{"id":23222,"date":"2016-06-17T04:00:58","date_gmt":"2016-06-17T07:00:58","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=23222"},"modified":"2016-07-17T06:32:42","modified_gmt":"2016-07-17T09:32:42","slug":"sinodul-panortodox-din-creta-incotro","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/sinodul-panortodox-din-creta-incotro\/","title":{"rendered":"Sinodul Panortodox din Creta \u2013 \u00eencotro?"},"content":{"rendered":"

\"holyandgreat_logo\"<\/a>\u00centrebare<\/span>: P\u0103rinte Petru, cum evalua\u0163i preg\u0103tirile pentru Sinodul Panortodox din Creta \u015fi ce impact crede\u0163i c\u0103 va avea el \u00een lumea ortodox\u0103? (Radio „Logos”)<\/em><\/p>\n

Sursa: aici<\/a><\/p>\n

R\u0103spuns<\/span>: Dup\u0103 cum se \u015ftie, \u00een perioada 16-26 iunie 2016, pe insula Creta (Grecia), este programat s\u0103 aib\u0103 loc \u201eSf\u00e2ntul \u015fi Marele Sinod Panortodox\u201d, a c\u0103rui idee a ap\u0103rut acum aproape un secol \u015fi care este preg\u0103tit de peste 50 de ani. De\u015fi n-a mai r\u0103mas mult timp p\u00e2n\u0103 la deschidere, \u015fi toate preg\u0103tirile sunt practic f\u0103cute, nu exist\u0103 nici cea mai mic\u0103 certitudine c\u0103 Marele Sinod chiar va avea loc; iar dac\u0103 totu\u015fi va avea loc, irelevan\u0163a lui istoric\u0103 \u015fi teologic\u0103 poate fi deja \u00eentrez\u0103rit\u0103.<\/p>\n

Recunosc c\u0103, \u00een anii studen\u0163iei, atunci c\u00e2nd am auzit pentru prima dat\u0103 despre ideea unui astfel de Sinod, am r\u0103mas foarte entuziasmat \u015fi, cu o bucurie nespus\u0103 a\u015fteptam convocarea lui. F\u0103r\u0103 s\u0103 fiu influen\u0163at de nimeni, \u015fi m\u00e2nat doar de \u201eidealismul sinodalit\u0103\u0163ii ortodoxe\u201d (despre care \u00eenc\u0103 nu \u015ftiam c\u0103 nu exist\u0103!), eu comb\u0103team pe to\u0163i cei ce aveau \u201eviziuni apocaliptice\u201d despre acest Sinod \u015fi chiar m\u0103 g\u00e2ndeam s\u0103 scriu o tez\u0103 de doctorat pe aceast\u0103 tem\u0103. Entuziasmul a reap\u0103rut \u00een 2009, c\u00e2nd s-au intensficat preg\u0103tirile pentru Sinod, de\u015fi mi se p\u0103rea foarte straniu c\u0103 documentele lui nu sunt publice. Prima dezam\u0103gire, care a surclasat orice bucurie \u015fi entuziasm, a venit dup\u0103 Sinaxa \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103torilor de la Istanbul din martie 2014, unde s-au stabilit principiile de organizare \u015fi tematica final\u0103. Dezam\u0103girea total\u0103 a venit odat\u0103 cu publicarea proiectelor de documente \u015fi dezbaterile anemice pe seama lor. Acum, c\u00e2nd au mai r\u0103mas zile num\u0103rate p\u00e2n\u0103 la Sinod, m\u0103 uit \u201enemuritor \u015fi rece\u201d la acest spectacol, despre care voi \u00eencerca s\u0103 scriu c\u00e2teva cuvinte.<\/p>\n

\u00cenainte de a trece la propriile cuget\u0103ri la acest subiect, vreau s\u0103 spun c\u0103, \u00een mare parte,\u00a0sunt de acord cu\u00a0observa\u021biile mitropolitului Hierotheos Vlachos<\/a> cu privire la regulamentul Sinodului \u015fi la documentele propuse. De aceea, nu voi\u00a0repeta argumentele distinsului teolog \u015fi ierarh grec, ci voi \u00eencerca s\u0103 atrag aten\u0163ia asupra unor aspecte care, dup\u0103 p\u0103rerea mea, n-au fost \u00eenc\u0103 suficient abordate.<\/p>\n

I. Ce fel de sinodalitate (nu) avem<\/strong><\/p>\n

1.<\/strong> Pentru Patriarhia (\u201eEcumenic\u0103\u201d) de Constantinopol, care se afl\u0103 \u00eentr-o situa\u0163ie politic\u0103 \u015fi economic\u0103 dezastruoas\u0103, se pare c\u0103 nu conteaz\u0103 ce \u015fi cum se va discuta la Sinod, ci doar faptul c\u0103 Sinodul va avea loc, iar pre\u0219edintele acestuia va fi patriarhul de Constantinopol. Aceast\u0103 urzeal\u0103 a ierarhilor fanario\u0163i vrea s\u0103 dea un restart autorit\u0103\u0163ii tronului de Constantinopol (de facto<\/em>Istanbul) \u015fi, dac\u0103 e posibil, s\u0103 arate \u00eentregii lumi c\u0103 \u015fi ortodoc\u015fii, asemenea romano-catolicilor, au un cap v\u0103zut pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi orice rela\u0163ie cu Biserica Ortodox\u0103 trebuie s\u0103 treac\u0103 prin Fanar. A\u015fa se explic\u0103 faptul c\u0103, \u00een ultimii ani, patriarhul Bartolomeu a \u00eencercat s\u0103-\u015fi apropie anumi\u0163i \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103tori \u015fi s\u0103 duc\u0103 o politic\u0103 mai moderat\u0103 fa\u0163\u0103 de Rusia \u015fi problema ucrainean\u0103, pentru a nu \u00eempiedica organizarea Sinodului. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, singurii sateli\u0163i de \u00eencredere ai patriarhului de la Istanbul sunt arhiepiscopul Ciprului \u015fi cel al Albaniei, iar mai nou, dup\u0103 un \u015fantaj ru\u015finos de aproape doi ani, \u015fi mitropolitul Cehiei \u015fi al Slovaciei. Tot ca alia\u0163i (de gradul II) ai patriarhului Bartolomeu pot fi considera\u0163i patriarhul Ierusalimului \u015fi mitropolitul Poloniei.<\/p>\n

Ceilal\u0163i 8 \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103tori (din 14), care conduc Biserici cu adev\u0103rat vii \u015fi active, \u00ee\u015fi v\u0103d de treburile lor \u015fi nu \u00een\u0163eleg de ce ar trebui s\u0103-i \u00eent\u0103reasc\u0103 autoritatea patriarhului de la Istanbul, mim\u00e2nd un soi de sinodalitate panortodox\u0103 care nu exist\u0103 sau, cel pu\u0163in, nu func\u0163ioneaz\u0103. Niciodat\u0103 \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103torii de la Moscova, Bucure\u015fti, Belgrad, Sofia, Tbilisi sau Atena nu-i vor cere p\u0103rerea sau aprobarea patriarhului de la Istanbul pentru a stabili rela\u0163ii directe cu Vaticanul sau cu vreo organiza\u0163ie religioas\u0103 interna\u0163ional\u0103. Cu at\u00e2t mai pu\u0163in vor face acest lucru patriarhii de Alexandria sau Antiohia, care au scaune mai vechi dec\u00e2t Constantinopolul \u015fi \u015ftiu foarte bine c\u0103 primatul patriarhului de Constantinopol e legat de ni\u015fte circumstan\u0163e politice care ast\u0103zi au disp\u0103rut (pentru c\u0103 a disp\u0103rut Imperiul Bizantin a c\u0103rui capital\u0103 avea \u00eent\u00e2ietate) \u015fi, prin urmare, \u00eensu\u015fi primatul poate fi pus \u00een discu\u0163ie.<\/p>\n

2.<\/strong> F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, Biserica are nevoie de un Sinod \u201ePan-\u201d sau \u201eInter-Ortodox\u201d, care s\u0103 rezolve multiplele probleme care s-au adunat de 700 de ani \u00eencoace. Anume \u00een sec. XIV pentarhia (r\u0103mas\u0103 incomplet\u0103 dup\u0103 schisma cu Roma din 1054) este dep\u0103\u015fit\u0103 prin apari\u0163ia unor Biserici autocefale \u00een Balcani sau semi-autocefale \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne, iar \u00een secolele XV-XVI \u015fi Moscova \u00ee\u015fi cap\u0103t\u0103 autocefalia apoi este ridicat\u0103 la rangul de patriarhie, asum\u00e2ndu-\u015fi uneori rolul de supra-putere ortodox\u0103. \u00cen paralel cu ascensiunea noilor \u201eBiserici Na\u021bionale\u201d, vechile patriarhii (de Constantinopol, Alexandria, Antiohia \u015fi Ierusalim) au ajuns pentru mult\u0103 vreme sub ocupa\u0163ie turc\u0103 sau arab\u0103, c\u0103p\u0103t\u00e2ndu-\u015fi unele drepturi abia dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n

\u00cen acest context, trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 Biserica Ortodox\u0103 s-a dezv\u0103\u0163at s\u0103 fie sinodal\u0103 la nivel pan- sau inter-ortodox, \u015fi fiecare Biseric\u0103 Autocefal\u0103 este condus\u0103 de Sinoade proprii (locale), p\u0103str\u00e2nd leg\u0103tura cu ceilal\u0163i ortodoc\u015fi doar la nivel dogmatic \u015fi liturgic, dar nu \u015fi institu\u0163ional! Recunoa\u015ftem noi sau nu, dar, cel pu\u0163in din 1453 \u00eencoace nu exist\u0103 o institu\u0163ie eclesial\u0103 unic\u0103 \u00een lumea ortodox\u0103, iar ideea resuscit\u0103rii ei pare deja naiv\u0103 \u015fi anacronic\u0103. S\u0103 nu se am\u0103geasc\u0103 cineva c\u0103 Bisericile Ortodoxe locale (dispersate \u015fi autosuficiente, a\u015fa cum sunt ele acum) vor fi capabile s\u0103 organizeze ceva asem\u0103n\u0103tor Conciliilor de la Vatican. Iar dac\u0103 \u015fi vor organiza, preg\u0103tirile vor dura dou\u0103-trei secole, iar consecin\u0163ele vor fi mult mai grave dec\u00e2t cele de dup\u0103 I \u015fi II Vatican luate la un loc.<\/p>\n

3.<\/strong> \u0162in\u00e2nd cont de cele expuse mai sus, cu sinceritate \u015fi ru\u015fine constat\u0103m c\u0103 Biserica Ortodox\u0103 nu e capabil\u0103 s\u0103 fie sinodal\u0103 la nivel panortodox, iar \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, ea devine tot mai pu\u0163in sinodal\u0103 \u015fi la nivel local. \u00cen acest context, cred c\u0103 trebuie s\u0103 se dezvolte mai mult sinodalitatea local\u0103, iar la nivel panortodox s\u0103 fie convocate doar sinaxe anuale ale \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103torilor. Apropo, chiar dac\u0103 voalat, organizatorii Sinodului din Creta anume acest lucru l-au urzit, elabor\u00e2nd un regulament care acord\u0103 un singur vot fiec\u0103rei Biserici Autocefale (de fapt \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103torului, care are \u00een spate un decor de al\u0163i 24 ierarhi f\u0103r\u0103 drept de vot). Prin urmare, sinodalitate real\u0103 (conform canoanelor \u015fi principiilor dogmatice) nu exist\u0103 \u015fi nu vom putea vedea nici \u00een Creta! Nu cred c\u0103 putem schimba prea multe \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, dar trebuie m\u0103car s\u0103 o recunoa\u015ftem.<\/p>\n

Iat\u0103 de ce, ar fi mai real \u015fi mai practic ca, \u00een fiecare an, \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103torii s\u0103 se \u00eentruneasc\u0103 pentru a semnala \u015fi a rezolva (\u00een limitele prev\u0103zute de Canoane) cele mai importante probleme organizatorice, iar documentele teologice s\u0103 fie elaborate de comisii inter-ortodoxe \u015fi aprobate de fiecare Sinod local \u00een parte. Pentru un timp, p\u00e2n\u0103 sc\u0103p\u0103m un pic de ambi\u0163ii \u015fi complexe, aceasta ar fi o solu\u0163ie mult mai viabil\u0103. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, ar fi bine \u015fi corect ca aceste sinaxe ale \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103torilor s\u0103 fie prezidate pe r\u00e2nd de fiecare \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103tor (a\u015fa cum se face \u00een forurile politice interna\u0163ionale, unde conducerea este de\u0163inut\u0103 prin rota\u0163ie), iar locul de desf\u0103\u015furare a sinaxei s\u0103 fie \u0163ara care de\u0163ine pre\u015fedin\u0163ia. Culmea e c\u0103 un astfel de model (de inspira\u0163ie laic\u0103) ar exprima mult mai mult sinodalitatea dec\u00e2t \u00eencerc\u0103rile caraghioase care vor s\u0103 resuscite anumite modele bizantine dep\u0103\u015fite.<\/p>\n

Ca s\u0103 fie mai clar\u0103 ideea cu \u201epre\u015feden\u0163ia prin rota\u0163ie\u201d, este foarte important s\u0103 \u00een\u0163elegem ce fel de \u201eprimat ortodox\u201d putem avea sau dac\u0103 \u00een general \u00eel putem avea (a\u015fa cum are Vaticanul). P\u00e2n\u0103 \u00een 1453 (mai ales dup\u0103 1054, dar \u015fi \u00eenainte de aceasta) patriarhul de Constantinopol avea un anumit primat, asigurat de autoritatea imperial\u0103 cu care \u00eencercau s\u0103 c\u00e2nte \u00eempreun\u0103 un fel de \u201esimfonie\u201d, de\u015fi aveau tot mai pu\u0163ine \u201einstrumente muzicale\u201d \u015fi tot mai pu\u0163ini \u201eascult\u0103tori\u201d. Acum \u00eens\u0103, Constantinopolul nu mai exist\u0103, iar patriarhul din Istanbul trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 el nu poate pretinde la nici un fel de primat panortodox, din moment ce este ales doar de mitropoli\u0163ii care se plimb\u0103 la cravat\u0103 pe holurile Fanarului \u015fi, tr\u0103g\u00e2nd din pip\u0103, viseaz\u0103 s\u0103 slujeasc\u0103 \u00een bisericile devenite moschei. Bine\u00een\u0163eles, preten\u0163ii de \u201eprimat\u201d nu pot s\u0103 aib\u0103 nici patriarhul Moscovei, nici cel al Rom\u00e2niei \u015fi nici oricare altul, pentru c\u0103: poate s\u0103 p\u0103storeasc\u0103 peste to\u0163i, doar cel care este ales de c\u0103tre to\u0163i! Or, \u00een Biserica Ortodox\u0103, nu exist\u0103 vreun patriarh care s\u0103 fie ales de to\u0163i ortodoc\u015fii. \u015ei din moment ce to\u0163i sunt egali, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 prezideze prin rota\u0163ie. \u015ei a\u015fa s-ar pune punct multor discu\u0163ii legate de \u201ediptice\u201d, \u201e\u00eent\u00e2iet\u0103\u0163i\u201d \u015fi \u201escaune\u201d. Numai c\u0103, la moment, nimeni nu este preg\u0103tit s\u0103 fac\u0103 un astfel de \u201ebrainstorming\u201d. E mult mai simplu s\u0103 rupi comuniunea euharistic\u0103 din cauza unei eparhii formale \u00een Qatar sau a unui a\u015fez\u0103m\u00e2nt pentru pelerini la Ierihon, dec\u00e2t s\u0103-\u0163i calci \u00een picioare propriul egoism\u2026<\/p>\n

II. Problematica Sinodului din Creta<\/strong><\/p>\n

1.<\/strong> Prima problem\u0103 \u0163ine de organizare. A\u015fa cum foarte corect au semnalat mai mul\u0163i ierarhi greci, Sinodul din Creta nu va fi unul episcopal (a\u015fa cum au fost sinoadele ecumenice \u015fi locale din vechime), ci unul al \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103torilor (asista\u0163i de 24 de ierarhi f\u0103r\u0103 drept de vot personal). Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Sinodul nu va putea dezbate alte subiecte dec\u00e2t cele 6 stabilite \u00een prealabil \u015fi nici m\u0103car acele documente preg\u0103titoare nu pot fi modificate prea mult. \u015ei atunci la ce bun s\u0103 se mai convoace Sinodul?<\/p>\n

2.<\/strong> Dintre cele 6 subiecte propuse, doar cel despre post pare mai serios. Subiectul despre c\u0103s\u0103torie nu a fost unanim acceptat, iar cel despre rela\u0163ia cu restul lumii cre\u015ftine (numit \u015fi \u201edocumentul ecumenist\u201d) a st\u00e2rnit \u015fi va st\u00e2rni \u00eenc\u0103 multe discu\u021bii, av\u00e2nd \u00een vedere limbajul sincretist \u015fi viziunile eclesiologice diluate pe care le propag\u0103. De aceea, pe bun\u0103 dreptate, Biserica Greciei a cerut ca documentele despre c\u0103s\u0103torie \u015fi ecumenism s\u0103 fie ori revizuite, ori retrase de pe ordinea de zi. Dar dac\u0103 le mai retragem \u015fi pe astea, ce mai r\u0103m\u00e2ne? Doar acel document despre post, care nu r\u0103spunde la nici o \u00eentrebare sau provocare actual\u0103, ci doar consemneaz\u0103 practica monahal\u0103 actual\u0103, cu anumite derog\u0103ri timide pentru mireni \u015fi bolnavi?<\/p>\n

De exemplu, proiectul de document despre post elaborat \u00een anii \u201970 propunea anularea postului de miercuri \u015fi vineri \u00een perioada Cincizecimii (a\u015fa cum se practica p\u00e2n\u0103 \u00een sec. 11-12), scurtarea Posturilor Sf. Apostoli (la 8 zile) \u015fi al Na\u015fterii Domnului (la 20 de zile), anularea postului la s\u0103rb\u0103torile Sf. Apostoli \u015fi Adormirea Maicii Domnului dac\u0103 acestea se \u00eent\u00e2mpl\u0103 miercuri sau vineri \u015f.a. Acum \u00eens\u0103, \u201ede frica iudeilor\u201d, \u00eentreg documentul a fost revizuit \u015fi poate fi redus la urm\u0103toarea afirma\u0163ie: De\u015fi vechile canoane nu men\u0163ioneaz\u0103 \u015fi nu reglementeaz\u0103 Posturile Na\u015fterii Domnului, al Sfin\u0163ilor Apostoli \u015fi al Adormirii Maicii Domnului, acestea trebuie respectate al\u0103turi de Postul Mare, iar cei care au probleme de s\u0103n\u0103tate \u015fi nu le pot \u0163ine, s\u0103 se adreseze la duhovnic pentru a stabili o m\u0103sur\u0103 potrivit\u0103 pentru ei. Dar oare acest lucru nu era clar \u015fi f\u0103r\u0103 acest Sinod preg\u0103tit timp de 50 de ani? \u015ei prin asta nu ajungem oare la fraza cu care am \u00eenceput: c\u0103 unii vor ca Sinodul pur \u015fi simplu s\u0103 aib\u0103 loc \u015fi s\u0103 fie prezidat de \u201ecine trebuie\u201d, chiar dac\u0103 el nu va hot\u0103r\u00ee nimic? P\u0103i, \u00een acest caz, poate \u00eel mai am\u00e2n\u0103m o vreme, a\u015fa cum a propus recent Biserica Bulgar\u0103!\u00a0 C\u0103, dac\u0103 tot se vrea un Sinod serios, atunci m\u0103car s\u0103 se discute lucruri serioase\u2026<\/p>\n

3.<\/strong> Unul din lucrurile serioase care trebuie discutate se refer\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, la organizarea diasporei. \u201eConferin\u0163ele episcopale\u201d care sunt legitimate prin documentul despre diaspor\u0103 nu fac dec\u00e2t s\u0103 conserve aceast\u0103 suprapunere jurisdic\u021bional\u0103 (de tip \u201estru\u0163o-c\u0103mil\u0103\u201d), care peste tot este prezidat\u0103 de ierarhii din partea Constantinopolului, chiar \u015fi acolo unde grecii sunt \u00eentr-o evident\u0103 minoritate sau nu exist\u0103 deloc (\u015fi \u00eentreaga eparhie \u201egreac\u0103\u201d este format\u0103 din transfugi din alte jurisdic\u021bii). De ce, de exemplu, \u00een Italia sau Spania \u201eConferin\u021ba episcopal\u0103\u201d s\u0103 nu fie prezidat\u0103 de episcopul rom\u00e2n, av\u00e2nd \u00een vedere num\u0103rul de parohii \u015fi credincio\u015fi, iar \u00een Fran\u0163a de episcopul rus? De c\u00e2nd \u201eprimatul Constantinopolului\u201d se extinde peste toate continentele, inclusiv prin delega\u0163i?<\/p>\n

Bine\u00een\u0163eles, cel mai corect ar fi ca Sinodul din Creta, \u00een loc s\u0103 aprobe documente abstracte despre organizarea diasporei sau modalit\u0103\u0163ile de proclamare a autocefaliei, pur \u015fi simplu s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 etnofiletismul \u015fi interesele politico-economice, \u015fi s\u0103 se \u00eenfiin\u0163eze c\u00e2teva Biserici Autocefale \u00een Europa, America, Orientul \u00cendep\u0103rtat \u015fi Australia, iar ierarhii de acolo, indiferent de na\u0163ionalitate, s\u0103-\u015fi aleag\u0103 prin vot secret c\u00e2te un \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103tor \u015fi s\u0103 recurg\u0103 la divizarea teritoriului \u00een mici eparhii (ca s\u0103 nu stea to\u0163i gr\u0103mad\u0103 la Paris sau New York). Aceste eparhii ale noilor Biserici Autocefale trebuie s\u0103 \u00eenglobeze toate parohiile din acel teritoriu, indiferent de na\u0163ionalitate, iar paralelismele jurisdic\u021bionale trebuie s\u0103 dispar\u0103. O alt\u0103 cale canonic\u0103 de organizare a diasporei nu exist\u0103! \u015ei acest lucru \u00eel \u015ftiu to\u0163i patriarhii, dar nu vor s\u0103 \u00eentreprind\u0103 nimic concret.<\/p>\n

4.<\/strong> Dup\u0103 ce, la \u015fedin\u0163a preg\u0103titoare de la Chamb\u00e9sy (ianuarie 2016), subiectul Calendarului a fost scos de pe ordinea de zi (pentru c\u0103 ru\u015fii nu sunt preg\u0103ti\u0163i s\u0103 treac\u0103 la calendarul nou, iar cei de pe nou nu mai doresc s\u0103 revin\u0103 la cel vechi), agenda de lucru a Sinodului a r\u0103mas \u015fi mai s\u0103rac\u0103. Subiectele de ordin liturgic, canonic sau moral lipsesc cu des\u0103v\u00e2r\u015fire, chiar dac\u0103 exist\u0103 at\u00e2tea probleme. \u00cenc\u0103 acum doi ani am semnalat unele probleme stringente din via\u0163a Bisericii, pe care le reiau \u015fi acum:<\/p>\n