{"id":23211,"date":"2016-06-17T04:05:19","date_gmt":"2016-06-17T07:05:19","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=23211"},"modified":"2016-07-17T06:32:21","modified_gmt":"2016-07-17T09:32:21","slug":"primejdia-intrunirii-sinodului-panortodox-din-creta-apostazia-de-la-teologia-sfintilor-parinti-de-monahia-fotini","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/primejdia-intrunirii-sinodului-panortodox-din-creta-apostazia-de-la-teologia-sfintilor-parinti-de-monahia-fotini\/","title":{"rendered":"Primejdia \u00eentrunirii Sinodului Panortodox din Creta. Apostazia de la Teologia Sfin\u021bilor P\u0103rin\u021bi, de Monahia Fotini"},"content":{"rendered":"

De ce reprezint\u0103 o primejdie acest Sinod?<\/strong><\/p>\n

Orice cre\u0219tin ortodox trebuie s\u0103 \u0219tie c\u0103 f\u0103r\u0103 dreapt\u0103 credin\u021b\u0103 nu ne putem m\u00e2ntui, c\u0103 \u00een afara Bisericii, care este Trupul lui Hristos, nu este m\u00e2ntuire. De ce? Pentru c\u0103 \u00abcine va huli \u00eempotriva<\/strong> Duhului<\/strong> Sf\u00e2nt<\/strong> nu are iertare \u00een veac, ci este vinovat de os\u00e2nda ve\u015fnic\u0103\u00bb \u2013 spune \u00censu\u0219i Domnul nostru Iisus Hristos \u00een Sf. Evanghelie (Mc. 3:29). Iar Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur ne t\u0103lm\u0103ce\u0219te foarte limpede acest cuv\u00e2nt, numind pe eretici \u0219i pe dasc\u0103lii mincino\u0219i care nu \u00eenva\u021b\u0103 drept cuv\u00e2ntul Adev\u0103rului, nu doar lupi \u0219i t\u00e2lhari, ci \u201elupt\u0103tori \u00eempotriva Duhului \u0219i hulitori ai Duhului harului. Acestora nu li se va ierta nici \u00een veacul de acum, nici \u00een cel viitor\u201d[1]<\/a>. \u00cenv\u0103\u021b\u0103tura de credin\u021b\u0103 ortodox\u0103 nu este una omeneasc\u0103, nu este inventat\u0103 de vreo minte omeneasc\u0103, oric\u00e2t de genial\u0103 ar fi ea. \u00cenv\u0103\u021b\u0103tura ortodox\u0103 este revelat\u0103, descoperit\u0103 de Dumnezeu, Sfin\u021bilor Apostoli \u0219i Sfin\u021bilor P\u0103rin\u021bi, prin Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 \u0219i Sfintele Canoane stabilite prin Sinoade Ecumenice. Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi au numit canoanele c\u00e2rma Bisericii, dup\u0103 care se ghideaz\u0103 corabia m\u00e2ntuirii<\/strong> de la care nu putem s\u0103 facem niciun rabat. Dogma ortodox\u0103 este una revelat\u0103 prin Duhul Sf\u00e2nt, Sfin\u021bilor P\u0103rin\u021bi care au ajuns la vederea lui Dumnezeu prin sfin\u021benia vie\u021bii lor, adic\u0103 P\u0103rin\u021bilor \u00eendumnezei\u021bi. \u00cens\u0103 nu dogma \u00een sine m\u00e2ntuie\u0219te. Este nevoie \u0219i de tr\u0103ire, de f\u0103ptuire ortodox\u0103, ca s\u0103 ajungem la cur\u0103\u021bire, luminare \u0219i m\u00e2ntuire. F\u0103r\u0103 con\u0219tiin\u021ba ortodox\u0103 dreapt\u0103, nimeni nu poate ajunge la m\u00e2ntuire, de aceea dogma este o condi\u021bie obligatorie pentru a f\u0103ptui, pentru a ne putea cur\u0103\u021bi de p\u0103cate \u00een vederea m\u00e2ntuirii. De altfel, dogma nu s-a revelat dec\u00e2t celor ce au tr\u0103ire duhovniceasc\u0103, celor ce au ajuns la vederea lui Dumnezeu, urm\u00e2nd ca cei ce nu au ajuns la aceast\u0103 tr\u0103ire s\u0103 respecte r\u00e2nduielile \u0219i canoanele statornicite \u0219i hot\u0103r\u00e2te de Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi.<\/strong> \u00cen\u0219i\u0219i Sfin\u021bii Apostoli predau episcopilor Dumnezeie\u0219tile Canoane, ca pe o lege sf\u00e2nt\u0103, spun\u00e2nd: \u201eEpiscopilor, acestea s-au r\u00e2nduit vou\u0103 pentru Canoane de c\u0103tre noi. Voi \u00eens\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eentr-\u00eensele, v\u0103 ve\u021bi m\u00e2ntui \u0219i pace ve\u021bi avea, iar nesupun\u00e2ndu-v\u0103 v\u0103 ve\u021bi munci \u0219i lupt\u0103 unii cu al\u021bii necurmat\u0103 ve\u021bi avea, plata neascult\u0103rii cea cuvenit\u0103 lu\u00e2nd-o\u201d[2]<\/a>.<\/p>\n

A\u0219adar vie\u021buirea \u0219i dogma sunt \u00eempreun\u0103, \u201evia\u021b\u0103 \u2013 dogm\u0103 \u2013 via\u021b\u0103\u201d, dup\u0103 cum spune Sf. Simeon Noul Teolog, care subliniaz\u0103 c\u0103 temelia dogmei este vie\u021buirea, experien\u021ba duhovniceasc\u0103 a Sfin\u021bilor P\u0103rin\u021bi.<\/strong> Baza Sinoadelor Ecumenice o reprezint\u0103 experien\u021ba P\u0103rin\u021bilor \u00eendumnezei\u021bi, prin care a lucrat Harul lui Dumnezeu, iar nu o teorie anume. Baza Sinoadelor nu este Sinodul \u00een sine, o adunare de episcopi care hot\u0103r\u0103sc \u00een unanimitate con\u021bi- nutul canoanelor. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 au fost \u0219i sinoade false, numite t\u00e2lh\u0103re\u0219ti \u00een tradi\u021bia Bisericii. Nu este sf\u00e2nt Sinodul \u00een sine, dup\u0103 cum remarca Mitropolitul Ierotheos Vlachos[3]<\/a>, ci Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi sfin\u021besc Sinodul. Baza Bisericii nu sunt Sinoadele \u00een sine, ci Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi. Atunci c\u00e2nd \u00eentr-un Sinod exist\u0103 P\u0103rin\u021bi lumina\u021bi de Duhul Sf\u00e2nt, care au rug\u0103ciune \u0219i vedere dumnezeiasc\u0103, ace\u0219tia sunt Sinodul. <\/strong>A\u0219a cum la Sinodul I au fost Sf. Atanasie \u0219i Sf. Spiridon, la al II-lea \u2013 Sfin\u021bii Grigorie Teologul \u0219i Grigorie al Nyssei care s-au bazat pe teologia Sf. Vasile cel Mare, la Sinodul al III-lea a fost Sf. Chiril al Alexandriei, la al IV-lea \u2013 Papa ortodox Leon, la al V-lea \u0219i al VI-lea s-au bazat pe teologia Sf. Maxim M\u0103rturisitorul, la Sinodul al VII-lea \u2013 pe teologia Sfin\u021bilor Vasile cel Mare, Ioan Damaschin \u0219i Teodor Studitul, la Sinodul al VIII-lea a fost Sf. Fotie cel Mare \u0219i la Sinodul al IX-lea \u2013 Sf. Grigorie Palama.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00centotdeauna bazele Sinoadelor au fost P\u0103rin\u021bii \u00eendumnezei\u021bi, \u00een m\u0103sura \u00een care ace\u0219ti P\u0103rin\u021bi aveau vederea lui Dumnezeu.Sfin\u021bii<\/strong> P\u0103rin\u021bi sunt cei care dau validitate Sinoadelor \u0219i nu invers, <\/strong>a\u0219a cum nuan\u021beaz\u0103 foarte corect \u0219i Mitropolitul Ierotheos: \u201erostim la slujbe pentru rug\u0103ciunile Sfin\u021bilor P\u0103rin\u021bilor no\u0219tri\u201d\u2026 \u0219i nu \u201eale Sinoadelor noastre\u201d. De aceea \u00eei s\u0103rb\u0103torim pe P\u0103rin\u021bii de la Sinoade \u0219i nu Sinoadele.<\/strong><\/p>\n

De ce este foarte important acest aspect? Pentru c\u0103 el ne ajut\u0103 s\u0103 facem diferen\u021ba \u00eentre un Sinod Sf\u00e2nt \u0219i un sinod t\u00e2lh\u0103resc. P\u0103rin\u021bii Sfin\u021bi, ajun\u0219i prin ascez\u0103 \u0219i rug\u0103ciune la luminare \u0219i \u00eendumnezeire, statornicesc prin Duhul Sf\u00e2nt care s\u0103l\u0103\u0219luie\u0219te \u00eentru ei, dogmele cele sfinte \u0219i drepte. P\u0103rin\u021bii care nu au avut lucrarea Duhului Sf\u00e2nt \u00een inimile lor, av\u00e2nd mintea \u00eentunecat\u0103 de patimi, neputincio\u0219i \u00een a vedea lumina Dumnezeirii, au r\u0103t\u0103cit de la Adev\u0103r, falsific\u00e2nd dogmele sfinte, cuget\u00e2nd str\u00e2mb dup\u0103 duhul lumesc, al filosofiei omene\u0219ti, iar nu dup\u0103 \u00een\u021belepciunea Duhului Sf\u00e2nt. Ace\u0219tia din urm\u0103 niciodat\u0103 nu vor lua hot\u0103r\u00e2ri drepte at\u00e2ta timp c\u00e2t cuget\u0103 cele de\u0219arte, iar nu cele dumnezeie\u0219ti.<\/p>\n

Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi se adunau \u00een Sinoade ecumenice sau locale, atunci c\u00e2nd ap\u0103reau erezii \u00een s\u00e2nul Bisericii. La acele Sinoade erau dispute \u00eentre teologii Harului \u0219i teologii fal\u0219i, \u00eentuneca\u021bi la minte, din pricina patimilor. Sinoadele t\u00e2lh\u0103re\u0219ti sunt produsul min\u021bilor \u00eentunecate ale teologilor speculativi, pe c\u00e2nd Sinoadele Sfinte sunt lucrarea Harului lui Dumnezeu prin P\u0103rin\u021bii purt\u0103tori de Duh Sf\u00e2nt. <\/strong>Chiar dac\u0103 \u00een timpul sinoadelor t\u00e2lh\u0103re\u0219ti, adev\u0103ra\u021bii m\u0103rturisitori \u0219i tr\u0103itori ai Bisericii erau prigoni\u021bi, exila\u021bi, \u00eentemni\u021ba\u021bi, Dumnezeu niciodat\u0103 nu a l\u0103sat \u0219i nu va l\u0103sa Biserica Sa, pe care nici por\u021bile iadului nu o vor birui, c\u0103l\u0103uzind-o ne\u00eencetat acolo unde sunt Harul \u0219i adev\u0103rul, \u00een temni\u021b\u0103 sau catacombe. \u00centotdeauna Biserica a avut Sfin\u021bi P\u0103rin\u021bi, ap\u0103r\u0103tori \u0219i p\u0103zitori ai Harului \u0219i Adev\u0103rului, care au men\u021binut-o vie p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n

\"22.<\/a>Fal\u0219ii teologi \u0219i adev\u0103ra\u021bii teologi<\/strong><\/p>\n

S\u0103 vedem \u00eens\u0103 ce se petrece la Sinodul de anul acesta. El are loc de ziua Cincizecimii, a Pogor\u00e2rii Duhului Sf\u00e2nt, ca s\u0103 exprime, dup\u0103 cum \u00ee\u0219i dore\u0219te, duhul Cincizecimii. Dar ca s\u0103 exprimi Duhul Cincizecimii, episcopii prezen\u021bi trebuie s\u0103 aib\u0103 ei \u00een\u0219i\u0219i Duhul Sf. P\u0103rin\u021bi. Sunt oare cei 14 Episcopi \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103tori, care decid soarta Bisericii, P\u0103rin\u021bi sfin\u021bi\u021bi cu experien\u021ba Dumnezeului Treimic?<\/strong> Marele teolog \u0219i dogmatist de vrednic\u0103 pomenire, P\u0103rintele Ioannis Romanidis, \u00eent\u0103rea faptul c\u0103 teologia este via\u021ba \u00een Hristos, iar dac\u0103 sfin\u021bi\u021bii episcopi de azi nu au ajuns la aceast\u0103 vie\u021buire curat\u0103 nu au dreptul s\u0103 n\u0103scoceasc\u0103 dogme, ci doar s\u0103 p\u0103streze cu sfin\u021benie \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile \u0219i dogmele Sfin\u021bilor P\u0103rin\u021bi, \u00eenainta\u0219ii lor. \u201eDeci Sf. Simeon Noul Teolog ne spune c\u0103, din moment ce mitropoli\u021bii \u0219i patriarhii nu mai puteau g\u0103si oameni care s\u0103 fi f\u0103cut din dogme, via\u021b\u0103, atunci au g\u0103sit oameni care jurau c\u0103 vor p\u0103stra ne\u0219tirbite dogmele, astfel \u00eenc\u00e2t tot cre\u0219tinul s\u0103 fie convins c\u0103 are un p\u0103stor credincios\u201d[4]<\/a>.<\/p>\n

Repet\u0103m \u0219i subliniem aceast\u0103 idee pentru c\u0103 sunt foarte mul\u021bi necunosc\u0103tori ai \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii patristice care, din naivitate sau ne\u0219tiin\u021b\u0103, consider\u0103 c\u0103 orice episcop are dreptul s\u0103 modifice dogme, dup\u0103 bunul s\u0103u plac, prin \u00eenchipuite iconomii sau a\u0219a-zise pogor\u0103minte<\/strong>. Au fost \u00eentr-adev\u0103r \u0219i sunt iconomii \u00een Biseric\u0103, dar \u0219i acestea stabilite tot dup\u0103 un criteriu canonic. Nu dezvolt\u0103m aici aceast\u0103 problem\u0103 pentru c\u0103 sunt multe studii teologice pe acest subiect. Amintim doar pe Sf. Teodor Studitul care spunea \u00een scrisoarea c\u0103tre Teoctist Magistrul: \u201eC\u0103ci defini\u021bia iconomiei, precum \u0219tii, este a nu anula nicidecum ceva din cele statornicite<\/em><\/strong>, nici m\u0103car c\u00e2nd se \u00eeng\u0103duie pu\u021bin pogor\u0103m\u00e2nt la vremea cuvenit\u0103 \u0219i pentru un anumit motiv, ca nu cumva de aici s\u0103 nu se realizeze ceea ce se caut\u0103 de fapt, prin aceea c\u0103 \u00een realitate se coboar\u0103 \u0219tacheta \u0219i se p\u0103gubesc astfel cele mai des\u0103v\u00e2r\u0219ite\u201d[5]<\/a>.
\n<\/strong><\/p>\n

\"PK<\/a><\/p>\n

Curentul postpatristic ecumenist \u0219i P\u0103rin\u021bii m\u0103rturisitori ai Harului<\/strong><\/p>\n

Am expus \u00een paginile acestei Reviste, at\u00e2t \u00een acest num\u0103r, c\u00e2t \u0219i \u00een num\u0103rul precedent, prezent\u0103ri teologice bine argumentate ale unor episcopi \u0219i teologi de renume, ce p\u0103zesc ne\u0219tirbite predaniile Dumnezeie\u0219tilor P\u0103rin\u021bi, prin care sunt demascate abateri, r\u0103t\u0103ciri \u0219i chiar erezii \u00een documentele semnate deja pentru Sinodul Panortodox. \u00cen momentul de fa\u021b\u0103 avem dou\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi \u0219i pozi\u021bii teologice diferite \u00een Biseric\u0103, \u00een jurul c\u0103rora vor avea loc dezbaterile acestui Sinod. <\/strong>Avem pe de o parte pozi\u021bia episcopilor \u0219i a teologilor \u201epostpatristici\u201d, care promoveaz\u0103 o teologie str\u0103in\u0103 de Duhul Sfin\u021bilor P\u0103rin\u021bi, ce pleac\u0103 \u00een dezbaterile lor de la o antropologie umanist\u0103 eretic\u0103 (printre promotorii acestei teologii postpatristice se num\u0103r\u0103 \u0219i teologul Patriarhiei Ecumenice, Mitropolitul Ioannis Zizioulas) -, o teologie \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 at\u00e2t de Biserica Constantinopolului c\u00e2t \u0219i de cea Rus\u0103 \u0219i \u00een cea mai mare parte de majoritatea patriarhiilor -, iar de cealalt\u0103 parte avem teologii tradi\u021bionali\u0219ti, p\u0103zitori ai predaniilor Sfin\u021bilor P\u0103rin\u021bi, inferiori numeric, considera\u021bi fanatici religio\u0219i, extremi\u0219ti, lipsi\u021bi de dragoste \u0219i \u00een\u021belegere, demoda\u021bi. Din categoria celor din urm\u0103 fac parte P\u0103rin\u021bii tr\u0103itori \u0219i lucr\u0103tori ai rug\u0103ciunii, episcopi, teologi \u0219i asce\u021bi (IPS Serafim de Pireu, IPS Ierotheos de Nafpaktos, IPS Ieremia de Gortina \u0219i Megalopoleos, IPS Pavlos de Gligada, IPS Serafim de Khitiron, PS Longhin de B\u0103nceni, Protoprezbiter Theodoros Zizis, Prof. Dimitrios Thelenghidis, Pr. Gheorghios Metallinos, Arhim. Sarandis Sarantos, Arhim. Athanasie Anastasiu, Protoprezbiter Anghelos Anghelacopoulos, Arhim. Pavlos Dimitriakopulos \u0219i al\u021bii).<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Erezii trinitare \u0219i antropologice<\/strong><\/p>\n

Se \u0219tie foarte bine c\u0103 organizatorii acestui Sinod, care se autointituleaz\u0103 Mare \u0219i Sf\u00e2nt \u00eenainte s\u0103 se \u00eentruneasc\u0103<\/strong>, a \u00eempiedicat participarea tuturor episcopilor \u0219i a limitat-o la c\u00e2te o delega\u021bie alc\u0103tuit\u0103 din 24 de membri din fiecare Biseric\u0103 autocefal\u0103, urm\u00e2nd ca votul final s\u0103 fie dat doar de 14 din cei 700 de episcopi existen\u021bi la ora actual\u0103 \u00een Biserica Ortodox\u0103. Din start, el nu mai este nici Mare, nici Sf\u00e2nt, cu at\u00e2t mai pu\u021bin Ecumenic. Acest aspect a fost dezb\u0103tut pe larg. \u00cens\u0103 s-a vorbit foarte pu\u021bin tocmai despre baza teologic\u0103 a acestui Sinod<\/strong>. Trebuie s\u0103 reamintim cititorilor c\u0103 teologia contemporan\u0103 a suferit grave modific\u0103ri \u00een ultimul secol.Mitropolitul Ierotheos Vlachos atrage aten\u021bia asupra ereziei trinitare din teologia Mitropolitului Ioannis Zizioulas, erezie care se reflect\u0103 \u0219i \u00een documentele preg\u0103tite pentru Sinodul Panortodox<\/strong>.<\/em> \u00cen aceste documente se vorbe\u0219te despre comuniunea persoanelor Sfintei Treimi \u0219i despre sacralitatea persoanei umane. IPS Ierotheos demonstreaz\u0103 \u00een studii ample[6]<\/a> c\u0103 nu exist\u0103 comuniunea Persoanelor<\/em> Sfintei Treimi, exist\u0103 comuniunea Firii<\/em> dumnezeie\u0219ti, a Naturii<\/em>. Persoanele<\/em> Sfintei Treimi au aceea\u0219i Fire<\/em>, fiecare Persoan\u0103<\/em> are \u00eensu\u0219irea ei particular\u0103 ipostatic\u0103, care nu se \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te celeilaltePersoane<\/em>. Tat\u0103l este nen\u0103scut \u0219i aceast\u0103 \u00eensu\u0219ire este necomunicabil\u0103. De vreme ce \u00eensu\u0219irile ipostatice sunt ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ibile, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 comuniunea Persoanelor<\/strong>. Avemcomuniunea Firii<\/em>. \u00cen comuniunea Sfintei Treimi<\/em> avem cele \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ibile \u0219i cele ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ibile. Cele \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ibile sunt: voin\u021ba, lucrarea, energia<\/em>. Fiecare Persoan\u0103<\/em> are \u00eensu\u0219iri \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ibile \u0219i ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ibile, \u0219i de vreme ce exist\u0103 \u0219i \u00eensu\u0219iri ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ibile, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 comuniunea Persoanelor. Este extrem de simplu! Acest lucru nu este o tem\u0103 filosofic\u0103, ci una ce \u0163ine de experien\u0163\u0103, pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd Sfin\u0163ii v\u0103d Lumina<\/em>, \u00cel v\u0103d pe Hristos \u00een ea.<\/p>\n

\"ierotheos-vlahos\"<\/a><\/p>\n

Mitropolitul Ierotheos explic\u0103 de asemenea cum s-a deformat teologia patristic\u0103 \u00een sec. XX, chiar dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een secolul XIX a existat o tradi\u021bie, o teologie comun\u0103. \u00cen Occident, \u00een sec. XI-XIII a existat teologia scolastic\u0103, pe care apusenii o consider\u0103 a fi mai presus de teologia P\u0103rin\u021bilor, care erau oameni simpli \u0219i nu erau intelectuali de marc\u0103, ai filosofiei lume\u0219ti, asemenea scolasticilor care se bazau \u00een g\u00e2ndirea lor pe specula\u021bia ra\u021bional\u0103 \u0219i pe metafizicienii clasici: Platon, Aristotel. \u00cen Europa foarte multe probleme au fost create de c\u0103tre a\u0219a-numi\u021bii franci,<\/em>care au cobor\u00e2t din Germania de Nord \u0219i au cucerit Europa, au supus popoarele \u0219i le-au \u00eenrobit. Cu timpul, afla\u021bi sub st\u0103p\u00e2nire, ace\u0219tia au \u00eenceput s\u0103 n\u0103scoceasc\u0103 concepte despre drepturile omului. Astfel s-a cristalizat o teologie a drepturilor. <\/em>Se vorbea despre individ, despre libertatea persoanei, dezvolt\u00e2ndu-se astfel o cultur\u0103 apusean\u0103<\/strong> (reprezentat\u0103 de iluminism, romantism, de existen\u021bialismul german), care a trecut apoi \u00een Rusia, influen\u021b\u00e2ndu-i pe unii teologi ru\u0219i din sec. XIX precum Alexei Homiakov, care a elaborat teoria conform c\u0103reia teologia scolastic\u0103 este superioar\u0103 celei patristice, iar teologia rus\u0103 este superioar\u0103 \u0219i celei patristice \u0219i celei scolastice.<\/strong> Homiakov i-a influen\u021bat \u0219i pe al\u021bi filosofi \u0219i teologi ru\u0219i precum \u0219i pe g\u00e2nditorul N. Berdiaev, ideile lor fiind dezvoltate mai t\u00e2rziu la Institutul Saint-Serge din Paris<\/em><\/strong>. Cei care au studiat la acest Institut au adus cu ei \u0219i \u00een Grecia \u0219i \u00een alte p\u0103r\u021bi aceste teorii care sus\u021bin c\u0103 teologia P\u0103rin\u021bilor<\/em> \u0219i tradi\u021bia s-au \u00eencheiat \u00een sec. VIII <\/strong>\u0219i c\u0103 ultimul P\u0103rinte al Bisericii a fost Sf. Ioan Damaschin, nerecunosc\u00e2ndu-i nici pe Sf. Simeon Noul Teolog, nici pe Sf. Grigorie Palama. Aceasta este o eroare foarte mare, deoarece Biserica nu a \u00eencetat niciodat\u0103 s\u0103 aib\u0103 P\u0103rin\u021bi.<\/strong> Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi continu\u0103 s\u0103 existe, doar c\u0103 nu sunt lua\u021bi \u00een seam\u0103 de mai marii Biserici de azi, care se folosesc de diploma\u021bie \u0219i de armele politice mai mult dec\u00e2t de cele duhovnice\u0219ti.<\/p>\n

\"sf<\/a>Noi pe cine urm\u0103m?<\/strong><\/p>\n

Despre toate aceste aspecte \u0219i celelalte abateri de la tradi\u021bia ortodox\u0103, ve\u021bi citi \u00een paginile acestui num\u0103r al revistei. Ceea ce este cel mai important este ca noi s\u0103 \u0219tim pe cine s\u0103 urm\u0103m. Urm\u0103m Sfin\u021bilor P\u0103rin\u021bi \u0219i Sfintelor Canoane l\u0103sate de ace\u0219tia \u0219i ap\u0103rate de reprezentan\u021bii \u201etradi\u021bionali\u0219ti\u201d ai Ortodoxiei sau teologilor postpatristici care aduc inova\u021bii teologice<\/strong>, conforme cu noile principii ecumeniste, enun\u021bate prin intermediul adun\u0103rilor din cadrul CMB-ului? \u00a0P\u0103rintele Justin P\u00e2rvu ne sf\u0103tuia s\u0103 ascult\u0103m de episcopi \u00een m\u0103sura \u00een care \u0219i ei ascult\u0103 de Dumnezeu \u0219i de Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi.<\/p>\n

Pentru cei ce nu cunosc teologie, Sf. Grigorie Teologul \u00eendemna poporul dreptcredincios s\u0103 urmeze P\u0103rin\u021bilor Sfin\u021bi \u0219i m\u0103rturisitori ai Unicului Adev\u0103r. \u0218i spunea: \u201eatunci c\u00e2nd nu cuno\u0219ti dogma s\u0103 zici ca Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi, s\u0103 m\u0103rturise\u0219ti precum m\u0103rturisesc cei \u00een adev\u0103r cunosc\u0103tori\u201d. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 erezia \u00eenseamn\u0103 pozi\u021bionare \u00een afara Harului, \u00een afara revela\u021biei \u0219i a vederii lui Dumnezeu pe care o au cei tr\u0103itori \u00een cur\u0103\u021bie, nu teologii ecumeni\u0219ti ai noii ordini politice!<\/strong><\/p>\n

\u0218i s\u0103 lu\u0103m aminte la aten\u021bionarea p\u0103rinteasc\u0103 a unui p\u0103stor vrednic din zilele noastre: \u201eSe pare c\u0103 prin acest Sinod se urm\u0103re\u0219te ini\u021bierea unei noi epoci biserice\u0219ti, a apostazierii de la teologia \u0219i m\u0103rturisirea Sinoadelor ecumenice \u0219i panortodoxe, de la cele dinainte de Sinodul al VII-lea \u0219i cele de dup\u0103 acesta. Astfel ne vom trezi cu un gol de memorie, un alzheimer duhovnicesc \u00een Biserica Ortodox\u0103. Nu se explic\u0103 altfel unele puncte ale textelor care au fost preg\u0103tite, precum \u0219i analizele explicative ale sus\u021bin\u0103torilor lor.<\/p>\n

Se pare c\u0103 este o copie de proast\u0103 calitate a Conciliului Vatican II. Sf\u00e2ntul \u0219i Marele Sinod ca idee, a \u00eenceput odat\u0103 cu \u00eencercarea de convocare a Conciliului Vatican II. \u0218i a\u0219a cum Vatican II a dezvoltat o nou\u0103 ecleziologie, care a trecut de la ideea exclusivit\u0103\u021bii la teologia includerii, sau la teologia baptismal\u0103, \u00eentr-un mod analog unele puncte din textele care s-au preg\u0103tit pentru Sf\u00e2ntul \u0219i Marele Sinod amintesc de o nou\u0103 ecleziologie \u0219i \u00een Biserica Ortodox\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care se recunosc Taine \u0219i \u00een afara Bisericii Ortodoxe\u201d[7]<\/a>. ( IPS Ierotheos Vlachos)<\/p>\n

[1]<\/a> Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur, Cuv\u00e2nt despre prorocii mincino\u0219i<\/em>, PG 59, 553-568.<\/p>\n

[2]<\/a> Sf. Apostoli \u00een epilogul cuv\u00e2nt\u0103rii Canoanelor, Pidalion<\/em>.<\/p>\n

[3]<\/a> Relat\u0103ri din cadrul unui dialog al IPS Ierotheos cu un grup de maici de la m-rea Paltin Petru Vod\u0103.<\/p>\n

[4]<\/a> Ierotheos Vlachos, Dogmatica empiric\u0103 dup\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile prin viu grai ale P\u0103rintelui Ioannis Romanidis<\/em>.<\/p>\n

[5]<\/a> Sf. Teodor Studitul, Scrisoarea a 24-a, Lui Teoctist Magistrul<\/em>, preluat din Dreapta credin\u021b\u0103 \u00een scrierile Sf. P\u0103rin\u021bi<\/em>, vol I, Ed. Sophia, trad. de Pr. Marcel Hanche\u0219.<\/p>\n

[6]<\/a> Aceste studii le pute\u021bi citi \u0219i online pe http:\/\/www.atitudini.com\/2016\/05\/mitropolitul-ierotheos-vlachos-ridica-probleme-canonice-cu-privire-la-asa-zisul-sfant-si-mare-sinod-din-creta\/<\/a>, c\u00e2t \u0219i \u00een scrierile sale teologice.<\/p>\n

[7]<\/a> cf. http:\/\/www.atitudini.com\/2016\/05\/mitropolitul-ierotheos-vlachos-ridica-probleme-canonice-cu-privire-la-asa-zisul-sfant-si-mare-sinod-din-creta\/<\/p>\n

(Articol preluat din ultimul Num\u0103r al Revistei ATITUDINI<\/a>)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De ce reprezint\u0103 o primejdie acest Sinod? Orice cre\u0219tin ortodox trebuie s\u0103 \u0219tie c\u0103 f\u0103r\u0103 dreapt\u0103 credin\u021b\u0103 nu ne putem m\u00e2ntui, c\u0103 \u00een afara Bisericii, care este Trupul lui Hristos, nu este m\u00e2ntuire. De ce? Pentru c\u0103 \u00abcine va huli \u00eempotriva Duhului Sf\u00e2nt nu are iertare \u00een veac, ci este vinovat de os\u00e2nda ve\u015fnic\u0103\u00bb \u2013 <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7],"tags":[],"class_list":["post-23211","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitatea-cretin"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23211","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23211"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23211\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23211"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23211"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23211"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}