Primii dou\u0103zeci \u015fi \u015fase de ani<\/p>\n
Data na\u015fterii nu este cunoscut\u0103, dar anumi\u0163i cercet\u0103tori propun ca dat\u0103 a na\u015fterii anul 1731. Nici despre p\u0103rin\u0163ii ei nu se \u015ftie nimic dar, pentru c\u0103 s-a c\u0103s\u0103torit cu un colonel, se presupune c\u0103 a f\u0103cut parte dintr-o familie de nobili sau de func\u0163ionari unde a primit o educa\u0163ie aleas\u0103.
\nXenia Grigorievna r\u0103m\u00e2ne v\u0103duv\u0103 la 26 de ani
\nPrimele articole de ziar ce s-au p\u0103strat despre Xenia dateaz\u0103 din anul 1847 c\u00e2nd \u00een ziarul „Buletinul poli\u0163iei or\u0103\u015fene\u015fti a Sankt-Petersburgului” apar dou\u0103 articole \u00een numerele 264 \u015fi 272:\u00a0Cu 40 de ani \u00een urm\u0103 sau, poate, cu c\u00e2\u0163iva ani mai mult, s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit aici, \u00een Petersburg, v\u0103duva c\u00e2nt\u0103re\u0163ului imperial, Andrei Teodorovici, Xenia Grigorievna…
\n\u00cen afara acestor dou\u0103 articole, scurte informa\u0163ii despre via\u0163a sfintei Xenia sunt oferite de epitaful de pe piatra funerar\u0103:\u00a0A r\u0103mas v\u0103duv\u0103 la v\u00e2rsta de 26 de ani, a pribegit 45 de ani, \u015fi a tr\u0103it 71 de ani; \u00ee\u015fi zicea Andrei Teodorovici.
\nMomentul dramatic ce \u00eei marcheaz\u0103 via\u0163a \u015fi \u00eei schimb\u0103 destinul este moartea so\u0163ului cu care era c\u0103s\u0103torit\u0103 de numai 4 ani. \u00cen anul 1755 \u00een Petersburg izbucne\u015fte o epidemie de tifos exantematic.
\nXenia este at\u00e2t de afectat\u0103 de moartea so\u0163ului \u00eenc\u00e2t a doua zi este g\u0103sit\u0103 tot lipit\u0103 de trupul so\u0163ului r\u0103posat dar \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103run\u0163it\u0103.
\n\u00ce\u015fi petrece so\u0163ul la groap\u0103 \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een hainele militare ale acestuia, imit\u00e2ndu-i mersul \u00een urma sicriului.
\nAndrei Teodorovici nu a murit – le spunea ea celor din jurul ei. A murit Xenia Grigorievna, dar Andrei Teodorovici este aici, \u00een fa\u0163a voastr\u0103, el tr\u0103ie\u015fte \u015fi va tr\u0103i mult de acum \u00eenainte, va tr\u0103i ve\u015fnic.
\nLa cimitir Xenia le cere celor prezen\u0163i s\u0103 se roage pentru lini\u015ftea sufletului „roabei lui Dumnezeu, Xenia”, spun\u00e2nd: Bietul Andrei Teodorovici a ramas orfan , a r\u0103mas singur pe lume…
\nDin acest moment Xenia se prezint\u0103 tuturor cu numele so\u0163ului ei, Andrei Teodorovici \u015fi imediat ce se \u00eentoarce de la cimitir o roag\u0103 pe administratora casei \u015fi averii s\u0103 \u00eempart\u0103 totul s\u0103racilor \u015fi s\u0103 doneze banii bisericii.
\nRefuz\u0103 pensia ce trebuia s\u0103 o primeasc\u0103 ca v\u0103duv\u0103 \u015fi doar cu mantaua de militar a so\u0163ului pleac\u0103 \u00een lume \u015fi \u00eencepe s\u0103 duc\u0103 via\u0163a unui ascet des\u0103v\u00e2r\u015fit tr\u0103ind din pomeni \u015fi devenind Nebun\u0103 dup\u0103 Hristos.<\/p>\n
Pribegia
\nOdat\u0103 ce a renun\u0163at la orice posesiune lumeasc\u0103 \u015fi chiar \u015fi la orice minim confort trupesc a \u00eenceput s\u0103 hoin\u0103reasc\u0103 pe str\u0103zile Petersbugului primind condolean\u0163ele pline de compasiune ale cunoscu\u0163ilor. Dar Xenia le r\u0103spunde tuturor c\u0103 nu a murit Andrei Teodorovici, ci so\u0163ia lui, Xenia Grigorievna.
\nC\u00e2nd \u00een 29 ianuarie 1757 a fost interzis vagabondajul s\u0103racilor \u015fi schilozilor pe str\u0103zile Petersburgului, urm\u0103rit\u0103 fiind, s-a descoperit c\u0103 sf\u00e2nta mergea noaptea pe c\u00e2mp unde c\u0103dea \u00een genunchi \u015fi se ruga p\u00e2n\u0103 la r\u0103s\u0103ritul soarelui. Dup\u0103 aceast\u0103 lung\u0103 rugaciune \u00een c\u00e2mp mergea s\u0103 pliveasc\u0103 gr\u0103dina de legume a unui mo\u015fier s\u0103rac \u015fi obosind era g\u0103sit\u0103 dormind chiar printre straturile de zarzavaturi.
\n\u00cen cei 45 de ani de pribegie, fericita Xenia a tr\u0103it neav\u00e2nd abolut nici o posesie, nici o camer\u0103, nici \u00eembr\u0103c\u0103minte c\u0103lduroas\u0103, \u00eendur\u00e2nd gerurile ruse\u015fti \u015fi ploile toren\u0163iale ale toamnei, ne\u015ftiind ce va m\u00e2nca a doua zi. Cu c\u00e2t \u00eencerc\u0103rile erau mai grele cu at\u00e2t sf\u00e2nta devenea mai bl\u00e2nd\u0103 \u015fi mai smerit\u0103, \u00eendur\u00e2nd lovituri \u015fi batjocuri la care de obicei sunt supu\u015fi to\u0163i oameni str\u0103zii \u00een special de copii str\u0103zii care r\u00e2deau de atitudinea \u015fi cuvintele ei de ne\u00een\u0163eles pentru mul\u0163i.
\nDoar toate acestea nu erau pentru Xenia decat imitarea Domnului \u015fi marelui Martir care a suportat insultele, scuip\u0103turile, biciuirea, r\u0103stignirea \u015fi moartea. \u00cencet, sf\u00e2nta devine o figur\u0103 cunoscut\u0103 de \u00eentreg ora\u015ful \u015fi aproape mereu era urmat\u0103 de oameni ce o \u00eenso\u0163eau crez\u00e2nd c\u0103 prezice viitorul sau ghice\u015fte destinele. Cei \u00eenduhovnici\u0163i \u015ftiau \u00eens\u0103 c\u0103 este un om deosebit ce sub \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea unei ie\u015fite din min\u0163i ascunde mari daruri duhovnice\u015fti.<\/p>\n
Clarviziunea
\nRug\u0103ciunea, ascetismul, iubirea fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u015fi aproape \u015fi mila lui Dumnezeu au f\u0103cut ca fericita Xenia s\u0103 primeasc\u0103 darul clarviziunii.
\n\u00centr-o zi, merg\u00e2nd la cea c\u0103reia \u00eei d\u0103ruise casa \u015fi care avea un mare respect pentru Xenia \u00eei spuse: Iat\u0103, tu stai aici \u015fi c\u00e2rpe\u015fti ciorapii \u015fi nu \u015ftii c\u0103 Dumnezeu \u0163i-a trimis un copil! Du-te mai repede la cimitirul Smolesnsk.
\nParascheva Antonova care avea mare \u00eencredere \u00een cuvintele Xeniei, a \u00een\u0163eles c\u0103 ceva deosebit se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi s-a gr\u0103bit s\u0103 ajung\u0103 la cimitir. Pe una din str\u0103zile din apropierea cimitirului, Antonova a vazut o mare mul\u0163ime de oameni. Apropiindu-se afl\u0103 c\u0103 un vizitiu tocmai a omor\u00e2t o femeie \u00eens\u0103rcinat\u0103 care a n\u0103scut chiar acolo \u00een strad\u0103, ea murind pe loc.
\nAv\u00e2nd mil\u0103 de copil Parascheva Antonova l-a luat la ea acas\u0103. De\u015fi \u00eempreun\u0103 cu poli\u0163ia au \u00eencercat s\u0103 afle cine erau mama \u015fi tat\u0103l copilului, nu au reu\u015fit iar copilul a r\u0103mas la Parascheva care l-a crescut \u015fi educat acesta devenind un fuc\u0163ionar important ce s-a \u00eengrijit de mama adoptiv\u0103 p\u00e2n\u0103 la moartea accesteia, fiind pentru aceasta cel mai iubitor \u015fi respectuos fiu. \u015ei el avea o mare evlavie pentru sf\u0103nta Xenia.
\nO alt\u0103 prieten\u0103 a fericitei Xenia a fost \u015fi Evdochia Deniseva Gaidukova, ce a murit \u00een anul 1827. Xenia \u0163inea foarte mult la Evdochia Gaidukova \u015fi uneori o vizita acas\u0103. \u00centr-o astfel de vizit\u0103 de dinaintea pr\u00e2nzului Evdochia se gr\u0103beste s\u0103 o a\u015feze la mas\u0103 bucur\u00e2ndu-se de prezen\u0163a ei. La sf\u00e2r\u015fitul pr\u00e2nzului Evdochia \u00eei cere iertare Xeniei pentru ca nu a avut ceva mai bun s\u0103 \u00eei ofere. \u2013 S\u0103 nu m\u0103 judeci pentru mas\u0103, draga mea, \u00eei spuse ea, dar nu am avut altceva mai bun s\u0103-\u0163i ofer, pentru c\u0103 ast\u0103zi nu am g\u0103tit nimic.\u2013 \u00ce\u0163i mul\u0163umesc pentru mas\u0103 draga mea, \u00eei raspunde Xenia, dar de ce nu spui adev\u0103rul? \u0162i-a fost team\u0103 s\u0103-mi oferi ni\u015fte friptur\u0103 de ra\u0163\u0103?
\nEvdochia Deniseva se f\u00e2stici deoarece \u00eentr-adev\u0103r avea \u00een cuptor friptur\u0103 de ra\u0163\u0103 preg\u0103tit\u0103 pentru so\u0163ul ei care nu era acas\u0103. Evodchia s-a repezit la cuptor pentru a scoate friptura. Dar Xenia a oprit-o : \u201cNu, nu, ce faci? Nu trebuie s\u0103 faci asta, nu vreau ra\u0163\u0103. \u015etiu, doar, c\u0103 te-ai fi bucurat s\u0103-mi oferi tot ce ai, dar te temi de c\u0103pc\u0103unul de b\u0103rbatul-t\u0103u. Pentru ce s\u0103-l m\u00e2nii?
\nB\u0103rbatul Evdochiei Deniseva nu era agreat de Xenia acesta fiind grosolan, \u00eei pl\u0103cea b\u0103utura \u015fi folosea un limbaj dezgust\u0103tor mai ales atunci c\u00e2nd era beat.
\nPrezicerea mor\u0163ii \u00cemp\u0103r\u0103tesei Elisabeta Petrovna
\nCea mai cunoscut\u0103 prezicere a fericitei Xenia, este cea a mor\u0163ii \u00cemp\u0103r\u0103tesei Elisabeta Petrovna. Elisabeta Petrovna(1709-1761), care domnea din 1742, anul c\u00e2nd a fost \u00eencoronat\u0103, de\u015fi avea numai 53 de ani, era bolnav\u0103 de ca\u0163iva ani \u015fi moare pe 25 decembrie 1961.
\n\u00cens\u0103 pe 24 decembrie 1961 pe str\u0103zile Petersburgului, Xenia alerga spun\u00e2nd cuvinte pe care nimeni nu le \u00een\u0163elegea: \u201cCoace\u0163i colaci, coace\u0163i colaci! \u00cen cur\u00e2nd toata Rusia va coace colaci!\u201d. Vestea mor\u0163ii \u00cemp\u0103r\u0103tesei a \u015focat pe toat\u0103 lumea deoarece boala fusese ascuns\u0103. Locuitorii Petersburgului au \u00een\u0163eles acum \u015fi cuvintele fericitei Xenia ce anun\u0163ase cu o zi mai devreme evenimentul.<\/p>\n
Binecuv\u00e2nt\u0103rile \u015fi rug\u0103ciunile pentru cei mul\u0163i
\nOdat\u0103 ce fericita Xenia, prin bun\u0103tatea, bl\u00e2nde\u0163ea , smerenia \u015fi totala renun\u0163are la sine a c\u00e2\u015ftigat iubirea oamenilor care o considerau \u201comul lui Dumnezeu\u201d, aceasta era invitat\u0103 tot mai des de c\u0103tre negustori, burghezi \u015fi func\u0163ionari \u00een casele lor pentru c\u0103 deja se \u015ftia c\u0103 dac\u0103 fericita Xenia \u00ee\u0163i intr\u0103 \u00een cas\u0103, \u00een acea cas\u0103 \u015fi \u00een acea familie se instaleaz\u0103 fericirea \u015fi bucuria.
\nMamele se gr\u0103beau s\u0103 \u00ee\u015fi aduc\u0103 copiii spre a-i binecuv\u00e2nta mai ales dac\u0103 ace\u015ftia erau bolnavi.
\nVizitii o rugau s\u0103 urce \u00een calea\u015fca lor \u015fi s\u0103 mearg\u0103 m\u0103car c\u0103\u0163iva metri pentru c\u0103 tr\u0103sura \u00een care urca sf\u00e2nta se \u00eentoarcea \u00eentotdeauna acas\u0103 cu un mare c\u00e2\u015ftig.
\nV\u00e2nz\u0103torii ambulan\u0163i o a\u015fteptau cu ner\u0103bdare s\u0103 le ia ceva dac\u0103 o z\u0103reau deoarece imediat l\u00e2ng\u0103 taraba lor mul\u0163imea se aduna apoi \u015fi le cump\u0103ra toat\u0103 marfa.
\nI se ofereau sfintei adesea sume foarte mari pentru rug\u0103ciunile ei at\u00e2t de eficiente dar fericita nu lua niciodat\u0103 mai mult dec\u00e2t \u0163arul de pe cal, adic\u0103 o copeic\u0103 sau dou\u0103. Nu voia sa primeasc\u0103 nici m\u0103car o rubla, iar de monezi de aur nici nu voia sa aud\u0103.
\nOdat\u0103 ajuns\u0103 \u00een pia\u0163\u0103 negustorii o \u00eenconjurau rug\u00e2nd-o s\u0103 le primeasca darul. Dar fericita nu lua darul dec\u00e2t de la o parte, celorlal\u0163i repro\u015f\u00e2ndu-le:\u201dNu frate, tu \u00eei \u00eencarci pe cump\u0103r\u0103tori la c\u00e2ntar”, sau „Nu, tu \u00eei asupre\u015fti pe cei s\u0103rmani”.
\nCu banii primi\u0163i, str\u00e2n\u015fi copeic\u0103 cu copeic\u0103, Xenia ajuta mai multe sute de familii s\u0103race. Orice primea d\u0103ruia celor s\u0103raci \u015fi ace\u015ftia erau foarte bucuro\u015fi de orice dar de la fericit\u0103 deoarece acela care primea ceva \u00eei mergea bine \u00een toate. Un om care a primit c\u00e2teva copeici de la sf\u00e2nta a ajuns mai apoi foarte bogat. Altuia, d\u0103ruindu-i \u0163arul c\u0103lare pe cal(copeica) i-a spus: Vei galopa departe cu el\u2026 \u015fi \u00eentr-adev\u0103r acela s-a \u00eembog\u0103\u0163it.
\n\u00cens\u0103 Xenia nu prevestea numai bucurii ci \u015fi necazuri sau moartea dar \u00eentr-un mod voalat, dup\u0103 cum atest\u0103 \u015fi articolul de ziar din anul 1847:Uneori ea prevestea ceva r\u0103u, dar nu \u00een mod direct, ci indirect, prin aluzii, ca \u015fi c\u00e2nd nu ar fi vrut s\u0103-l tulbure pe acela cu care vorbea. Astfel, de pild\u0103, vizit\u00e2nd o dat\u0103 casa negustoresei Krapivina \u015fi \u00een timp ce ie\u015fea afar\u0103 ea privi pe fereastra casei spun\u00e2nd:”Urzica este verde, dar cur\u00e2nd se va ofili”. Pu\u0163in dup\u0103 aceasta Krapivina muri.
\nSau alt\u0103dat\u0103 invitat\u0103 fiind de negustorul Razjivin s\u0103-i viziteze magazinul(firma ce a existat pana \u00een secolul al XX-lea), fericita Xenia a venit dar v\u0103z\u00e2nd o oglinda mare ce at\u00e2rna pe perete, d\u0103du din cap zic\u00e2nd:Frumoasa oglind\u0103 dar nu ai \u00een ce s\u0103 te prive\u015fti – \u015fi plec\u0103. Dup\u0103 numai o jum\u0103tate de or\u0103, nu se \u015ftie din ce cauz\u0103, oglinda a c\u0103zut de pe perete sp\u0103rg\u00e2ndu-se iar dup\u0103 trei zile negustorul a murit.<\/p>\n
Ultimele fapte
\nUna din ultimele fapte remarcabile ale fericitei, fapt\u0103 ce ne ofer\u0103 o informa\u0163ie precis\u0103 despre un moment \u00een care \u00eenc\u0103 mai era \u00een via\u0163\u0103, este ajutorul dat pentru construirea bisericii din cimitirul Smolensk. Acest lucru se peterecea \u00een anul 1794 c\u00e2nd, spre deosebire de \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103 Ecaterina care avea aceea\u015fi v\u00e2rst\u0103, dar abia mai putea s\u0103 mearg\u0103, Fericita Xenia era at\u00e2t de s\u0103n\u0103toas\u0103 \u015fi de \u00een putere \u00eenc\u00e2t \u00eei ajuta \u00een secret pe muncitori la construirea bisericii c\u0103r\u00e2nd \u00een fiecare noapte \u00een poala sa c\u00e2te cinci-\u015fase c\u0103r\u0103mizi de la fabrica de c\u0103r\u0103mid\u0103. \u00cen fiecare noapte c\u0103ra c\u00e2te o gr\u0103mad\u0103 de c\u0103r\u0103mizi pe care muncitorii o g\u0103seau diminea\u0163a.
\nVa trebui sa \u00eendure multe spunea Xenia despre biseric\u0103, dar va rezista\u2026 Nici o grij\u0103. \u015ei \u00eentr-adev\u0103r \u00een decursul unor mari inunda\u0163ii din 1824 c\u00e2nd o parte dintre morminte \u015fi cruci au fost luate de ape \u015fi registrele cimitirului au fost distruse, biserica a rezistat. Din cauza acestor distrugeri ale apelor din anul 1824 s-a produs pierderea registrelor cimitirului \u015fi nu se \u015ftie cu exactitate anul mor\u0163ii feicitei Xenia.
\nA\u015fadar cercet\u0103torii consider\u0103 c\u0103 sf\u00e2nta a plecat din aceasta lume undeva dup\u0103 anul 1794(anul construc\u0163iei bisericii din cimitirul Smolensk) \u015fi nu mai t\u00e2rziu de anul 1806(45 de ani de la anul mor\u0163ii \u00eemp\u0103r\u0103tesei Elisabeta Petrovna).
\nSf\u00e2r\u015fitul Fericitei Xenia \u015fi cultul pentru ea
\nVestea sf\u0103r\u015fitului Xeniei a \u00eentristat ora\u015ful \u015fi oameni de toate v\u00e2rstele au mers la \u00eenmorm\u00e2ntarea ei \u015fi apoi la morm\u00e2ntul din cimitirul Smolensk. S-a instituit post \u00een acea zi. La morm\u00e2nt se perindau oameni din tot poporul cu n\u0103dejdea ca rug\u0103ciunile lor vor fi auzite \u015fi vor fi ajuta\u0163i \u00een necazurile \u015fi nevoile lor a\u015fa cum au fost ajuta\u0163i \u015fi \u00een timpul vie\u0163ii. Au venit s\u0103racii \u015fi infirmii ajuta\u0163i de Xenia, negustorii \u015fi b\u0103canii, mamele copiilor binecuv\u00e2nta\u0163i \u015fi vindeca\u0163i \u015fi multe alte femei care o \u00eenso\u0163eau \u00een timpul vie\u0163ii \u015fi care se bucurau de aten\u0163ia ei. Zvonul despre protectoarea s\u0103rmanilor s-a r\u0103sp\u00e2ndit repede dincolo de grani\u0163ele capitalei, \u00een popor.
\nFiecare vizitator al cimitirului dorea s\u0103 plece cu o m\u00e2na de p\u0103m\u00e2nt de la morm\u00e2ntul Xeniei crez\u00e2nd c\u0103 acest p\u0103m\u00e2nt va vindeca bolile \u015fi va \u00eendep\u0103rta necazurile.
\nAu \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 m\u0103rturii despre minuni \u015fi vindec\u0103ri \u015fi num\u0103rul vizitatorilor care luau p\u0103m\u00e2nt de pe morm\u00e2nt s-a \u00eenmul\u0163it. Deasupra morm\u00e2ntului s-a pus o plac\u0103 dar aceasta a fost f\u0103r\u00e2mi\u0163at\u0103 \u00een buc\u0103\u0163ele mici de vizitatori fiecare dorind s\u0103 ia acas\u0103 o buc\u0103\u0163ic\u0103. O alta plac\u0103 a fost pus\u0103 dar \u015fi aceasta a avut aceea\u015fi soart\u0103. Dar, lu\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul \u015fi sp\u0103rg\u00e2nd pl\u0103cile, fiecare vizitator l\u0103sa \u00een schimb pe morm\u00e2nt o mic\u0103 jertf\u0103, dup\u0103 puterile fiec\u0103ruia, bani de care se foloseau nevoia\u015fii.
\nSarcofagul sfintei Xenia din paraclisul care \u00eei este ridicat \u00een cimitirul Smolensk, St. Petersburg
\nMorm\u00e2ntul a fost \u00eemprejmuit cu un gard \u015fi o cutie a milei a fost legat\u0103 de el pentru a se aduna bani pentru construc\u0163ia unui paraclis. Banii s-au adunat repede \u015fi primul paraclis a fost construit din piatr\u0103 de culoare cenu\u015fie, cu acoperi\u015f de fier \u015fi dou\u0103 ferestruici pe cele dou\u0103 laturi, iconostasul \u00eenspre r\u0103s\u0103rit \u015fi o u\u015f\u0103 \u00eenspre apus. Deasupra u\u015fii scria \u201cRoaba lui Dumnezeu Xenia\u201d iar deasupra morm\u00e2ntului, ridicat pe un soclu, a fost pus\u0103 o plac\u0103 pe care st\u0103 scris:\u00a0Epitaf: \u00cen numele Tat\u0103lui, al Fiului \u015fi al Sf\u00e2ntului Duh.\u00a0\u00cen acest loc a fost pus corpul ne\u00eensufle\u0163it al roabei lui Dumnezeu Xenia Grigorievna,\u00a0so\u0163ia c\u00e2nt\u0103re\u0163ului imperial, cu gradul de colonel, Andrei Teodorovici.\u00a0A r\u0103mas v\u0103duv\u0103 la v\u00e2rsta de 26 de ani, pribegit 45 de ani, \u015fi a tr\u0103it 71 de ani; \u00ee\u015f zicea Andrei Teodorovici.\u00a0Cine m-a cunoscut s\u0103-mi pomeneasc\u0103 sufletul pentru m\u00e2ntuirea sufletului s\u0103u Amin! \u201c<\/p>\n
Rug\u0103ciuni
\nRug\u0103ciune c\u0103tre Sf\u00e2nta \u015fi Fericita noastr\u0103 maic\u0103 Xenia, cea nebun\u0103 pentru Hristos
\nO, Sf\u00e2nta maic\u0103 Xenia, vie\u0163uind sub acoper\u0103m\u00e2ntul Celui Prea \u00cenalt, \u015fi \u00eent\u0103rit\u0103 fiind de Maica lui Dumnezeu, r\u0103bd\u00e2nd foamea \u015fi setea, gerul \u015fi ar\u015fi\u0163a, def\u0103im\u0103rile \u015fi prigonirile, ai primit de la Dumnezeu darul \u00eenainte-vederii \u015fi al facerii de minuni, iar acum s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fti \u00eentru lumina Celui Atotputernic. Sf\u00e2nta Biseric\u0103 te pream\u0103re\u015fte acum ca pe o floare bineinmiresmat\u0103. St\u00e2nd \u00eenaintea sfintei tale icoane, ne rug\u0103m \u0163ie ca uneia ce e\u015fti \u00eentru via\u0163a cea ne\u00eemb\u0103tr\u00e2nitoare, dar petreci \u015fi \u00eempreun\u0103 cu noi: prime\u015fte cererile noastre \u015fi le du la scaunul Milostivului P\u0103rinte Ceresc, ca ceea ce ai \u00eendraznire c\u0103tre El; cere pentru cei ce alearg\u0103 la tine m\u00e2ntuire ve\u015fnic\u0103, \u00eembel\u015fugat\u0103 binecuv\u00e2ntare pentru faptele \u015fi \u00eenceputurile cele bune, izb\u0103vire din toate nevoile \u015fi necazurile. Mijloce\u015fte cu rug\u0103ciunile tale \u00eenaintea Atot\u00eenduratului nostru M\u00e2ntuitor, pentru noi, netrebnicii \u015fi p\u0103c\u0103to\u015fii. Ajut\u0103, sf\u00e2nt\u0103 \u015fi fericit\u0103 maic\u0103 Xenia, s\u0103 fie lumina\u0163i pruncii cu lumina Sf\u00e2ntului Botez \u015fi s\u0103 fie pecetlui\u0163i cu pecetea darului Sf\u00e2ntului Duh; b\u0103ie\u0163ii \u015fi fetele s\u0103 fie crescu\u0163i \u00een credin\u0163\u0103, cinste \u015fi fric\u0103 de Dumnezeu; d\u0103ruie\u015fte-le lor reu\u015fit\u0103 la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103; t\u0103m\u0103duie\u015fte pe cei neputincio\u015fi; trimite dragoste \u015fi bun\u0103-\u00een\u0163elegere celor c\u0103s\u0103tori\u0163i, \u00eenvrednice\u015fte pe monahi de nevoin\u0163a cea bun\u0103 \u015fi ap\u0103r\u0103-i de def\u0103im\u0103ri; \u00eent\u0103re\u015fte-i pe p\u0103stori \u00eentru t\u0103ria Duhului Sf\u00e2nt, p\u0103ze\u015fte poporul \u015fi \u0163ara aceasta \u00een pace \u015fi f\u0103r\u0103 tulburare, roag\u0103-te pentru cei lipsi\u0163i \u00een ceasul mor\u0163ii de \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea cu Sfintele lui Hristos Taine; c\u0103 tu e\u015fti n\u0103dejdea noastr\u0103, grabnica noastr\u0103 ascult\u0103toare, pentru care \u00ee\u0163i aducem mul\u0163umire \u015fi sl\u0103vim pe Tat\u0103l \u015fi pe Fiul \u015fi pe Sf\u00e2ntul Duh, pe Dumnezeu Cel \u00een Treime \u00eenchinat \u015fi minunat \u00eentru Sfin\u0163ii S\u0103i, acum \u015fi pururea \u015fi \u00een vecii vecilor. Amin.<\/p>\n
Tropar, glas 4
\nDe\u015fert\u0103ciunea celor p\u0103m\u00e2nte\u015fti lep\u0103d\u00e2nd, crucea vie\u0163ii r\u0103t\u0103citoare \u015fi f\u0103r\u0103 de ad\u0103post ai luat, \u015fi de str\u00e2mtori, lipsuri \u015fi batjocur\u0103 oamenilor nu te-ai sp\u0103im\u00e2ntat, dragostea lui Hristos \u015ftiind. Acum \u00een ceruri de aceast\u0103 dragoste \u00eendulcindu-te, fericit\u0103 \u015fi de Dumnezeu \u00een\u0163elep\u0163it\u0103 Xenia, roag\u0103-te s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103 sufletele noastre.[6]<\/p>\n
Tropar, glas 7
\nIubind s\u0103r\u0103cia lui Hristos, acum te \u00eendulce\u015fti de osp\u0103\u0163ul ve\u015fnic; cu nebunia cea p\u0103rut\u0103 ai ru\u015finat nebunia acestei lumi, prin smerenia Crucii ai primit puterea lui Dumnezeu. Pentru aceasta dob\u00e2ndind darul ajutor\u0103rii prin minuni, Fericit\u0103 Xenia, roag\u0103 pe Hristos Dumnezeu s\u0103 ne izbaveasc\u0103 prin pocain\u0163a de tot r\u0103ul.<\/p>\n
Condac, glas 3
\nLuminat salt\u0103 ast\u0103zi ora\u015ful Sf\u00e2ntului Petru, c\u0103 mul\u0163imea celor sc\u00e2rbi\u0163i afl\u0103 m\u00e2ng\u00e2ieri, n\u0103d\u0103jduind la rug\u0103ciunile tale, fericit\u0103 Xenia, c\u0103 tu e\u015fti lauda \u015fi \u00eent\u0103rirea acestui ora\u015f.<\/p>\n
M\u0103rimuri
\nM\u0103rimu-te pe tine, Sf\u00e2nt\u0103 \u015fi Fericit\u0103 maic\u0103 a noastra Xenia, \u015fi cinstim sf\u00e2nta pomenirea ta, c\u0103 tu \u00eel rogi pentru noi pe Hristos Dumnezeul nostru.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Primii dou\u0103zeci \u015fi \u015fase de ani Data na\u015fterii nu este cunoscut\u0103, dar anumi\u0163i cercet\u0103tori propun ca dat\u0103 a na\u015fterii anul 1731. Nici despre p\u0103rin\u0163ii ei nu se \u015ftie nimic dar, pentru c\u0103 s-a c\u0103s\u0103torit cu un colonel, se presupune c\u0103 a f\u0103cut parte dintr-o familie de nobili sau de func\u0163ionari unde a primit o educa\u0163ie <\/p>\n