![\"tanarul](\"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-content\/uploads\/2017\/08\/tanarul-bogat-m-tirea-Sireti.jpg\")
<\/a>Iubi\u0163ii mei, Evanghelia de ast\u0103zi spune c\u0103 un om vine la Hristos. Este t\u00e2n\u0103r (vezi Matei 19, 22), este s\u0103n\u0103tos, este \u201ebogat\u201d, este chiar \u201edreg\u0103tor\u201d (Luca 18, 23, 18). Patru bunuri de care at\u00e2t se mai minuneaz\u0103 oamenii, adunate \u00eentr-o singur\u0103 persoan\u0103. Ce altceva vroia? S\u0103n\u0103tate avea, t\u00e2n\u0103r era, bog\u0103\u0163ie avea, dreg\u0103torie avea. Cu toate acestea, nu era mul\u0163umit. \u00cen\u0103untrul s\u0103u ceva \u00eel preocupa \u015fi o \u00eentrebare \u00eei veni pe buze : \u201eCe s\u0103 fac? \u2026\u201d.\nAduce\u0163i-v\u0103 aminte! Aceea\u015fi \u00eentrebare am auzit-o \u015fi din gura unui alt bogat, a bogatului nebun (vezi Luca 12,17), \u00eentrebare pe care \u015fi-o pun \u015fi mul\u0163i dintre boga\u0163ii de ast\u0103zi, deoarece \u015fi ace\u015ftia se \u00eengrijesc de bog\u0103\u0163ia p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. Dar \u00eentrebarea \u201eCe s\u0103 fac?\u201d a bogatului din Evanghelia de ast\u0103zi se deosebe\u015fte mult de a celorlal\u0163i. Aceia se nelini\u015ftesc pentru lucrurile mici \u015fi lipsite de importan\u0163\u0103. Acesta se intereseaz\u0103 \u015fi \u00eentreab\u0103 de ceva mare. Dorin\u0163a lui era via\u0163a cea ve\u015fnic\u0103.
\nVia\u0163a ve\u015fnic\u0103, iad \u015fi rai!\u2026 Ce sunt acestea? Poate c\u0103 unii domni moderni vor spune: Auzi colo, \u201evia\u0163\u0103 ve\u015fnic\u0103\u201d, cuvinte ale celor pro\u015fti!\u2026 \u015ei totu\u015fi, iubi\u0163ii mei, via\u0163a ve\u015fnic\u0103 exist\u0103. Exist\u0103? Dar ave\u0163i dovezi? Desigur c\u0103 avem. Care dovezi? Nu vom face aici o conferin\u0163\u0103 filosofic\u0103, istoric\u0103 sau psihologic\u0103. Vom spune pe scurt urm\u0103toarele.<\/p>\n
***
\nDac\u0103 ve\u0163i deschide Istoria Universal\u0103, din primele pagini, din ad\u00e2ncul Antichit\u0103\u0163ii \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, constat\u0103rile de pe urma s\u0103p\u0103turilor arheologice, monumentele \u015fi mormintele, ca \u015fi cel care s-a descoperit \u00een Verghina, cu inscrip\u0163iile \u015fi obiectele ce le con\u0163inea, m\u0103rturisesc \u015fi demonstreaz\u0103 c\u0103 omul tr\u0103ie\u015fte \u015fi dincolo de morm\u00e2nt. To\u0163i cred c\u0103 omul nu este asemenea animalului care piere, iar dup\u0103 ce trupul i se descompune, nu mai r\u0103m\u00e2ne nimic din fiin\u0163a lui. Omul are suflet nemuritor, tr\u0103ie\u015fte ve\u015fnic.
\nDac\u0103 l\u0103s\u0103m la o parte istoria \u015fi cercet\u0103m filosofia \u015fi \u015ftiin\u0163a, vom vedea acela\u015fi lucru. Dac\u0103 vom \u00eentreba nu pe a\u015fa-numi\u0163ii oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 ai zilelor noastre, care dup\u0103 ce au luat o diplom\u0103 au \u00eenchis c\u0103r\u0163ile \u015fi joac\u0103 biliard \u015fi c\u0103r\u0163i, ci pe aceia c\u0103rora le-au albit t\u00e2mplele studiind, \u015fi dac\u0103 vom \u00eentreba pe marii filozofi, ca Socrate, Platon, Aristotel, dac\u0103 le vom pune \u00eentrebarea \u201eExist\u0103 via\u0163a ve\u015fnic\u0103?\u201d, ne vor r\u0103spunde: Exist\u0103!
\nIstoria r\u0103spunde DA. \u015etiin\u0163a \u015fi filosofia r\u0103spund DA. Dac\u0103 vom \u00eentreba \u015fi psihologia \u015fi ea va r\u0103spunde DA. Psihologia, nu cea de suprafa\u0163\u0103, ci cea a profunzimilor (abisal\u0103) spune c\u0103 omul este \u015fi o fiin\u0163\u0103 material\u0103, este \u015fi o fiin\u0163\u0103 economic\u0103, este \u015fi o fiin\u0163\u0103 comercial\u0103, este \u015fi o fiin\u0163\u0103 social\u0103, este multilateral\u0103 \u015fi multidimensional\u0103. Dar psihologia de ast\u0103zi mai spune c\u0103 omul este o fiin\u0163\u0103 limitrof\u0103 sau metafizic\u0103. Ce \u00eenseamn\u0103 asta? Dup\u0103 cum aici, la grani\u0163\u0103, avem de o parte iubita \u015fi martirica noastr\u0103 patrie, iar de cealalt\u0103 parte un spa\u0163iu str\u0103in, adic\u0103 suntem la grani\u0163a dintre dou\u0103 state, \u00een acela\u015fi fel \u015fi omul se afl\u0103 la grani\u0163a dintre dou\u0103 lumi. Una este lumea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, iar cealalt\u0103 este ceea ce va s\u0103 fie, cea de dincolo de lumea material\u0103. \u015ei omul particip\u0103 la ambele.
\nDar, fra\u0163ii mei, de ce s\u0103-i \u00eentreb\u0103m pe oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103, pe istorici \u015fi pe filosofi? Dac\u0103 suntem cre\u015ftini, ne ajunge o singur\u0103 m\u0103rturie. M\u0103rturise\u015fte Unul singur c\u0103 exist\u0103 suflet; \u015fi m\u0103rturia Lui valoreaz\u0103 mai mult dec\u00e2t oricare alta. Pentru c\u0103 Acesta nu a spus niciodat\u0103 vreo minciun\u0103; p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, veacurile nu l-au contrazis. \u015ei acest Unul este Domnul nostru Iisus Hristos. Ce a spus Hristos? A vorbit despre via\u0163a ve\u015fnic\u0103 \u015fi a confirmat c\u0103 exist\u0103. \u015ei dac\u0103 nu credem \u00een Hristos, \u00een cine, v\u0103 rog, vom crede? Pentru Hristos, existen\u0163a sufletului este o realitate ne\u00eendoielnic\u0103. Nu st\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 conferin\u0163e ca filosofii. Este o realitate \u015fi o realitate nu st\u0103 nimeni s\u0103 o demonstreze. Exist\u0103 soare. Cine spune: Veni\u0163i s\u0103 v\u0103 demonstrez c\u0103 exist\u0103 soare? Ar fi ceva de prisos. A\u015fadar, dup\u0103 cum soarele str\u0103luce\u015fte \u00een lumea fizic\u0103, \u00een acela\u015fi fel \u00een lumea supranatural\u0103 nemurirea sufletului este o certitudine ne\u00eendoielnic\u0103; exist\u0103 via\u0163\u0103 dincolo de morm\u00e2nt.
\nDup\u0103 cum am spus, anticii credeau lucrul acesta. Credeau \u015fi str\u0103mo\u015fii no\u015ftri, \u015fi bunicile noastre. Credeau to\u0163i \u015fi o semnau cu am\u00e2ndou\u0103 m\u00e2inile lor, nu doar cu cerneal\u0103, ci cu s\u00e2ngele lor. Ce? Ceea ce m\u0103rturisim \u00een ultimele articole din Simbolul de Credin\u0163\u0103: \u201eA\u015ftept \u00eenvierea mor\u0163ilor \u015fi via\u0163a veacului ce va s\u0103 vie. Amin\u201d (art. 11 \u015fi 12).
\n***
\nAceia credeau. Noi? O, ast\u0103zi sunt \u201ezile rele\u201d, dup\u0103 cum a spus Apostolul (Efeseni 5, 16)! Credin\u0163a se \u00eempu\u0163ineaz\u0103 pe zi ce trece. E ca \u015fi cum am c\u0103l\u0103tori \u00een cea\u0163\u0103 (vizibilitate zero). Oamenii cu mici probleme de vedere nu v\u0103d nimic \u00een fa\u0163a lor. Sau pentru a aduce o alt\u0103 imagine, ne asem\u0103n\u0103m cu p\u0103s\u0103rile pe care le v\u00e2neaz\u0103 v\u00e2ntul \u015fi ca s\u0103 se salveze, doar ce v\u0103d o gaur\u0103 de pe\u015fter\u0103 se reped \u00een\u0103untru, dar pe\u015ftera este labirintic\u0103. \u015ei acolo cad captive; zboar\u0103 nefericite \u00een dreapta \u2013 st\u00e2nga, ne\u015ftiind unde, \u00een \u00eentuneric, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 ie\u015firea. A\u015fa \u015fi noi, captivi \u00eentr-o pe\u015fter\u0103, ne mi\u015fc\u0103m \u00een \u00eentuneric \u015fi nu vedem semnalul luminos pe care-l trimite Evanghelia, chem\u00e2ndu-ne la via\u0163a ve\u015fnic\u0103.
\nVia\u0163a ve\u015fnic\u0103! A\u015f fi vrut s\u0103 fiu un Gur\u0103-de-Aur \u015fi un Vasilie (cel Mare), ca s\u0103 v\u0103 pun \u00een inim\u0103 acest mare adev\u0103r, c\u0103 exist\u0103 suflet nemuritor, c\u0103 dincolo de morm\u00e2nt exist\u0103 via\u0163\u0103, c\u0103 via\u0163a nu se sf\u00e2r\u015fe\u015fte cu lopata groparului. Nu, morm\u00e2ntul nu este cap\u0103tul; este \u00eenceputul unei alte vie\u0163i f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit. Aceasta o zice Evanghelia, aceasta este credin\u0163a noastr\u0103.
\nBogatul din Evanghelie credea c\u0103 dincolo de morm\u00e2nt exist\u0103 via\u0163\u0103. Ceea ce \u00eel preocupa era \u00een ce mod ar putea s\u0103 mo\u015fteneasc\u0103 via\u0163a ve\u015fnic\u0103, care este calea care duce acolo. \u015ei Hristos \u00eei r\u0103spunde: Bun\u0103 este credin\u0163a, dar care credin\u0163\u0103? Nu cea teoretic\u0103, care se limiteaz\u0103 la cuvinte; nu cea negativ\u0103, care se limiteaz\u0103 la p\u0103zirea doar a anumitor \u201eNu-uri\u2026\u201d, pe care le-am auzit ast\u0103zi (Luca 18, 20), nu cea formal\u0103, care consider\u0103 suficient s\u0103 \u00eendeplinim c\u00e2teva \u00eendatoriri religioase, s\u0103 aprindem de pild\u0103 o lum\u00e2nare. Desigur, nici acest gest nu este de lep\u0103dat; aprinderea unei lum\u00e2n\u0103ri are un simbolism. E ca \u015fi cum ai spune: \u201ePomene\u015fte-m\u0103, Doamne, c\u00e2nd vei veni \u00eentru \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Ta\u201d (Luca 23, 42). Dar nu ajunge doar asta; trebuie \u015fi tu \u00eensu\u0163i s\u0103 fii o mic\u0103 lum\u00e2nare aprins\u0103 \u00een neamul t\u0103u, potrivit poruncii lui Hristos: \u201eVoi s\u0103 fi\u0163i lumina lumii\u201d (Matei 5, 14).
\nSfin\u0163ii Bisericii noastre, pentru credin\u0163\u0103, au ajuns p\u00e2n\u0103 \u015fi la chinuri \u00eenfrico\u015f\u0103toare. Sf\u00e2ntul Iacov Persul, de pild\u0103, care este s\u0103rb\u0103torit pe 27 noiembrie, tr\u0103ia \u00een Persia \u00eentr-o mul\u0163ime de \u00eenchin\u0103tori la idoli. Era singur. L-au chemat s\u0103 se lepede de Hristos. Nu a putut fi \u00eenduplecat, nu a cedat. L-au amenin\u0163at, l-au \u00eentemni\u0163at, l-au chinuit, l-au t\u0103iat buc\u0103\u0163ele-buc\u0103\u0163ele, precum face m\u0103celarul cu carnea; i-au t\u0103iat nasul, urechile, m\u00e2inile, picioarele, i-au dezr\u0103d\u0103cinat din\u0163ii. Dar acesta continua s\u0103 spun\u0103: Cred \u00een Hristos! Aceasta este credin\u0163a care m\u00e2ntuie\u015fte, aceasta este credin\u0163a care duce \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cea ve\u015fnic\u0103.
\n***
\nFra\u0163ii \u015fi p\u0103rin\u0163ii mei! S\u0103 ne g\u00e2ndim serios ast\u0103zi, c\u0103 morm\u00e2ntul tat\u0103lui \u015fi al mamei noastre nu sunt cap\u0103tul, nimicnicia. Cine a spus-o? Dincolo de morm\u00e2nt este o alt\u0103 via\u0163\u0103, via\u0163a ve\u015fnic\u0103. S\u0103 ne preg\u0103tim deci. Cel care are de g\u00e2nd s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103, \u00ee\u015fi scoate bilet \u015fi pa\u015faport. S\u0103 nu fim g\u0103si\u0163i nepreg\u0103ti\u0163i.
\n\u00centr-un palat, \u00eemp\u0103ratul avea un m\u0103sc\u0103rici care s\u0103-l distreze cu glumele lui. \u00centr-o zi, vr\u00e2nd s\u0103 se joace cu el, i-a dat m\u0103sc\u0103riciului un baston, zic\u00e2ndu-i : \u2013 Ia-l \u015fi dac\u0103 vei g\u0103si unul mai prost ca tine, s\u0103 i-l dai\u2026 Actorul a luat bastonul cu o oarecare am\u0103r\u0103ciune. Dup\u0103 ani, \u00eemp\u0103ratul s-a \u00eemboln\u0103vit \u015fi era \u00een pericol s\u0103 moar\u0103. S-a dus \u015fi m\u0103sc\u0103riciul s\u0103-l vad\u0103.
\n– Mor, \u00eei spune \u00eemp\u0103ratul, plec \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie lung\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere.
\n– \u015ei ai f\u0103cut vreo preg\u0103tire, Majestate?
\n– Nu.
\n– Ei, atunci \u00eenseamn\u0103 c\u0103 l-am g\u0103sit pe cel mai prost ca mine! Ia bastonul!
\nCelelalte gre\u015feli din via\u0163\u0103 sunt mici. Cea mai tragic\u0103 gre\u015feal\u0103 este dac\u0103 \u00een anii pu\u0163ini pe care \u00eei tr\u0103im nu ne preg\u0103tim pentru via\u0163a cea ve\u015fnic\u0103.
\nDumnezeu s\u0103 ne \u00eenvredniceasc\u0103 ca \u00eenchiz\u00e2nd ochii fa\u0163\u0103 de lumea aceasta de\u015fart\u0103, s\u0103 ne facem semnul crucii \u015fi s\u0103 spunem \u015fi noi : \u201ePomene\u015fte-m\u0103, Doamne, c\u00e2nd vei veni \u00eentru \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Ta\u201d (Luca 23, 42).<\/p>\n