{"id":22223,"date":"2015-12-24T08:01:37","date_gmt":"2015-12-24T11:01:37","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=22223"},"modified":"2015-12-24T08:01:37","modified_gmt":"2015-12-24T11:01:37","slug":"evanghelia-despre-magii-de-la-rasarit","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/evanghelia-despre-magii-de-la-rasarit\/","title":{"rendered":"Evanghelia despre Magii de la R\u0103s\u0103rit"},"content":{"rendered":"

\"Nasterea-Domnului_15_06\"<\/a>Sf\u00e2ntul<\/em> Nicolae Velimirovici<\/strong> – (la liturghia din Ziua de Cr\u0103ciun)<\/p>\n

Iar dac\u0103 S-a n\u0103scut Iisus \u00een Betleemul Iudeii, \u00een zilele lui Irod regele, iat\u0103 magii de la R\u0103s\u0103rit au venit \u00een Ierusalim, \u00eentreb\u00e2nd: \u201cUnde este regele iudeilor, Cel Ce S-a n\u0103scut? C\u0103ci am v\u0103zut la r\u0103s\u0103rit steaua Lui \u015fi am venit s\u0103 ne \u00eenchin\u0103m Lui.\u201d \u015ei auzind, regele Irod s-a tulburat \u015fi tot Ierusalimul dimpreun\u0103 cu el. \u015ei adun\u00e2nd pe to\u0163i arhiereii \u015fi c\u0103rturarii poporului, c\u0103uta s\u0103 afle de la ei: Unde este s\u0103 Se nasc\u0103 Hristos? Iar ei i-au zis: \u00cen Betleemul Iudeii, c\u0103 a\u015fa este scris de proorocul: \u201c\u015ei tu, Betleeme, p\u0103m\u00e2ntul lui Iuda, nu e\u015fti nicidecum cel mai mic \u00eentre c\u0103peteniile lui Iuda, c\u0103ci din tine va ie\u015fi Conduc\u0103torul, Care va pa\u015fte pe poporul Meu Israel.\u201d Atunci Irod, chem\u00e2nd \u00een ascuns pe magi, a aflat de la ei l\u0103murit \u00een ce vreme s-a ar\u0103tat steaua. \u015ei, trimi\u0163\u00e2ndu-i la Betleem, le-a zis: Merge\u0163i \u015fi cerceta\u0163i cu de-am\u0103nuntul despre Prunc \u015fi, dac\u0103 \u00cel ve\u0163i afla, vesti\u0163i-mi \u015fi mie, ca, venind \u015fi eu, s\u0103 m\u0103 \u00eenchin Lui. Iar ei, ascult\u00e2nd pe rege, au plecat \u015fi iat\u0103, steaua pe care o v\u0103zuser\u0103 \u00een R\u0103s\u0103rit mergea \u00eenaintea lor, p\u00e2n\u0103 ce a venit \u015fi a stat deasupra, unde era pruncul. \u015ei v\u0103z\u00e2nd ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte. \u015ei intr\u00e2nd \u00een cas\u0103, au v\u0103zut pe Prunc \u00eempreun\u0103 cu Maria, mama Lui, \u015fi, c\u0103z\u00e2nd la p\u0103m\u00e2nt, s-au \u00eenchinat Lui; \u015fi deschiz\u00e2nd vistieriile lor, I-au adus Lui daruri: aur, t\u0103m\u00e2ie \u015fi smirn\u0103. Iar lu\u00e2nd \u00een\u015ftiin\u0163are \u00een vis s\u0103 nu se mai \u00eentoarc\u0103 la Irod, pe alt\u0103 cale s-au dus \u00een \u0163ara lor. (Matei 2:1-12)
\n<\/em><\/p>\n

Este mai u\u015for pentru omul cel muritor s\u0103 m\u0103soare ad\u00e2ncimile m\u0103rii \u015fi \u00een\u0103l\u0163imile cerului \u00eenstelat, dec\u00e2t s\u0103 m\u0103soare ad\u00e2ncul \u015fi \u00een\u0103l\u0163imea \u00een\u0163elepciunii Dumnezeie\u015fti care vine din voia cerului pentru m\u00e2ntuirea omului. De aceea se afl\u0103 cu mult mai mul\u0163i fii ai oamenilor care se d\u0103ruiesc mai degrab\u0103 celei dint\u00e2i dec\u00e2t celei de-a doua lucr\u0103ri. Mai mul\u0163i sunt aceia care fac iscodire cu ochii lor dec\u00e2t cu duhul lor. Ceea ce iscodesc ochii pare mai mare, dar, de fapt, ceea ce cerceteaz\u0103 duhul este nespus mai larg \u015fi mai ad\u00e2nc \u015fi mai lung. Fiindc\u0103 Duhul toate le cerceteaz\u0103, chiar \u015fi ad\u00e2ncurile lui Dumnezeu (I Corinteni 2:10).<\/p>\n

Ad\u00e2ncimea \u00een\u0163elepciunii Dumnezeie\u015fti, a\u015fa cum era ea la \u00eenceputul lumii vechi, mare \u015fi minunat\u0103, nu era mai mare dec\u00e2t aceea de la \u00eenceputul lumii celei noi, prin na\u015fterea Domnului nostru Iisus Hristos. Lua\u0163i numai, ca un exemplu, \u00een\u0163elepciunea de negr\u0103it a m\u0103rturiei Dumnezeie\u015fti a na\u015fterii Domnului nostru, f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre Sfin\u0163ii Evangheli\u015fti Luca \u015fi Matei. Cu privire, la to\u0163i cei patru Evangheli\u015fti: de\u015fi fiecare dintre ei arat\u0103 un \u00eentreg minunat, ei se \u00eentregesc unul pe cel\u0103lalt, tot a\u015fa cum o stea \u00eentrege\u015fte o alta, tot a\u015fa cum vara \u00eentrege\u015fte prim\u0103vara, \u015fi iarna, toamna. \u015ei a\u015fa cum r\u0103s\u0103ritul nu poate fi priceput f\u0103r\u0103 apus, sau nordul f\u0103r\u0103 sud, tot la fel un Evanghelist nu poate fi priceput f\u0103r\u0103 al doilea, sau doi f\u0103r\u0103 al treilea, sau trei f\u0103r\u0103 al patrulea. A\u015fa cum cele patru col\u0163uri ale p\u0103m\u00e2ntului, fiecare \u00een felul s\u0103u aparte, d\u0103 la iveal\u0103 slava \u015fi m\u0103re\u0163ia Dumnezeului Celui viu, Unul \u00een Treime, tot a\u015fa cei patru Evangheli\u015fti, fiecare \u00een felul s\u0103u aparte, d\u0103 la iveal\u0103 slava \u015fi m\u0103re\u0163ia M\u00e2ntuitorului Hristos. Unii oameni, potrivit temperamentului lor \u2013 \u015fi exist\u0103 \u00een om patru temperamente dominante \u2013 afl\u0103 mai mult\u0103 pace \u015fi s\u0103n\u0103tate trupeasc\u0103 \u00een r\u0103s\u0103rit, al\u0163ii \u00een apus, al\u0163ii \u00een nord sau \u00een sud. Pentru cel care nu-\u015fi g\u0103se\u015fte nici pacea nici s\u0103n\u0103tatea \u00een nici unul din cele patru col\u0163uri ale lumii, se spune \u00een general c\u0103 nu lumea este vinovat\u0103, ci el \u00eensu\u015fi. A\u015fadar, unii oameni, potrivit m\u0103surii \u015fi aplec\u0103rii lor suflete\u015fti, g\u0103sesc mai mult\u0103 odihn\u0103 \u015fi vindecare pentru sufletul lor \u00een Matei, pe c\u00e2nd al\u0163ii \u00een Marcu, Luca sau Ioan. Pentru unul, totu\u015fi, care nu-\u015fi g\u0103se\u015fte nici odihn\u0103, nici vindecare pentru sufletul s\u0103u \u00een nici unul din cei patru Evangheli\u015fti, nu este din vina Evangheli\u015ftilor, ci numai din vina lui. Cineva poate spune deschis c\u0103 nu exist\u0103 nici un leac pentru unul ca acesta. Ziditorul omului este atot\u00een\u0163elept \u015fi atotmilostiv. El cunoa\u015fte felurimea \u015fi sl\u0103biciunea firii noastre omene\u015fti \u015fi de aceea ni-i d\u0103ruie\u015fte pe cei patru Evangheli\u015fti, pentru a ne \u00eeng\u0103dui fiec\u0103ruia dintre noi, potrivit firii sale suflete\u015fti, s\u0103 ne lipim de una dintre Evanghelii mai grabnic \u015fi mai u\u015for dec\u00e2t de celelalte trei, astfel \u00eenc\u00e2t aceast\u0103 Evanghelie s\u0103 poat\u0103 fi pentru noi cheia pentru celelalte.<\/p>\n

Faptul c\u0103 \u00een\u0163elepciunea Dumnezeiasc\u0103, care se arat\u0103 \u00een alc\u0103tuirea \u015fi r\u00e2nduiala \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii Evangheliei, poate str\u0103luci cu mult mai limpede, vom cerceta ast\u0103zi o \u00eent\u00e2mplare \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 de doi dintre Evangheli\u015fti \u2013 Luca \u015fi Matei: na\u015fterea lui Hristos a\u015fa cum a fost ar\u0103tat\u0103 de ei. Ace\u015fti doi Evangheli\u015fti au avut, mai presus de toate, unul \u015fi acela\u015fi izvor de inspira\u0163ie, Dumnezeu: pentru a ar\u0103ta credincio\u015filor, \u00een Persoana Domnului Hristos, dou\u0103 \u00eensu\u015firi \u00eempreun\u0103-lucr\u0103toare care l-au \u00eempodobit odinioar\u0103 pe str\u0103mo\u015ful nostru Adam \u00een Rai, \u015fi fiecare dintre acestea au fost pierdute de el prin p\u0103rt\u0103\u015fia sa cu p\u0103catul satanic. De\u015fi cele dou\u0103 \u00eensu\u015firi par s\u0103 se afle \u00een r\u0103zboi, acestea se \u00eentregesc \u00een chip minunat una pe alta, tot a\u015fa cum lumina soarelui de sus se une\u015fte cu florile c\u00e2mpului care cresc din p\u0103m\u00e2nt. Una dintre aceste \u00eensu\u015firi este libertatea \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103 \u015fi cealalt\u0103 este ascultarea de fiu. Una o cere pe cealalt\u0103; una o sloboze\u015fte pe cealalt\u0103 de str\u00e2mtorare, de\u015fi una o poate \u00eemprejmui pe cealalt\u0103 \u015fi o poate duce la pieire. Cele dou\u0103 s-au n\u0103scut ca gemenii, vie\u0163uiesc ca gemenii \u015fi se sf\u00e2r\u015fesc ca gemenii. Ascultarea des\u0103v\u00eer\u015fit\u0103 merge \u00eempreun\u0103 cu libertatea nem\u0103rginit\u0103, ascultarea \u00eengr\u0103dit\u0103, \u00eempreun\u0103 cu libertatea \u00eengr\u0103dit\u0103, \u015fi neascultarea \u00eempreun\u0103 cu lipsa de libertate. Sfin\u0163ii Evangheli\u015fti cump\u0103nesc una cu cealalt\u0103: ar\u0103t\u00e2nd oamenilor cu limpezime, pe de o parte, libertatea \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103 a lui Dumnezeu-Om \u015fi, pe de alta, ascultarea Lui de fiu, smerit\u0103.<\/p>\n

Luca vorbe\u015fte despre Cezarul roman, August, \u015fi despre p\u0103storii din Betleem, pe c\u00e2nd Matei nu pomene\u015fte despre ei. Pe de alt\u0103 parte, Matei vorbe\u015fte despre Irod, \u00eemp\u0103ratul Iudeii \u015fi craii de la r\u0103s\u0103rit, pe c\u00e2nd Luca nu pomene\u015fte despre ei. Ce \u00eenseamn\u0103 aceasta? Nu \u00eenseamn\u0103 aceasta nedes\u0103v\u00e2r\u015fire \u015fi ne\u00eentregire? Nu; aceasta \u00eenseamn\u0103 mai degrab\u0103 \u00eemplinirea celor dou\u0103 izvoare care se \u00eentregesc \u015fi se des\u0103v\u00e2r\u015fesc unul pe cel\u0103lalt. Dar cineva va pune \u00eentrebarea: dac\u0103 nu s-ar fi \u00eentregit unul pe cel\u0103lalt, ar fi pomenit Luca de Cezarul roman \u00een leg\u0103tur\u0103 cu craii de la r\u0103s\u0103rit, \u015fi Matei de \u00eemp\u0103ratul Irod \u00eempreun\u0103 cu p\u0103storii? La prima vedere, s-ar p\u0103rea c\u0103 ambii Evangheli\u015fti se \u00eentregesc unul pe cel\u0103lalt a\u015fa ca povestirea lor s\u0103 nu scape nimic, fie din frumuse\u0163ea din afar\u0103, fie din con\u0163inutul l\u0103untric. Dac\u0103 p\u0103storii nu ar fi putut, la fel ca \u015fi craii de la r\u0103s\u0103rit, s\u0103 aduc\u0103 la cuno\u015ftin\u0163a \u00eemp\u0103ratului Irod \u015fi a c\u0103rturarilor Ierusalimului, c\u0103 noul \u00cemp\u0103rat S-a n\u0103scut \u00een lume? \u00cen cazul acesta, ca \u015fi \u00een cel\u0103lalt, Irod nu ar fi dat porunc\u0103 cumplit\u0103 de ucidere a multor copii din Betleem \u015fi dimprejur, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103. De asemenea, nu ar fi fost \u00een\u0163elept s\u0103 pomeneasc\u0103 de Cezar August \u00eempreun\u0103 cu craii de la r\u0103s\u0103rit, dec\u00e2t \u00eempreun\u0103 cu p\u0103storii din Betleem? Nu, pentru c\u0103 a\u015fa cum p\u0103stori cei simpli nu au putut avea nici o \u00eenr\u00e2urire asupra lui Cezar, tot a\u015fa nu au putut nici craii de la r\u0103s\u0103rit, care au ap\u0103rut pe nea\u015fteptate \u00een Betleem \u015fi \u00eendat\u0103 au \u015fi disp\u0103rut, \u00eentocmai ca steaua care i-a condus.<\/p>\n

Dar aceasta este numai socoteala omeneasc\u0103, dup\u0103 chipul unei min\u0163i lume\u015fti nestatornice \u015fi slabe. Totu\u015fi, potrivit g\u00e2ndirii ad\u00e2nci \u015fi ascunse, din spatele povestirilor celor doi Evangheli\u015fti despre na\u015fterea M\u00e2ntuitorului, numai \u00een acest fel a fost drept \u015fi bine, c\u0103 cei doi Evangheli\u015fti au r\u00e2nduit toate persoanele la locurile lor: \u00een chipul acesta \u015fi nu \u00een altul. Cezar August trebuie s\u0103 fie pomenit \u00een acea Evanghelie, \u015fi \u00een acel capitol al Evangheliei, \u00een care sunt pomeni\u0163i p\u0103storii din Betleem, \u015fi Irod \u00een acea Evanghelie \u015fi capitol \u00een care sunt pomeni\u0163i craii de la r\u0103s\u0103rit. De ce? Pentru a l\u0103muri nepotrivirea dintre ace\u015fti oameni, pentru \u015fi \u00eempotriva lui Hristos, pentru \u015fi \u00eempotriva adev\u0103ratei \u00een\u0163elepciuni Dumnezeie\u015fti, c\u00e2t de puternic cu putin\u0163\u0103. Sf\u00e2ntul Apostol Pavel spune: \u201cDumnezeu \u015ei-a ales pe cele nebune ale lumii, ca s\u0103 ru\u015fineze pe cei \u00een\u0163elep\u0163i; Dumnezeu \u015ei-a ales pe cele slabe ale lumii, ca s\u0103 le ru\u015fineze pe cele tari.\u201d (I Corinteni 1:27). \u00cen zilele acelea, nu se afla nici unul mai puternic, dup\u0103 socoteala lumeasc\u0103, dec\u00e2t Cezar August, \u015fi nici unul mai slab, mai s\u0103rac ori mai pu\u0163in cunoscut dec\u00e2t p\u0103storii din micu\u0163ul \u015fi necunoscutul Betleem. Domnul Iisus S-a n\u0103scut printre ace\u015ftia slabi, s\u0103raci \u015fi necunoscu\u0163i dup\u0103 p\u0103rerea oamenilor; aceasta li s-a ar\u0103tat mai \u00eent\u00e2i lor \u015fi ei au fost primii care au l\u0103udat slava Lui. Puternicul Cezar August a murit \u00een sl\u0103biciune omeneasc\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la moartea lui \u00een umbrele necunoscutului \u015fi ale am\u0103girii de sine. Pe de alt\u0103 parte, nici un popor din lume nu s-a socotit mai \u00een\u0163elept dec\u00e2t acela condus de \u00eemp\u0103ratul Irod. Iudeii au nesocotit alte popoare, consider\u00e2ndu-le josnice \u015fi mai proaste dec\u00e2t ei. Oc\u00e2rmuitorii \u015fi c\u0103rturarii iudei socoteau c\u0103 numai ei singuri cuno\u015fteau adev\u0103rul \u015fi c\u0103 ei singuri \u0163ineau cheile cerului. Dar c\u00e2nd cerul s-a deschis larg \u015fi c\u00e2nd Domnul Hristos a venit ca s\u0103-i ridice pe oameni la cer, ei au orbit \u015fi nu au v\u0103zut nimic, \u00een timp ce aceia care erau nesocoti\u0163i de ei, nefiind iudei, au intrat cu Hristos prin por\u0163ile deschise ale cerului. \u015ei astfel avem acest \u00eent\u00e2mplare de negr\u0103it, c\u00e2nd Irod, auzind despre \u00cemp\u0103ratul \u00eemp\u0103ra\u0163ilor cel nou-n\u0103scut, s-a gr\u0103bit s\u0103-L omoare, \u015fi mai marii s\u0103i sf\u0103tuitori \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i \u015fi c\u0103rturarii cei m\u00e2ndri ai Ierusalimului nu au socotit c\u0103 trebuie s\u0103 fac\u0103 o c\u0103l\u0103torie de dou\u0103-patru ceasuri p\u00e2n\u0103 la Betleem ca s\u0103-L vad\u0103 pe El, care fusese a\u015fteptat vreme de patruzeci de neamuri de la Avraam, \u00een timp ce craii de la r\u0103s\u0103rit, dintr-o \u0163ar\u0103 a p\u0103g\u00e2nismului \u00eentunecat, c\u0103l\u0103toriser\u0103 luni de zile pentru a aduce slav\u0103 \u00cemp\u0103ratului Hristos \u2013 \u015fi astfel s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 proorocirea marelui Isaia: \u201cC\u0103utat am fost de cei ce nu \u00eentrebau de Mine, g\u0103sit am fost de cei ce nu M\u0103 c\u0103utau. \u015ei am zis: \u2018Iat\u0103-M\u0103, iat\u0103-M\u0103 aici, la un neam care nu chema numele Meu! Tins-am m\u00e2inile Mele \u00een toat\u0103 vremea c\u0103tre un popor r\u0103zvr\u0103tit, care mergea pe c\u0103i silnice, dup\u0103 cugetele sale\u2019.\u201d (Isaia 65:1-2).<\/p>\n

\u00centre Cezarul roman pe de o parte, \u015fi p\u0103stori din Betleem, pe de alt\u0103 parte, nu se afl\u0103 asem\u0103nare \u00een puterea, bog\u0103\u0163ia \u015fi m\u0103re\u0163ia p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. \u00centre Irod \u015fi c\u0103rturarii din Ierusalim pe de o parte, \u015fi craii de la r\u0103s\u0103rit, pe de alt\u0103 parte, se afl\u0103 o neasem\u0103nare \u00een cunoa\u015fterea adev\u0103rului curat, \u00een cunoa\u015fterea adev\u0103ratului Dumnezeu. Domnul a socotit drept s\u0103 aleag\u0103 s\u0103racii \u015fi p\u0103g\u00e2nii \u015fi, prin ei, s\u0103-i ru\u015fineze pe cei mari \u015fi m\u00e2ndri. C\u0103ci, \u00eenainte de a-i ru\u015fina Dumnezeu, ei L-au ru\u015finat pe Dumnezeu prin m\u00e2ndria \u015fi neascultarea lor. Cei mai mari vr\u0103jma\u015fi ai lui Dumnezeu \u2013 \u015fi prin aceasta au fost cei mai mari vr\u0103jma\u015fi chiar ai lor \u2013 sunt aceia care au ajuns m\u00e2ndri, fie pentru bog\u0103\u0163iile lor p\u0103m\u00e2nte\u015fti, fie pentru puterea sau \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lor. M\u00e2ndria celor mari \u015fi m\u00e2ndria celor \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i zide\u015fte o piedic\u0103 de netrecut \u00eentre oameni \u015fi Dumnezeu \u015fi este cel mai mare vr\u0103jma\u015f \u00een calea lui Dumnezeu. Dar Dumnezeu nu are nici un vr\u0103jma\u015f, nici nu poate s\u0103 aib\u0103, cine poate s\u0103-I fac\u0103 Lui vreun r\u0103u? A fi vr\u0103jma\u015ful lui Dumnezeu nu \u00eenseamn\u0103 nimic altceva dec\u00e2t a fi propriul vr\u0103jma\u015f. A-L izgoni pe Dumnezeu din via\u0163a cuiva nu \u00eenseamn\u0103 nimic altceva dec\u00e2t a se \u015fterge pe sine din Cartea Vie\u0163ii. \u015ei oamenii m\u00e2ndri ai puterii din lumea aceasta, \u015fi c\u0103rturarii cei m\u00e2ndri, care socotesc c\u0103 L-au scos pe Dumnezeu afar\u0103 din via\u0163a lor \u015fi din lume, de fapt s-au scos pe ei afar\u0103 din Cartea Vie\u0163ii. \u00cencrederea \u00een g\u00e2ndul lor c\u0103 L-au scos pe Dumnezeul Cel viu afar\u0103 din lume este la fel cu convingerea nebunului care ar \u00eenchide ochii \u015fi ar striga c\u0103 a smuls soarele str\u0103lucitor de pe cerul \u00eenstelat. Boga\u0163ii m\u00e2ndri \u015fi c\u0103rturarii cei m\u00e2ndri reprezint\u0103, din fericire, o mic\u0103 parte a oamenilor, c\u0103ci se afl\u0103 mai mul\u0163i oameni s\u0103rmani \u00een lume dec\u00e2t boga\u0163i \u015fi mai mul\u0163i s\u0103raci cu duhul dec\u00e2t \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i cu m\u00e2ndrie. De aceea, se poate spune c\u0103 oamenii m\u00e2ndri \u015fi boga\u0163i ai Romei \u015fi c\u0103rturarii m\u00e2ndri ai Ierusalimului sunt cei pu\u0163ini, \u00een timp ce p\u0103storii s\u0103raci din Betleem \u015fi craii de la r\u0103s\u0103rit, cu setea lor dup\u0103 adev\u0103r, sunt oamenii cei mul\u0163i din vremea na\u015fterii lui Iisus. Ace\u015fti s\u0103raci cu duhul sunt cei mai buni, ale\u015fi ai \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Hristos \u015fi mai sunt \u015fi aceia pentru care este mai greu s\u0103 intre \u00een aceast\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie dec\u00e2t \u00eei este c\u0103milei s\u0103 treac\u0103 prin urechile acului.<\/p>\n

Cine sunt ace\u015fti crai de la r\u0103s\u0103rit? \u015ei cum s-a \u00eent\u00e2mplat c\u0103 au venit \u015fi au dat slav\u0103 noului-n\u0103scut Iisus? Nu putem spune l\u0103murit din care \u0163ar\u0103 r\u0103s\u0103ritean\u0103 au venit ei la Ierusalim \u2013 din Persia sau Egipt, sau poate din Babilon sau India cea \u00eendep\u0103rtat\u0103. Ei au pornit de fapt, \u00eemplinind o minunat\u0103 tradi\u0163ie, din diferite \u0163\u0103ri din r\u0103s\u0103rit \u015fi, \u00eent\u00e2lnindu-se pe drum unul cu altul, au continuat s\u0103 mearg\u0103 \u00eempreun\u0103 pentru a aduce slav\u0103 lui Mesia? Dar cunoa\u015fterea \u00een de-am\u0103nunt a \u0163\u0103rii r\u0103s\u0103ritene din care au venit ei, este o problem\u0103 m\u0103runt\u0103. Lucrul cel mai important este acela c\u0103 ei au venit \u00een numele \u00eentregului r\u0103s\u0103rit drept-m\u0103ritor de stea, pentru a aduce slav\u0103 stelei celei mai str\u0103lucitoare a cerului din istoria lumii. Evanghelistul vrea s\u0103 ne spun\u0103 aceasta \u2013 c\u0103 ei au venit din r\u0103s\u0103rit \u00een numele r\u0103s\u0103ritului, nu \u00een numele unei singure \u0163\u0103ri sau popor, pentru a da slav\u0103 Noului-N\u0103scut.<\/p>\n

Uit\u00e2nd de unul Dumnezeu, viu \u015fi atotputernic, r\u0103s\u0103ritul c\u0103zuse de-a lungul vremii sub st\u0103p\u00e2nirea firii omului \u015fi, \u00eentruc\u00e2t stelele sunt corpurile cele mai puternice din lumea zidit\u0103, aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ei se aflau sub st\u0103p\u00e2nirea stelelor. Popoarele r\u0103s\u0103ritene credeau c\u0103 stelele erau fiin\u0163e vii \u015fi puternice care st\u0103p\u00e2neau at\u00e2t toate lucrurile f\u0103cute de pe p\u0103m\u00e2nt, c\u00e2t \u015fi vie\u0163ile oamenilor. Popoarele r\u0103s\u0103ritene le idolatrizau privindu-le pe unele ca fiind bune iar altele rele. Ele semnificau zei buni sau r\u0103i, care \u00eenviorau sau ardeau cu ochii lor \u00eenv\u0103p\u0103ia\u0163i, p\u0103str\u00e2nd sau omor\u00e2nd via\u0163a. Oamenii aduceau jertfe, chiar \u015fi jertfe omene\u015fti, at\u00e2t zeilor buni, c\u00e2t \u015fi celor r\u0103i, pentru a c\u00e2\u015ftiga bun\u0103voirea zeilor buni \u015fi a \u00eendep\u0103rta vr\u0103jm\u0103\u015fia celor r\u0103i. Pentru a sc\u0103pa de aceste credin\u0163e populare nepotrivite cu \u00een\u0163elepciunea omului, \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii din r\u0103s\u0103rit au \u00eenceput s\u0103 caute \u00een stele \u015fi s\u0103 vad\u0103 ce pot aduce ele \u00een vie\u0163ile oamenilor. Ei au fost primii care au f\u0103cut \u015ftiin\u0163a stelelor: aceea pe care o numim astrologie. Totu\u015fi, aceast\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 nu a adus oamenilor libertate, ci a descoperit o \u00eenrobire \u015fi mai mare \u015fi team\u0103 \u015fi mai mare. Craii de la r\u0103s\u0103rit \u201cau descoperit\u201d c\u0103 stelele nu erau de fapt zei, a\u015fa cum credeau oamenii, ci, c\u0103 influen\u0163a lor puternic\u0103 asupra tuturor lucrurilor vii de pe p\u0103m\u00e2nt era at\u00e2t de mare \u015fi cu o precizie at\u00e2t de matematic\u0103, \u00eenc\u00e2t nici o fiin\u0163\u0103 vie nu era \u00een stare, printr-o f\u0103r\u00e2m\u0103 de spa\u0163iu sau printr-o clip\u0103, s\u0103 se elibereze de aceast\u0103 \u00eenrobire oarb\u0103 \u015fi nemiloas\u0103 a stelelor. Ca \u015fi cum stelele nu ar fi fost f\u0103cute pentru om, ci omul pentru stele! Stelele c\u00e2rmuiau na\u015fterea \u015fi via\u0163a lui, \u00eent\u00e2mpl\u0103rile fericite \u015fi nefericite, caracterul \u015fi transform\u0103rile lui, fiecare \u00eent\u00e2mplare din via\u0163a lui \u015fi chiar moartea! Omul era un rob des\u0103v\u00e2r\u015fit \u015fi f\u0103r\u0103 de ajutor \u00een fa\u0163a stelelor. El era un vis, \u00een care stelele iar\u0103\u015fi i-au \u00eentunecat con\u015ftiin\u0163a. Aceast\u0103 \u201c\u015ftiin\u0163\u0103\u201d a adus sau a \u00eendrumat \u015fi a hr\u0103nit toate felurile de ocultism, vr\u0103jitorie, prezicerea viitorului, desc\u00e2ntece \u015fi farmece, \u015fi toate celelalte lucruri care, pentru cre\u015ftini, au un singur nume: supersti\u0163ie. Acesta era un nor \u00eentunecat \u015fi sufocant care s-a r\u0103sp\u00e2ndit din r\u0103s\u0103rit \u00eenspre apus \u015fi a ap\u0103sat asupra \u00eentregii lumi cu greutatea lui ucig\u0103toare. \u015ei astfel craii nu au l\u0103sat con\u015ftiin\u0163a omului liber\u0103, ci au \u00eenrobit-o \u015fi mai tare, alc\u0103tuind un sistem ad\u00e2nc de fatalism, \u00een care omul era sufocat de groaza de a fi singur, lep\u0103dat \u015fi lipsit de ajutor.<\/p>\n

Dar, \u00een ad\u00e2ncurile sufletului omenesc, care era \u00eendestulat de \u00eentunecimea astrologiei, mila lui Dumnezeu nu a \u00eeng\u0103duit stingerea acelei mici sc\u00e2ntei a vestirii omului mai dinainte, a credin\u0163ei c\u0103 omul este o fiin\u0163\u0103 liber\u0103, c\u0103 el este f\u0103cut pentru libertate \u015fi se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre libertate. Din aceast\u0103 sim\u0163ire mai dinainte, s-a aprins o dorin\u0163\u0103 arz\u0103toare pentru libertate, \u00een lupt\u0103 cu cerul \u00eenstelat care at\u00e2rna deasupra lumii; \u015fi aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 arz\u0103toare a dat na\u015ftere n\u0103dejdii c\u0103 se va ivi o stea prielnic\u0103 omului, \u00eenfrumuse\u0163at\u0103 de toate stelele, pentru a scoate omul din temni\u0163a acestei lumi, \u015fi au dus-o \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia libert\u0103\u0163ii; c\u0103 oamenii au murit\u2026 pentru \u00een\u0163elesurile cele slabe ale lumii (Coloseni 2:20), dar sunt vii \u015fi liberi \u00een Dumnezeu. \u015ei aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 arz\u0103toare pentru stea a ap\u0103rut \u00eentr-o noapte deasupra capetelor crailor de la r\u0103s\u0103rit care priveau cerul; aceasta i-a condus pe un drum necunoscut \u015fi ei \u00eendat\u0103 au lep\u0103dat totul \u015fi au urmat-o. Ca \u015fi cum ar fi vorbit pe cale cu aceast\u0103 stea tainic\u0103 \u015fi ar fi \u00eenv\u0103\u0163at de la ea multe lucruri! Ca \u015fi cum ar fi aflat de la ea c\u0103 aceasta nu era steaua libert\u0103\u0163ii, ci doar o stea care ducea c\u0103tre \u00cemp\u0103ratul nou-n\u0103scut care era adev\u0103ratul R\u0103scump\u0103r\u0103tor al oamenilor; c\u0103 acest \u00cemp\u0103rat a fost numit \u00cemp\u0103ratul iudeilor, c\u0103 S-a n\u0103scut \u00een Iudeea \u015fi c\u0103 ace\u015ftia trebuiau s\u0103-I duc\u0103 trei daruri: aur, t\u0103m\u00e2ie \u015fi mir!<\/p>\n

Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i au socotit c\u0103 aceast\u0103 stea c\u0103l\u0103uzitoare, care i-a condus pe craii de la r\u0103s\u0103rit la Betleem, nu era o stea ca celelalte, ci era o putere duhovniceasc\u0103 care avea chip de stea. Dac\u0103 Dumnezeu a putut s\u0103-i apar\u0103 p\u0103storului Moise ca un rug aprins, \u015fi lui Avraam \u00een chipul celor trei b\u0103rba\u0163i \u015fi proorocului Ilie ca un v\u00e2rtej \u015fi un glas, de ce s\u0103 nu apar\u0103 Domnul sau \u00eengerul Lui crailor \u00een chip de stea? \u00cen marea Lui milostivire, El coboar\u0103 la oameni \u015fi le apare acestora \u00een chipul \u00een care ei se a\u015fteapt\u0103 cel mai mult. El S-a ar\u0103tat crailor, care \u00cel c\u0103utaser\u0103 printre stele, ca o stea. Dar nu I-a fost binepl\u0103cut Lui s\u0103 apar\u0103 iudeilor ca o stea, \u00eentruc\u00e2t ace\u015ftia nu-L c\u0103utaser\u0103 niciodat\u0103 \u00een stele. \u015ei de aceea steaua, care str\u0103lucise \u00eenaintea crailor de-a lungul c\u0103l\u0103toriei lor prin \u0163\u0103rile de r\u0103s\u0103rit, a disp\u0103rut deasupra Ierusalimului. Dumnezeu S-a ar\u0103tat la Ierusalim altfel c\u0103ci nu trebuia s\u0103 apar\u0103 \u00een chipul unei stele. (Ieremia scrie \u00een Comentariu la Matei: \u201cSteaua a str\u0103lucit \u00een r\u0103s\u0103rit pentru ca iudeii, spre ru\u015finea lor, s\u0103 afle despre na\u015fterea lui Hristos de la p\u0103g\u00e2ni.\u201d)<\/p>\n

Ajung\u00e2nd la Ierusalim, craii au spus lui Irod \u015fi arhiereilor despre aceast\u0103 stea f\u0103r\u0103 de asem\u0103nare, care a ar\u0103tat ca semn c\u0103 S-a n\u0103scut noul \u00eemp\u0103rat iudeu. Irod, \u00eempreun\u0103 cu c\u0103rturarii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii lui Israel, \u00een loc s\u0103 se bucure \u015fi poporul Ierusalimului s\u0103 strige cu bucurie c\u0103 li s-a dat s\u0103 vad\u0103 ce mul\u0163i prooroci \u015fi regi au voit s\u0103 vad\u0103\u2026 dar n-au v\u0103zut (Luca 10:24) \u2013 \u00een loc s\u0103 se bucure, Irod s-a tulburat \u015fi tot Ierusalimul dimpreun\u0103 cu el. De ce s-au tulburat, c\u00e2nd vorbeau despre El \u00een fiecare zi \u015fi se rugau st\u0103ruitor lui Dumnezeu ca El s\u0103 vin\u0103? De ce s\u0103 se team\u0103 de venirea Unuia pe care str\u0103mo\u015fii Lui \u00cel a\u015fteptaser\u0103 mii de ani? P\u0103catul lor i-a tulburat \u015fi faptele cele rele ale sufletelor lor i-au f\u0103cut s\u0103 le fie fric\u0103. Drep\u0163ii \u00cel a\u015fteptau pe Mesia ca prieten, dar p\u0103c\u0103to\u015fii \u00cel a\u015fteptau ca judec\u0103tor. Nedesp\u0103r\u0163indu-\u015fi mintea \u015fi trupul de p\u0103m\u00e2nt, Irod \u015fi c\u0103rturarii s-au temut c\u0103 noul \u00cemp\u0103rat \u00eei va sili s\u0103 se desprind\u0103 de p\u0103m\u00e2nt. Irod \u015fi c\u0103peteniile poporului se temeau mai ales c\u0103 noul \u00cemp\u0103rat \u00eei va g\u0103si nevrednici, \u00eei va alunga din rosturile lor, \u015fi \u00ce\u015fi va lua noi \u00eempreun\u0103-lucr\u0103tori \u015fi ajut\u0103tori mai mici \u015fi c\u0103rturari \u015fi to\u0163i se temeau c\u0103 El va scoate toate cele c\u00e2te \u00eenv\u0103\u0163aser\u0103 ei, \u015fi le va cere, la v\u00e2rsta lor \u00eenaintat\u0103, s\u0103 \u00eenve\u0163e lucruri noi. \u201cCe ne este El nou\u0103?\u201d, se poate s\u0103 fi g\u00e2ndit ei; \u201cNou\u0103 ne este foarte bine f\u0103r\u0103 El. S\u0103 vin\u0103 pentru vreun neam care va urma dup\u0103 noi, nu la noi. Este vreme. El ne va tulbura \u015fi ne va duce s\u0103 facem multe lucruri noi. El va v\u0103di f\u0103r\u0103delegile noastre, va afla vicleniile noastre, ne va alunga de la locurile noastre \u015fi va aduce al\u0163i oameni, oamenii Lui. Ne va \u00eenfometa cu orice pre\u0163; f\u0103r\u0103 p\u00e2ine sau putere; El va lua poporul \u00een m\u00e2inile Sale \u015fi pe noi ne va da deoparte, probabil ne va \u00eentemni\u0163a, ne va judeca \u015fi ne va ucide.\u201d Toate acestea le vor sim\u0163i \u015fi le vor g\u00e2ndi f\u0103c\u0103torii de r\u0103u din zilele noastre, auzind cuvintele: \u201cVine Hristos\u201d, sim\u0163eau \u015fi g\u00e2ndeau r\u0103uf\u0103c\u0103torii Ierusalimului, ascun\u015fi sub un \u00eenveli\u015f de \u00een\u0163elepciune \u015fi purt\u00e2nd sprijinul puterii.<\/p>\n

Dar nimeni nu era at\u00e2t de \u00eensp\u0103im\u00e2ntat ca Irod. Cuprins de fric\u0103, el a adunat arhiereii \u015fi c\u0103rturarii poporului, ca s\u0103-i spun\u0103 l\u0103murit unde trebuia s\u0103 Se nasc\u0103 Hristos. El nu era iudeu, ci str\u0103in, idumean, \u015fi astfel era posibil ca el s\u0103 nu cunoasc\u0103 proorocirile cu privire la Mesia. Lu\u00e2nd frica de la c\u00e2rmuitorul lor, slujitorii au r\u0103sfoit \u00eendat\u0103 c\u0103r\u0163ile prooroce\u015fti \u015fi au r\u0103spuns: \u201c\u00cen Betleemul Iudeii!\u201d ei au spus l\u0103murit c\u0103 era Betleemul Iudeii \u015fi nu vreun altul pentru dou\u0103 motive: mai \u00eent\u00e2i, pentru c\u0103 mai era un Betleem \u00een Zabulon (Iosua 19:15) \u015fi, \u00een al doilea r\u00e2nd, pentru c\u0103 Mesia era a\u015fteptat s\u0103 vin\u0103 din semin\u0163ia lui Iuda, neamul \u00eemp\u0103ratului David. Chiar proorocul a spus aceasta l\u0103murit: \u201c\u015ei tu, Betleeme Efrata, de\u015fi e\u015fti mic \u00eentre miile lui Iuda, din tine va ie\u015fi St\u0103p\u00e2nitor peste Israel.\u201d (Miheia 5:1; cf. Ioan 7:42). \u015ei c\u0103 acest conduc\u0103tor trebuie s\u0103 vin\u0103 din neamul lui Iuda, a fost proorocit de c\u0103tre str\u0103mo\u015ful nostru Iacov din Egipt, care atunci c\u00e2nd s-a apropiat de moarte \u015fi-a binecuv\u00e2ntat fiii \u015fi a proorocit viitorul urma\u015filor s\u0103i. Pun\u00e2nd m\u00e2inile pe capul lui Iuda, Iacov a zis: \u201cNu va lipsi sceptrul din Iuda, nici toiag de c\u00e2rmuitor din coapsele sale, p\u00e2n\u0103 ce va veni \u00cemp\u0103ciuitorul, C\u0103ruia I se vor supune popoarele\u201d (Facerea 49:10).<\/p>\n

Proorocul Miheia a mai proorocit c\u0103 El va fi pacea (5:4) poporului S\u0103u Israel. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 El nu va fi ca al\u0163i \u00eemp\u0103ra\u0163i \u015fi c\u00e2rmuitori, care \u015ftiau numai cum s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 poporul, ci c\u0103 El va fi ocrotitorul poporului S\u0103u, a\u015fa cum un p\u0103rinte \u00ee\u015fi ocrote\u015fte copiii. C\u00e2nd Domnul S-a ar\u0103tat pe p\u0103m\u00e2nt, lumea era cu adev\u0103rat \u00eensetat\u0103 \u015fi \u00eenfometat\u0103 de hran\u0103 sufleteasc\u0103. C\u0103 aceasta era starea lumii, se vede cel mai l\u0103murit din dou\u0103 fapte din vremea na\u015fterii M\u00e2ntuitorului: primul este c\u0103 magii din \u0163\u0103rile \u00eendep\u0103rtate au pornit \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie lung\u0103 \u015fi primejdioas\u0103 ca s\u0103 vin\u0103 la El, despre Care socoteau c\u0103 este bogat \u00een hran\u0103 duhovniceasc\u0103; \u015fi al doilea, c\u0103 singurii \u00een\u0163elep\u0163i din lume din vreme, care \u00cel cuno\u015fteau pe Dumnezeu Cel Unul \u015fi Viu \u2013 adic\u0103 \u00een\u0163elep\u0163ii Ieursalimului \u2013 se f\u0103cuser\u0103 at\u00e2t de \u00eenfometa\u0163i, a\u015fa cum nu mai sim\u0163iser\u0103 foamea, fiind ca mor\u0163i. Dac\u0103 ar fi fost \u00een stare s\u0103 simt\u0103 chiar \u015fi cea mai mic\u0103 foame, ei s-ar fi gr\u0103bit \u00eempreun\u0103 cu magii spre Betleem, ca s\u0103-L vad\u0103 pe \u00cemp\u0103ratul iudeu, \u00cemp\u0103ratul lor \u015fi Mesia al lor. Un om care a fost hr\u0103nit cu hran\u0103 duhovniceasc\u0103, \u00eentotdeauna dore\u015fte \u015fi mai mult\u0103 hran\u0103 duhovniceasc\u0103. Aceasta este \u00eensu\u015firea unui adev\u0103rat om duhovnicesc \u015fi a hranei celei duhovnice\u015fti adev\u0103rate. Totu\u015fi, \u00een\u0163elep\u0163ii Ierusalimului au r\u0103mas ca \u00eempietri\u0163i la vestirea lui Mesia, \u015fi s-au hr\u0103nit numai cu m\u00e2nie fa\u0163\u0103 de El \u015fi au avut fric\u0103 pentru ei.<\/p>\n

Vestea dat\u0103 de \u00een\u0163elep\u0163ii Ierusalimului trebuie s\u0103-l fi tulburat pe Irod \u00eendoit. Mai \u00eent\u00e2i, din pricin\u0103 c\u0103 proorocirea nu mai l\u0103sa nici o \u00eendoial\u0103 cu privire la locul na\u015fterii noului \u00cemp\u0103rat, care va fi \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Irod \u2013 \u00een Iudeea, \u00een preajma capitalei. Al doilea, din pricin\u0103 c\u0103 proorocirea a ar\u0103tat menirea noului \u00cemp\u0103rat: El va hr\u0103ni poporul S\u0103u; El va fi un p\u0103stor adev\u0103rat pentru poporul S\u0103u, care Se va \u00eengriji de hr\u0103nirea poporului S\u0103u \u00eenfometat. At\u00e2t cel dint\u00e2i, c\u00e2t \u015fi cel de-al doilea chip al proorociei, era de nesuferit pentru Irod. Aceasta \u00eensemna c\u0103 noul \u00cemp\u0103rat va fi mai bun dec\u00e2t Irod; El se va \u00eengriji de poporul S\u0103u; El va hr\u0103ni \u015fi va ap\u0103ra poporul S\u0103u, tot a\u015fa cum un p\u0103stor \u00ee\u015fi hr\u0103ne\u015fte \u015fi \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103 turma sa. \u015ei de aceea, El va fi mai iubit de popor dec\u00e2t Irod, care era un tiran \u015fi un lup \u00eembr\u0103cat \u00een piele de oaie. Un nou \u00eemp\u0103rat, cu o asemenea menire, c\u00e2t \u015fi na\u015fterea Lui la por\u0163ile capitalei, va fi o primejdie pentru coroana lui Irod \u015fi a urma\u015filor s\u0103i. Degrab\u0103, mintea lui Irod a z\u0103mislit o punere la cale pentru ap\u0103rarea sa. A fost punere la cale de v\u0103rsare de s\u00e2nge \u00een cazul acesta, la fel ca \u00een toate celelalte cazuri de mai \u00eenainte, cu privire la cineva care a \u00eensemnat o primejdie pentru tronul lui Irod. Astfel, Irod a chemat la el craii \u00een ascuns, \u015fi a \u00eenceput s\u0103-i \u00eentrebe \u00een am\u0103nunt despre steaua cea tainic\u0103. Dar pentru el acesta nu era lucrul cel mai \u00eensemnat. El era deja foarte l\u0103murit c\u0103 \u00eempotrivitorul s\u0103u \u00een lume se n\u0103scuse deja; el credea aceasta din pricina proorociei \u015fi, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, din pricina ar\u0103t\u0103rii stelei \u015fi a sosirii crailor. C\u0103ci, dac\u0103 Irod ar fi avut vreun fel de credin\u0163\u0103, atunci acea credin\u0163\u0103 avea o \u00eensu\u015fire astrologic\u0103 \u015fi de prezicere, asem\u0103n\u0103toare tuturor acelora care se aflau \u00een jurul c\u00e2rmuirii imperiului roman de la vremea aceea. Pentru Irod, lucrul cel mai \u00eensemnat era s\u0103 sf\u00e2r\u015feasc\u0103 vorbirea cu craii, \u015fi de aceea el i-a chemat \u00een ascuns ca s\u0103 le spun\u0103: \u201cMerge\u0163i \u015fi cerceta\u0163i cu de-am\u0103nuntul despre Prunc \u015fi, dac\u0103 \u00cel ve\u0163i afla, vesti\u0163i-mi \u015fi mie, ca, venind \u015fi eu, s\u0103 m\u0103 \u00eenchin Lui.\u201d El voia s\u0103-i fac\u0103 pe crai iscoadele lui, \u015fi astfel s\u0103 se fac\u0103 \u00eempreun\u0103 lucr\u0103tori la r\u0103ul pe care \u00eel pusese deja \u00een minte. Irod voia s\u0103 \u00eei fac\u0103 pe ace\u015fti oaspe\u0163i ale\u015fi, care erau \u00eenseta\u0163i de adev\u0103r \u015fi libertate, s\u0103-\u015fi lase casele \u015fi toate dezmierd\u0103rile p\u0103m\u00e2nte\u015fti, \u015fi s\u0103 porneasc\u0103 \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie lung\u0103 \u015fi primejdioas\u0103 \u015fi s\u0103-i fac\u0103 \u00eempreun\u0103-lucr\u0103tori la f\u0103r\u0103delegile pentru preg\u0103tirea unei ucideri \u00eenfior\u0103toare, ca s\u0103 apere lupul acesta \u00een \u00eenchipuirea sa! Ce iad ad\u00e2nc \u015fi ce road\u0103 cumplit\u0103 \u00een c\u00e2mpul p\u0103catului lui Adam! Proorocind un asemenea \u00eemp\u0103rat printre iudei, \u015fi f\u0103r\u0103delegea pl\u0103nuit\u0103 de el, Proorocul Iezechiel a fost foarte m\u00e2nios pe Irod, cu multe veacuri \u00eenainte: \u201c\u015ei \u0163ie, c\u0103petenie nelegiuit\u0103 \u015fi rea a lui Israel, c\u0103reia \u0163i-a venit ziua acum, c\u00e2nd nelegiuirea ta a ajuns la culme, a\u015fa zice Domnul Dumnezeu: Diadema se va scoate, cununa va fi ridicat\u0103, lucrurile se vor schimba; cele smerite se vor \u00een\u0103l\u0163a \u015fi cele \u00eenalte se vor smeri; o voi lep\u0103da, o voi lep\u0103da, o voi lep\u0103da \u015fi nu va mai fi p\u00e2n\u0103 va veni acela c\u0103ruia se cuvine \u015fi o voi da lui\u201d (Iezechiel 21:25-27).<\/p>\n

L\u0103s\u00e2ndu-l pe Irod \u015fi mul\u0163imea de cer\u015fetori duhovnice\u015fti \u015fi de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 din jurul lui, craii de la r\u0103s\u0103rit, \u00eenseta\u0163i dup\u0103 adev\u0103r, au plecat din Ierusalim \u015fi au pornit pe cale. Au mers pe acelea\u015fi drumuri pe care, \u00een vremuri str\u0103vechi, prooroci insufla\u0163i proorociser\u0103 venirea acestui \u00cemp\u0103rat, c\u0103tre care ei se \u00eendreptau acum s\u0103-I dea m\u0103rire. Ei au trecut pe l\u00e2ng\u0103 mormintele acelor buze arz\u0103toare care vorbiser\u0103 mai \u00eenainte despre \u00cemp\u0103ratul \u00eemp\u0103ra\u0163ilor \u00een chip l\u0103murit. Ei nu \u015ftiau nimic despre El: ei nu citiser\u0103 pe proorocii iudei, dar inimile lor le spuneau c\u0103 tot ceea ce era bun se afla \u00een noul \u00cemp\u0103rat. De cum au p\u0103r\u0103sit cetatea, ei trebuie s\u0103 fi trecut pe la Turnul lui David, din care David c\u00e2ntase din psaltire despre urma\u015ful s\u0103u sl\u0103vit. Ei au l\u0103sat \u00een urm\u0103 ora\u015ful \u00een care Domnul ar\u0103tase multe semne cu privire la Hristos \u2013 au l\u0103sat Ierusalimul \u015fi au urmat singurul semn pe care \u00eel d\u0103duse lor Domnul: steaua cea str\u0103lucitoare de la r\u0103s\u0103rit, care \u00eei a\u015fteptase \u00een ascuns, \u00een afara por\u0163ilor Ierusalimului.<\/p>\n

\u015ei iat\u0103, steaua pe care o v\u0103zuser\u0103 \u00een R\u0103s\u0103rit mergea \u00eenaintea lor. Probabil c\u0103 ei c\u0103l\u0103riser\u0103 pe c\u0103mile, at\u00e2t din pricina dep\u0103rt\u0103rii foarte mari p\u00e2n\u0103 unde au mers, c\u00e2t \u015fi din pricina pustiului de nisip, care nu se putea str\u0103bate cu piciorul, pe care trebuiser\u0103 s\u0103-l traverseze pentru a ajunge la Ierusalim. De la Ierusalim, drumul lor urca un deal \u015fi apoi trecea peste un platou \u00eenalt \u015fi st\u00e2ncos, prin c\u00e2mpii \u015fi cr\u00e2nguri acoperite cu m\u0103slini, trec\u00e2nd pe la morm\u00e2ntul Rahelei \u015fi \u00een cele din urm\u0103 ajung\u00e2nd la Bteleem. Ochii lor au urm\u0103rit steaua, inimile lor s-au bucurat de stea \u015fi g\u00e2ndurile lor erau fr\u0103m\u00e2ntate numai de Noul-N\u0103scut. \u015ei ce bucurie i-a cuprins pe ei c\u00e2nd steaua a venit \u015fi a stat deasupra pe\u015fterei din Betleem! Evanghelistul ne spune c\u0103 ei s-au bucurat cu bucurie mare foarte.<\/p>\n

Craii au intrat cu smerenie \u015fi cu bucurie \u015fi au v\u0103zut pe Prunc dimpreun\u0103 cu Maria, mama Lui, \u015fi, c\u0103z\u00e2nd la p\u0103m\u00e2nt, s-au \u00eenchinat Lui. Desigur c\u0103 ei trebuie s\u0103 o fi v\u0103zut pe Maria \u00eenainte de a vedea Pruncul, dar Evanghelistul dinadins vorbe\u015fte mai \u00eent\u00e2i despre Prunc \u015fi apoi despre Maria, pe c\u00e2nd Iosif nu este pomenit. Evanghelistul ne face cunoscute cele despre sf\u00e2nta Familie \u00een ordinea \u00eensemn\u0103t\u0103\u0163ii pe care o au pentru oaspe\u0163ii lor din dep\u0103rt\u0103ri, din \u0163\u0103rile de la r\u0103s\u0103rit. Pentru ei, lucrul cel mai \u00eensemnat este s\u0103-L vad\u0103 pe \u00cemp\u0103rat, apoi pe Maica Sa, apoi pe ceilal\u0163i. Dumnezeu l-a r\u00e2nduit pe Iosif l\u00e2ng\u0103 Maria din pricina Iudeilor, nu din pricina p\u0103g\u00e2nilor. Din pricina iudeilor, Iosif trebuia s\u0103 fie cunoscut ca logodnic al Mariei, pentru a o ocroti de batjocura legiuitorilor \u015fi de cruzimea legilor p\u0103m\u00e2nte\u015fti; pentru p\u0103g\u00e2nii de departe, era ca \u015fi cum Iosif nici nu ar fi existat. Aceasta caut\u0103 s\u0103 transmit\u0103 Evanghelistul c\u00e2nd pomene\u015fte de Iisus \u015fi Maria, dar nu vorbe\u015fte de loc de Iosif, de\u015fi craii trebuie s\u0103-l fi v\u0103zut.<\/p>\n

C\u0103z\u00e2nd la p\u0103m\u00e2nt, s-au \u00eenchinat Lui. Cei care se \u00eenchinaser\u0103 stelelor cu fric\u0103 \u015fi cu cutremur, acum cu mare bucurie cad la p\u0103m\u00e2nt \u015fi se \u00eenchin\u0103 Dumnezeului Celui viu, care a venit pe p\u0103m\u00e2nt ca s\u0103-i slobozeasc\u0103 pe d\u00e2n\u015fii din robia lor fa\u0163\u0103 de stele \u015fi din credin\u0163a lor \u00een soarta oarb\u0103.<\/p>\n

\u015ei deschiz\u00e2nd vistieriile lor, I-au adus Lui daruri: aur, t\u0103m\u00e2ie \u015fi smirn\u0103. Ei I-au adus trei daruri, semnific\u00e2nd f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie ei, sf\u00e2nta \u015fi de-via\u0163\u0103-d\u0103t\u0103toarea Treime, \u00een Numele c\u0103reia Pruncul Iisus a venit printre oameni \u015fi, \u00een felul acesta, a f\u0103cut cunoscute cele trei ipostaze ale lui Hristos: \u00eemp\u0103rat, arhiereu \u015fi prooroc \u2013 c\u0103ci aurul semnific\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia, t\u0103m\u00e2ia semnific\u0103 arhieria \u015fi mirul este proorocia sau jertfa. Pruncul nou-n\u0103scut va fi \u00cemp\u0103rat \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia ve\u015fniciei, El va fi Preotul \u015fi Proorocul f\u0103r\u0103 de p\u0103cat \u015fi, ca majoritatea proorocilor dinaintea Lui, El va fi ucis. Este limpede pentru to\u0163i c\u0103 aurul semnific\u0103 un \u00eemp\u0103rat \u015fi \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui; este limpede c\u0103 t\u0103m\u00e2ia semnific\u0103 rug\u0103ciunea ori preo\u0163ia; \u015fi iar\u0103\u015fi este limpede din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 c\u0103 mirul semnific\u0103 ve\u015fnicia: Nicodim a uns cu mir trupul mort al lui Iisus (Ioan 19:39-40; cf. Psalm 44:6) \u015fi trupurile erau unse cu mir ca s\u0103 le p\u0103zeasc\u0103 de stric\u0103ciune \u015fi putreziciune, ca s\u0103 le p\u0103streze pu\u0163in mai mult de groz\u0103via stric\u0103ciunii mor\u0163ii. Lumea trebuia luminat\u0103 de Hristos, a\u015fa ca \u015fi de aur; trebuia s\u0103 se umple de rug\u0103ciune a\u015fa cum biserica se umple de mireasma de t\u0103m\u00e2ie; \u015fi \u00eentreaga lume trebuia s\u0103 se p\u0103trund\u0103 de mireasma \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii Sale \u015fi de trupul S\u0103u ca de mir. \u00cempreun\u0103 cu aceasta, cele trei daruri semnific\u0103 r\u0103bdarea \u015fi neschimbarea: aurul r\u0103m\u00e2ne aur, t\u0103m\u00e2ia r\u0103m\u00e2ne t\u0103m\u00e2ie \u015fi mirul r\u0103m\u00e2ne mir: nici unul dintre acestea nu-\u015fi pierde esen\u0163a sa \u00een decursul veacurilor. Dup\u0103 o mie de ani, aurul \u00eenc\u0103 str\u0103luce\u015fte, t\u0103m\u00e2ia arde \u015fi mirul \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 mireasma. Nu s-ar fi putut g\u0103si alte trei elemente pe p\u0103m\u00e2nt, care s\u0103 \u00eenchipuie at\u00e2t de des\u0103v\u00e2r\u015fit menirea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 a lui Hristos, sau care s\u0103 arate mai l\u0103murit \u015fi mai gr\u0103itor chipul nem\u0103rginit \u2013 ve\u015fnic \u2013 al lucr\u0103rii lui Hristos pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi a tuturor chipurilor duhovnice\u015fti \u015fi de fapte, pe care le-a adus din cer. El a adus adev\u0103rul, \u015fi rug\u0103ciunea, \u015fi nemurirea. \u015ei care alt lucru de pe p\u0103m\u00e2nt ar putea ar\u0103ta mai bine adev\u0103rul dec\u00e2t aurul? F\u0103 ce vrei cu aurul \u015fi el \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 str\u0103lucirea. Care alt lucru de pe p\u0103m\u00e2nt ar putea ar\u0103ta mai bine rug\u0103ciunea dec\u00e2t t\u0103m\u00e2ia? A\u015fa cum fumul de la t\u0103m\u00e2ie p\u0103trunde \u00eentreaga biseric\u0103, tot la fel \u015fi rug\u0103ciunea p\u0103trunde \u00eentregul suflet al omului \u015fi, a\u015fa cum fumul se ridic\u0103 \u00een \u00een\u0103l\u0163imi, tot la fel rug\u0103ciunea \u00eenal\u0163\u0103 sufletul omului la Dumnezeu: \u201cS\u0103 se \u00eendrepteze rug\u0103ciunea mea ca t\u0103m\u00e2ia \u00eenaintea Ta\u201d (Psalm 140:2). Este adev\u0103rat c\u0103 \u015fi alte lucruri r\u0103sp\u00e2ndesc fum, dar nici un alt fum dec\u00e2t numai acela de t\u0103m\u00e2ie poate s\u0103 \u00eemping\u0103 sufletul la rug\u0103ciune. Care alt lucru de pe p\u0103m\u00e2nt poate ar\u0103ta mai bine nemurirea dec\u00e2t mirul? Moartea aduce duhoare grea; nemurirea este o mireasm\u0103 ve\u015fnic\u0103. \u015ei astfel craii de la r\u0103s\u0103rit au ar\u0103tat \u00een chip ascuns \u00eentreaga credin\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103, \u00eencep\u00e2nd de la Sf\u00e2nta Treime, trec\u00e2nd apoi la \u00eenvierea \u015fi nemurirea Domnului Iisus \u015fi a urm\u0103torilor Lui. Ei nu sunt numai ni\u015fte drept-m\u0103ritori, ci \u015fi prooroci: prooroci ai credin\u0163ei cre\u015ftine, c\u00e2t \u015fi ai vie\u0163ii \u015fi lucr\u0103rilor lui Hristos. Ei nu puteau s\u0103 cunoasc\u0103 toate acestea prin \u00een\u0163elegerea lor omeneasc\u0103, ci prin insuflarea lui Dumnezeu, care i-a trimis \u00een c\u0103l\u0103torie la Betleem, d\u00e2ndu-le steaua cea tainic\u0103 care mergea \u00eenaintea lor pe cale.<\/p>\n

C\u00e2nd d\u0103duser\u0103 slav\u0103 \u00een Betleem, craii s-au g\u00e2ndit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Ierusalim, pentru a merge \u00eenapoi acas\u0103 pe calea pe care au venit. Irod \u00eei a\u015ftepta cu ner\u0103bdare \u015fi ei s-au g\u00e2ndit curat, s\u0103 mearg\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 bucuria lor cu acest c\u00e2rmuitor nefericit. Dar, lu\u00e2nd \u00een\u015ftiin\u0163are \u00een vis s\u0103 nu se mai \u00eentoarc\u0103 la Irod, pe alt\u0103 cale s-au dus \u00een \u0163ara lor. Ei se \u00eenchinaser\u0103 Noului-N\u0103scut \u015fi Noul-N\u0103scut le-a \u00eendrumat pa\u015fii. Ei nu au cunoscut inima lui Irod \u015fi nici punerile lui la cale cele rele, dar Atotcunosc\u0103torul Dumnezeu le-a ar\u0103tat aceasta \u00eentr-un vis \u015fi le-a poruncit s\u0103 nu se \u00eentoarc\u0103 pe calea pe care au venit, ci pe alt\u0103 cale s\u0103 se duc\u0103 \u00een \u0163ara lor. (Sf\u00e2ntul Grigorie Dialogul spune \u00een Predici la Evanghelii [Cartea 1, Omilia X]: \u201cCraii trebuie s\u0103 ne arate ceva \u00eensemnat prin \u00eentoarcerea pe alt\u0103 cale \u00een \u0163ara lor. Patria noastr\u0103 este Raiul. Venind s\u0103-L cunoa\u015ftem pe Hristos, ne este \u00eenchis\u0103 calea s\u0103 ne \u00eentoarcem \u00een Rai pe calea pe care am venit. C\u0103ci noi am p\u0103r\u0103sit \u0163ara pornind pe calea m\u00e2ndriei, neascult\u0103rii \u015fi a pagubelor c\u0103tre lumea nev\u0103zut\u0103, gustarea fructului oprit \u015fi pe calea de \u00eentoarcere noi trebuie s\u0103 urm\u0103m calea lacrimilor \u015fi ascult\u0103rii, lep\u0103darea de ceea ce este v\u0103zut \u015fi \u00eenfr\u00e2narea de la poftele trupe\u015fti.\u201d)<\/p>\n

Craii trebuie s\u0103 fi primit aceast\u0103 porunc\u0103 printr-un \u00eenger al Domnului, a\u015fa cum i s-a \u00eent\u00e2mplat dreptului Iosif \u00een c\u00e2teva \u00eemprejur\u0103ri. Ascult\u00e2nd de Dumnezeu \u00een toate lucrurile, ei \u00eendat\u0103 au pornit pe alt\u0103 cale, ocolind Ierusalimul. D\u00e2nd slav\u0103 cu bucurie \u015fi rug\u00e2ndu-se lui Dumnezeu \u015fi M\u00e2ntuitorului lumii cel nou-n\u0103scut, ei au pornit spre cas\u0103, purt\u00e2nd cu ei un dar mai mare dec\u00e2t acelea pe care le luaser\u0103 cu ei c\u00e2nd au pornit s\u0103-L afle pe \u00cemp\u0103ratul Hristos, c\u0103ci \u00cel purtau \u00een inimile lor chiar pe \u00cemp\u0103ratul Hristos. \u00cen locul aurului, t\u0103m\u00e2iei \u015fi mirului pe care le d\u0103ruiser\u0103, ei au plecat cu inimile pline de adev\u0103r, rug\u0103ciune \u015fi mireasma nemuritoare a lui Hristos. \u015ei astfel, \u00een pu\u0163in\u0103 vreme, au venit at\u00e2t p\u0103storii, c\u00e2t \u015fi craii, oamenii cei mai simpli \u015fi cei mai \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i din lume, sub acoperi\u015ful pe\u015fterii din Betleem, pentru a-L sl\u0103vi pe Hristos. Din aceasta vedem, fie c\u0103 suntem simpli ori \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i, c\u0103 noi to\u0163i avem nevoie \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 de Domnul Hristos \u015fi c\u0103 noi to\u0163i trebuie, cu aceea\u015fi smerenie \u015fi ascultare, s\u0103-L sl\u0103vim ca pe D\u0103t\u0103torul de via\u0163\u0103 \u015fi s\u0103-L m\u0103rim ca Dumnezeu \u015fi M\u00e2ntuitor al nostru, \u00eempreun\u0103 cu Tat\u0103l \u015fi cu Duhul Sf\u00e2nt \u2013 Treimea cea deofiin\u0163\u0103 \u015fi nedesp\u0103r\u0163it\u0103, acum \u015fi pururea \u015fi \u00een vecii vecilor. Amin.<\/p>\n

din<\/em> PREDICI<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Nicolae Velimirovici – (la liturghia din Ziua de Cr\u0103ciun) Iar dac\u0103 S-a n\u0103scut Iisus \u00een Betleemul Iudeii, \u00een zilele lui Irod regele, iat\u0103 magii de la R\u0103s\u0103rit au venit \u00een Ierusalim, \u00eentreb\u00e2nd: \u201cUnde este regele iudeilor, Cel Ce S-a n\u0103scut? C\u0103ci am v\u0103zut la r\u0103s\u0103rit steaua Lui \u015fi am venit s\u0103 ne \u00eenchin\u0103m Lui.\u201d <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[660],"tags":[],"class_list":["post-22223","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-predici"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22223","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22223"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22223\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22223"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22223"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22223"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}