{"id":26571,"date":"2019-02-26T16:39:31","date_gmt":"2019-02-26T19:39:31","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=26571"},"modified":"2019-03-01T14:08:59","modified_gmt":"2019-03-01T17:08:59","slug":"spre-cel-de-al-optulea-sinod-ecumenic-nu-fiecare-adunare-de-episcopi-este-un-sinod-ci-doar-o-adunare-de-episcopi-care-stau-in-adevar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/spre-cel-de-al-optulea-sinod-ecumenic-nu-fiecare-adunare-de-episcopi-este-un-sinod-ci-doar-o-adunare-de-episcopi-care-stau-in-adevar\/","title":{"rendered":"Spre cel de-al \u201cOptulea Sinod Ecumenic\u201d: Nu fiecare adunare de episcopi este un sinod, ci doar o adunare de episcopi care stau \u00een Adev\u0103r"},"content":{"rendered":"

\"sinodul-din-creta\"<\/a>Red\u0103m mai jos c\u00e2teva m\u0103rturii despre preg\u0103tirile, Pseudosinodului care a avut deja loc \u00een\u00a0Creta \u00een luna iunie a anului 2016, preluate de aici<\/a>. Interesante sunt concluziile care s-au extras \u00eenc\u0103 din anul 1976 cu privire la dezbaterile conferin\u021bei preg\u0103titoare, dar \u0219i cu privire la lipsa de necesitate a organiz\u0103rii acestui pseudosinod.<\/span><\/p>\n

St. Herman of Alaska Monastery (1976).<\/p>\n

PRIMA CONFERIN\u021a\u0102 PANORTODOX\u0102 PRESINODAL\u0102<\/strong><\/p>\n

Prima Conferin\u021b\u0103 Panortodox\u0103 Presinodal\u0103, cu reprezentan\u021bi din aproape toate organismele ortodoxe \u201ecanonice\u201d, a avut loc la Chambesy, l\u00e2ng\u0103 Geneva, la Centrul Ortodox al Patriarhiei Constantinopolului, \u00eentre 21 \u0219i 28 noiembrie 1976. \u00cen urma acestei Conferin\u021be, presa ortodox\u0103 era plin\u0103 de \u0219tiri despre ea \u0219i de speran\u021be pentru convocarea efectiv\u0103, \u00eentr-un final, a \u201eSf\u00e2ntului \u0219i Marelui Sinod\u201d pentru care aceast\u0103 Conferin\u021b\u0103 \u0219i altele precedente au fost preg\u0103tite. S-ar p\u0103rea c\u0103 mult mediatizatul al \u201eOptulea Sinod Ecumenic\u201d ar putea fi cu adev\u0103rat foarte aproape, \u0219i este timpul ca ortodoc\u0219ii s\u0103 se uite la el \u00eendeaproape \u0219i s\u0103 vad\u0103 ce mai precis s-ar putea a\u0219tepta de la el.<\/p>\n

Arhiepiscopul Antonie de Geneva al Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Grani\u021belor (ROCOR) a fost invitat la deschiderea solemn\u0103 a acestei conferin\u021be. Refuz\u00e2nd aceast\u0103 invita\u021bie, arhiepiscopul Antonie a afirmat c\u0103 nu poate participa deoarece Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103 din Afara Rusiei nu este \u00een favoarea convoc\u0103rii unui \u201eSf\u00e2nt \u0219i Mare Sinod\u201d, \u00eens\u0103 a trimis doi reprezentan\u021bi \u00een calitate de jurnali\u0219ti observatori: protopopul Alexander Troubnikoff \u0219i p\u0103rintele Pierre Cantacuzene. (A se vedea publica\u021bia Messenger a Episcopiei Apusene a Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Rusiei, Sept.-Oct.-Nov., 1976.)<\/p>\n

\u00cen a doua zi a Conferin\u021bei, ace\u0219tia doi au fost martorii acuza\u021biei f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre delega\u021bia Patriarhiei Moscovei \u00eempotriva Patriarhiei Constantinopolului, prin enumerarea a 14 abateri canonice f\u0103cute de cea din urm\u0103 din 1922. Aceast\u0103 acuzare a afectat pacea \u0219i armonia Conferin\u021bei, dar este evident c\u0103 este vorba de nimic mai mult dec\u00e2t de o alt\u0103 manifestare a continuei rivalit\u0103\u021bi \u00eentre Biserica Moscovei \u0219i cea a Constantinopolului pentru o pozi\u021bie de conducere \u00een \u201eOrtodoxia mondial\u0103\u201d; aceast\u0103 rivalitate este de natur\u0103 strict politic\u0103 \u0219i nu presupune nici un dezacord fa\u021b\u0103 de convocarea sau scopurile celui de-al \u201eOptulea Sinod Ecumenic\u201d propus.<\/p>\n

ISTORIA PREG\u0102TIRILOR PENTRU AL \u201eOPTULEA SINOD ECUMENIC\u201d<\/strong><\/p>\n

(Schi\u021ba evenimentelor istorice este luat din Episkepsis, publica\u021bie a Centrului Ortodox din Chambesy, 1976, no. 155, pp. 7-9.)<\/p>\n

Au existat discu\u021bii despre un al \u201eOptulea Sinod Ecumenic\u201d \u00eenc\u0103 \u00eenainte de Primul R\u0103zboi Mondial \u0219i \u00een special \u00een anii 1920, \u00eens\u0103 singurul \u201eSinod Panortodox\u201d concret a fost adunarea renova\u021bionist\u0103 din 1923 \u00een Constantinopol sub patriarhul Meletios Metaxakis, care de\u0219i a decretat multe reforme radicale a putut impune doar una din ele \u00een c\u00e2teva Biserici: reforma calendarului. S-a adus \u00een discu\u021bie nevoia pentru un \u201eMare Sinod\u201d la \u00eent\u00e2lnirea \u201epresinodal\u0103\u201d a comisiei de la M\u0103n\u0103stirea Vatoped din 1930, \u0219i la \u201ePrima Conferin\u021b\u0103 a teologilor ortodoc\u0219i\u201d de la Atena din 1936, \u00eens\u0103 nimic concret nu a fost \u00eenf\u0103ptuit cu privire la el nici atunci \u0219i nici decenii dup\u0103 aceea, iar asta datorit\u0103 condi\u021biilor istorice din Europa.<\/p>\n

\u00cen 1961 patriarhul Atenagora al Constantinopolului a luat la modul serios ideea de a convoca un \u201eSinod Ecumenic\u201d ; \u00een acel an a convocat la Rodos prima \u201eConferin\u021b\u0103 panortodox\u0103\u201d pentru a se decide asupra subiectelor care urmau a fi discutate de viitorul Sinod. Multe subiecte (aproximativ o sut\u0103) au fost propuse; iar caracteristic acestei prime \u00eent\u00e2lniri panortodoxe a fost prezen\u021ba reprezentan\u021bilor Patriarhiei Moscovei, care de abia intrase \u00een Consiliul Mondial al Bisericilor dup\u0103 perioada tip \u201er\u0103zboi rece\u201d de izolare fa\u021b\u0103 de mi\u0219carea ecumenic\u0103 \u0219i care acum (conform cuvintelor lui Boris Talantov, marturisitorul din Rusia care a murit \u00een \u00eenchisoare \u00een 1971) \u201ea p\u0103\u0219it \u00een arena mondial\u0103 ca un agent secret al anti-Cre\u0219tinismului universal\u201d (a se vedea \u201eThe Orthodox Word\u201d, 1971, Jan.-Feb. \u0219i Nov.-Dec.). La insisten\u021bele reprezentan\u021bilor Moscovei, Conferin\u021ba de la 1961 a c\u0103zut de acord s\u0103 nu aduc\u0103 \u00een discu\u021bie ateismul ca pericol pentru credin\u021ba cre\u0219tin\u0103, iar aceast\u0103 politic\u0103, favorabil\u0103 ideologiei comuniste, a fost p\u0103strat\u0103 cu loialitate de c\u0103tre \u00eent\u00e2lnirile pan-ortodoxe p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, dup\u0103 cum se va vedea \u00een continuare.<\/p>\n

Alte dou\u0103 conferin\u021be panortodoxe au fost \u021binute la Rodos (1963, 1964), \u00eens\u0103 doar la a patra conferin\u021b\u0103 (Chambesy, 1968) a fost \u00eenceput\u0103 o \u201epreg\u0103tire sistematic\u0103\u201d pentru \u201eSinodul Ecumenic\u201d. Au fost p\u0103strate doar \u0219ase din subiectele propuse la Rodos, iar acestea au fost atribuite la diverse Biserici Locale pentru elaborare. \u201eComisia Interortodox\u0103 Preg\u0103titoare\u201d s-a \u00eent\u00e2lnit apoi (Chambesy, 1971) pentru a exprima \u201eopinia ortodox\u0103 comun\u0103\u201d asupra acestor subiecte, care au fost: 1) Iconomia. 2) Participarea laicatului. 3) Revizuirea r\u00e2nduielii postului. 4) Revizuirea r\u00e2nduielii pentru c\u0103s\u0103toria clericilor. 5) Chestiunea calendarului. 6) Revela\u021bia divin\u0103. Desigur, subiectele alese deja ofer\u0103 un indiciu destul de clar despre inten\u021bia renova\u021bionist\u0103 a tuturor acestor preg\u0103tiri \u201epresinodale\u201d; dar acestea vor fi analizate \u00een detaliu mai jos.<\/p>\n

Urm\u0103torul pas \u00een preg\u0103tiri a fost convocarea Primei \u201eConferin\u021be Panortodoxe Presinodale\u201d, care a avut sarcina de a preg\u0103ti dosarul final pentru materialele referitoare la \u00eentreb\u0103rile men\u021bionate mai sus. A luat cinci ani ca aceast\u0103 Conferin\u021b\u0103 s\u0103 fie convocat\u0103, datorit\u0103 necesit\u0103\u021bii de a revizui mai departe lista de subiecte \u0219i necesit\u0103\u021bii (precum Episkepsis o exprim\u0103) de \u201ea crea un climat sinodal \u00een Biserica Ortodox\u0103.\u201d Av\u00e2nd \u00een vedere acest scop, mitropolitul Meliton de Calcedon a fost trimisul special al Patriarhiei Constantinopolului c\u0103tre toate Bisericile Ortodoxe Locale \u00een aprilie \u0219i mai 1976 (a se vedea Episkepsis, nos. 146-148, 1976), pentru a \u00eei preg\u0103ti \u00een vederea Primei Conferin\u021be Presinodale care se apropia. Totu\u0219i, acest turneu a fost parcurs \u00een grab\u0103 iar asta a dus la acuza\u021bii din partea Patriarhiei Moscovei cu privire la o \u201elips\u0103 de seriozitate \u00een abordarea preg\u0103tirilor pentru Conferin\u021b\u0103\u201d din partea Constantinopolului. Conform Moscovei, opinia transmis\u0103 acolo de mitropolitul Meliton a fost c\u0103 \u201eSf\u00e2ntul \u0219i Marele Sinod ar trebui s\u0103 aib\u0103 loc c\u00e2t mai repede posibil, \u0219i c\u0103 \u00een Constantinopol se consider\u0103 c\u0103 Sinodul ar trebui s\u0103 fie scurt, s\u0103 aib\u0103 sesiuni doar pe durata catorva zile, \u0219i s\u0103 abordeze doar c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri \u201earz\u0103toare\u201d care ar avea un caracter practic.\u201d (Journal of the Moscow Patriarchate, \u00een rus\u0103, 1977, no. 1, pp. 5, 6). \u00cen ciuda acestui fapt, \u0219i \u00een ciuda faptului c\u0103 Patriarhul Dimitrie al Constantinopolului a anun\u021bat convocarea Primei Conferin\u021be Presinodale doar cu c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte, Moscova \u0219i-a trimis reprezentan\u021bii. Aici, ca \u0219i \u00een alte situa\u021bii, diferen\u021ba dintre Moscova \u0219i Constantinopol nu sunt asupra necesit\u0103\u021bii unui \u201eSinod Ecumenic\u201d sau asupra scopului fundamental al unui a\u0219a Sinod, ci doar asupra aspectelor secundare precum preg\u0103tirea pentru el, \u00eent\u00e2ietatea, \u0219i altele similare.<\/p>\n

REZULTATELE PRIMEI CONFERIN\u021aE PRESINODALE<\/strong><\/p>\n

Rezultatele acestei din urm\u0103 Conferin\u021be Panortodoxe au fost tip\u0103rite \u00een Episkepsis (1976, no. 158, \u00een francez\u0103, mult scurtat\u0103) \u0219i \u00een Journal of the Moscow Patriarchate (1977, no. 3, pp. 4-14, \u00een rus\u0103, aparent complet). Aceste rezultate sunt compuse din rapoartele a trei comisii, un comunicat \u0219i decret general, \u0219i declara\u021biile oficiale a mai multor ierarhi. Aceste documente \u00eencep s\u0103 ofere o mai clar\u0103 \u0219i mai precis\u0103 idee a ceea ce vrea s\u0103 \u00eensemne \u201eal optulea Sinod Ecumenic\u201d care se apropie, dup\u0103 cincisprezece ani de preg\u0103tiri.<\/p>\n

Prima comisie a sugerat o list\u0103 de subiecte revizuit\u0103, zece la num\u0103r (a se vedea mai jos), pentru agenda viitorului Sinod, \u0219i a sugerat pe mai departe preg\u0103tiri sub form\u0103 de studii teologice pe subiectele agendei (\u00een loc de documente cu pozi\u021bii oficiale). A doua comisie a analizat \u00eentreaga istorie a implic\u0103rii Bisericii Ortodoxe \u00een mi\u0219carea ecumenic\u0103 \u0219i \u00een \u201edialoguri\u201d cu anglicanii, vechi-catolicii, bisericile orientale \u201enecalcedoniene\u201d, luteranii \u0219i romano-catolicii, accentu\u00e2nd caracterul folositor al acestor \u201edialoguri\u201d \u0219i valoarea \u201em\u0103re\u021biei spirituale, a r\u00e2vnei evanghelice, seriozit\u0103\u021bii teologice a Bisericilor din Vest.\u201d Aceast\u0103 comisie, dup\u0103 ce a exprimat u\u0219oare critici despre \u201edimensiunea orizontal\u0103\u201d a Consiliului Mondial al Bisericilor \u00een activit\u0103\u021bile lui din anii recen\u021bi (i.e. implicare social-politic\u0103 \u00een loc de preocup\u0103ri teologice), sugereaz\u0103 plasarea accentului principal din CMB pe \u201edimensiunea vertical\u0103\u201d care este \u201escopul \u00eenfiin\u021b\u0103rii sale: de a promova restaurarea unit\u0103\u021bii vizibile a cre\u0219tinilor\u201d, \u0219i a chemat la \u201eextinderea dialogului c\u0103tre cei din religii necre\u0219tine, pentru a promova justi\u021bia social\u0103, pacea \u0219i libertatea \u00eentre toate na\u021biunile.\u201d A treia comisie a analizat chestiunea unei date comune a s\u0103rb\u0103toririi Pa\u0219tilor pentru toate denomina\u021biunile cre\u0219tine, f\u0103c\u00e2nd apel la o conferin\u021b\u0103 unde exper\u021bii \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i teologie s\u0103 investigheze aceasta mai departe.<\/p>\n

Decretul si comunicatul final al Conferin\u021bei, acceptat \u00een unanimitate de c\u0103tre participan\u021bi, a aprobat recomand\u0103rile celor trei comisii \u0219i a f\u0103cut apel \u00een special la o participare mai activ\u0103 a Ortodoxiei \u00een mi\u0219carea ecumenic\u0103 \u0219i CMB, \u201econtinu\u00e2ndu-\u0219i avangardismul (!) tradi\u021bional \u00een \u00eenfiin\u021barea \u0219i dezvoltarea mi\u0219c\u0103rii ecumenice\u201d. \u00cen final, Conferin\u021ba prive\u0219te spre \u201econvocarea Sf\u00e2ntului \u0219i Marelui Sinod c\u00e2t mai repede posibil.\u201d<\/p>\n

Ce se poate spune despre sensul a toate acestea pentru adev\u0103rata Ortodoxie?<\/p>\n

1) Este evident c\u0103 \u201eOrtodoxia mondial\u0103\u201d, \u00een persoanele conduc\u0103torilor s\u0103i (mitropoli\u021bi \u0219i arhiepiscopi ai Bisericilor Ortodoxe Locale), departe de a \u00eenv\u0103\u021ba ceva din totala inutilitate a particip\u0103rii ortodoxe la mi\u0219carea ecumenic\u0103, din ceea ce ecumeni\u0219tii ortodoc\u0219i \u00een\u0219i\u0219i au numit \u201eagonia ortodoxului\u201d prin participarea \u00eentr-o organiza\u021bie c\u0103reia nici nu \u00eei pas\u0103 \u0219i nici nu \u00een\u021belege ceea ce este Ortodoxia (iar c\u00e2nd \u00een\u021belege, se fere\u0219te cu dispre\u021b de \u201eexclusivismul\u201d \u0219i \u201eretrogradismul\u201d ortodox) \u2013 \u201eOrtodoxia mondial\u0103\u201d este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 devin\u0103 mai ad\u00e2nc implicat\u0103 \u00een mi\u0219carea ecumenic\u0103, iar de data aceasta nu doar cu denomina\u021biuni cre\u0219tine ci \u0219i cu religii necre\u0219tine. \u0218i-a exprimat dorin\u021ba de a deveni \u00een viitor o \u201eparte organic\u0103\u201d a CMB mai mult dec\u00e2t este \u00een prezent. \u0218i, ca s\u0103 accentueze asta (precum men\u021bioneaz\u0103 Journal of the Moscow Patriarchate), \u201e\u00een timpul lucr\u0103rilor Conferin\u021bei participan\u021bii au avut contacte cu Consiliul Mondial al Bisericilor \u0219i cu comunit\u0103\u021bi cre\u0219tine locale\u201d, inclusiv mai multe recep\u021bii la sediul central al CMB.<\/p>\n

2) Subiectele alese pentru agenda unui \u201eSinod Ecumenic\u201d sunt surprinz\u0103tor de superficiale \u0219i nu au nici o leg\u0103tur\u0103 cu nevoile spirituale reale ale ortodoc\u0219ilor din ziua de azi. Din cele zece subiecte alese pentru agend\u0103 (de\u0219i altele \u00eenc\u0103 pot fi ad\u0103ugate), patru din ele (care par s\u0103 trezeasc\u0103 cel mai mult interes printre ierarhi) se refer\u0103 doar la chestiuni de \u00eent\u00e2ietate jurisdic\u021bional\u0103 \u0219i altele similare (diaspora ortodox\u0103; autocefalia \u0219i cum ar trebui proclamat\u0103; autonomia \u0219i cum ar trebui proclamat\u0103; dipticele sau r\u00e2nduiala \u00eent\u00e2iet\u0103\u021bii Bisericilor \u00een comemor\u0103rile liturgice).<\/p>\n

3) Tonul viitorului Sinod este renova\u021bionist f\u0103r\u0103 nici o \u00eendoial\u0103: trei dintre subiectele agendei (noul calendar; impedimentele c\u0103s\u0103toriei; revizuirea r\u00e2nduielii postului) privesc reformele care au fost \u00eencercate f\u0103r\u0103 succes de Constantinopol \u00een 1923 \u0219i de Biserica Vie (n. trad., a renova\u021bioni\u0219tilor) din Rusia \u00een anii 1920, iar dou\u0103 dintre celelalte subiecte privesc mi\u0219carea ecumenic\u0103 \u0219i rela\u021bia Bisericilor Ortodoxe cu restul lumii cre\u0219tine \u2013 chestiuni la care o replic\u0103 \u201econservatoare\u201d cu siguran\u021b\u0103 nu va fi dat\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere c\u00e2t de departe Bisericile Ortodoxe \u201ecanonice\u201d au mers deja (sfid\u00e2nd canoanele pe fa\u021b\u0103!) prin concelebr\u0103rile ecumenice.<\/p>\n

4) Contribu\u021bia specific\u0103 a Patriarhiei Moscovei, deja \u00eenceput\u0103 la Conferin\u021ba din Rodos \u00een 1961, devine acum izbitor de evident\u0103. Al zecelea punct al agendei \u201eSf\u00e2ntului \u0219i Marelui Sinod\u201d este: \u201eContribu\u021bia Bisericilor Ortodoxe Locale la realizarea ideilor cre\u0219tine de pace, libertate, fraternitate \u0219i iubire \u00eentre oameni \u0219i suprimarea discrimin\u0103rii rasiale.\u201d Iar punctul II, 4 al decretului conferin\u021bei declar\u0103: \u201eExprim\u00e2nd dorin\u021ba Bisericii Ortodoxe de a ajuta la \u00een\u021belegerea \u0219i cooperarea inter-religioas\u0103, \u0219i prin ea s\u0103 elimine orice fel de fanatism, \u0219i astfel s\u0103 ajute la prietenia \u00eentre oameni \u0219i la predominarea ideilor de libertate \u0219i pace \u00een lume \u00een slujba omului contemporan, independent de ras\u0103 sau religie \u2013 Conferin\u021ba a decretat c\u0103 Biserica Ortodox\u0103 ar trebui s\u0103 coopereze cu alte religii necre\u0219tine pentru acest scop.\u201d Asemenea afirma\u021bii, evident \u201efabricate la Moscova\u201d, demonstreaz\u0103 izbitor utilitatea Patriarhiei Moscovei \u00een scopul propagandei sovietice. Acum, conferin\u021ba preg\u0103titoare pentru un \u201eSinod Ecumenic\u201d exprim\u0103 (\u00een limbaj sovietic!) scopuri identice cu cele ale mi\u0219c\u0103rii sovietice pentru \u201epace\u201d.<\/p>\n

PE CALEA C\u0102TRE SINOD<\/strong><\/p>\n

UNELE PUBLICA\u021aII, \u00een special presa greac\u0103, s-au confruntat cu privire la conflictul de la conferin\u021b\u0103 dintre Constantinopol \u0219i Moscova pentru a sublinia dezacordurile dintre participan\u021bi, iar pre\u0219edintele Conferin\u021bei, Mitropolitul Meliton, a fost obligat s\u0103 emit\u0103 o Declara\u021bie subliniind unitatea fundamentala de cuget a participan\u021bilor. Din toate relat\u0103rile din presa ortodox\u0103 (reflect\u00e2nd diferite puncte de vedere jurisdic\u021bionale) \u0219i din declara\u021biile ulterioare ale ierarhilor ortodoc\u0219i, ar p\u0103rea c\u0103 nu exist\u0103 nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 liderii opiniei publice ortodoxe sunt de acord nu numai cu privire la necesitatea unui \u201eSf\u00e2nt \u0219i Mare Sinod\u201d, ci \u0219i asupra perspectivei de baz\u0103 pe care Sinodul ar trebui s\u0103 il exprime. Un ziar ortodox oficial a exprimat aceast\u0103 perspectiv\u0103 destul de sincer \u0219i simplu: \u201eEste nevoie de Marele Sinod pentru a actualiza Biserica spre a face fa\u021b\u0103 provoc\u0103rilor din epoca modern\u0103\u201d (Carpatho-Russian Church Messenger, 13 februarie 1977, p. 2). Patriarhul Dimitrie al Constantinopolului, \u00een Enciclica lui de Cr\u0103ciun pentru anul 1976, a spus mai degrab\u0103 acela\u0219i lucru \u00eentr-un limbaj mai ideologic (mai exact, \u00een limba ideologiei francmasoneriei!): \u201eScopul Consiliului este scopul Cr\u0103ciunului: Umanitatea . Omenirea de azi \u0219i omenirea tuturor timpurilor \u2026 Prima Conferin\u021b\u0103 Pan-Ortodox\u0103 Pre-sinodal\u0103 a hot\u0103r\u00e2t \u00een unanimitate c\u0103 Biserica noastr\u0103 Sf\u00e2nt\u0103 trebuie s\u0103 se confrunte cu probleme vitale cu privire la clerul sf\u00e2nt \u0219i credincio\u0219i, dezvolt\u00e2ndu-\u0219i activitatea pentru unitatea cre\u0219tin\u0103 \u2026 \u0219i c\u0103 \u00eentr-o direc\u021bie paralel\u0103 Biserica ortodox\u0103 coopereaz\u0103 cu toate religiile astfel \u00eenc\u00e2t Evanghelia Cr\u0103ciunului s\u0103 devin\u0103 o realitate a p\u0103cii pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i a bun\u0103voin\u021bei \u00een r\u00e2ndul tuturor oamenilor \u201e. Mai departe, \u201einterpret\u00e2nd acest sentiment sf\u00e2nt \u0219i generos al \u00eentregii Ortodoxii \u2026 propunem \u0219i proclam\u0103m de la Tronul Ecumenic c\u0103 anul urm\u0103tor, 1977, a fi un an al libert\u0103\u021bii religioase depline, al toleran\u021bei, al cooper\u0103rii tuturor religiilor pentru binele omenirii \u0219i mai ales 1977 s\u0103 fie un an de veghe \u00eempotriva marelui p\u0103cat al fanatismului religios \u2026 astfel \u00eenc\u00e2t libertatea \u0219i toleran\u021ba religioas\u0103 complet\u0103 sa poat\u0103 triumfa \u0219i c\u0103 fanatismul religios poate s\u0103 dispar\u0103 de pe fa\u021ba lumii \u201e(Orthodox Observer, 5 ianuarie , 1977, pp. 1, 3) Aceasta este o declara\u021bie bine exprimat\u0103 a credo-ului modern al umanismului secular; dar nu p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd in zilele noastre cu adev\u0103rat corupte a fost un Patriarh Ortodox care s\u0103-l propov\u0103duiasc\u0103!<\/p>\n

La scurt timp dup\u0103 ce a ap\u0103rut aceast\u0103 enciclic\u0103, secretarul Patriarhului Dimitrie, Mitropolitul Bartolomeu, a dat un interviu ziarului romano-catolic National Catholic Reporter, exprim\u00e2nd obiectivele renova\u021bioniste a viitorului Sinod \u0219i mai mult: \u201eScopurile noastre sunt acelea\u0219i cu cele ale lui Ioan (Papa Ioan al XXIII-lea): de a actualiza Biserica \u0219i de a promova unitatea cre\u0219tin\u0103 \u2026 Sinodul va \u00eensemna, de asemenea, deschiderea Bisericii Ortodoxe c\u0103tre religiile necre\u0219tine, c\u0103tre omenire \u00een ansamblu. Aceasta \u00eenseamn\u0103 o nou\u0103 atitudine fa\u021b\u0103 de islam, fa\u021b\u0103 de budism, fa\u021b\u0103 de cultura contemporan\u0103, fa\u021b\u0103 de aspira\u021biile pentru fr\u0103\u021bie f\u0103r\u0103 discriminare rasial\u0103 \u2026 cu alte cuvinte, va marca sf\u00e2r\u0219itul celor 12 secole de izolare a Bisericii Ortodoxe.\u201d*<\/p>\n

Nu poate fi nici o \u00eendoial\u0103 despre scopurile \u201eSf\u00e2ntului \u0219i Marelui Sinod\u201d \u00een mintea conducerii Bisericii, care a \u00eencercat s\u0103 convoace acest Sinod in cea mai bun\u0103 parte a secolului XX, Biserica Constantinopolului. Aceste obiective sunt: ecumenismul, modernismul. renova\u021bionismul, dup\u0103 imaginea \u0219i exemplul lui Ioan al XXIII-lea \u0219i al Consiliului Vatican al bisericii romano-catolice. Desigur, se poate pune la \u00eendoial\u0103 c\u0103 majoritatea participan\u021bilor la viitorul Sinod \u0219i la conferin\u021bele sale preg\u0103titoare vor fi con\u0219tien\u021bi de \u00eentregul program ideologic \u00een care vor juca un rol bine definit; s\u0103 ne uit\u0103m mai \u00eendeaproape, a\u0219adar, la un mic detaliu al preg\u0103tirilor f\u0103cute pentru Sinod, pentru a vedea mai precis cum va fi realizat\u0103 renovarea Bisericii de c\u0103tre \u201eexper\u021bii teologici\u201d \u0219i cum va afecta credincio\u0219ii ortodoc\u0219i obi\u0219nui\u021bi.<\/p>\n

La \u00eent\u00e2lnirea \u201eComisiei de preg\u0103tire inter-ortodox\u0103\u201d din Chambesy \u00een 1971 au fost prezentate rapoarte care au oferit \u201eopinia ortodox\u0103 comun\u0103\u201d cu privire la cele \u0219ase subiecte propuse pentru ordinea de zi a \u201eSf\u00e2ntului \u0219i Marelui Sinod\u201d. Unul dintre aceste rapoarte, intitulat \u201eRevizuirea prescrip\u021biilor ecleziastice privind postul, \u00een conformitate cu nevoile epocii noastre\u201d, propune ca, deoarece majoritatea credincio\u0219ilor ortodoc\u0219i nu respect\u0103 \u00eentregul post ortodox, postul ar trebui s\u0103 fie mai u\u0219or pentru ei, \u201ePentru a evita problemele con\u0219tiin\u021bei create de \u00eenc\u0103lcarea re\u021betelor ecleziastice severe\u201d! O astfel de abordare, desigur, este total ne-ortodox\u0103 \u0219i constituie o imita\u021bie evident\u0103 \u0219i brutal\u0103 a spiritului de reform\u0103 din biserica latin\u0103, care s-a \u00eencheiat prin abolirea \u00een totalitate a postului. R\u00e2nduiala postului ortodox nu este menit\u0103 s\u0103 \u201eevite problemele de con\u0219tiin\u021b\u0103\u201d, ci mai degrab\u0103 s\u0103 cheme pe credincio\u0219i la un standard dificil, inspirator \u0219i smerit al vie\u021bii cre\u0219tine; dac\u0103 nu respect\u0103 standardul, atunci cel pu\u021bin ei pot vedea c\u00e2t de departe este via\u021ba lor de standard, norma care r\u0103m\u00e2ne mereu aceea\u0219i. Ideea papal\u0103, bazat\u0103 pe principiul modern corupt al auto-satisfac\u021biei spirituale, este fie de a da o \u201edispens\u0103\u201d special\u0103 de la standard (o idee care deja a intrat \u00een unele jurisdic\u021bii ortodoxe), fie de a schimba standardul \u00eensu\u0219i, astfel \u00eenc\u00e2t credinciosul \u00eel poate \u00eendeplini cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u0219i astfel ob\u021bine un sentiment de satisfac\u021bie din \u201erespectarea legii\u201d. Aceasta este tocmai diferen\u021ba dintre vame\u0219 \u0219i fariseu: ortodoxul se simte \u00een mod constant un p\u0103c\u0103tos pentru c\u0103 nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een standardul \u00eenalt al Bisericii (\u00een spirit dac\u0103 nu \u00een liter\u0103), \u00een timp ce omul \u201emodern\u201d dore\u0219te s\u0103 se simt\u0103 justificat, f\u0103r\u0103 nici o mustrare de con\u0219tiin\u021b\u0103 c\u0103 nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een standardul Bisericii. Chiar \u0219i \u00eentr-un astfel de punct aparent mic putem s\u0103 vedem deja c\u00e2t de gre\u0219it\u0103 este \u00eentreaga abordare a celor care preg\u0103tesc \u201eSf\u00e2ntul \u0219i Marele Sinod\u201d.<\/p>\n

S\u0103 vedem cum propune \u201eComisia preg\u0103titoare\u201d revizuirea prescrip\u021biilor postului. Pe scurt, ea propune: ca miercuri \u0219i vineri s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 zile de post, dar f\u0103r\u0103 postul de ulei \u0219i pe\u0219te; \u00eentre Pa\u0219te \u0219i Ziua \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii tot postul ar trebui s\u0103 fie eliminat; Postul Mare trebuie p\u0103strat pe deplin numai \u00een prima \u0219i ultima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, cu ulei \u0219i pe\u0219te permise \u00een toate celelalte zile, cu excep\u021bia zilelor de miercuri \u0219i vineri (ca \u0219i \u00een Postul Adormirii Maicii Domnului); Postul Na\u0219terii trebuie redus de la 40 la 20 de zile, iar Postul Sf Apostoli la opt zile, cu ulei \u0219i pe\u0219te permis \u00een toate zilele (cu excep\u021bia ultimelor cinci zile ale Postului Na\u0219terii). (Episkepsis, 2 noiembrie 1971.) De fapt, cineva este surprins de faptul c\u0103 reforma este at\u00e2t de \u201econservatoare\u201d p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00ee\u0219i aminte\u0219te c\u0103 nu este decizia \u201eSinodului Ecumenic\u201d \u00een sine, ci doar propunerea \u201eComisiei preg\u0103titoare\u201d din 1971. Este suficient timp pentru a revizui mai mult regulile!<\/p>\n

\u0218i \u00eentr-adev\u0103r, ce fel de r\u00e2nduial\u0103 a postului se observ\u0103 chiar \u0219i acum \u00een jurisdic\u021biile \u201ecanonice\u201d? Episcopia Carpato-Rus\u0103 din America (de sub Patriarhia Constantinopolului), de exemplu, a publicat un set de \u201er\u00e2nduieli de post\u201d pentru Postul Mare pentru clerul \u0219i credincio\u0219ii s\u0103i (Church Messenger, 27 februarie 1977, p. 5) : \u201e1. Luni, 21 februarie, prima zi a Postului Mare, este o zi de post aspru. De asemenea, vineri, 8 aprilie. \u00cen aceste zile, carnea \u0219i produsele lactate trebuie s\u0103 fie excluse din diet\u0103. 2. Miercuri \u0219i vineri pe \u00eentreaga perioad\u0103 sf\u00e2nt\u0103 a Postului Mare sunt zile de abstinen\u021b\u0103 de carne. 3. Carnea nu poate fi m\u00e2ncat\u0103 \u00een timpul \u00eentregii S\u0103pt\u0103m\u00e2ni Sfinte sau a Patimilor \u201e. Pentru a fi sigur,\u201d celor cu un corp mai puternic \u0219i cu un spirit mult mai voluntar, recomand\u0103m din toat\u0103 inima practicile peniten\u021biale de o calitate sever\u0103 \u2026 \u201e- dar standardul, regula, a fost schimbat\u0103 \u0219i destul de drastic. Un standard similar poate fi v\u0103zut \u00een \u201eregulile de post ale parohiei\u201d publicate de parohii separate ale Arhiepiscopiei Grece\u0219ti din America \u0219i \u00een numeroase alte locuri. \u00cen mod evident, \u00een practica actual\u0103, spiritul de reform\u0103 din Ortodoxie a dep\u0103\u0219it deja ceea ce a sugerat \u201eComisia preg\u0103titoare\u201d. Dac\u0103 episcopii \u0219i preo\u021bii locali elaboreaz\u0103 deja reglement\u0103ri revizuite de post, ce nevoie este pentru un \u201eSinod Ecumenic\u201d s\u0103 fac\u0103 acest lucru \u2013 doar dac\u0103 func\u021bia sa este de a legaliza existenta f\u0103r\u0103delege?<\/p>\n

C\u00e2t de frivol\u0103, c\u00e2t de iresponsabil\u0103 este inten\u021bia acelora care doresc s\u0103 fac\u0103 un \u201eSinod Ecumenic\u201d! Aceasta este lucrarea, nu a p\u0103storilor, ci a n\u0103imi\u021bilor, care privesc mai \u00eent\u00e2i ce vrea turma (\u0219i nu cea mai bun\u0103 parte a turmei!), \u0219i apoi gr\u0103besc s\u0103 legalizeze, doar pentru a da o aparen\u021b\u0103 de conducere, mai degrab\u0103 dec\u00e2t urm\u00e2nd oaia f\u0103r\u0103delegii! Poporul ortodox nu poate a\u0219tepta nimic de la un astfel de sinod dec\u00e2t s\u0103 se spun\u0103, dac\u0103 nu cu at\u00e2t de multe cuvinte, c\u0103 desp\u0103r\u021birea lor de standardele vie\u021bii ortodoxe este acceptabil\u0103 \u0219i chiar l\u0103udabil\u0103 \u0219i, de fapt, ajut\u0103 la unirea lor cu cei heterodoc\u0219i, care au pierdut cu mult timp \u00een urm\u0103 conceptul unui astfel de standard!<\/p>\n

ATITUDINEA ADEV\u0102RATEI ORTODOXII<\/strong><\/p>\n

RAR \u00ceN ZILE NOASTRE LAMENTABILE \u0219i profund anormale este vocea Ortodoxiei autentice auzita. Ierarhii \u0219i teologii ortodoc\u0219i, cu excep\u021bii rare, s-au adaptat la modele intelectuale ale timpurilor \u0219i, rareori, chiar \u00eencearc\u0103 s\u0103 se exprime \u00eentr-un mod care ar fi nepl\u0103cut mentalit\u0103\u021bii \u201eecumenice\u201d predominante. Presa ortodox\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, se asigur\u0103 c\u0103 toate \u0219tirile primesc o \u00eenclina\u021bie \u201eecumenic\u0103\u201d. \u0218i astfel, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u0103 nu pare a exista nici o opozi\u021bie fa\u021b\u0103 de convocarea unui \u201eSinod Ecumenic\u201d, a c\u0103rui inten\u021bie renova\u021bionist\u0103 ar declan\u0219a anatema fiec\u0103rui P\u0103rinte al Bisericii din antichitate p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Este Ortodoxia, atunci, \u00eentr-adev\u0103r \u201es\u0103 fie schimbat\u0103 cu vremurile\u201d? Nu exist\u0103 nici o m\u0103rturie \u00een zilele noastre despre standardul neschimbat al cre\u0219tinismului adev\u0103rat?<\/p>\n

Desigur, exist\u0103 \u0219i a fost m\u0103rturia Bisericii ruse din afara Rusiei, a c\u0103rui pozi\u021bie pentru Ortodoxia Patristic\u0103 nefalsificat\u0103 a f\u0103cut-o un repro\u0219 \u0219i o piedic\u0103 pentru liderii \u201eOrtodoxiei mondiale\u201d. Dar, p\u00e2n\u0103 acum, a existat doar o singur\u0103 voce curajoas\u0103 de r\u0103spuns la acest pozi\u021bie f\u0103r\u0103 compromis: \u00een cadrul Bisericii din Serbia, arhimandritul Justin Popovici s-a exprimat \u00eempotriva ideii unui \u201eSinod Ecumenic\u201d \u00een epoca noastr\u0103.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd al\u021bii au curajul \u0219i \u00een\u021belepciunea s\u0103 se \u00eempotriveasc\u0103 curentului mortal care acum \u00eenghite Bisericile ortodoxe, s\u0103 l\u0103s\u0103m se aud\u0103 vocea Bisericii ruse din afara Rusiei. De la primul p\u00e2n\u0103 la ultimul, ierarhii ei nu s-au temut s\u0103 exprime pozi\u021bia Bisericii cu privire la astfel de \u00eentreb\u0103ri. S\u0103 lu\u0103m doar dou\u0103 exemple.<\/p>\n

\u00cen 1930, un t\u00e2n\u0103r student la teologie,care avea s\u0103 devin\u0103 mai t\u00e2rziu marele purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al adev\u0103ratei ortodoxii, Arhiepiscopul Averchie din Jordanville, a auzit de zvonurile unui \u201eal 8-lea Sinod Ecumenic\u201d \u0219i l-a \u00eentrebat pe Avva lui, marele teolog al Diasporei Ruse, Arhiepiscopul Teofan Poltava, despre asta. Acesta din urm\u0103 a r\u0103spuns: \u201eDespre un al optulea sinod ecumenic nu am auzit \u00eenc\u0103 nimic. Nu pot dec\u00e2t s\u0103 spun, \u00een cuvintele Sf. Teodor Studitul: \u201eNu fiecare adunare de episcopi este un sinod, ci doar o adunare de episcopi care stau \u00een Adev\u0103r\u201d. Un adev\u0103rat sinod ecumenic nu depinde de num\u0103rul de episcopi aduna\u021bi in el, ci de faptul dac\u0103 va delibera \u0219i va \u00eenv\u0103\u021ba in mod ortodox. Dac\u0103 se va \u021bine departe de adev\u0103r, nu va fi ecumenic, chiar dac\u0103 s-ar putea numi ecumenic. Celebrul \u201esinod t\u00e2lh\u0103resc\u201d in timpul lui a avut mai mul\u021bi participan\u021bi dec\u00e2t multe sinoade ecumenice, dar totu\u0219i nu a fost numit ecumenic, dar a primit numele de \u201esinod t\u00e2lh\u0103resc\u201d. \u201e(Scrisori ale Arhiepiscopului Teofan, Jordanville, 1976, p. 45) Acela\u0219i arhiepiscop Teofan a fost prezent la Sinodul Pan-rus de la Moscova din 1917-18, unde a fost abordat de unii clerici moderni\u0219ti, care au \u00eencercat s\u0103-l conving\u0103 s\u0103 se al\u0103ture mi\u0219c\u0103rii lor de \u201ereform\u0103\u201d cu aceste cuvinte: \u201eValurile timpurilor curg rapid, schimb\u00e2nd totul, schimb\u00e2ndu-ne; cineva trebuie s\u0103 se adapteze. \u0218i tu trebuie s\u0103 te adaptezi, Vladika, la valurile violente \u2026 Altfel, cu cine ve\u021bi fi l\u0103sat? Ve\u021bi fi l\u0103sa\u021bi singur. \u0218i r\u0103spunsul Vladikai Teofan, \u00een spiritul ortodox vechi, a fost: \u201eCu cine voi fi l\u0103sat? Voi fi cu Sf. Vladimir Luminatorul Rusiei. Cu Sf. Antonie \u0219i Teodosie Facatorii de Minuni ai Pe\u0219terilor din Kiev, \u00eempreun\u0103 cu Ierarhii \u0219i Facatorii de Minuni de la Moscova. Cu Sf. Serghie \u0219i Serafim \u0219i cu to\u021bi sfin\u021bii martiri, c\u0103lug\u0103rii pl\u0103cu\u021bi lui Dumnezeu \u0219i f\u0103c\u0103torii de minuni, care au str\u0103lucit glorios pe p\u0103m\u00e2ntul rusesc. Dar voi, dragi fra\u021bi, cu cine ve\u021bi fi l\u0103sa\u021bi dac\u0103, chiar \u0219i cu num\u0103rul vostru mare, v\u0103 ve\u021bi da in voia valurilor vremurilor? Ele v-au dus deja \u00een moliciunea lui Kerenski \u0219i \u00een cur\u00e2nd v\u0103 vor duce sub jugul brutalului Lenin, \u00een ghearele fiarei ro\u0219ii. \u201e(The Orthodox Word, septembrie-octombrie 1969, p. 195 .) Chiar \u0219i ultima parte a acestui avertisment nu \u0219i-a pierdut \u00een\u021belesul ast\u0103zi, dup\u0103 60 de ani, c\u00e2nd ecumeni\u0219tii ortodoc\u0219i ar face bine s\u0103 se \u00eentrebe pe cine slujesc!<\/p>\n

\u00cen 1968, c\u00e2nd patriarhul Athenagora a anun\u021bat \u00een enciclica sa pascal\u0103 \u201ebucuria\u201d apropiat\u0103 a unui \u201eMare Sinod, \u00een scopul re\u00eennoirii Bisericii \u0219i al stabilirii unit\u0103\u021bii tuturor bisericilor cre\u0219tine\u201d, Mitropolitul Filaret, Ierarhul \u0219ef al Bisericii ruse din afara Rusiei, a r\u0103spuns cu o scrisoare ferm\u0103 de avertizare; El a scris Patriarhului: \u201eNu fiecare convocare a unui Sinod aduce bucurie \u0219i nu orice Mare Sinod, oric\u00e2t de mul\u021bi reprezentan\u021bi ai Bisericilor autocefale ar fi participat la el, a fost onorat de recunoa\u0219terea Bisericii \u2026 De aceea, fiecare nou Sinod trebuie s\u0103 fie \u00een deplin\u0103 concordan\u021b\u0103 cu toate Sinoadele Ecumenice anterioare \u201e. Un Sinod Ecumenic este convocat \u201epentru a condamna \u0219i a elimina, \u00een acord cu vechea tradi\u021bie, inova\u021bia sub forma doctrinei arbitrare, care este rodul m\u00e2ndriei umane, al conform\u0103rii cu puternicii acestei lumi sau al adapt\u0103rii Bisericii la o eroare larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u201e- \u00een care Patriarhul Ecumenic nu numai c\u0103 nu condamn\u0103 nici o eroare nou creat\u0103, ci, dimpotriv\u0103, introduce o noutate numit\u0103\u201d re\u00eennoirea Bisericii \u201e. Aceast\u0103 cale fals\u0103 a \u201erenova\u021bionismului\u201d a fost deja respins\u0103 de Biserica Rus\u0103 \u00een acest secol. \u00cen cele din urm\u0103, \u201eoric\u00e2t de numero\u0219i ar putea fi participan\u021bii la Marele Sinod pe care l-a\u021bi convocat, nu poate avea o autoritate ortodox\u0103 ecumenic\u0103, deoarece nu va fi auzit\u0103 vocea autentic\u0103 a Bisericii cea mai mare \u00een num\u0103r de credincio\u0219i, martirica Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103.\u201c \u00cen ceea ce-i prive\u0219te pe ierarhii Patriarhiei Moscovei, \u201evocea lor la Sinod nu va fi vocea liber\u0103 a Bisericii, ci \u00een multe cazuri vocea du\u0219manilor ei care \u00eei st\u0103p\u00e2nesc. De\u0219i \u00een spatele acestei voci va r\u0103m\u00e2ne prestigiul extern al Bisericii ruse pentru cei care nu cunosc sau nu doresc s\u0103 \u0219tie adev\u0103rata condi\u021bie \u2013 noi, care suntem con\u0219tien\u021bi de adev\u0103rata situa\u021bie a lucrurilor, nu putem ata\u0219a nici o semnifica\u021bie canonic\u0103, nici normal\u0103 pentru nici o decizie luat\u0103 cu participarea ierarhiei \u00eenrobite de c\u0103tre cei f\u0103r\u0103 de Dumnezeu \u201e(The Orthodox Word, noiembrie-decembrie 1968, pp. 259-261).<\/p>\n

CALEA \u00ceNGUST\u0102: CREDINCIO\u0218IA FA\u021a\u0102 DE ADEV\u0102RATA ORTODOXIE<\/strong><\/p>\n

M\u0102SURATE prin standardul sobru al ortodoxiei patristice neschimbate, preg\u0103tirile pentru un \u201eal optulea Sinod Ecumenic\u201d sunt expuse ca neortodoxe, lipsite de seriozitate \u0219i profund nepastorale \u0219i iresponsabile. Un astfel de Sinod este un proiect \u00eenr\u0103d\u0103cinat nu \u00een \u00een\u021belepciunea ortodox\u0103 \u0219i \u00een preocuparea cu toat\u0103 inima fa\u021b\u0103 de m\u00e2ntuirea sufletelor, ci mai degrab\u0103 \u00een \u201espiritul timpurilor\u201d; este destinat s\u0103 fie pl\u0103cut, nu lui Dumnezeu, ci lumii \u0219i, \u00een special, lumii heterodoxe. Judec\u00e2nd din experien\u021ba Consiliului Vatican \u0219i efectul s\u0103u asupra catolicismului, un astfel de sinod, dac\u0103 este \u021binut, va produce tulbur\u0103ri profunde \u0219i anarhie \u00een lumea ortodox\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 ierarhii ortodoc\u0219i doreau un adev\u0103rat Sinod Ecumenic, \u0219i dac\u0103 vremurile ar fi favorabile pentru el, ar putea exista o cauz\u0103 suficient\u0103 pentru a-l convoca. De\u0219i nu exist\u0103, de fapt, o nou\u0103 erezie care s\u0103 nu fi fost deja definit\u0103 la Sinoadele anterioare, un astfel de Sinod ar putea \u00eenc\u0103 s\u0103 ofere un diagnostic al bolii spirituale a ecumenismului \u0219i s\u0103 spun\u0103 de ce este complet str\u0103in Ortodoxiei; ar putea declara credincio\u0219ilor c\u0103 Biserica r\u0103m\u00e2ne la fel de mult ca totdeauna inamicul lumii care se afl\u0103 sub st\u0103p\u00e2nirea r\u0103ului \u0219i c\u0103 orice compromis al con\u0219tiin\u021bei ortodoxe cu spiritul lumesc este un p\u0103cat pentru care p\u0103storii \u0219i credincio\u0219ii sunt responsabili \u00eenaintea lui Dumnezeu; ar putea explica credincio\u0219ilor c\u0103 mi\u0219c\u0103rile \u201eharismatice\u201d \u0219i celelalte mi\u0219c\u0103ri pseudo-spirituale nu sunt de la Duhul Sf\u00e2nt al lui Dumnezeu, ci sunt mai degrab\u0103 simptome, tocmai pentru pierderea Duhului Sf\u00e2nt; ar putea cere o rug\u0103ciune sporit\u0103 \u00eempotriva flagelului ateismului care afecteaz\u0103 acum umanitatea; ar putea clarifica caracterul hiliast \u0219i anti-cre\u0219tin al mi\u0219c\u0103rilor moderne la fel de diverse precum comunismul \u0219i protestantismul; ar putea proclama pentru ultima oar\u0103 c\u0103 Biserica Ortodox\u0103 este singura Biseric\u0103 adev\u0103rat\u0103 a lui Hristos \u0219i singura speran\u021b\u0103 de m\u00e2ntuire pentru o lume care piere dorind harul lui Dumnezeu.<\/p>\n

Toate acestea adev\u0103ra\u021bi p\u0103stori ortodoc\u0219i le fac deja, potrivit posibilit\u0103\u021bii lor de a vorbi \u0219i de a fi auzi\u021bi; dar astfel de subiecte nu sunt deloc la ceea ce se refer\u0103 conferin\u021bele teologilor \u0219i ierarhilor. \u201eOpinia public\u0103\u201d ortodox\u0103 nu este nici m\u0103car interesat\u0103 de adev\u0103rata Ortodoxie, \u00een adev\u0103rata \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 cre\u0219tin\u0103 dat\u0103 de Hristos \u0219i de apostolii S\u0103i p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre; \u201eSinodul Ecumenic\u201d propus, pe baza preg\u0103tirilor care au fost f\u0103cute p\u00e2n\u0103 acum pentru el, nu poate fi altceva dec\u00e2t un alt \u201esinod t\u00e2lh\u0103resc\u201d, o tr\u0103dare a lui Hristos \u0219i a Bisericii Sale.<\/p>\n

C\u00e2t de josnic\u0103, c\u00e2t de nedemn\u0103 de chemarea cre\u0219tin\u0103 este aceast\u0103 tr\u0103dare a turmei cre\u0219tine de presupu\u0219ii ierarhi ortodoc\u0219i! \u0218i mai josnic\u0103 este tr\u0103darea poporului ortodox din Rusia prin acceptarea fal\u0219ilor lor p\u0103stori ca adev\u0103ra\u021bi p\u0103stori la conferin\u021bele \u201epan-ortodoxe\u201d. Fie ca Dumnezeu s\u0103 dea -a\u0219a cum acum numeroasele indica\u021bii dau speran\u021ba \u2013 c\u0103 cele mai uimitoare \u201e\u0219tiri\u201d ortodoxe din anii urm\u0103tori vor fi reapari\u021bia \u00eendelung-p\u0103timitoarei Biserici adev\u0103rate ortodoxe din Catacombe in Rusia \u0219i pr\u0103bu\u0219irea marionetei sovietice, Patriarhia Moscovei, a c\u0103rei autoritate se va pr\u0103bu\u0219i cu c\u0103derea regimului care i-a dat na\u0219tere. Cum vor ap\u0103rea atunci lingu\u0219itorii de ast\u0103zi \u201ePan-ortodoc\u0219i\u201d \u0219i ideologia lor sovietic\u0103 \u00eenaintea ierarhilor de la Moscova?<\/p>\n

Dar nu trebuie s\u0103 avem un astfel de eveniment \u00eenaintea noastr\u0103 s\u0103 \u0219tim care este calea adev\u0103ra\u021bilor cre\u0219tini ortodoc\u0219i: credincio\u0219ia fa\u021b\u0103 de Hristos \u0219i Biserica Sa, care nu se schimb\u0103 odat\u0103 cu vremurile. Dac\u0103 aceasta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii parte dintr-o minoritate persecutat\u0103, ridiculizat\u0103, f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu \u201espiritul vremurilor\u201d \u2013 atunci las\u0103 s\u0103 fie a\u0219a. Numai s\u0103 ne g\u0103sim, nu cu cei care urmeaz\u0103 calea cea larg\u0103 spre distrugere, ci cu \u201eturma mic\u0103\u201d a adev\u0103ra\u021bilor urma\u0219i ai lui Hristos, c\u0103rora le-a promis M\u00e2ntuitorul nostru: Nu te teme, turm\u0103 mic\u0103; c\u0103ci Tat\u0103l vostru a binevoit s\u0103 \u00ee\u021bi dea \u021bie \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia (Luca 12:32).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Red\u0103m mai jos c\u00e2teva m\u0103rturii despre preg\u0103tirile, Pseudosinodului care a avut deja loc \u00een\u00a0Creta \u00een luna iunie a anului 2016, preluate de aici. Interesante sunt concluziile care s-au extras \u00eenc\u0103 din anul 1976 cu privire la dezbaterile conferin\u021bei preg\u0103titoare, dar \u0219i cu privire la lipsa de necesitate a organiz\u0103rii acestui pseudosinod. St. Herman of Alaska <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-26571","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26571","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26571"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26571\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26575,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26571\/revisions\/26575"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26571"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26571"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26571"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}