \u00eens\u0103\u015fi pe sine se \u0163ine \u00een loc. Iar lumea este de-a pururi mi\u015fcat\u0103 \u00een sine \u00eens\u0103\u015fi \u015fi purt\u00e2nd laolalt\u0103 mul\u0163imea a\u015ftrilor \u00een deplin\u0103 ordine, pentru ca \u015fi noi s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m vremelnicia vie\u0163ii noastre \u015fi s\u0103 ne bucur\u0103m de toate cele ce sunt \u00een ea, \u00eentre altele \u015fi de cele ce sunt deasupra capului nostru. Pentru noi \u015fi \u00eenaintea noastr\u0103 a f\u0103cut El pe marele lumin\u0103tor care st\u0103p\u00e2ne\u015fte ziua \u015fi pe cel mai mic, care st\u0103p\u00e2ne\u015fte noaptea. \u015ei El pe acestea \u015fi pe celelalte astre le-a a\u015fezat pe firmament, ca, mi\u015fc\u00e2ndu-se \u00eempreun\u0103 cu el \u015fi \u00een opozi\u0163ie cu el, apoi reunindu-se \u00een felurite chipuri, s\u0103 fie pentru noi ca ni\u015fte semne [m\u0103suri] ale ceasurilor \u015fi ale anilor. Pe acestea nimeni nu le cere cu tot dinadinsul, nici firea cea cuget\u0103toare, care este mai presus de sim\u0163ire, nici firea vie\u0163uitoarelor necuv\u00e2nt\u0103toare, care tr\u0103iesc dup\u0103 sim\u0163uri. A\u015fadar, astrele ne-au \u00eenlesnit nou\u0103 ca prin sim\u0163ire s\u0103 ne bucur\u0103m de frumuse\u0163ea celor v\u0103zute, ca \u015fi de folosin\u0163a lor, iar prin cugetare, dar cu mijlocirea sim\u0163urilor, mintea s\u0103 ne fie \u00eenzestrat\u0103 cu semne de acest fel.
\n6. Pentru noi \u015fi \u00eenaintea noastr\u0103 a a\u015fezat Dumnezeu temeliile p\u0103m\u00e2ntului, a \u00eentins marea, a r\u0103sp\u00e2ndit din bel\u015fug peste ea v\u0103zduhul, iar deasupra acestuia a f\u0103cut s\u0103 at\u00e2rne cu negr\u0103it\u0103 \u00een\u0163elepciune firea focului, ca s\u0103 sparg\u0103 nem\u0103rginirea \u00eenconjurat\u0103 de r\u0103ceala celor de jos \u015fi ca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 st\u0103p\u00e2n, \u00een loc, pe nem\u0103rginirea sa proprie. Chiar dac\u0103 vie\u0163uitoarele cele necuv\u00e2nt\u0103toare sunt r\u00e2nduite spre a fi de folos d\u0103inuirii [oamenilor], acestea au existat totu\u015fi \u00eenaintea noastr\u0103, \u00een vederea slujirii oamenilor, a\u015fa precum c\u00e2nt\u0103 David \u00een Psalmi [ 103:14].
\n7. A\u015fadar, Cel ce ne-a pl\u0103smuit pe noi a r\u00e2nduit \u00eentreaga lume pentru \u00eentre\u0163inerea trupului nostru, \u00eenainte chiar de f\u0103urirea noastr\u0103 din nefiin\u0163\u0103. Dar pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea n\u0103ravurilor \u015fi pentru c\u0103l\u0103uzirea spre virtute, ce a f\u0103cut oare St\u0103p\u00e2nul cel de bine iubitor? El a pl\u0103smuit \u00een \u00eentregimea ei \u00eens\u0103\u015fi lumea aceasta ce \u00eencape sub sim\u0163uri, ca pe un fel de oglind\u0103 a celor mai presus de lume, pentru ca, prin contemplare \u015fi vedere duhovniceasc\u0103 \u00een ea, s\u0103 ajungem la cele mai presus de lume ca [\u015fi c\u00e2nd ne-am urca] pe o scar\u0103 minunat\u0103. Ne-a h\u0103r\u0103zit o lege \u00eenn\u0103scut\u0103 [natural\u0103], ca pe un hotar neclintit \u015fi ca pe un judec\u0103tor ce nu poate fi \u00een\u015felat \u015fi ca pe un \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor ce nu se las\u0103 t\u00e2r\u00e2t \u00een gre\u015feal\u0103, aceasta fiind con\u015ftiin\u0163a proprie existent\u0103 \u00een fiecare om. Dac\u0103 am fi st\u0103p\u00e2ni\u0163i \u00een noi \u00een\u015fine de fireasca \u00een\u0163elegere, nu am avea nevoie de alt \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor pentru a pricepe ce este bine. Dac\u0103 s-ar \u00eenvrednici cugetul nostru s\u0103 p\u0103trund\u0103 de-a binelea dincolo de sim\u0163ire, atunci [am \u00een\u0163elege cum] \u201ecele nev\u0103zute ale Lui se v\u0103d de la facerea lumii, \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-se din f\u0103pturi\u201d, precum zice Apostolul [Romani 1:20].
\n8. Dumnezeu a deschis a\u015fadar, prin firea Sa \u015fi prin f\u0103ptura creat\u0103, \u015fcoala virtu\u0163ilor, a\u015fez\u00e2ndu-i El pe \u00eengeri ca p\u0103zitori, ridic\u00e2nd P\u0103rin\u0163i \u015fi Prooroci spre c\u0103l\u0103uzire, ar\u0103t\u00e2nd semne \u015fi minuni care duc la credin\u0163\u0103, d\u00e2ndu-ne nou\u0103 Legea cea scris\u0103, care ne ajut\u0103, al\u0103turi de firea cuget\u0103toare, s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m rostul \u00eentregii zidiri. \u00cen cele din urm\u0103, pentru c\u0103 noi nu am luat seama, dispre\u0163uindu-le pe toate (o, c\u00e2t\u0103 nep\u0103sare din partea noastr\u0103 \u015fi c\u00e2t\u0103 m\u0103rinimie \u015fi purtare de grij\u0103 din partea Celui ce ne-a iubit pe noi cu asupra de m\u0103sur\u0103!). El S-a dat pe Sine pentru noi, golindu-Se de preaplinul dumnezeirii \u00een vremea cea din urm\u0103 \u015fi, lu\u00e2nd El firea noastr\u0103 \u015fi f\u0103c\u00e2ndu-Se om asemenea nou\u0103, ni S-a descoperit ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor al nostru. \u015ei El \u00eensu\u015fi ne-a \u00eenv\u0103\u0163at pe noi despre m\u0103rimea iubirii Sale de oameni, \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd aceasta cu fapta \u015fi cu cuv\u00e2ntul, c\u0103l\u0103uzindu-i spre asem\u0103narea \u00eentru comp\u0103timire pe cei ce-L urmeaz\u0103, \u015fi, totodat\u0103, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-i de g\u00e2ndul cel necomp\u0103timitor.
\n9. Dup\u0103 ce S-a f\u0103cut iubit foarte de c\u0103tre frunta\u015fi, precum \u015fi de c\u0103tre p\u0103storii de turme \u015fi de c\u0103tre cei st\u0103p\u00e2ni pe bunurile lor, dar nu \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 \u015fi de c\u0103tre cei de-un s\u00e2nge \u015fi de-o rudenie cu El, iar dintre ace\u015ftia mai mult de c\u0103tre p\u0103rin\u0163i pentru copii lor [?], \u015ei-a v\u0103dit prin ace\u015ftia din urm\u0103 iubirea Sa de oameni, \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2ndu-Se pe Sine ca om \u015fi ca Tat\u0103 al nostru, al tuturor. Fiindc\u0103 pentru noi El S-a f\u0103cut om, iar prin botezul cel dumnezeiesc, ca \u015fi prin harul dumnezeiescului Duh Care s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte \u00een El, ne-a n\u0103scut pe noi din nou.
\n10. Deci spune Scriptura c\u0103 \u201eun om avea doi fii\u201d. Chipul cuget\u0103rii \u00eemparte \u00een dou\u0103 firea [omeneasc\u0103] cea una singur\u0103, iar deosebirea \u00eentre virtute \u015fi r\u0103utate men\u0163ine \u015fi une\u015fte pe cei mul\u0163i \u00een dou\u0103 feluri. C\u0103ci \u015fi noi uneori spunem c\u0103 sunt doi cel ce este unul dup\u0103 ipostas, atunci c\u00e2nd v\u0103de\u015fte dou\u0103 feluri osebite de a se purta, \u015fi tot astfel spunem despre mai mul\u0163i c\u0103 sunt unul singur, atunci c\u00e2nd sunt de acord unul cu altul: \u201e\u015ei a zis cel mai t\u00e2n\u0103r dintre ei tat\u0103lui s\u0103u\u2026\u201d. Pe bun\u0103 dreptate cel mai t\u00e2n\u0103r, c\u0103ci iat\u0103-I aduc\u00e2nd o cerere tinereasc\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de minte. Dar chiar p\u0103catul cugetat de el, d\u00e2nd na\u015ftere apostaziei, este \u015fi el mai t\u00e2n\u0103r, c\u0103ci reprezint\u0103 o descoperire mai t\u00e2rzie, f\u0103cut\u0103 prin reaua noastr\u0103 alegere. Pe c\u00e2nd virtutea este mai \u00eenainte n\u0103scut\u0103, fiind din ve\u015fnicie \u00een Dumnezeu, iar \u00een sufletul nostru afl\u00e2ndu-se dintru \u00eenceput r\u00e2nduit\u0103 prin harul cel dumnezeiesc.
\n11. \u015ei venind fiul cel mai t\u00e2n\u0103r, spune Scriptura, a gr\u0103it c\u0103tre tat\u0103l s\u0103u: \u201eD\u0103-mi partea ce mi se cuvine din avere!\u201d [Luca 15:12]. Vai, ce nes\u0103buin\u0163\u0103! Nu i-a c\u0103zut \u00een genunchi, nu S-a rugat implor\u00e2ndu-l, ci a gr\u0103it pur \u015fi simplu acestea. Ba mai mult, el cere [partea sa] ca pe o datorie de la Cel ce d\u0103 har tuturor oamenilor. D\u0103-mi partea din avere care mi se cuvine mie dup\u0103 lege, partea mea cea dup\u0103 dreptate. \u015ei care este legea \u015fi de unde reiese din lege c\u0103 este drept ca p\u0103rin\u0163ii s\u0103 fie datori copiilor lor? Ci mai degrab\u0103 dimpotriv\u0103, copiii sunt datori p\u0103rin\u0163ilor lor, chiar r\u00e2nduiala firii v\u0103dind aceasta, \u00eentruc\u00e2t copiii de la p\u0103rin\u0163ii lor \u00ee\u015fi iau existen\u0163a. Dar \u015fi aceasta este dovad\u0103 a unei judec\u0103\u0163i de t\u00e2n\u0103r [necoapte].
\n12. A\u015fadar, ce face Cel ce trimite ploaie \u015fi peste cei drep\u0163i, \u015fi peste cei nedrep\u0163i \u015fi Care face s\u0103 r\u0103sar\u0103 soarele \u015fi peste cei r\u0103i, \u015fi peste cei buni? El le \u00eemparte \u2013 spune pilda \u2013 lor averea Lui. \u00ce\u0163i dai seama c\u0103 omul acela \u015fi p\u0103rintele lor este lipsit de nevoi \u015fi trebuin\u0163e? C\u0103ci [de nu ar fi fost lipsit de nevoi] nu ar fi \u00eemp\u0103r\u0163it doar \u00een dou\u0103 \u015fi doar acestor doi feciori [toat\u0103 averea sa], ci ar fi p\u0103strat pentru Sine a treia parte din avere. Dar omul acela fiind \u00censu\u015fi Dumnezeu, a\u015fa precum spune David Proorocul, nu are nevoie de cele bune \u015fi de folos ale noastre, ci a \u00eemp\u0103r\u0163it doar acestor doi feciori \u00eentreaga avere, spune pilda, adic\u0103 lumea \u00eentreag\u0103 a \u00eemp\u0103r\u0163it-o. C\u0103ci, a\u015fa precum fire cea una este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 prin cuget\u0103ri felurite, tot a\u015fa lumea aceasta, care e una, se \u00eemparte prin felurita ei folosin\u0163\u0103. De fapt, unul spune c\u0103tre Dumnezeu: \u201eToat\u0103 ziua, \u00eentins-am c\u0103tre Tine m\u00e2inile mele\u201d [Psalmi 87:10] \u015fi \u201eDe \u015fapte ori pe zi Te-am l\u0103udat\u201d [Psalmi 118:164] \u015fi \u201eAm strigat la ceas nepotrivit c\u0103tre Tine\u201d [loc biblic neidentificat] \u015fi \u201eAm n\u0103d\u0103jduit \u00een cuvintele Tale\u201d [Psalmi 118:42] \u015fi \u201e\u00cen zori de zi am ucis pe to\u0163i p\u0103c\u0103to\u015fii p\u0103m\u00e2ntului\u201d [loc neidentificat], adic\u0103 am curmat toate poftele trupului ce st\u00e2rnesc desf\u0103tarea p\u0103tima\u015f\u0103. Iar cel ce-\u015fi petrece ziua cu vin, \u00eembiindu-se pe unde e rost de chef, \u00ee\u015fi petrece apoi toat\u0103 noaptea \u00een fapte nevrednice \u015fi nelegiuite \u015fi se gr\u0103be\u015fte s\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 viclenii ascunse, sau face uneltiri pe fa\u0163\u0103 \u015fi jafuri \u015fi planuri necurate. Oare nu au \u00eemp\u0103r\u0163it ace\u015fti oameni noaptea cea una \u015fi soarele cel unul, iar \u00eenainte de acestea propria lor fire, c\u0103ci aveau s\u0103 o foloseasc\u0103 potrivnic \u015fi \u00een dezbinare unii cu al\u0163ii? Dar Dumnezeu \u00eemparte tuturor, \u00een chip nep\u0103rtinitor, \u00eentreaga Sa zidire, l\u0103s\u00e2nd ca fiecare s-o foloseasc\u0103 dup\u0103 cum \u00eei este voia.
\n13. Spune Evanghelia: \u201e\u015ei nu dup\u0103 multe zile, adun\u00e2nd toate, fiul cel mai t\u00e2n\u0103r s-a dus \u00eentr-o \u0163ar\u0103 dep\u0103rtat\u0103\u2026\u201d [Luca 15, 13]. Cum de nu a plecat \u00eendat\u0103, ci dup\u0103 nu multe sau dup\u0103 pu\u0163ine zile a plecat el? Diavolul cel m\u00e2r\u015fav, care este uneltitor, nu l-a supus \u00een acela\u015fi timp \u015fi p\u0103catului, \u015fi vie\u0163ii dup\u0103 voin\u0163a sa, ci cu \u00eencetul \u015fi \u00een chip viclean l-a ab\u0103tut [de la faptele cele bune], \u015foptindu-ne nou\u0103 \u015fi gr\u0103ind: \u201e\u015ei tu, tr\u0103ind dup\u0103 voia ta, iar nu purt\u00e2nd de grij\u0103 \u015fi cercet\u00e2nd Biserica lui Dumnezeu, nici aplec\u00e2ndu-\u0163i urechea la \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Bisericii, vei putea s\u0103 vezi \u015fi s\u0103 cuno\u015fti \u00een tine datoria ta, f\u0103r\u0103 s\u0103 te \u00eendep\u0103rtezi de bine\u201d. C\u00e2nd este desp\u0103r\u0163it careva de ceata cea sf\u00e2nt\u0103 a celor ce c\u00e2nt\u0103 \u00een Biseric\u0103 \u015fi de ascultarea sfin\u0163ilor \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, atunci el este dus departe \u015fi de purtarea de grij\u0103 a lui Dumnezeu, fiind p\u0103r\u0103sit faptelor sale celor rele. C\u0103ci Dumnezeu se afl\u0103 pretutindeni, dar unul singur st\u0103 departe de bine: r\u0103ul \u00een care, prin p\u0103cat, ajungem departe de Dumnezeu \u015fi \u00cel p\u0103r\u0103sim, c\u0103ci \u201eNu vor sta c\u0103lc\u0103torii de lege \u00een preajma ochilor T\u0103i\u201d [Psalmi 5:5].
\n14. \u00censtr\u0103in\u00e2ndu-se astfel feciorul cel mai t\u00e2n\u0103r \u015fi c\u0103l\u0103torind el \u00eentr-o \u0163ar\u0103 dep\u0103rtat\u0103, \u201eacolo \u2013 spune Evanghelia \u2013 \u015fi-a risipit averea, tr\u0103ind \u00een desfr\u00e2n\u0103ri\u201d [Luca 15:13]. Dar \u00een ce chip a risipit el averea sa? \u00cenainte de toate, mintea este averea \u015fi bog\u0103\u0163ia noastr\u0103 dup\u0103 fire. C\u00e2t\u0103 vreme p\u0103zim nesmintite \u00een noi deprinderile \u015fi obiceiurile care duc la m\u00e2ntuire, \u00cel avem pe Dumnezeu \u00censu\u015fi, mintea cea dint\u00e2i \u015fi cea de Sus, \u00eempreun\u0103 st\u0103t\u0103tor cu noi. Dac\u0103 deschidem poarta pentru patimi, de \u00eendat\u0103 mintea se risipe\u015fte, r\u0103t\u0103cind \u00een tot ceasul \u00een jurul celor trupe\u015fti \u015fi p\u0103m\u00e2nte\u015fti, \u00een jurul pl\u0103cerilor de multe feluri \u015fi \u00een jurul g\u00e2ndurilor p\u0103tima\u015fe cu privire la acestea. Cugetarea dreapt\u0103 este bog\u0103\u0163ia min\u0163ii, care, st\u0103ruind \u00een ea, o face s\u0103 deosebeasc\u0103 ce este mai bine de ce este mai r\u0103u, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd mintea \u00eens\u0103\u015fi va c\u0103p\u0103ta st\u0103ruin\u0163\u0103 \u00een porunci \u015fi \u00een tainele credin\u0163ei [simboluri], d\u00e2nd ascultare Tat\u0103lui celui de Sus. Dac\u0103 mintea se stric\u0103, atunci \u015fi dreapta cugetare se risipe\u015fte \u00een desfr\u00e2nare \u015fi \u00een nes\u0103buin\u0163\u0103, relele \u00eemp\u0103r\u0163indu-se \u00eentre acestea dou\u0103.
\n15. Lucrul acesta po\u0163i s\u0103-l vezi la toat\u0103 virtutea noastr\u0103 \u015fi la toat\u0103 puterea, care ne sunt adev\u0103rata bog\u0103\u0163ie, spre care aplec\u00e2ndu-se r\u0103ul cel de multe feluri, degrab\u0103 o risipe\u015fte. C\u0103ci \u00cens\u0103\u015fi mintea \u00ee\u015fi \u00eendreapt\u0103 dorin\u0163a sa \u015fi n\u0103zuie\u015fte c\u0103tre Dumnezeu cel Unul \u015fi cu adev\u0103rat viu, singurul Care este bun, singurul pe Care se cade s\u0103-L dorim, singurul Care este neatins de vreo suferin\u0163\u0103 \u015fi izvoditor a toat\u0103 bucuria. Dar c\u00e2nd mintea se leneve\u015fte, puterea sufletului pentru dragostea cea adev\u0103rat\u0103 cade \u015fi e izgonit\u0103 de la Cel ce trebuie dorit cu adev\u0103rat, fiind t\u00e2r\u00e2t\u0103 \u00een desf\u0103t\u0103ri de feluritele ispite ale vie\u0163ii, iar de aici risipit\u0103 spre pofta de m\u00e2nc\u0103ri ce nu sunt trebuincioase, iar de acolo spre poftirea unor lucruri f\u0103r\u0103 nici un folos; iar pe de alt\u0103 parte mintea este tras\u0103 \u00eenapoi spre dorirea slavei de\u015farte \u015fi \u00eentunec\u0103toare. \u015ei astfel e f\u0103cut \u0163\u0103nd\u0103ri nefericitul om, \u00eenc\u00e2t, \u00eempov\u0103rat de feluritele \u015fi numeroasele griji cu privire la acestea, nu mai prive\u015fte cu bucurie nici m\u0103car soarele \u015fi nu mai respir\u0103 cu mul\u0163umire nici m\u0103car aerul, care sunt o bog\u0103\u0163ie de ob\u015fte, dat\u0103 tuturor deopotriv\u0103.
\n16. \u00censu\u015fi cugetul nostru, \u00eentruc\u00e2t nu se leap\u0103d\u0103 \u015fi nu st\u0103 departe de Dumnezeu, \u00eent\u0103r\u00e2t\u0103 m\u00e2nia pe care o nutrim l\u0103untric fa\u0163\u0103 de diavol, folosindu-se de vitejia sufletului \u00een lupta cu patimile cele rele, \u00eempotriva st\u0103p\u00e2nitorilor \u00eentunericului \u015fi duhurilor r\u0103ut\u0103\u0163ii. Dac\u0103 mintea nu ar da ascultare poruncilor cu care Dumnezeu o \u00eenarmeaz\u0103, ea s-ar \u00eenvr\u0103jbi cu cei ce \u00eei sunt aproape, s-ar umple de furie nebuneasc\u0103 \u00eempotriva celor de un neam \u015fi de un soi cu ea, s-ar face fiar\u0103 s\u0103lbatic\u0103 \u00eempotriva celor ce nu ar fi de acord cu poftele ei cele necugetate. \u015ei vai, omul ar deveni uciga\u015f de oameni, f\u0103c\u00e2ndu-se asemenea nu numai dobitoacelor lipsite de cugetare, ci chiar vie\u0163uitoarelor celor t\u00e2r\u00e2toare \u015fi veninoase, devenind scorpion, \u015farpe, odrasl\u0103 a viperelor cel ce a fost or\u00e2nduit s\u0103 fie printre fiii lui Dumnezeu! Vezi cum a risipit omul \u015fi a pierdut averea lui? Spune Evanghelia: \u201e\u015ei dup\u0103 ce a cheltuit totul, s-a f\u0103cut foamete mare \u00een \u0163ara aceea, \u015fi el a \u00eenceput s\u0103 duc\u0103 lips\u0103\u201d [Luca 15:14]. Dar el, ca unul ce era risipitor, \u00eenc\u0103 nu s-a g\u00e2ndit la \u00eentoarcerea sa, drept care, \u201educ\u00e2ndu-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei \u0163\u0103ri, \u015fi acesta l-a trimis la \u0163arinile sale, s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 porcii\u201d [Luca 15:15].
\n17. Cine sunt oare locuitorii \u015fi c\u0103peteniile \u0163\u0103rii aceleia \u00eendep\u0103rtate de Dumnezeu? F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u015fi \u00eentru totul sunt demonii, dintre care fiul cel risipitor s-a a\u015fezat la o c\u0103petenie desfr\u00e2nat\u0103 \u015fi un mai mare al vame\u015filor, un mare t\u00e2lhar \u015fi un \u00eencep\u0103tor de r\u0103scoal\u0103. C\u0103ci via\u0163a porceasc\u0103 las\u0103 s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 prezen\u0163a tuturor patimilor, din pricina necur\u0103\u0163eniei celei mai mari cu putin\u0163\u0103. Iar cei ce se b\u0103l\u0103cesc, rostogolindu-se \u00een mocirla patimilor lor, sunt porci. \u015ei fiul cel mic, fiindu-le lor \u00eenainte-st\u0103t\u0103tor, ca unul ce-i \u00eentrecea pe to\u0163i prin via\u0163a sa mole\u015fit\u0103 \u015fi p\u0103tima\u015f\u0103, nu a putut s\u0103 se sature cu ro\u015fcovele pe care le m\u00e2ncau porcii, ceea ce va s\u0103 spun\u0103 c\u0103 nu mai ajungea s\u0103 se sature de poftele sale.
\n18. Cum oare firea trupului nu mai era \u00eendeajuns ca s\u0103 slujeasc\u0103 poftelor celui ne\u00eenfr\u00e2nat? Aurul \u015fi argintul, dac\u0103 ajung la un iubitor de aur \u015fi de argint, sporesc pofta \u015fi cerin\u0163a de ele, \u015fi cu c\u00e2t s-ar scurge mai mult aur \u015fi argint, cu at\u00e2t ar fi mai poftit \u015fi cerut. Aproape c\u0103 lumea \u00eentreag\u0103 nu ar fi de ajuns unui singur iubitor de putere \u015fi unui singur lacom de averi \u00eentruc\u00e2t sunt mul\u0163i cei de acest fel, iar lumea este una singur\u0103, cum ar fi cu putin\u0163\u0103 oare ca vreunul dintre ace\u015ftia s\u0103 afle saturarea poftei sale? Astfel \u015fi acela, lep\u0103d\u00e2ndu-Se de Dumnezeu, nu putea s\u0103 se sature. C\u0103ci, spune Evanghelia, nimeni nu-i d\u0103dea s\u0103 se sature [vezi Luca 15:16]. Cine i-ar fi putut da s\u0103 se sature? Dumnezeu era departe de el, Dumnezeu cu Care \u015fi prin vederea C\u0103ruia ajunge lesne s\u0103 se sature cel care-L contempl\u0103, dup\u0103 cuv\u00e2ntul acela: \u201eS\u0103tura-m\u0103-voi c\u00e2nd se va ar\u0103ta slava Ta\u201d [Psalmi 16:15]. Diavolul \u00eens\u0103 nu voia s\u0103 aduc\u0103 saturarea patimilor celor m\u00e2r\u015fave, \u00eentruc\u00e2t saturarea de cele schimb\u0103toare \u015fi de\u015farte preschimb\u0103 \u00eendeob\u015fte leg\u0103tura cu ele. Pe bun\u0103 dreptate, nimeni nu i-a dat lui [fiului risipitor] s\u0103 se sature.
\n19. Cu greu, a\u015fadar, \u015fi-a revenit la dreapta judecat\u0103 acela care se \u00eendep\u0103rtase de tat\u0103l s\u0103u, dar \u00een\u0163eleg\u00e2nd [\u00een cele din urm\u0103] p\u00e2n\u0103 la ce m\u0103sur\u0103 a m\u00e2r\u015f\u0103viei ajunsese, a pl\u00e2ns \u00een sine, spun\u00e2nd: \u201eC\u00e2\u0163i arga\u0163i ai tat\u0103lui meu sunt \u00eendestula\u0163i de p\u00e2ine, iar eu pier aici de foame!\u201d [Luca 15:17]. Cine sunt oare arga\u0163ii? Sunt aceia care, prin ostenelile poc\u0103in\u0163ei \u015fi prin smerenie, au dob\u00e2ndit m\u00e2ntuirea drept r\u0103splat\u0103. Iar fii sunt aceia care S-au supus poruncilor Lui, prin iubirea lor fa\u0163\u0103 de D\u00e2nsul, precum \u00eensu\u015fi Domnul a zis: \u201eCel ce are poruncile Mele \u015fi le p\u0103ze\u015fte, acela este care M\u0103 iube\u015fte\u201d [Ioan 14:21].
\n20. Feciorul cel mai t\u00e2n\u0103r, c\u0103z\u00e2nd de la vrednicia de fiu \u015fi \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-se de patria sa cea sf\u00e2nt\u0103, \u015fi foamei fiind l\u0103sat, \u015fi-a venit \u00een fire, cunosc\u00e2ndu-Se pe sine, \u015fi S-a smerit, spun\u00e2ndu-\u015fi \u00een cele din urm\u0103: \u201eScul\u00e2ndu-m\u0103, m\u0103 voi duce la tat\u0103l meu \u015fi \u00eei voi spune: Tat\u0103, am gre\u015fit la cer \u015fi \u00eenaintea ta!\u201d [Luca 15:18]. Am spus la \u00eenceput, \u00een chip foarte nimerit, c\u0103 tat\u0103l acela este Dumnezeu. Dar cum ar fi p\u0103c\u0103tuit fa\u0163\u0103 de cer fiul acela care S-a lep\u0103dat de tat\u0103l s\u0103u, dac\u0103 Tat\u0103l s\u0103u n-ar fi fost ceresc? C\u0103ci fiul mai mic spune: \u201eam gre\u015fit la cer\u201d, ceea ce va s\u0103 zic\u0103: am p\u0103c\u0103tuit fa\u0163\u0103 de sfin\u0163ii care sunt \u00een cer \u015fi a c\u0103ror cetate se afl\u0103 \u00een ceruri; \u201e\u015fi \u00eenaintea ta\u201d, Care dimpreun\u0103 cu sfin\u0163ii T\u0103i locuie\u015fti \u00een cer. \u015ei gr\u0103ie\u015fte, de asemenea: \u201eNu mai sunt vrednic s\u0103 m\u0103 numesc fiul t\u0103u; f\u0103-m\u0103 ca pe unul din arga\u0163ii t\u0103i!\u201d [Luca 15:19]. \u00cen\u0163elep\u0163it cum se cuvine de micimea st\u0103rii sale de acum, el spune \u201ef\u0103-m\u0103\u201d; c\u0103ci un om nu urc\u0103 de la sine treptele virtu\u0163ii, dac\u0103 nu este \u00een\u0103l\u0163at \u015fi f\u0103r\u0103 voin\u0163a sa. \u015ei mai spune Evanghelia: \u201e\u015ei, scul\u00e2ndu-se, a venit la tat\u0103l s\u0103u. \u015ei \u00eenc\u0103 departe fiind el, l-a v\u0103zut tat\u0103l s\u0103u\u2026\u201d. Cum [se \u00een\u0163elege aceasta, c\u0103] venea \u015fi era \u00eenc\u0103 departe de el, din care pricin\u0103 tat\u0103l s\u0103u, milostivindu-se de el, i-a ie\u015fit \u00een \u00eent\u00e2mpinare? Fiindc\u0103 omul ce se c\u0103ie\u015fte din suflet, prin n\u0103zuin\u0163a sa cea bun\u0103 \u015fi prin lep\u0103darea de p\u0103cat ajunge la Dumnezeu. Asuprit \u00een cuget de obiceiul cel r\u0103u \u015fi de prejudec\u0103\u0163ile sale, el este \u00eenc\u0103 departe de Dumnezeu \u015fi are nevoie de mult sprijin \u015fi de mult\u0103 \u00eendurare de Sus spre a ajunge el s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103.
\n21. De aceea \u015fi Tat\u0103l milostivirilor cobor\u00e2nd l-a \u00eent\u00e2mpinat \u015fi \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2ndu-l l-a s\u0103rutat, \u015fi a poruncit slujitorilor S\u0103i, adic\u0103 preo\u0163ilor, s\u0103-l \u00eenve\u015fm\u00e2nteze \u00een haina Sa cea mai bun\u0103, adic\u0103 \u00een vrednicia de fiu, pe care o \u00eembr\u0103case \u015fi mai \u00eenainte prin Sf\u00e2ntul Botez, \u015fi s\u0103 pun\u0103 inel \u00een degetul lui, adic\u0103 \u00een partea activ\u0103 a sufletului s\u0103u, care se v\u0103de\u015fte prin m\u00e2n\u0103, s\u0103-i a\u015feze pecetea virtu\u0163ii lucr\u0103toare, z\u0103log al mo\u015ftenirii viitoare, apoi s\u0103-i pun\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103ri \u00een picioarele sale, [adic\u0103 \u00eenc\u0103l\u0163\u00e2ndu-l] cu paza dumnezeiasc\u0103 \u015fi cu siguran\u0163a care s\u0103-i dea lui putere s\u0103 calce peste \u015ferpi \u015fi peste scorpioni \u015fi peste toat\u0103 puterea vr\u0103jma\u015fului. Apoi a dat porunc\u0103 s\u0103 se aduc\u0103 vi\u0163elul cel \u00eengr\u0103\u015fat, s\u0103-l \u00eenjunghie \u015fi s\u0103-l ofere spre m\u00e2ncare. Dar vi\u0163elul acela este Domnul \u00censu\u015fi, Care Se smulge din taina dumnezeirii \u015fi din \u00eensu\u015fi tronul cel de sus, a\u015fezat peste toate, ar\u0103t\u00e2ndu-Se pe p\u0103m\u00e2nt ca om; iar ca vi\u0163el este jertfit pentru noi, p\u0103c\u0103to\u015fii, \u015fi este jertfit ca vi\u0163el \u00eengr\u0103\u015fat, adic\u0103 oferindu-ni-se nou\u0103 ca p\u00e2ine, spre hran\u0103.
\n22. Dumnezeu dimpreun\u0103 cu sfin\u0163ii S\u0103i Se bucur\u0103 \u015fi Se desfat\u0103 \u00eentru acestea, c\u0103ci, unind preocup\u0103rile noastre omene\u015fti cu cea mai mare iubire de oameni cu putin\u0163\u0103, spune: \u201eVeni\u0163i s\u0103 m\u00e2nc\u0103m \u015fi s\u0103 ne bucur\u0103m!\u201d. Dar fiul cel mai mare se aprinde de m\u00e2nie. Iar\u0103\u015fi se cade a cugeta la iudeii care se umplu de m\u00e2nie pentru chemarea neamurilor p\u0103g\u00e2ne, adic\u0103 la acei \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u015fi farisei scandaliza\u0163i c\u0103 Domnul \u00eei prime\u015fte pe p\u0103c\u0103to\u015fi \u015fi m\u0103n\u00e2nc\u0103 la mas\u0103 \u00eempreun\u0103 cu ei. Dac\u0103 vrei s\u0103 \u00een\u0163elegi acestea \u015fi despre cei drep\u0163i, ce este oare de mirare dac\u0103 cel drept nu cunoa\u015fte bog\u0103\u0163ia bun\u0103t\u0103\u0163ii lui Dumnezeu, care cov\u00e2r\u015fe\u015fte toat\u0103 mintea? Tocmai de aceea este el m\u00e2ng\u00e2iat de c\u0103tre P\u0103rintele tuturor \u015fi \u00eenva\u0163\u0103 cele cuvenite, spun\u00e2ndu-i-se lui: \u201eTu totdeauna e\u015fti cu mine\u201d \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015findu-i-se bucuria cea neschimb\u0103toare: \u201eTrebuie s\u0103 te bucuri \u015fi s\u0103 te vesele\u015fti, c\u0103ci fratele t\u0103u acesta mort era \u015fi a \u00eenviat, pierdut era \u015fi s-a aflat\u201d [vezi Luca 15:31-32]; mort era prin p\u0103cat \u015fi a tr\u0103it din nou prin poc\u0103in\u0163\u0103, pierdut era prin sine \u00eensu\u015fi \u015fi a fost aflat \u00een Dumnezeu. Iar o dat\u0103 aflat, s-a umplut cerul de bucurie, dup\u0103 cum este scris: \u201eC\u0103 a\u015fa \u015fi \u00een cer va fi mai mult\u0103 bucurie pentru un p\u0103c\u0103tos care se poc\u0103ie\u015fte\u2026\u201d [Luca 15:7].
\n23. Care este pricina din care, mai cu seam\u0103, s-a m\u00e2hnit fiul cel mai mare? El spune: \u201e\u2026 mie niciodat\u0103 nu mi-ai dat un ied, ca s\u0103 m\u0103 veselesc \u00eempreun\u0103 cu prietenii mei. Dar c\u00e2nd a venit acest fiu al t\u0103u, care \u0163i-a m\u00e2ncat averea cu desfr\u00e2natele, ai \u00eenjunghia at pentru el vi\u0163elul cel \u00eengr\u0103\u015fat\u201d [Luca 15:29-30]. A\u015fa de mari \u015fi de \u00eensemnate sunt harismele pe care ni le h\u0103r\u0103ze\u015fte nou\u0103 Dumnezeu, \u00eenc\u00e2t \u015fi \u00eengerii au dorit s\u0103 priveasc\u0103 cu luare aminte la cele d\u0103ruite nou\u0103 prin \u00eenomenirea Sa, precum spune frunta\u015ful Apostolilor, Petru. De aceea \u015fi cei drep\u0163i au n\u0103zuit ca chiar \u00eenainte de vreme s\u0103 mearg\u0103 la Hristos, a\u015fa precum \u015fi Avraam a vrut s\u0103 vad\u0103 ziua Lui. Dar Hristos nu a venit atunci, iar c\u00e2nd a venit, El nu a venit ca s\u0103 cheme la poc\u0103in\u0163\u0103 pe cei drep\u0163i, ci pe cei p\u0103c\u0103to\u015fi; \u015fi mai presus de acestea, a venit anume spre a fi r\u0103stignit El, Cel ce a ridicat p\u0103catul lumii. \u201eIar unde s-a \u00eenmul\u0163it p\u0103catul, a prisosit harul\u201d [Romani 5:20].
\n24. C\u00e2nd cei drep\u0163i aduc \u00eenvinuiri, Dumnezeu nu le d\u0103 lor nici m\u0103car unul dintre iezi, adic\u0103 dintre p\u0103c\u0103to\u015fi, iar faptul acesta se v\u0103de\u015fte din multe, \u015fi mai cu seam\u0103 din pilda sf\u00e2ntului \u015fi fericitului Carpos [*]. C\u0103ci acesta nu numai c\u0103 nu a dat ascultare unor oameni r\u0103i, ce spuneau c\u0103 nu li se cade s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 acelor necredincio\u015fi care str\u00e2mb\u0103 c\u0103ile Domnului cele drepte, dar el a sim\u0163it pe sine m\u00e2nia dumnezeiasc\u0103 \u015fi a aflat nespus de \u00eenfrico\u015f\u0103toare temeiuri care \u00eel c\u0103l\u0103uzeau spre cunoa\u015fterea r\u0103bd\u0103rii lui Dumnezeu celei de negr\u0103it \u015fi mai presus de minte, care temeiuri \u00eel \u00eendemnau nu numai s\u0103 nu se scoale \u00eempotriv\u0103, ci chiar s\u0103 se roage pentru cei ce-\u015fi petrec via\u0163a \u00een r\u0103ut\u0103\u0163i, \u00eentruc\u00e2t Dumnezeu le ofer\u0103 \u015fi acelora o vreme de poc\u0103in\u0163\u0103. Iar Dumnezeul celor ce s-au poc\u0103it, P\u0103rintele milostivirilor, ca s\u0103 arate marea Lui d\u0103rnicie fa\u0163\u0103 de cei ce s-au \u00eentors c\u0103tre El prin c\u0103in\u0163\u0103, \u00een acest chip a \u00eentocmit aceast\u0103 pild\u0103 [a fiului risipitor] .
\n25. S\u0103 ne apuc\u0103m \u015fi noi a\u015fadar, fra\u0163ilor, de lucrarea poc\u0103in\u0163ei, ferindu-ne de cel r\u0103u \u015fi de turmele lui. S\u0103 st\u0103m departe de porci \u015fi de ro\u015fcovele care \u00eei hr\u0103neau pe ei, adic\u0103 de patimile cele spurcate \u015fi de cele ce-s legate de acestea. S\u0103 st\u0103m departe de p\u0103\u015funea cea rea, adic\u0103 de reaua n\u0103r\u0103vire. S\u0103 fugim noi din \u0163ara patimilor, care sunt necredin\u0163a, pofta nes\u0103turat\u0103 \u015fi necump\u0103tarea, unde e foamete mare de cele bune \u015fi patimi mai rele dec\u00e2t foamea. S\u0103 alerg\u0103m c\u0103tre Tat\u0103l nestric\u0103ciunii \u015fi D\u0103t\u0103torul de via\u0163\u0103, pe calea vie\u0163ii prin virtu\u0163i. C\u0103ci acolo \u00ceI vom afla pe El, \u00een marea Lui iubire de oameni, ie\u015findu-ne \u00een \u00eent\u00e2mpinare \u015fi h\u0103r\u0103zindu-ne nou\u0103 iertarea p\u0103catelor noastre, semnul nestric\u0103ciunii, arvuna mo\u015ftenirii viitoare. Ca \u015fi fiul risipitor, care, precum am \u00eenv\u0103\u0163at de la M\u00e2ntuitorul, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a fost \u00een \u0163ara patimilor, chiar dac\u0103 a chibzuit \u015fi a gr\u0103it cuvinte de poc\u0103in\u0163\u0103, nu a dob\u00e2ndit nimic bun, ci numai p\u0103r\u0103sind acele fapte ale p\u0103catului \u015fi degrab\u0103 venind c\u0103tre tat\u0103l s\u0103u, a ajuns s\u0103 capete chiar mai mult dec\u00e2t n\u0103d\u0103jduia \u015fi a r\u0103mas mai \u00eenainte cu smerenia, \u00een\u0163elept \u015fi drept, p\u0103str\u00e2nd \u00een el neatins\u0103 sfin\u0163enia harului dumnezeiesc.
\n26. Pe care [har] fie ca \u015fi noi to\u0163i s\u0103-l dob\u00e2ndim \u015fi s\u0103-l p\u0103str\u0103m ne\u00eempu\u0163inat, astfel \u00eenc\u00e2t \u00een veacul ce va s\u0103 vie s\u0103 ne bucur\u0103m, \u00eempreun\u0103 cu risipitorul cel m\u00e2ntuit, \u00een Ierusalimul cel de Sus, maica celor ce tr\u0103iesc, Biserica celor \u00eent\u00e2i n\u0103scu\u0163i \u00eentru Hristos, Domnul nostru. C\u0103ruia I se cuvine toat\u0103 slava \u00een veci. Amin.<\/p>\n

[*] Episcopul Carpos a fost mucenicit \u00een secolul al II-lea, pe vremea domniei lui Marcus Aurelius, dimpreun\u0103 cu Papilos \u015fi cu Agathonike mucenica.<\/p>\n

Traducere din limba greac\u0103 de Dr. Constantin Daniel, Editura Anastasia, Bucure\u015fti (\/pemptousia.ro\/)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

S\u00e2ntul Grigorie Palama 1. Proorocul, c\u0103in\u00e2nd cetatea Ierusalimului, a gr\u0103it: \u201eVa fi dat\u0103 foamete pe p\u0103m\u00e2nt, nu foamete de p\u00e2ine \u015fi nu sete de ap\u0103, ci de auzit cuvintele Domnului\u201d [Amos 8:11]. Foamea este lipsa \u015fi totodat\u0103 dorin\u0163a hranei neap\u0103rat trebuincioase. Dar exist\u0103 ceva mai r\u0103u \u015fi mai cumplit dec\u00e2t foamea aceea, anume atunci c\u00e2nd <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-19847","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19847","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19847"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19847\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19847"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19847"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19847"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}