1. Orice rug\u0103ciune \u00eemplinit\u0103 spre noi din partea Domnului, trebuie neap\u0103rat s\u0103 fie urmat\u0103 de o mul\u0163umire recunosc\u0103toare din partea noastr\u0103 spre El.
\nCe sf\u00e2nt\u0103 este totu\u015fi \u015fi ce duioas\u0103 dorin\u0163a Domnului dup\u0103 mul\u0163umire din partea noastr\u0103! Cuv\u00e2ntul Lui parc\u0103 ne roag\u0103: \u201e…\u015fi fi\u0163i recunosc\u0103tori!\u201d (Col 3, 15).<\/p>\n
2. C\u00e2nd din cei zece lepro\u015fi vindeca\u0163i, doar unul s-a \u00eentors s\u0103 mul\u0163umeasc\u0103, M\u00e2ntuitorul Bun S-a \u00eentrebat cu triste\u0163e: \u201e…De ce numai str\u0103inul acesta s-a \u00eentors s\u0103 mul\u0163umeasc\u0103 lui Dumnezeu?\u201d (Lc 17,18).
\nAbia al zecelea \u015fi-a adus aminte de prima datorie care este a fiec\u0103ruia dintre noi!
\nDar oare acum al c\u00e2telea se mai afl\u0103 un recunosc\u0103tor pentru c\u00e2te binefaceri primim?<\/p>\n
3. \u201e\u2026Nu uita nici una din binefacerile Domnului\u201d este una dintre cele mai duioase \u015fi mai triste porunci ale Cuv\u00e2ntului Sf\u00e2nt (Ps 103, 2).
\nDuioas\u0103, pentru c\u0103 vorbe\u015fte despre cea mai dulce datorie a noastr\u0103.
\n\u015ei trist\u0103, pentru c\u0103 o \u00eemplinim at\u00e2t de pu\u0163ini \u015fi at\u00e2t de pu\u0163in…<\/p>\n
4. C\u00e2t de minunat este c\u00e2nd rug\u0103ciunile noastre de cerere sunt urmate \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 de rug\u0103ciunile noastre de mul\u0163umire!
\nNimic nu poate echilibra mai frumos rela\u0163iile de dare \u015fi de primire, de binefacere \u015fi de recuno\u015ftin\u0163\u0103, de adus \u015fi de dus \u2013 dintre noi \u015fi Dumnezeu \u2013 ca rug\u0103ciunile noastre de mul\u0163umire.<\/p>\n
5. Dac\u0103 ne-am unit soarta noastr\u0103 cu a lui Hristos \u015fi cu a Evangheliei Sale, \u2013 nici noi nu putem avea parte \u00een lumea aceasta de o altfel de soart\u0103 de cum a fost a Lui…
\nDar dac\u0103 am \u00een\u0163eles cu adev\u0103rat voia \u015fi lucrarea cea nespus de \u00een\u0163eleapt\u0103 a lui Dumnezeu, \u00cei vom mul\u0163umi totdeauna Lui pentru toate lucrurile (Ef 5, 20).
\nNu numai pentru c\u0103 aceasta este voia Lui cu privire la noi, ci \u015fi pentru c\u0103 tocmai acestea sunt spre cel mai mare bine al nostru (Rom 8, 28).<\/p>\n
6. Diavolul, pentru c\u0103 nu poate lovi direct \u00een Dumnezeu, va lovi totdeauna \u00een cei pe care Hristos \u00eei iube\u015fte cel mai mult, \u2013 tocmai pentru c\u0103 \u015fi ei \u00cel iubesc pe El la fel. Dar, \u00een loviturile \u00eeng\u0103duite de Domnul s\u0103 le sufere ei, Dumnezeu le d\u0103 o nespus mai mare mul\u0163umire, tocmai pentru c\u0103 au fost \u00eenvrednici\u0163i s\u0103 sufere din pricina Lui (Fapte 5, 41; Rom 5, 3).
\n7. Cei mai scumpi \u00eenaintea Domnului vor fi lovi\u0163i de vr\u0103jma\u015ful lui Hristos totdeauna cel dint\u00e2i. Pentru c\u0103 satana \u015ftie cuv\u00e2ntul cel mai dureros al Domnului, care zice: \u201e\u2026cel ce se atinge de voi, se atinge de lumina ochilor Lui\u201d (Zah 2, 8).
\n\u015ei cine sunt mai scumpi \u00eenaintea lui Dumnezeu ca acei care \u00cei c\u00e2nt\u0103 Lui mai inspirat?<\/p>\n
8. Nu v\u0103 pl\u00e2nge\u0163i niciodat\u0103 c\u00e2nd ave\u0163i parte de vreo suferin\u0163\u0103, fie din partea lui Dumnezeu, fie din a oamenilor; nu v\u0103 da\u0163i seama c\u00e2te adev\u0103ruri afl\u0103 omul \u00een \u015fcoala suferin\u0163ei! Ce afl\u0103 omul acolo nu mai afl\u0103 niciodat\u0103 \u015fi nic\u0103ieri \u00een alt\u0103 parte.<\/p>\n
9. P\u0103rintele nostru duhovnicesc \u2013 dac\u0103 a aflat at\u00e2tea adev\u0103ruri minunate \u015fi at\u00e2tea taine ad\u00e2nci ale lui Dumnezeu \u2013 le-a aflat pe toate acestea numai \u00een anii cei mai grei \u015fi \u00een cuptoarele cele mai aprinse ale suferin\u0163ei…<\/p>\n
10. \u201eSuferin\u0163a \u2013 zice el \u2013 mi-a dat mie mierea cea dulce cu care am uns toate cuvintele \u015fi scrierile mele. Pentru asta le iubi\u0163i \u015fi pentru asta v\u0103 plac aceste scrieri.
\nF\u0103r\u0103 mierea aceasta ar fi \u015fi ale mele toate uscate \u015fi serbede ca \u015fi ale celor care n-au trecut pe acolo.\u201d<\/p>\n
11. Dac\u0103 ve\u0163i cerceta via\u0163a oric\u0103ror oameni de sfin\u0163enie ori de geniu, ve\u0163i vedea de c\u00e2t\u0103 suferin\u0163\u0103 au avut parte \u00een via\u0163a lor. Cu toate acestea sau poate tocmai pentru aceast\u0103 munc\u0103, de ce \u00eenalt\u0103 frumuse\u0163e au avut parte!
\nSuferin\u0163a le-a perfec\u0163ionat \u00eentr-at\u00e2ta fiin\u0163a \u015fi le-a \u0163inut-o \u00een a\u015fa apropiere de Dumnezeu, \u00eenc\u00e2t au devenit aproape nep\u0103m\u00e2nte\u015fti. Ori de c\u00e2te ori ne atingem de ei sim\u0163im \u015fi noi asta, cum spune Cuv\u00e2ntul Sf\u00e2nt (I Cor 3, 10).<\/p>\n
12. Trebuie s\u0103 ne rug\u0103m mult Duhului Sf\u00e2nt s\u0103 ne dea harul priceperii de a discerne adev\u0103rul cel de aur din multele adev\u0103ruri de paie.
\n\u015ei s\u0103-I mul\u0163umim nu numai pentru c\u0103 ni l-a dat, ci \u015fi pentru c\u0103 l-am primit. Nu numai pentru c\u0103 ni l-a l\u0103sat, ci \u015fi pentru c\u0103 l-am aflat. Nu numai pentru c\u0103 l-am dob\u00e2ndit, ci \u015fi pentru c\u0103 l-am p\u0103strat.<\/p>\n
13. Totu\u015fi, dac\u0103 trebuie s\u0103 gre\u015fim \u00een ceva, mai bine s\u0103 gre\u015fim f\u0103c\u00e2nd prea mult pentru Domnul \u2013 dec\u00e2t f\u0103c\u00e2nd prea pu\u0163in.
\nDac\u0103 este ceva ce am spus prea mult, \u2013 cei care se mul\u0163umesc cu pu\u0163in pot s\u0103 arunce restul… Dac\u0103 spunem zece mii de cuvinte, \u2013 cei ce sunt mul\u0163umi\u0163i cu cinci pot s\u0103 uite restul.
\nDe aruncat, putem arunca oric\u00e2nd. De aflat, nu afl\u0103m chiar oric\u00e2nd. Mai bine s\u0103 ai din ce alege dec\u00e2t s\u0103 n-ai!<\/p>\n
14. Totu\u015fi noi, dac\u0103 suntem produc\u0103tori de gr\u00e2u, se cuvine s\u0103-l d\u0103m celor ce ni-l cer selectat, cur\u0103\u0163it, ales. S\u0103 nu trebuiasc\u0103 s\u0103-l cearn\u0103 ei. Mul\u0163i n-au cu ce \u2013 \u015fi atunci \u00eenghit \u015fi ce nu le face bine.<\/p>\n
15. Lucrarea alegerii gr\u00e2ului nostru o face ori v\u00e2ntul, ori ciurul.
\nV\u00e2ntul o face bl\u00e2nd, r\u0103coros \u015fi pl\u0103cut, ziua, \u00een arie \u015fi la l\u0103rgime. Ciurul o face dureros, aspru \u015fi greu, adesea noaptea, \u00een furtun\u0103 \u015fi \u00een str\u00e2mtoare.
\nS\u0103-I mul\u0163umim lui Dumnezeu pentru lini\u015fte \u015fi s\u0103 ne l\u0103s\u0103m cur\u0103\u0163i\u0163i de v\u00e2nt \u015fi lopat\u0103.
\n\u015ei s\u0103 ne rug\u0103m s\u0103 nu ajungem \u00een ciur, \u00een furtun\u0103 \u015fi str\u00e2mtorare.<\/p>\n
16. Dar chiar ajun\u015fi \u00een ciur \u2013 s\u0103-I mul\u0163umim lui Dumnezeu c\u0103 nu ne las\u0103 s\u0103 putrezim cu gunoaiele \u00een noi, ci face totul spre a ne cur\u0103\u0163i de tot ce noi nu am vrut s\u0103 ne l\u0103s\u0103m cur\u0103\u0163i\u0163i u\u015for de v\u00e2ntul \u015fi de Cuv\u00e2ntul Lui.<\/p>\n
17. O rug\u0103ciune atunci este des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 c\u00e2nd \u00een toate privin\u0163ele este pl\u0103cut\u0103 lui Dumnezeu: nu numai \u00een cuvintele ei sau \u00een miezul ei duhovnicesc, \u2013 ci chiar \u015fi \u00een \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea noastr\u0103 din afar\u0103, \u2013 \u00een orice loc ne-am ruga.<\/p>\n
18. Mul\u0163i nu iau prea cu grij\u0103 seama la \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea \u015fi la pozi\u0163ia lor trupeasc\u0103 \u00een timpul rug\u0103ciunii, spun\u00e2nd c\u0103 starea l\u0103untric\u0103 este totul. Nu-i chiar a\u015fa! Este foarte \u00eensemnat lucru \u015fi cum suntem \u00eembr\u0103ca\u0163i, \u015fi cum st\u0103m a\u015feza\u0163i \u00een timpul cel sf\u00e2nt al rug\u0103ciunii, c\u00e2nd ne \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103m chiar \u00eenaintea lui Dumnezeu, nu numai suflete\u015fte, ci chiar \u015fi trupe\u015fte.<\/p>\n
19. Actul rug\u0103ciunii, ca \u015fi actul crea\u0163iei, trebuie s\u0103 fie de acela\u015fi nivel sf\u00e2nt. C\u00e2nd cerem ceva lui Dumnezeu \u2013 sau primim ceva de la El \u2013, s-o facem a\u015fa \u00eenc\u00e2t fie c\u0103 ne d\u0103 El nou\u0103, fie c\u0103 \u00cei d\u0103m noi Lui, s\u0103 fie totul de acela\u015fi pre\u0163 divin.
\n20. Adev\u0103ra\u0163ii oameni ai rug\u0103ciunii au fost totdeauna \u015fi oameni ai mul\u0163umirii.
\nRecuno\u015ftin\u0163a este una dintre cele mai frumoase, mai \u00eenalte \u015fi mai cere\u015fti virtu\u0163i.
\n\u015ei poate cea mai rar\u0103 pe lumea asta.
\nDoamne Dumnezeul Binefacerilor, f\u0103-ne s-o avem totdeauna a\u015fa \u00een via\u0163a noastr\u0103!
\nAmin.<\/p>\n
Traian Dorz, \u00cent\u00e2i s\u0103 fim <\/em><\/strong>– cap 22, pg. 149-154<\/em> 1. Orice rug\u0103ciune \u00eemplinit\u0103 spre noi din partea Domnului, trebuie neap\u0103rat s\u0103 fie urmat\u0103 de o mul\u0163umire recunosc\u0103toare din partea noastr\u0103 spre El. Ce sf\u00e2nt\u0103 este totu\u015fi \u015fi ce duioas\u0103 dorin\u0163a Domnului dup\u0103 mul\u0163umire din partea noastr\u0103! Cuv\u00e2ntul Lui parc\u0103 ne roag\u0103: \u201e…\u015fi fi\u0163i recunosc\u0103tori!\u201d (Col 3, 15). 2. C\u00e2nd din cei zece lepro\u015fi vindeca\u0163i, <\/p>\n
\n<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"