![\"luca-icoana-maica-domnului\"](\"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/luca-icoana-maica-domnului.jpg\")
<\/a>Tradi\u0163ia Bisericii afirm\u0103 c\u0103 prima icoan\u0103 a lui Hristos a ap\u0103rut \u00eenc\u0103 din timpul vie\u0163ii Sale p\u0103m\u00e2nte\u015fti. Era imaginea numit\u0103 \u00een Occident \u201eSf\u00e2ntul Chip\u201d, iar \u00een Biserica Ortodox\u0103 \u201eimaginea nef\u0103cut\u0103 de m\u00e2na omeneasc\u0103\u201d (acheiropoi\u00e8tos).\nIstoria provenien\u0163ei acestei prime imagini a lui Hristos ne este transmis\u0103 de textele Liturghiei ce-i este dedicat\u0103, la 16 august. Astfel, \u201e\u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd preacuratul T\u0103u chip, l-ai trimis credinciosului Abgar, cel ce voise a Te vedea, Tu, Care dup\u0103 Dumnezeire, nev\u0103zut e\u015fti heruvimilor\u201d (stihirea glasului 8 de la vecernie)[1]<\/span>. O stihire de la utrenie (glasul 4) spune: \u201eTrimis-ai lui Abgar epistole \u00eenscrise de dumnezeiasca Ta m\u00e2n\u0103, lui care cerea m\u00e2ntuirea \u015fi s\u0103n\u0103tatea izvor\u00e2te din \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea dumnezeiescului T\u0103u chip\u201d. \u00cen general \u015fi mai des \u00een bisericile cu hramul Sfintei Mahrame, aluziile la povestea lui Abgar sunt frecvente, mai cu seam\u0103 \u00een serviciul liturgic al s\u0103rb\u0103torii. Dar ele nu vorbesc dec\u00e2t despre faptul \u00een sine, f\u0103r\u0103 a intra \u00een detalii\u00a0[2]<\/span>. \u00cen ceea ce-i prive\u015fte pe autorii din vechime, ei nu fac, p\u00e2n\u0103 \u00een secolul V, nici o aluzie la imaginea sfintei Mahrame, ea fiind pesemne \u00eenc\u0103 necunoscut\u0103, iar existen\u0163a ei, uitat\u0103. Cea mai veche men\u0163iune pe care o avem se afl\u0103 \u00eentr-un document numit Doctrina lui Adda\u00ef. Adda\u00ef era un Episcop al Edesei (\u2020 541) care \u00eentr-o lucrare (dac\u0103 aceasta este autentic\u0103) folose\u015fte f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 o tradi\u0163ie local\u0103 sau anumite documente pe care nu le cunoa\u015ftem. Cel mai vechi autor necontestat care pomene\u015fte de icoana trimis\u0103 lui Abgar este Evagrie (sec. VI); \u00een a sa Istorie bisericeasc\u0103 [3]<\/span> el nume\u015fte portretul \u201eicoana f\u0103cut\u0103 de Dumnezeu\u201d (Theoteuktos eik\u00f4n).
\n\u00cen ce prive\u015fte originalul icoanei, adic\u0103 p\u00e2nza pe care era imprimat chipul M\u00e2ntuitorului, el a fost mult\u0103 vreme p\u0103strat la Edesa ca cel mai de pre\u0163 odor al ora\u015fului. El era foarte cunoscut \u015fi venerat \u00een tot R\u0103s\u0103ritul \u015fi, \u00een secolul VIII, cre\u015ftinii celebrau s\u0103rb\u0103toarea sa \u00een multe locuri, dup\u0103 modelul Bisericii din Edesa [4]<\/span>.
\n\u00cen cursul perioadei iconoclaste, Sf\u00e2ntul Ioan Damaschinul aminte\u015fte imaginea f\u0103c\u0103toare de minuni, iar \u00een 787 P\u0103rin\u0163ii Sinodului VII Ecumenic se refer\u0103 la ea \u00een mai multe r\u00e2nduri. Leon \u2013 lector la Catedrala Sf\u00e2nta Sofia din Constantinopol \u2013 \u015fi participant la Sinod poveste\u015fte c\u0103 a cinstit Sf\u00e2ntul Chip \u00een timpul unei \u015federi la Edesa [5]<\/span>. \u00cen 944, \u00eemp\u0103ra\u0163ii bizantini Constantin Porfirogenetul \u015fi Roman I cump\u0103rar\u0103 sf\u00e2nta icoan\u0103 la Edesa. Ea a fost apoi transportat\u0103 cu mare pomp\u0103 la Constantinopol \u015fi a\u015fezat\u0103 \u00een biserica Fecioarei din Pharos, iar \u00eemp\u0103ratul Constantin Porfirogenetul a l\u0103udat-o \u00eentr-un discurs ca pe o emblem\u0103 a Imperiului. \u00cen 1204, dup\u0103 cucerirea Constantinopolului de c\u0103tre crucia\u0163i, urmele acestei icoane se pierd [6]<\/span>.
\n\u00cen Fran\u0163a exist\u0103 o celebr\u0103 icoan\u0103 a Sfintei Mahrame care se p\u0103streaz\u0103 acum \u00een sacristia Catedralei din Laon. Aceast\u0103 icoan\u0103 de origine balcanic\u0103, (probabil s\u00e2rbeasc\u0103) dat\u00e2nd din secolul XIII, a fost trimis\u0103 de la Roma \u00een Fran\u0163a, \u00een 1249, de c\u0103tre Jacobus Pantaleo Tricassinus \u2013 viitorul Pap\u0103 Urban IV \u2013 care a d\u0103ruit-o surorii sale, abes\u0103 a m\u0103n\u0103stirii Cistercienelor din Monasteriolum (Montreuil-les-Dames, \u00een dieceza Laon) [7]<\/span>.
\n\u00cen serviciul liturgic, s\u0103rb\u0103toarea Sf\u00e2ntului Chip este numit\u0103 \u201eStr\u0103mutarea de la Edesa \u00een cetatea lui Constantin a chipului nef\u0103cut de m\u00e2na omului (apar\u0163in\u00e2nd) Domnului nostru Iisus Hristos, chip numit Sf\u00e2nta Mahram\u0103\u201d. Totodat\u0103, Liturghia acelei zile e departe de a se limita la simpla comemorare a transferului icoanei dintr-un loc \u00eentr-altul. Esen\u0163a acestei slujbe este fundamentul dogmatic al imaginii \u015fi al destina\u0163iei sale.
\nSensul expresiei \u201eimagine nef\u0103cut\u0103 de m\u00e2na omului\u201d apare \u00een lumina (textului de la) Marcu 14, 58: \u00eenainte de orice, aceast\u0103 imagine este \u00censu\u015fi Cuv\u00e2ntul \u00eentrupat Care Se arat\u0103 \u00een \u201etemplul trupului S\u0103u\u201d (In. 2, 21). De aici \u00eencolo, legea lui Moisi, care interzicea imaginile (Exod 30, 4) \u00ee\u015fi pierde sensul \u015fi icoanele lui Hristos devin tot at\u00e2tea m\u0103rturii inatacabile ale \u00eentrup\u0103rii lui Dumnezeu [8]<\/span>. Nu este vorba de o imagine creat\u0103 dup\u0103 vreo concep\u0163ie uman\u0103; ea reprezint\u0103 chipul autentic al Fiului lui Dumnezeu f\u0103cut Om \u015fi provine, potrivit tradi\u0163iei Bisericii, din contactul imediat cu fa\u0163a Lui. Aceast\u0103 prim\u0103 imagine a Dumnezeului f\u0103cut Om este venerat\u0103 de Biseric\u0103 \u00een ziua Sfintei Mahrame.
\nAm v\u0103zut c\u0103 stihirile citate mai sus, precum \u015fi alte texte liturgice subliniaz\u0103 provenien\u0163a istoric\u0103 a imaginii. Pentru c\u0103 este esen\u0163ial s\u0103 nu se vorbeasc\u0103 despre un \u201eHristos universal\u201d, de vreo personificare \u015fi nici de vreun Hristos abstract simboliz\u00e2nd cine \u015ftie ce idee sublim\u0103. \u00centr-adev\u0103r, vorbim despre un Personaj istoric, Care a tr\u0103it \u00eentr-un loc anumit \u015fi \u00eentr-o epoc\u0103 precis\u0103. \u201eA\u015fez\u00e2nd \u00een slava dint\u00e2i chipul lui Adam cel c\u0103zut \u2013 auzim \u00eentr-una din stihirile s\u0103rb\u0103torii (a doua stihire, glasul 1, de la Vecernia mic\u0103) \u2013 M\u00e2ntuitorul Cel nepriceput dup\u0103 fire a tr\u0103it pe p\u0103m\u00e2nt, v\u0103zut \u015fi pip\u0103it fiind de oameni.\u201d
\nDeosebit de importante pentru studiul nostru sunt lecturile biblice de la Liturghie. Ansamblul acestor texte dezv\u0103luie sensul evenimentului celebrat; ar\u0103t\u00e2nd mai \u00eent\u00e2i prefigur\u0103rile sale biblice, ele exalt\u0103 realizarea lor \u00een Noul Testament \u015fi relev\u0103 semnifica\u0163ia lor eshatologic\u0103. Or, selec\u0163ia acestor texte ne arat\u0103 ceea ce \u015ftim deja din operele Sf\u00e2ntului Ioan Damaschinul, \u015fi anume felul \u00een care \u00een\u0163elege Biserica interdic\u0163ia din Vechiul Testament, sensul \u015fi scopul acestei interdic\u0163ii, al\u0103turi de sensul \u015fi scopul imaginii din Noul Testament.
\nG\u0103sim mai \u00eent\u00e2i cele trei paremii de la vecernie: dou\u0103 sunt extrase din Deuteronom (prima: cap. 4, 6-7 \u015fi 9-15; a doua: cap. 5, 1-7; 9-10; 23-26; 28; cap. 6, 1-5; 13 \u015fi 18) iar ultima din A Treia Carte a Regilor (\u00cent\u00e2ia Carte a Regilor din Biblia ebraic\u0103), cap. 7, 22-23 \u015fi 27-30 [9]<\/span>.
\nPrimele dou\u0103 paremii vorbesc despre revelarea Legii, pe muntele Horeb, poporului lui Israel, chiar \u00eenaintea intr\u0103rii poporului ales \u00een P\u0103m\u00e2ntul F\u0103g\u0103duin\u0163ei. Sensul acestor paremii se rezum\u0103 \u00een ideea c\u0103, pentru a intra \u00een acest P\u0103m\u00e2nt al F\u0103g\u0103duin\u0163ei \u015fi pentru a-l st\u0103p\u00e2ni, este indispensabil s\u0103 respec\u0163i legea revelat\u0103 \u015fi s\u0103 adori singurul Dumnezeu adev\u0103rat cu o religiozitate f\u0103r\u0103 compromisuri, f\u0103r\u0103 nici o posibilitate de amestec al cultului dedicat altor \u201ezei\u201d. Se aminte\u015fte totodat\u0103 faptul c\u0103 e cu neputin\u0163\u0103 s\u0103-L reprezin\u0163i pe Dumnezeu, Care r\u0103m\u00e2ne nev\u0103zut: \u201eA\u0163i auzit glasul cuvintelor Sale, dar nu a\u0163i v\u0103zut nici un chip, ci numai glasul\u201d \u015fi \u201eAve\u0163i grij\u0103, c\u0103ci nu a\u0163i v\u0103zut nici o asem\u0103nare\u201d etc. Altfel spus, ansamblul legii, dar mai ales interdic\u0163ia de a adora al\u0163i \u201ezei\u201d \u015fi de a-i reprezenta, este indispensabil\u0103 pentru realizarea f\u0103g\u0103duin\u0163ei divine referitoare la intrarea poporului ales \u00een P\u0103m\u00e2ntul F\u0103g\u0103duin\u0163ei. Or, P\u0103m\u00e2ntul F\u0103g\u0103duin\u0163ei este el \u00eensu\u015fi o prefigurare: el este imaginea Bisericii, a \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu.
\nCea de-a treia paremie este \u2013 \u015fi ea \u2013 o prefigurare a revela\u0163iei neo-testamentare: este rug\u0103ciunea lui Solomon la sfin\u0163irea Templului construit de el: \u201eAr locui Dumnezeu printre oameni, pe p\u0103m\u00e2nt? \u2013 spune Solomon. At\u00e2ta vreme c\u00e2t cerul \u015fi cerul cerurilor nu Te cuprind, cu at\u00e2t mai pu\u0163in Te va cuprinde acest Templu pe care l-am f\u0103cut \u00een Numele T\u0103u…\u201d. Este vorba de venirea viitoare a lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt, de participarea Lui la cursul istoriei umane de-a lungul timpului, de prezen\u0163a \u00eentr-un Templu p\u0103m\u00e2ntesc a Celui pe Care \u201ecerul cerului nu L-a cuprins\u201d.
\nSemnifica\u0163ia acestor paremii este precizat\u0103 de Epistola citit\u0103 \u00een timpul Liturghiei. Este vorba de Epistola Sf\u00e2ntului Pavel c\u0103tre Coloseni, cap. 1, 12-18: \u201eMul\u0163umind cu bucurie Tat\u0103lui, Celui ce ne-a \u00eenvrednicit pe noi s\u0103 lu\u0103m parte la mo\u015ftenirea sfin\u0163ilor, \u00eentru lumin\u0103. El ne-a scos din puterea \u00eentunericului \u015fi ne-a str\u0103mutat \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Fiului iubirii Sale, \u00eentru Care avem r\u0103scump\u0103rarea prin s\u00e2ngele Lui, adic\u0103 iertarea p\u0103catelor. Acesta este chipul lui Dumnezeu Celui nev\u0103zut, mai \u00eent\u00e2i n\u0103scut dec\u00e2t toat\u0103 f\u0103ptura\u201d etc. Vedem bine, acest text relev\u0103 \u00eemplinirea profe\u0163iei: \u201eMo\u015ftenirea sfin\u0163ilor\u201d, \u201e\u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Fiului iubirii Sale\u201d este Biserica, prefigurat\u0103 de str\u0103vechiul P\u0103m\u00e2nt al F\u0103g\u0103duin\u0163ei. Astfel, toat\u0103 demonstra\u0163ia Vechiului Testament care ap\u0103ra puritatea poporului ales \u015fi toat\u0103 istoria sf\u00e2nt\u0103 a lui Israel apar ca un proces mesianic providen\u0163ial, ca o preg\u0103tire a venirii pe p\u0103m\u00e2nt a Trupului lui Hristos, Biserica Noului Testament. \u015ei \u00een acest proces preg\u0103titor, interzicerea imaginii conduce la apari\u0163ia Celui Care era invizibil, a \u201echipului Dumnezeului nev\u0103zut\u201d descoperit \u00een Dumnezeu-Omul Iisus Hristos. La Liturghia s\u0103rb\u0103torii auzim: \u201e\u00cenainte vreme cer\u00e2nd, Moisi a v\u0103zut slava dumnezeiasc\u0103 \u00een \u00eentuneric, prin ghicitur\u0103; dar acum Noul Israel Te vede bine, fa\u0163\u0103 c\u0103tre fa\u0163\u0103\u201d (al doilea tropar de la a patra slav\u0103 a canonului).
\nS\u0103 examin\u0103m, \u00een sf\u00e2r\u015fit, Evanghelia citit\u0103 \u00een ziua Sfintei Mahrame care este aceea\u015fi la utrenie \u015fi la Liturghie. Este cea din Luca, cap. 9, 51-56 \u015fi cap. 10, 22-24: \u201e\u015ei c\u00e2nd s-au \u00eemplinit zilele \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Sale, El S-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 mearg\u0103 la Ierusalim \u015fi a trimis vestitori \u00eenaintea Lui. \u015ei ei, merg\u00e2nd, au intrat \u00eentr-un sat de samariteni ca s\u0103 fac\u0103 preg\u0103tiri pentru El. Dar ei nu L-au primit, pentru c\u0103 Se \u00eendrepta spre Ierusalim. \u015ei v\u0103z\u00e2nd aceasta, ucenicii Iacov \u015fi Ioan I-au zis: Doamne, vrei s\u0103 zicem s\u0103 se coboare foc din cer \u015fi s\u0103-i mistuie, cum a f\u0103cut \u015fi Ilie? Iar El, \u00eentorc\u00e2ndu-Se, i-a certat \u015fi le-a zis: Nu \u015fti\u0163i oare fiii c\u0103rui duh sunte\u0163i? C\u0103ci Fiul Omului na venit ca s\u0103 piard\u0103 sufletele oamenilor, ci ca s\u0103 le m\u00e2ntuiasc\u0103. \u015ei s-au dus \u00een alt sat\u201d. \u201eToate Mi-au fost date de c\u0103tre Tat\u0103l Meu \u015fi nimeni nu cunoa\u015fte Cine este Fiul dec\u00e2t numai Tat\u0103l, \u015fi Cine este Tat\u0103l dec\u00e2t numai Fiul \u015fi c\u0103ruia voie\u015fte Fiul s\u0103-i descopere. \u015ei \u00eentorc\u00e2ndu-Se c\u0103tre ucenici de o parte, a zis: Ferici\u0163i sunt ochii care v\u0103d ce vede\u0163i voi! C\u0103ci zic vou\u0103: Mul\u0163i prooroci \u015fi regi au voit s\u0103 vad\u0103 ceea ce vede\u0163i voi, dar n-au v\u0103zut \u015fi s\u0103 aud\u0103 ce auzi\u0163i, dar n-au auzit.\u201d
\nDup\u0103 cum vedem, \u00een\u0163elesurile pe care, pe de o parte, Epistola \u015fi Evanghelia \u015fi, pe de alt\u0103 parte, paremiile \u00eel atribuie imaginii sunt opuse. Odinioar\u0103: \u201en-a\u0163i v\u0103zut chipul lui Dumnezeu\u201d; acum: \u201eFerici\u0163i sunt ochii care v\u0103d ce vede\u0163i voi\u201d, adic\u0103 \u201echipul Dumnezeului nev\u0103zut\u201d, Hristos. De aceea, ultimele cuvinte ale acestui text evanghelic se adreseaz\u0103 numai Apostolilor. \u00centr-adev\u0103r, nu doar ucenicii, ci \u015fi to\u0163i cei ce-L \u00eenconjurau, \u00cel vedeau pe omul Iisus. Dar numai Apostolii \u00cel vedeau \u00een acest Fiu al Omului \u2013 Care luase \u201echip de rob\u201d \u2013 pe Fiul lui Dumnezeu, \u201estr\u0103lucire din slava Tat\u0103lui\u201d. Am v\u0103zut c\u0103 Sf\u00e2ntul Ioan Damaschinul interpreteaz\u0103 ultimele cuvinte ale Evangheliei ca pe o abolire a interdic\u0163iei biblice, abolire al c\u0103rei aspect manifest este chipul lui Hristos, pe care-l s\u0103rb\u0103torim. \u201eOdinioar\u0103 v\u0103zut ai fost de oameni, iar acum Te vedem sub chipul cel nef\u0103cut de m\u00e2n\u0103 omeneasc\u0103\u201d (al doilea tropar de la prima slav\u0103 a canonului).
\nPrimul pasaj din Evanghelie (Lc. 9, 55-56) subliniaz\u0103 ce \u00eei separ\u0103 pe Apostoli de lume, adic\u0103 ce distinge Biserica \u00een raport cu lumea: spiritul \u015fi metodele ei, care nu apar\u0163in lumii (s\u0103 amintim c\u0103 aceast\u0103 diferen\u0163\u0103 determin\u0103 mijloacele de ac\u0163iune ale Bisericii, mai ales \u00een arta ei). Dac\u0103 paremiile arat\u0103 scopul interzicerii imaginii, Evanghelia dezv\u0103luie, dimpotriv\u0103, chiar sensul imaginii. De notat \u015fi faptul c\u0103 diferen\u0163a dintre spiritul \u015fi metodele Apostolilor, pe de o parte, iar cele lume\u015fti pe de alta, e dovedit\u0103 de Hristos \u00eenainte de intrarea Sa \u00een Ierusalim. Dac\u0103 pornim de la paremii \u015fi trecem prin lecturile neo-testamentare observ\u0103m o anumit\u0103 cre\u015ftere a revela\u0163iei: Vechiul Testament este preg\u0103tirea Noului Testament, P\u0103m\u00e2ntul F\u0103g\u0103duin\u0163ei spre care merge vechiul Israel este o imagine a Bisericii neotestamentare. Noul Testament este realizarea acestor prefigur\u0103ri preg\u0103titoare. Dar Noul Testament nu este scopul ultim: el nu este dec\u00e2t urm\u0103toarea etap\u0103 c\u0103tre \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu. Or, \u00een Vechiul Testament m\u0103rturisirea adev\u0103ratului Dumnezeu \u015fi absen\u0163a oric\u0103rei imagini a Lui erau una dintre condi\u0163iile esen\u0163iale pentru ca poporul s\u0103 poat\u0103 ajunge la (\u015fi st\u0103p\u00e2ni) P\u0103m\u00e2ntul F\u0103g\u0103duin\u0163ei. Asemenea, \u00een Noul Testament, m\u0103rturisirea lui Hristos \u015fi a chipului S\u0103u, m\u0103rturisirea credin\u0163ei noastre prin acest chip joac\u0103 un rol analog: \u015fi ele reprezint\u0103 o condi\u0163ie esen\u0163ial\u0103 pentru a intra \u00een Biseric\u0103, iar prin Biseric\u0103, \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, \u00een acel Ierusalim ceresc spre care ne conduce Biserica. Iat\u0103 de ce acest pasaj din Evanghelie este citit tocmai \u00een ziua c\u00e2nd Biserica s\u0103rb\u0103tore\u015fte icoana de pe Sf\u00e2nta Mahram\u0103. Hristos \u00censu\u015fi \u00ce\u015fi conduce Apostolii la Ierusalim. \u00cen ce ne prive\u015fte, chipul S\u0103u ne c\u0103l\u0103uze\u015fte spre Ierusalimul de sus. Iat\u0103 ce auzim la Liturghia acestei s\u0103rb\u0103tori: \u201eTe cinstim pe Tine, iubitorule de oameni, privind chipul firii Tale trupe\u015fti; prin el d\u0103ruie\u015fte slujitorilor T\u0103i, M\u00e2ntuitorule, p\u0103rt\u0103\u015fia nezdruncinat\u0103 a Raiului\u201d (stihirea glasului 6).
\nPrin alegerea acestor pericope, Biserica ne pune astfel \u00een fa\u0163a ochilor un imens tablou: ea ne arat\u0103 lentul \u015fi dificilul drum al lumii c\u0103zute c\u0103tre r\u0103scump\u0103rarea promis\u0103.
\nA\u015fadar, Biserica afirm\u0103 existen\u0163a unor imagini autentice ale lui Hristos; aceste imagini au existat dintru \u00eenceput, iar despre ele avem chiar \u015fi o atestare istoric\u0103. Aceast\u0103 m\u0103rturie este cu at\u00e2t mai pre\u0163ioas\u0103 cu c\u00e2t ea provine de la singurul autor antic care a fost, \u00een mod indiscutabil, iconoclast: istoricul bisericesc Eusebiu, Episcopul Cezareei. El nu afirm\u0103 doar existen\u0163a unor imagini cre\u015ftine, \u201eg\u00e2ndind chiar c\u0103 \u00een vremea lui exist\u0103 \u00eenc\u0103 portretele autentice ale lui Hristos \u015fi ale Apostolilor, pe care afirm\u0103 c\u0103 le-a v\u0103zut personal\u201d [10]<\/span>, \u00centradev\u0103r, dup\u0103 descrierea statuii ridicate de hemoroisa (femeia \u201ecu scurgere de s\u00e2nge\u201d \u2013 n.tr.) a c\u0103rei poveste o cunoa\u015ftem din Evanghelie (Mt. 9, 20-23; Mc. 5, 25-34; Lc. 8, 43-48), Eusebiu continu\u0103: \u201eSe spunea c\u0103 aceast\u0103 statuie reproducea tr\u0103s\u0103turile lui Iisus; ea a existat p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, a\u015fa \u00eenc\u00e2t am v\u0103zut-o noi \u00een\u015fine atunci c\u00e2nd am fost \u00een ora\u015ful acela. \u015ei nu e de mirare c\u0103 p\u0103g\u00e2nii de odinioar\u0103, care primiser\u0103 binefacerile M\u00e2ntuitorului nostru s\u0103 fi f\u0103cut a\u015fa ceva, de vreme ce noi \u00een\u015fine am v\u0103zut (observat \u2013 histor\u00e8samen) ni\u015fte imagini ale Apostolilor Petru \u015fi Pavel \u015fi chiar ale lui Hristos \u00censu\u015fi p\u0103strate cu ajutorul culorilor de pe tablouri: era firesc, fiindc\u0103 cei vechi aveau obiceiul de a-i cinsti astfel, f\u0103r\u0103 g\u00e2nduri ascunse, ca pe ni\u015fte salvatori, potrivit datinei p\u0103g\u00e2ne\u015fti ce exista pe acolo\u201d [11]<\/span>. Eusebiu nu poate fi nicicum suspectat de exagerare, de vreme ce curentul teologic c\u0103ruia \u00eei apar\u0163inea era \u2013 o spunem din nou \u2013 departe de a aproba faptele relatate de el.
\nDac\u0103 icoana lui Hristos \u2013 fundament al iconografiei cre\u015ftine \u2013 reproduce tr\u0103s\u0103turile Dumnezeului devenit Om, icoana Maicii Domnului reprezint\u0103, dimpotriv\u0103, prima fiin\u0163\u0103 uman\u0103 care a realizat \u0163elul \u00centrup\u0103rii \u2013 \u00eendumnezeirea omului. Biserica Ortodox\u0103 afirm\u0103 leg\u0103tura dintre Fecioar\u0103 \u015fi umanitatea c\u0103zut\u0103 care poart\u0103 urm\u0103rile p\u0103catului originar \u015fi nu o exclude din descenden\u0163a lui Adam. \u00cen acela\u015fi timp, excep\u0163ionala ei demnitate, des\u0103v\u00e2r\u015firea ei personal\u0103, supremul grad de sfin\u0163enie pe care Ea l-a atins explic\u0103 supravenerarea ei: Fecioara este prima f\u0103ptur\u0103 a genului uman care a atins deja, prin totala transfigurare a fiin\u0163ei sale, scopul rezervat oric\u0103rei creaturi. Ea a dep\u0103\u015fit deja grani\u0163a timpului \u015fi a ve\u015fniciei \u015fi se afl\u0103 \u00eenc\u0103 de pe acum \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia a c\u0103rei instaurare este a\u015fteptat\u0103 de Biseric\u0103 o dat\u0103 cu A Doua Venire a lui Hristos. Ea, cea care \u201eL-a purtat \u00een sine pe Dumnezeul de necuprins\u201d, \u201ecu adev\u0103rat N\u0103sc\u0103toare de Dumnezeu\u201d fiind (Theotokos) \u2013 potrivit formul\u0103rii de la Sinodul III Ecumenic (Efes, 431) \u2013 ea vegheaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Hristos soarta lumii. Imaginea ei ocup\u0103 deci primul loc dup\u0103 aceea a lui Hristos \u015fi \u00eei este complementar\u0103; ea se deosebe\u015fte de icoanele celorlal\u0163i sfin\u0163i sau ale \u00eengerilor, at\u00e2t prin varietatea tipurilor iconografice, c\u00e2t \u015fi prin cantitatea sau intensitatea cu care sunt venerate [12]<\/span>.
\nPotrivit tradi\u0163iei ortodoxe, Sf\u00e2ntul Evanghelist Luca ar fi pictat, pu\u0163in dup\u0103 Cincizecime, primele trei icoane ale Fecioarei. Una apar\u0163ine tipului numit \u201eMilostiva\u201d (El\u00e9ousa) \u2013 aceea numit\u0103 \u00een francez\u0103, destul de impropriu, \u201eFecioara tandre\u0163ei\u201d. Ea reprezint\u0103 m\u00e2ng\u00e2ierile reciproce ale Maicii \u015fi ale Pruncului, subliniind naturale\u0163ea sentimentului uman, a tandre\u0163ei \u015fi iubirii materne. Este imaginea unei mame care sufer\u0103 profund la g\u00e2ndul iminentului supliciu al Fiului ei, av\u00e2nd totodat\u0103 con\u015ftiin\u0163a tacit\u0103 a suferin\u0163elor Lui inevitabile. O alt\u0103 imagine este cea de tipul \u201eOdighitria\u201d (Od\u00e8g\u00e8tria), \u201eC\u0103l\u0103uzitoarea\u201d. Fecioara \u015fi Pruncul sunt reprezenta\u0163i din fa\u0163\u0103, orienta\u0163i c\u0103tre privitor. Aceast\u0103 imagine hieratic\u0103 \u015fi maiestuoas\u0103 reliefeaz\u0103 \u00een chip special Dumnezeirea Pruncului. C\u00e2t prive\u015fte cea de-a treia icoan\u0103, ea ar fi reprezentat-o pe Fecioar\u0103 f\u0103r\u0103 Prunc. Datele referitoare la ea sunt confuze. E posibil ca aceast\u0103 icoan\u0103 s\u0103 fi sem\u0103nat cu cea a Fecioarei din \u201eDeisis\u201d, adic\u0103 orant\u0103 adres\u00e2ndu-se lui Hristos. \u00cen prezent \u00een Biserica Rus\u0103 exist\u0103 circa o duzin\u0103 de icoane ale Fecioarei, atribuite Sf\u00e2ntului Luca. Pe de alt\u0103 parte, exist\u0103 dou\u0103zeci \u015fi una de asemenea icoane \u00een Occident \u015fi la Muntele Athos, dintre care opt la Roma. Desigur, nu se poate sus\u0163ine c\u0103 aceste icoane au fost pictate chiar de m\u00e2na Evanghelistului; nimic din ce a pictat el nu ne-a parvenit [13]<\/span>. \u00cens\u0103 icoanele numite \u201eale Sf\u00e2ntului Luca\u201d fac parte dintr-o tradi\u0163ie c\u0103reia el \u00eei furnizeaz\u0103 prototipurile, fiind pictate dup\u0103 reproduceri ale originalelor Sf\u00e2ntului Luca. Aici, tradi\u0163ia apostolic\u0103 trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 a\u015fa cum o \u00een\u0163elegem c\u00e2nd este vorba de Liturghie sau de regulile apostolice: acestea din urm\u0103 urc\u0103 p\u00e2n\u0103 la Apostoli nu pentru c\u0103 ar fi fost scrise de propria lor m\u00e2n\u0103, ci pentru c\u0103 au un caracter apostolic \u015fi o autoritate apostolic\u0103.
\nTradi\u0163ia referitoare la Sf\u00e2ntul Luca ne este transmis\u0103, \u00eentre altele, prin anumite texte liturgice, mai ales cele de la s\u0103rb\u0103torile dedicate unor icoane e Fecioarei, cum ar fi cele ale Maicii din Vladimir, care apar\u0163in tipului \u201eMilostiva\u201d (21 mai, 23 iunie \u015fi 26 august). \u00cen timpul vecerniei se c\u00e2nt\u0103, la litie, o stihire (glasul 6) care spune: \u201eAtunci c\u00e2nd icoana Ta a fost mai \u00eent\u00e2i pictat\u0103 de vestitorul tainelor Evangheliei \u015fi \u0162i-a fost adus\u0103 pentru ca s\u0103 o recuno\u015fti \u015fi s\u0103-i dai puterea de a izb\u0103vi pe cei ce Te preacinstesc, Te-ai bucurat: Tu, cea milostiv\u0103 \u015fi cea prin care ne-a venit m\u00e2ntuirea, Tu ai fost asemenea gurii \u015fi glasului icoanei. Precum atunci c\u00e2nd L-ai z\u0103mislit pe Dumnezeu c\u00e2ntai imnul \u00abDe acum toate neamurile M\u0103 vor binecuv\u00e2nta\u00bb, tot a\u015fa, privind icoana, spus-ai: \u00abHarul \u015fi puterile Mele s\u0103 fie cu acest chip\u00bb. \u015ei cu adev\u0103rat credem c\u0103 ai spus aceasta, St\u0103p\u00e2n\u0103, \u015fi c\u0103 Tu ne e\u015fti aproape prin acest chip…\u201d. La utrenie, primul imn al canonului \u00eentru cinstirea Fecioarei (glas 4) ne spune: \u201eZugr\u0103vindu-\u0162i chipul preacinstit, dumnezeiescul Luca, scriitorul Evangheliei lui Hristos, c\u0103l\u0103uzit fiind de glasul dumnezeiesc, L-a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat \u00een bra\u0163ele Tale pe F\u0103c\u0103torul a toate.\u201d Dac\u0103 ultimul text se mul\u0163ume\u015fte s\u0103 constate doar c\u0103 prima icoan\u0103 a Fecioarei a fost f\u0103cut\u0103 de Sf\u00e2ntul Luca, primul afirm\u0103 pe deasupra faptul c\u0103 Fecioara \u00eens\u0103\u015fi \u015fi-a v\u0103zut chipul, conferindu-i harul \u015fi puterile sale. Or, Biserica \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 acela\u015fi text la s\u0103rb\u0103torile diferitelor tipuri de icoane ale Fecioarei, care provin, toate, din prototipurile realizate odinioar\u0103 de Sf\u00e2ntul Luca. \u00cen acest mod, Biserica arat\u0103 c\u0103 for\u0163a \u015fi harul respectiv se transmit tuturor imaginilor care reproduc (dimpreun\u0103 cu simbolurile aferente) tr\u0103s\u0103turile autentice ale Maicii Domnului, a\u015fa cum au fost ele fixate de Sf\u00e2ntul Luca.
\nCea mai veche m\u0103rturie pe care o avem cu privire la icoanele pictate de Sf\u00e2ntul Luca dateaz\u0103 din secolul VI. Ea este atribuit\u0103 lui Teodor, numit \u201eanagnostul\u201d, un istoric bizantin din prima jum\u0103tate a secolului respectiv (pe la 530) \u2013 lector la Catedrala Sf\u00e2nta Sofia din Constantinopol. Teodor ne spune c\u0103 pe la 450 a fost adus\u0103 la Constantinopol o icoan\u0103 a Fecioarei C\u0103l\u0103uzitoare care era atribuit\u0103 Sf\u00e2ntului Luca. \u00cemp\u0103r\u0103teasa Eudoxia, so\u0163ia \u00eemp\u0103ratului Teodosie al II-lea, ar fi trimis-o, din Ierusalim, surorii sale Pulcheria [14]<\/span>. Sf\u00e2ntul Andrei Criteanul \u015fi Sf\u00e2ntul Gherman, Patriarhul Constantinopolului (715-730), vorbesc \u015fi ei despre o icoan\u0103 a Fecioarei pictat\u0103 de Sf\u00e2ntul Luca, dar care se g\u0103sea la Roma. Sf\u00e2ntul Gherman adaug\u0103 c\u0103 icoana a fost pictat\u0103 \u00een timpul vie\u0163ii Maicii Domnului \u015fi c\u0103 ar fi fost trimis\u0103 la Roma \u201epreaputernicului\u201d Teofil despre care vorbesc proloagele Evangheliei Sf\u00e2ntului Luca \u015fi ale Faptelor Apostolilor. Potrivit altei tradi\u0163ii, o icoan\u0103 a Fecioarei ar fi fost pictat\u0103 de Sf\u00e2ntul Luca, binecuv\u00e2ntat\u0103 de Maica Domnului \u015fi trimis\u0103 aceluia\u015fi Teofil, \u00eens\u0103 la Antiohia.
\nOricum ar sta lucrurile, \u00eenc\u0103 din secolul IV, atunci c\u00e2nd cre\u015ftinismul a devenit religie de Stat, nemaiexist\u00e2nd, prin urmare, nici un pericol de a se ar\u0103ta cele sfinte, icoana de\u0163inut\u0103 de Teofil \u2013 care st\u0103tuse p\u00e2n\u0103 atunci ascuns\u0103 la Roma \u2013 a fost cunoscut\u0103 de un num\u0103r mereu mai mare de cre\u015ftini. Dintr-o locuin\u0163\u0103 particular\u0103, icoana \u00eens\u0103\u015fi sau reproducerea ei va fi fost transportat\u0103 \u00eentr-o biseric\u0103. Iar \u00een 590, Papa Grigorie I (590-604) va transporta la bazilica Sf\u00e2ntul Petru \u2013 \u00een procesiune solemn\u0103 \u015fi \u00een sunetul litaniilor \u2013 venerabila icoan\u0103 a Maicii Domnului \u201edespre care se spune c\u0103 ar fi opera Sf\u00e2ntului Luca\u201d (quam dicunt a Sancto Luca factam).
\nPe l\u00e2ng\u0103 icoanele pictate de Sf\u00e2ntul Luca, tradi\u0163ia vorbe\u015fte \u015fi de o icoan\u0103 a Fecioarei f\u0103cut\u0103 \u00een chip miraculos, adic\u0103 nu de m\u00e2na omului. Este vorba despre o icoan\u0103 numit\u0103 \u201ea St\u0103p\u00e2nei Noastre din Lidda\u201d (s\u0103rb\u0103torit\u0103 la 12 martie) [15]<\/span>. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 natura miraculoas\u0103 a originii sale a fost motivul pentru care icoana aceasta a fost analogat\u0103 cu cea a lui Hristos Acheiropoietos, determin\u00e2nd includerea povestirii despre originea ei \u00een Liturghia mai multor icoane ale Fecioarei, cum ar fi aceea numit\u0103 \u201ede la Kazan\u201d (s\u0103rb\u0103torit\u0103 la 8 iulie \u015fi 22 octombrie). \u00cen secolul VIII, Sf\u00e2ntul Gherman \u2013 viitorul Patriarh al Constantinopolului, aflat \u00een trecere prin Lidda, a comandat o reproducere a icoanei pe care, \u00een plin iconoclasm, a trimis-o la Roma. Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea ereziei, ea a revenit la Constantinopol. Din vremea aceea, icoana St\u0103p\u00e2nei Noastre din Lidda este numit\u0103 \u015fi \u201eSt\u0103p\u00e2na Noastr\u0103 din Roma\u201d fiind s\u0103rb\u0103torit\u0103 la 26 iunie [16]<\/span>.<\/p>\n
_____________<\/p>\n
[1]<\/span> Abgar V Ukhama, prin\u0163 de Osroene \u2013 o mic\u0103 regiune \u00eentre Tigru \u015fi Eufrat, avea drept capital\u0103 ora\u015ful Edessa (ast\u0103zi: Orfu sau Rogais). Not\u0103m \u00een treac\u0103t c\u0103 cronica ora\u015fului men\u0163ioneaz\u0103 existen\u0163a unei biserici cre\u015ftine considerat\u0103 a fi veche la anul 201, c\u00e2nd a \u015fi fost distrus\u0103 de o inunda\u0163ie. Regatul Edessei a fost primul Stat din lume care a devenit un Stat cre\u015ftin (\u00eentre 170 \u015fi 214, \u00een vremea regelui Abgar IX).<\/p>\n [2]<\/span> O relatare mai detaliat\u0103 ne este oferit\u0103 de Mineiul <\/em>pe luna august, care se reduce la urm\u0103toarele: suferind de lepr\u0103, regele Abgar a trimis la Hristos pe arhivarul s\u0103u Hannan (Anania), cu o scrisoare \u00een care \u00cei cerea lui Hristos s\u0103 vin\u0103 la Edessa pentru a-l vindeca. Cum Hannan era pictor, Abgar i-a recomandat s\u0103 fac\u0103 portretul lui Hristos \u015fi s\u0103 i-l aduc\u0103 \u00een cazul \u00een care Acesta ar fi refuzat s\u0103 vin\u0103. G\u0103sindu-L pe Hristos \u00eenconjurat de o mare mul\u0163ime, Hannan s-a urcat pe o piatr\u0103 pentru a putea s\u0103-L vad\u0103 mai bine. A \u00eencercat s\u0103-I fac\u0103 portretul, dar nu a reu\u015fit, din pricina \u201eslavei negr\u0103ite a chipului S\u0103u care se schimba mereu sub puterea harului\u201d. V\u0103z\u00e2nd c\u0103 Hannan \u00eencearc\u0103 s\u0103-I fac\u0103 portretul, Hristos a cerut ap\u0103, S-a sp\u0103lat, \u015ei-a \u015fters fa\u0163a cu o maram\u0103, pe care au r\u0103mas fixate tr\u0103s\u0103turile Sale. I-a dat marama lui Hannan pentru ca acesta s\u0103 o poarte \u00eempreun\u0103 cu scrisoarea c\u0103tre cel care \u00eel trimisese. \u00cen scrisoarea Sa, Hristos refuza s\u0103 mearg\u0103 la Edessa, dar \u00eei promitea lui Abgar s\u0103 i-l trimit\u0103 pe unul dintre ucenicii S\u0103i, de \u00eendat\u0103 ce-\u015fi va \u00eencheia misiunea. C\u00e2nd a primit portretul, Abgar s-a vindecat de ce avea mai grav, dar c\u00e2teva urme i-au r\u0103mas totu\u015fi pe fa\u0163\u0103. Dup\u0103 Cincizecime, Sf\u00e2ntul Apostol Tadeu, unul dintre cei 70, a venit la Edessa pentru a \u00eencheia vindecarea regelui, care s-a convertit. Abgar a \u00eenl\u0103turat un idol care se g\u0103sea deasupra uneia dintre por\u0163ile cet\u0103\u0163ii, pun\u00e2nd \u00een loc sf\u00e2nta maram\u0103. Dar str\u0103nepotul s\u0103u s-a \u00eentors la p\u0103g\u00e2nism \u015fi a vrut s\u0103 o distrug\u0103. Episcopul cet\u0103\u0163ii a zidit-o, aprinz\u00e2nd \u00een ni\u015fa din fa\u0163a ei o candel\u0103. Nu numai c\u0103 imaginea a r\u0103mas intact\u0103, dar s-a imprimat pe fa\u0163a intern\u0103 a \u0163iglei sub care st\u0103tea, \u00een amintirea acestui eveniment exist\u0103 ast\u0103zi dou\u0103 tipuri iconografice ale sfintei marame: una \u00een care chipul Domnului este reprezentat pe o p\u00e2nz\u0103, cealalt\u0103 \u2013 unde nu apare o p\u00e2nz\u0103, Sf\u00e2ntul Chip fiind redat a\u015fa cum s-a imprimat pe \u0163igl\u0103, adic\u0103 a\u015fa cum se afla la Hierapolis (Mabbugh) \u00een Siria. \u00cemp\u0103ratul Nichifor Fokas (963-969) ar fi transportat-o la Constantinopol, \u00een 965 sau 968.<\/p>\n [3]<\/span> IV, 27, P.G. 86, 2745-2748.<\/p>\n [4]<\/span> Mai t\u00e2rziu, chiar la Edessa \u2013 \u00eencep\u00e2nd cu 843 \u2013 aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare coincidea cu cea din Duminica Ortodoxiei.<\/p>\n [5]<\/span> Mansi XIII, 169, 190 sq., 192. A. Grabar, Sf\u00e2ntul Chip de la Catedrala din Laon, Seminarium kondakovianum, <\/em>Praga, 1930 (\u00een lb. rus\u0103).<\/p>\n [6]<\/span> Nu pomenim aici dec\u00e2t icoanele pe care Biserica le s\u0103rb\u0103tore\u015fte ast\u0103zi \u00een cadru liturgic. Izvoarele istorice men\u0163ioneaz\u0103 \u00eens\u0103 mai multe icoane ale Sf\u00e2ntului Chip care, \u00een secolele IV \u015fi VII au jucat un rol \u00eensemnat, mai ales \u00een r\u0103zboiul bizantinilor cu per\u015fii. Unele dintre ele au \u00eenlocuit labarum<\/em>-ul (steagul militar bizantin \u2013 n.tr.)(v. A. Grabar, L\u2019iconoclasme byzantin, <\/em>Paris, 1957, pp. 30 sq). \u00cen Georgia exist\u0103 ast\u0103zi o icoan\u0103 a Sf\u00e2ntului Chip, pictat\u0103 \u00een encaustic\u0103 (procedeu pictural care folose\u015fte culori diluate \u00een cear\u0103 topit\u0103 \u015fi re\u00eenc\u0103lzit\u0103 \u00eenainte de utilizare \u2013 n.tr.) care dateaz\u0103 din secolul VI sau VII (v. Amirana\u015fvili, Istoryia grouzinskovo iskusstva <\/em>(\u201eIstoria artei gruzine\u201d), Moscova, 1950, p. 126.<\/p>\n [7]<\/span> \u00cen secolul XV apare legenda Sfintei Veronica, \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 \u0163in\u00e2nd o p\u00e2nz\u0103 pe care este imprimat Sf\u00e2ntul Chip. Istoria Sfintei Veronica are mai multe variante; cea mai cunoscut\u0103 este cea \u00eendeob\u015fte reprezentat\u0103 pe \u201eDrumul crucii\u201d (sta\u0163iunea a IV-a) inventat de franciscani: pe c\u00e2nd Hristos era dus spre Golgota, o femeie pe nume Veronica I-a \u015fters fa\u0163a cu un \u015ftergar pe care chipul S\u0103u a r\u0103mas imprimat (v. \u00een acest sens articolul lui Paul Perdrizet, \u00een Seminarium Kondakovianum, <\/em>t. V, Praga, 1932, pp. 1-15).<\/p>\n [8]<\/span> Vezi V. Lossky, Der Heiland Acheiropietos, <\/em>\u00een L. Uspensky \u2013 V. Lossky, \u201eDer Sinn der Ikonen\u201d, Berna \u015fi Olten, 1952, p. 62.<\/p>\n [9]<\/span> Prelu\u0103m aceste lec\u0163iuni direct din Biblie, iar nu din Minei, unde au fost abreviate, iar c\u00e2teva pasaje importante pentru semnifica\u0163ia imaginii au fost omise.<\/p>\n [10]<\/span> Ch. von Sch\u00f6nborn, L\u2019Ic\u00f4ne du Christ. Fondements th\u00e9ologiques, <\/em>Fribourg, 1976, p.75.<\/p>\n [11]<\/span> Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericeasc\u0103, <\/em>cartea VII, cap. XVIII, (tr. fr.), Paris, 1955, p. 192. [Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericeasc\u0103, <\/em>col. \u201ePSB\u201d, vol. 13, EIBMBOR, Bucure\u015fti, 1987, lucrare disponibil\u0103 \u015fi \u00een format digital pe CD-ul \u201eBibliotheca Patrum\u201d, editat de Apologeticum, http:\/\/apologeticum.net]<\/p>\n [12]<\/span> Calendarul Bisericii Ruse, unde iconografia Fecioarei este foarte dezvoltat\u0103, men\u0163ioneaz\u0103 260 de icoane ale Sale care au f\u0103cut minuni \u015fi sunt s\u0103rb\u0103torite liturgic. C\u00e2t despre num\u0103rul global al denumirilor acordate icoanelor Fecioarei, Mineiul lui Serghie (Annus ecclesiasticus graeco-slavus, <\/em>vol. I, ed. a II-a, 1900) men\u0163ioneaz\u0103 700.<\/p>\n [13]<\/span> Astfel, printre vechile reproduceri ale Fecioarei de tip \u201eUmilenie\u201d, nu cunoa\u015ftem nici una care s\u0103 coboare dincolo de secolul X (\u00een biserica regal\u0103 Kilise \u2013 963-969 \u2013 v. V. N. Lazarev, Istoryia vizantiiskoi givopissi <\/em>(\u201eIstoria picturii bizantine\u201d), t. I, Moscova-Leningrad, 1947, p. 125). \u00cen ce prive\u015fte tipul \u201eOdighitria\u201d, acele prototipuri pe care le cunoa\u015ftem urc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een secolul VI (Evangheliarul lui Rabula; v. N. P. Kondakov, Ikonografiya Bogomateri <\/em>(\u201eIconografia Maicii Domnului\u201d), t. I, pp. 191-192.<\/p>\n [14]<\/span> N. P. Kondakov, Iconografia Maicii Domnului <\/em>(\u00een lb. rus\u0103), t. II, p. 154. Binecunoscuta scriere \u00een ap\u0103rarea icoanelor, adresat\u0103 \u00eemp\u0103ratului Constantin Copronimul \u015fi adesea atribuit\u0103 Sf\u00e2ntului Ioan Damaschinul vorbe\u015fte \u015fi ea de o imagine a Fecioarei pictat\u0103 de Sf\u00e2ntul Luca. Potrivit datelor \u015ftiin\u0163ei actuale, aceast\u0103 scriere apar\u0163ine unui autor necunoscut \u015fi cuprinde predici ale Sfin\u0163ilor Ioan Damaschinul, Gheorghe al Ciprului \u015fi Ioan de Ierusalim (v. G. Ostrogorsky, Seminarium Kondakovianum, <\/em>I, Praga, 1927, p. 46 \u015fi, de acela\u015fi autor, Histoire de l\u2019Etat byzantin, <\/em>Paris, 1956, p. 179).<\/p>\n [15]<\/span> Vezi N. P. Kondakov, Iconografia Maicii Domnului <\/em>(\u00een lb. rus\u0103), t. II, Petrograd, 1915, pp. 176-179. Cele mai vechi m\u0103rturii scrise despre ea dateaz\u0103 din secolele VIII \u015fi IX. Este vorba despre un pasaj atribuit Sf\u00e2ntuluiAndrei Criteanul (scris c\u0103tre anul 726), de o scrisoare sinodal\u0103 a celor trei Patriarhi r\u0103s\u0103riteni adresat\u0103 \u00een 839 \u00eemp\u0103ratului iconoclast Teofil \u015fi de o lucrare de Gheorghe, supranumit Monahul, redactat\u0103 \u00een 886-887. Nu avem informa\u0163ii pozitive despre soarta acestei icoane, cu excep\u0163ia faptului c\u0103 ele exist\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een secolul IX (V. Dobsch\u00fctz, Christusbilder, <\/em>Leipzig, 1899-1909, pp. 79-80).<\/p>\n [16]<\/span> Povestirea aceasta este cuprins\u0103 \u00een cartea \u201eMinunile Maicii Domnului\u201d, tradus\u0103 din limba greac\u0103 \u015fi care a cunoscut dou\u0103 edi\u0163ii \u00een sec. XIX \u015fi alte dou\u0103 \u00een secolul XX. \u00cen prezent este disponibil\u0103 \u015fi \u00een format electronic \u00een colec\u0163ia \u201eBiblioteca teologic\u0103 digital\u0103\u201d editat\u0103 de Apologeticum http:\/\/apologeticum.net (n. Apoogeticum).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Leonid Uspensky, Teologia icoanei, Apologeticum 2006, cap. 2. Tradi\u0163ia Bisericii afirm\u0103 c\u0103 prima icoan\u0103 a lui Hristos a ap\u0103rut \u00eenc\u0103 din timpul vie\u0163ii Sale p\u0103m\u00e2nte\u015fti. Era imaginea numit\u0103 \u00een Occident \u201eSf\u00e2ntul Chip\u201d, iar \u00een Biserica Ortodox\u0103 \u201eimaginea nef\u0103cut\u0103 de m\u00e2na omeneasc\u0103\u201d (acheiropoi\u00e8tos). Istoria provenien\u0163ei acestei prime imagini a lui Hristos ne este transmis\u0103 de textele <\/p>\n