{"id":26668,"date":"2019-03-28T15:39:21","date_gmt":"2019-03-28T18:39:21","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=26668"},"modified":"2019-03-28T15:39:21","modified_gmt":"2019-03-28T18:39:21","slug":"de-ce-ortodocsii-sunt-singurii-crestini-care-mai-tin-postul-mare-sapte-saptamani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/de-ce-ortodocsii-sunt-singurii-crestini-care-mai-tin-postul-mare-sapte-saptamani\/","title":{"rendered":"De ce ortodoc\u015fii sunt singurii cre\u015ftini care mai \u0163in Postul Mare \u2013 \u015fapte s\u0103pt\u0103m\u00e2ni?"},"content":{"rendered":"

P\u0103rintele Macarie Simonopetritul<\/strong><\/em><\/p>\n

\"triodul-explicat\"<\/a>Perioada Postului Mare s-a constituit \u00een exclusivitate \u00een func\u0163ie de postul preg\u0103titor \u00een vederea Pa\u015ftelui. Acesta a r\u0103mas elementul esen\u0163ial al convertirii \u015fi al efortului ascetic \u00eentreprins \u00een timpul celor 40 de zile, de aceea canoanele sinoadelor \u00eel fac obligatoriu pentru to\u0163i. Ulterior s-a ad\u0103ugat o serie de alte prescrip\u0163ii disciplinare impuse de atmosfera de doliu \u015fi peniten\u0163\u0103 legat\u0103 de aceast\u0103 perioad\u0103, ca, de pild\u0103, interdic\u0163ia de a se celebra Liturghia euharistic\u0103, s\u0103rb\u0103torile sfin\u0163ilor, c\u0103s\u0103toriile, anivers\u0103rile, botezurile \u015fi hirotonia, proscrierea rela\u0163iilor sexuale \u015fi a b\u0103ilor iar, pentru monahi, interdic\u0163ia de a ie\u015fi din m\u0103n\u0103stirea lor \u00een tot Postul Mare, \u201epentru ca st\u0103ruin\u0163a lor \u00een rug\u0103ciune s\u0103 nu se risipeasc\u0103\u201d. Dar toate aceste legi nu sunt \u00een fond dec\u00e2t consecin\u0163e naturale ale \u0163inerii postului care exclude orice solemnit\u0103\u0163i exterioare pentru a concentra for\u0163ele cre\u015ftinilor asupra lor \u00een\u015fi\u015fi.
\nPostul a dob\u00e2ndit o asemenea importan\u0163\u0103 \u00eenc\u00e2t termenul niste\u00eda \u00eenseamn\u0103 at\u00e2t postul ca exerci\u0163iu ascetic de st\u0103p\u00e2nire a p\u00e2ntecelui, c\u00e2t \u015fi perioada Postului Mare, numit\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi \u201edumnezeiasca vreme a \u00eenfr\u00e2n\u0103rii\u201d sau \u201efericita vreme a postului\u201d.<\/p>\n

C\u0103derea, ne\u021binere a postului<\/strong>
\nPrima porunc\u0103 dat\u0103 lui Adam \u00een rai a fost aceea de \u201ea p\u0103zi postul\u201d, adic\u0103 de a-\u015fi st\u0103p\u00e2ni pofta nem\u00e2nc\u00e2nd din pomul cuno\u015ftin\u0163ei binelui \u015fi r\u0103ului. La sugestia \u015farpelui \u015fi la \u00eendemnul Evei, el a \u00eenc\u0103lcat singura limit\u0103 care i-a fost impus\u0103 de Dumnezeu devenind victima l\u0103comiei. A fost atunci izgonit din rai de am\u0103r\u0103ciunea aceluia\u015fi fruct care nu-i era necesar \u015fi de care abuzase: \u201eL\u0103p\u0103dat a fost Adam din raiul desf\u0103t\u0103rii prin m\u00e2ncarea cea amar\u0103, nep\u0103zind prin ne\u00eenfr\u00e2nare porunca St\u0103p\u00e2nului \u015fi a fost os\u00e2ndit s\u0103 lucreze p\u0103m\u00e2ntul din care a fost luat \u015fi cu multe sudori s\u0103-\u015fi m\u0103n\u00e2nce p\u00e2inea sa\u201d .
\nDac\u0103 Adam ar fi postit \u015fi Eva ar fi rezistat l\u0103comiei, ei n-ar fi fost izgoni\u0163i din rai \u015fi moartea n-ar fi intrat \u00een lume. Acum \u00eens\u0103, a\u015fezat la poarta raiului, el se c\u0103ie\u015fte, dar prea t\u00e2rziu, pentru a nu fi postit la timp.
\n\u201eVestirea postului s\u0103 o primim cu bucurie, c\u0103 de l-ar fi p\u0103zit str\u0103mo\u015ful, n-ar fi suferit c\u0103derea din Eden. C\u0103 frumos era la vedere, dar nu la m\u00e2ncare, rodul care m-a omor\u00e2t. S\u0103 nu ne l\u0103s\u0103m fura\u0163i de cele v\u0103zute, nici s\u0103 se \u00eendulceasc\u0103 g\u00e2tlejul nostru cu bucate scumpe, care dup\u0103 m\u00e2ncarea lor sunt f\u0103r\u0103 de cinste. S\u0103 fugim de ne\u00eenfr\u00e2nare [akrate\u00eda] \u015fi s\u0103 nu ne supunem patimilor care vin din saturare\u201d.<\/p>\n

Postul, \u00eentoarcere \u00een rai<\/strong>
\nPentru c\u0103 l\u0103comia ne-a f\u0103cut s\u0103 ie\u015fim din rai, antidotul ei, postul, ne va face c\u0103 revenim \u00een el.
\n\u201eSurghiunit a fost Adam scos din rai pentru neascultare [parako\u00ed], \u015fi a fost lep\u0103dat de la desf\u0103tare, am\u0103git fiind de vorbele femeii, \u015fi gol a \u015fezut \u00een preajma locului, t\u00e2nguindu-se \u015fi zic\u00e2nd: Vai mie! Deci s\u0103 ne s\u00e2rguim to\u0163i s\u0103 primim vremea postului ascult\u00e2nd [ypako\u00faontes] de predaniile Evangheliei; ca printr-\u00eensele s\u0103 ne facem pl\u0103cu\u0163i lui Hristos \u015fi s\u0103 dob\u00e2ndim iar\u0103\u015fi s\u0103l\u0103\u015fluirea raiului\u201d.
\nPostul este o \u201enimicire a mor\u0163ii\u201d care a fost consecin\u0163a p\u0103catului. Omul care poste\u015fte scap\u0103, desigur \u00eentr-un mod \u00eenc\u0103 relativ, legilor lumii c\u0103zute. El rupe cercul infernal al dialecticii poftei \u015fi pl\u0103cerii, al foamei \u015fi satur\u0103rii, \u00eendrept\u00e2ndu-\u015fi dorin\u0163a spre contemplarea realit\u0103\u0163ilor cere\u015fti. A\u015fa cum fecioria e o imagine a vie\u0163ii \u00eengere\u015fti \u015fi o restaurare a nevinov\u0103\u0163iei \u015fi nep\u0103timirii lui Adam, tot a\u015fa postul \u00eel face pe om asemenea f\u0103pturilor trupe\u015fti, e icoana modului vie\u0163ii paradisiace \u015fi anticiparea vie\u0163ii ve\u015fnice \u00een care ale\u015fii vor fi adev\u0103ra\u0163i \u201e\u00eengeri\u201d \u00een trup, puterea dorin\u0163ei lor fiind \u00een \u00eentregime convertit\u0103 dinspre trup spre duh.
\nPostul ortodox e profund marcat de aceast\u0103 atmosfer\u0103 eshatologic\u0103 (a a\u015ftept\u0103rii sf\u00e2r\u015fitului). El r\u0103m\u00e2ne, desigur, un mijloc pentru a dob\u00e2ndi virtutea, dar instrumentul e deja el \u00eensu\u015fi \u00eendumnezeit. Este, am putea spune, deja scopul s\u0103u. De exemplu, regulile care interzic m\u00e2ncarea de carne \u00een timpul Postului Mare vizeaz\u0103, desigur, sl\u0103birea trupului, dar, p\u0103zindu-le, credinciosul adopt\u0103 \u015fi un nou mod de existen\u0163\u0103 (tr\u00f3pos yp\u00e1rxeos): el restaureaz\u0103 \u00een sine \u00eensu\u015fi, aici \u015fi acum, starea lui Adam care, \u00eenainte de c\u0103dere, era vegetarian \u015fi anticipeaz\u0103 modul vie\u0163ii viitoare unde, potrivit Sf\u00e2ntului Teodor Studitul, ale\u015fii nu vor mai fi aservi\u0163i nevoilor trupului.<\/p>\n

Postul, restaurarea firii<\/strong>
\nPostul este \u201eo sil\u0103 f\u0103cut\u0103 firii\u201d, dar o violen\u0163\u0103 necesar\u0103 pentru ca ra\u0163iunea s\u0103-\u015fi reg\u0103seasc\u0103 hegemonia natural\u0103 asupra p\u00e2ntecelui \u015fi p\u0103r\u0163ii ira\u0163ionale a sufletului. \u00een timp ce hrana na\u015fte patimile, postul e \u201emaica virtu\u0163ilor\u201d \u015fi a tuturor lucrurilor bune. El este \u201ecalea \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103 a cur\u0103\u0163irii\u201d, p\u0103zitorul cur\u0103\u0163iei \u015fi \u201emaica nep\u0103timirii\u201d. E asemenea unei s\u0103bii ce reteaz\u0103 de la inim\u0103 tot r\u0103ul, domole\u015fte patimile ca pe leii pe care i-a \u00eembl\u00e2nzit prorocul Daniel datorit\u0103 \u00eenfr\u00e2n\u0103rii sale; alung\u00e2nd demonii, el ne face s\u0103 sc\u0103p\u0103m de focul iadului, ne asigur\u0103 ocrotirea \u00eengerilor \u015fi ne face viu sufletul omor\u00e2t de patimi.
\n\u201ePostul, maica cur\u0103\u0163iei, os\u00e2ndirea p\u0103catului, os\u00e2ndirea poc\u0103in\u0163ei, vie\u0163uirea \u00eengerilor \u015fi m\u00e2ntuirea oamenilor\u2026\u201d.
\n\u00cen timpul Postului Mare, postul supune trupul lucr\u0103rii proprii a sufletului: \u201eslujnica nu mai d\u0103 porunci reginei, ci se \u00eentoarce \u00een sf\u00e2r\u015fit la locul ei\u201d. Aceast\u0103 restabilire a armoniei \u00een compusul uman are repercusiuni cosmice \u015fi chiar sociale pe care P\u0103rin\u0163ii au \u015ftiut s\u0103 le dezvolte. Postul, ne asigur\u0103 ei, d\u0103 familiei echilibrul ei: prin el tinerii \u015fi b\u0103tr\u00e2nii r\u0103m\u00e2n la locul lor \u015fi-\u015fi cultiv\u0103 fiecare virtutea proprie; tot prin el statul se men\u0163ine \u00een bun\u0103 ordine, iar cetatea \u00een lini\u015fte. Datorit\u0103 rela\u0163iei de simpatie a trupului uman \u2014 veritabil microcosmos \u2014 cu ansamblul lumii sensibile al c\u0103rei centru e omul, se \u00een\u0163elege c\u0103 \u015fi cosmosul profit\u0103 de cur\u0103\u0163irea omului \u015fi c\u0103 v\u0103zduhul \u00eensu\u015fi devine oarecum mai pur \u00een timpul Postului Mare.<\/p>\n

Post \u015fi poc\u0103in\u0163\u0103<\/strong>
\nDesigur, postul r\u0103m\u00e2ne auxiliarul privilegiat \u015fi chiar indispensabil al poc\u0103in\u0163ei. F\u0103r\u0103 post, adic\u0103 f\u0103r\u0103 participarea trupului la efortul convertirii \u015fi \u00eentoarcerii l\u0103untrice \u00eentreprinse \u00een timpul celor 40 de zile, metanoia ar r\u0103m\u00e2ne zadarnic\u0103. \u201ePostul \u2014 spune Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare \u2014 e \u00eenceputul [arch\u00ed] poc\u0103in\u0163ei\u201d. De altfel, \u00een cateheza imnologic\u0103 a Triodului, troparele care laud\u0103 \u00een exclusivitate postul sunt rare, cel mai adesea ele \u00eel asociaz\u0103 cu metanoia sau cu ansamblul virtu\u0163ilor dezvoltate \u00een aceast\u0103 perioad\u0103.
\n\u201eTreze\u015fte-te, privegheaz\u0103, suspin\u0103, l\u0103crimeaz\u0103 prin post; leap\u0103d\u0103 toat\u0103 povara p\u0103catului, suflete; ca prin poc\u0103in\u0163\u0103 fierbinte s\u0103 scapi de foc \u015fi cu pl\u00e2ngere pentru patimi s\u0103 rupi haina de jale, lu\u00e2nd ve\u015fm\u00e2ntul cel dumnezeiesc\u201d.<\/p>\n

Post \u015fi sinergie (\u00eempreun\u0103 lucrare om-Dumnezeu)<\/strong>
\nMai limpede \u00eenc\u0103 dec\u00e2t celelalte virtu\u0163i studiate p\u00e2n\u0103 aici, postul se \u00eenscrie \u00eentr-o mi\u015fcare de sinergie: mortificarea \u015fi supunerea trupului nu depinde dec\u00e2t de noi, dar aceast\u0103 d\u0103ruire voluntar\u0103 ne asigur\u0103 o compensa\u0163ie spiritual\u0103 de altfel incomparabil superioar\u0103 efortului ascetic pe care-l oferim.
\n\u201eDac\u0103 am p\u0103c\u0103tuit, vom posti pentru c\u0103 am p\u0103c\u0103tuit. Dac\u0103 n-am p\u0103c\u0103tuit, vom posti ca s\u0103 nu p\u0103c\u0103tuim. S\u0103 d\u0103m ceea ce avem: postul, \u015fi vom primi ceea ce nu avem: nep\u0103timirea\u201d.
\nAsceza ortodox\u0103 nu cunoa\u015fte mortificarea pentru ea \u00eens\u0103\u015fi. Fiindc\u0103 postul deschide direct spre contempla\u0163ie, aceasta trebuie s\u0103 fie singurul s\u0103u scop.<\/p>\n

Post \u015fi contempla\u0163ie<\/strong>
\nUn principiu general al spiritualit\u0103\u0163ii ortodoxe at\u00e2t \u00een ce prive\u015fte fecioria, c\u00e2t \u015fi \u00een ce prive\u015fte postul, e acela c\u0103 unei restric\u0163ii a trupului trebuie s\u0103-i corespund\u0103 neap\u0103rat o contempla\u0163ie propor\u0163ional\u0103. Dac\u0103 postul e unit cu o credin\u0163\u0103 dreapt\u0103 \u015fi p\u0103zit cum se cuvine unui cre\u015ftin (nu cum \u00eel practic\u0103 fariseii), el va duce cu siguran\u0163\u0103 mintea pe culmile contempla\u0163iei. A\u015fa cum scrie Sf\u00e2ntul Ioan Sc\u0103rarul, \u201epostul e cur\u0103\u0163ia rug\u0103ciunii, luminarea sufletului, paza min\u0163ii, \u00eenmuierea \u00eenv\u00e2rto\u015f\u0103rii, u\u015fa str\u0103pungerii, (\u2026) \u00eenceputul isihiei, (\u2026) c\u0103l\u0103uza spre nep\u0103timire, iertarea p\u0103catelor, u\u015fa \u015fi desf\u0103tarea raiului\u201d.
\nTrupul u\u015furat al postitorului \u00eel face s\u0103 mearg\u0103 cu pas sprinten spre cer \u015fi chiar s\u0103 zboare spre \u00eendumnezeire pe \u201earipile virtu\u0163ilor dumnezeie\u015fti
\n\u201eVino, suflete, u\u015furat prin virtu\u0163ile postirii \u015fi te \u00eenal\u0163\u0103 prin aripi din r\u0103utatea cea r\u00e2vnitoare spre cele de jos; \u015fi desf\u0103teaz\u0103-te \u00een contempla\u0163iile cele prealuminoase ce pricinuiesc desf\u0103tarea virtu\u0163ilor, f\u0103c\u00e2ndu-te \u015fi tu prin credin\u0163\u0103 cu chip dumnezeiesc.<\/p>\n

Postul, osp\u0103\u0163 mistic<\/strong>
\n\u00cen mod sugestiv, autorii no\u015ftri compar\u0103 adeseori postul cu un veritabil banchet tainic, \u00een care sufletul se osp\u0103teaz\u0103 cu hran\u0103 duhovniceasc\u0103. Postul Mare e \u201eun post luminos\u201d \u00een cursul c\u0103ruia ne desf\u0103t\u0103m de \u201eroadele faptelor virtu\u0163ii\u201d pe care le-a cultivat \u015fi recoltat postul. Gazda care cheam\u0103 pe to\u0163i credincio\u015fii la acest osp\u0103\u0163 \u015fi \u00eei hr\u0103ne\u015fte din bel\u015fug cu contempla\u0163ii e Duhul Sf\u00e2nt. Str\u0103pungerea inimii e b\u0103utura ce se revars\u0103 \u00een valuri printre lacrimi \u00een cupele invita\u0163ilor la acest banchet de patruzeci de zile:
\n\u201eDumnezeiesc pahar de str\u0103pungere [krat\u00edras katan\u00fdxeos] umpl\u00e2nd acum harul postului \u00een chip l\u0103murit, cheam\u0103 pe to\u0163i credincio\u015fii strig\u00e2nd cu veselie: Veni\u0163i de v\u0103 desf\u0103ta\u0163i, lep\u0103d\u00e2nd be\u0163ia patimilor, ca s\u0103 v\u0103 \u00eenvrednici\u0163i de m\u00e2ng\u00e2ierea ce va s\u0103 vin\u0103!\u201d.
\nPentru Sf\u00e2ntul Simeon Noul Teolog, acest osp\u0103\u0163 duhovnicesc cu diferite feluri de m\u00e2ncare e alc\u0103tuit din citirile, c\u00e2nt\u0103rile \u015fi slujbele lungi ale Postului Mare, \u00een timpul c\u0103rora sufletul se satur\u0103 \u015fi pr\u0103znuie\u015fte sobru \u00eent\u0103rindu-\u015fi chiar \u015fi trupul \u00een virtutea str\u00e2nsei sale uniri cu el\u201d.
\nAceast\u0103 hran\u0103 duhovniceasc\u0103 din care ne satur\u0103m paradoxal cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t lipsim trupul de hrana material\u0103 e identic\u0103 cu cea de care se bucura Adam \u00een rai:
\n\u201eD\u0103ruie\u015fte-mi \u015fi mie, Cuvinte, desf\u0103tarea postirii, precum lui Adam raiul odinioar\u0103, \u015fi a gusta din toate poruncile Tale, Dumnezeul nostru, \u015fi a m\u0103 feri pururea de rodul p\u0103catului, pe care l-ai oprit, ca s\u0103 ajung \u015fi eu cu bucurie la patima Ta cea de pe Crucea purt\u0103toare de via\u0163a
\nDe abia \u00eenceput Postul Mare, \u015fi raiul e deja restaurat de post \u015fi de virtu\u0163i pentru cei ce \u00eenainteaz\u0103 \u00een ele cu r\u00e2vn\u0103. Adev\u0103ra\u0163ii asce\u0163i gust\u0103 dinainte \u00een tot timpul celor 40 de zile din roadele duhovnice\u015fti ce nu vor fi oferite din plin dec\u00e2t \u00een ziua Pa\u015ftelui, c\u00e2nd postul trupesc va fi \u00eentrerupt de Cuminec\u0103tura cu Trupul lui Hristos Cel \u00eenviat. Chiar \u015fi atunci nimeni nu se va lumina cu adev\u0103rat dec\u00e2t \u00een m\u0103sura \u00een care va fi participat deja la acest osp\u0103\u0163 \u00een timpul Postului Mare \u00eentr-o modalitate specific\u0103: postul. Postul, ca \u015fi celelalte virtu\u0163i, are pentru imnografii bizantini un caracter pascal \u015fi chiar \u201esacramental\u201d extrem de marcat. Utilizarea de imagini antinomice ca aceea a Postului-osp\u0103\u0163 nu are doar un scop retoric, ci exprim\u0103 \u00een fond paradoxul-cheie al spiritualit\u0103\u0163ii cre\u015ftine care \u00eei cere credinciosului s\u0103 dezvolte prin voin\u0163\u0103 harul pe care-l poart\u0103 deja \u00eentreg \u00een el \u00eensu\u015fi de la luminarea baptismal\u0103. Diferitele etape ale acestui progres manifest\u0103 fiecare scopul ultim: \u00eenvierea, privit\u0103 \u00eens\u0103 din punctul de vedere care le este propriu. Postul reveleaz\u0103 \u015fi el tensiunea fundamental\u0103 a eshatologiei cre\u015ftine \u00eentre \u201edeja\u201d (m\u00e2ntuirea realizat\u0103 \u015fi prezent\u0103) \u015fi \u201enu \u00eenc\u0103\u201d (a\u015fteptarea des\u0103v\u00e2r\u015firii sale \u00een \u00eendumnezeirea personal\u0103 \u015fi\/sau a Doua Venire a lui Hristos).<\/p>\n

Modele scripturistice<\/strong>
\nAceast\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 a postului nu este recent\u0103, credincio\u015fii fiind ini\u0163ia\u0163i \u00een el \u00eenc\u0103 de pov\u0103\u0163uitorii din Vechiul Testament. Exemplul cel mai dezvoltat de imnografi e cel al lui Moise care s-a dep\u0103rtat de popor \u015fi a postit timp de patruzeci de zile pentru a putea primi teofania de pe Sinai \u015fi Legea Iui Dumnezeu. La fel, fiecare credincios trebuie s\u0103 se retrag\u0103 \u00een sine \u00eensu\u015fi \u015fi s\u0103 posteasc\u0103 timp de patruzeci de zile pentru a se \u00eenvrednici s\u0103 \u201evad\u0103 pe Dumnezeu\u201d, s\u0103 contemple divinitatea lui Hristos \u00een momentul teofaniei Patimii-\u00eenviere pentru a primi \u015fi el, duhovnice\u015fte, legea Iubirii gravat\u0103 pe tablele de carne ale inimii.
\n\u201eCu postul apropiindu-ne \u015fi noi de muntele rug\u0103ciunilor s\u0103 vedem cu inim\u0103 curat\u0103 pe Dumnezeu, tablele poruncilor primindu-le \u00een\u0103untru ca Moise str\u0103lucind pe fata noastr\u0103 de slava dragostei Lui\u201d.
\nPrin post monahul face \u201eurcu\u015furi \u00een inima sa\u201d \u015fi urc\u0103 \u201emuntele faptelor bune\u201d, pentru a intra \u00een \u201e\u00eentunericul contempla\u0163iei\u201d \u015fi a auzi aici cuvinte de pace \u015fi lumin\u0103, fiind \u00eendumnezeit de frumuse\u0163ea lui Hristos. Postul Mare se aseam\u0103n\u0103 muntelui Sinaiului pe care l-a urcat Moise ca om, pe care a r\u0103mas timp de patruzeci de zile \u015fi de unde s-a cobor\u00e2t \u00eendumnezeit \u015fi iradiind slava dumnezeiasc\u0103. Procesul de sinergie e atunci reprezentat sub forma complementarit\u0103\u0163ii dintre o mi\u015fcare ascendent\u0103 (omul) \u015fi o mi\u015fcare descendent\u0103 (Dumnezeu).
\nAgent al contempla\u0163iei, postul a fost ini\u0163iator \u015fi al altor teofanii \u015fi minuni ale Vechiului Leg\u0103m\u00e2nt. Gra\u0163ie postului, acera\u015fi Moise a f\u0103cut ca poporul lui Israel s\u0103 treac\u0103 Marea Ro\u015fie \u015fi s-a \u00eenvrednicit de teofania Rugului aprins. Gra\u0163ie st\u0103p\u00e2nirii patimilor lor \u015fi postului, Enoh a fost mutat la cer \u015fi n-a cunoscut moartea, Iacob a mo\u015ftenit dreptul de \u00eent\u00e2i-n\u0103scut, Iosif a sc\u0103pat de desfr\u00e2nare, Iosua a putut intra \u00een p\u0103m\u00e2n\u0163ul f\u0103g\u0103duin\u0163ei \u015fi sfin\u0163i poporul, Ana cea stearp\u0103 a dat na\u015ftere lui Samuel, Samson a biruit leul, Ghedeon a biruit asupra vr\u0103jma\u015filor s\u0103i cu numai trei sute de oameni, iar David a dob\u00e2ndit \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia.
\nCei ce imit\u0103 exemplul prorocului Ilie se vor \u00eenvrednici ca \u015fi el de vederea lui Dumnezeu \u00eentr-o adiere de v\u00e2nt sub\u0163ire dup\u0103 o cale de patruzeci de zile \u00een pustie. Prin post acesta a \u00eenviat pe fiul v\u0103duvei, a poruncit stihiilor naturii \u015fi a f\u0103cut s\u0103 cad\u0103 ploaie din cer; tot a\u015fa credincio\u015fii vor dob\u00e2ndi puterea asupra cosmosului lor interior f\u0103c\u00e2nd s\u0103 coboare asupra lui prin post ploaia duhovniceasc\u0103:
\n\u201ePostind, Ilie a deschis cerul \u015fi a ad\u0103pat de ploaie p\u0103m\u00e2ntul \u00eensetat. S\u0103 postim [\u015fi noi] v\u0103rs\u00e2nd r\u00e2uri de lacrimi duhovnice\u015fti ca s\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103m milostivire\u201d.
\nA\u015fa cum acesta a fost ridicat la cer pe un car de foc, tot a\u015fa postul \u00eei face pe credincio\u015fi s\u0103 urce pe \u201ecarul virtu\u0163ilor\u201d \u015fi \u00eel transport\u0103 \u00een contempla\u0163ie:
\n\u201eCur\u0103\u0163indu-ne prin post, s\u0103 ne suim \u00een carul virtu\u0163ilor dumnezeie\u015fti \u015fi s\u0103 ne \u00eenarip\u0103m mintea spre \u00een\u0103l\u0163imile v\u0103zduhului c\u00e2nt\u00e2nd: Binecuv\u00e2nta\u0163i lucrurile Domnului pe Domnul!\u201d.
\nPostul a fost hrana prorocilor, prin el Elisei a \u00eenviat \u015fi el un mort, Isaia s-a \u00eenvrednicit de vederea Domnului o\u015ftirilor fiind cur\u0103\u0163it de un c\u0103rbune aprins, Iona a sc\u0103pat din monstrul marin, Daniel, \u201eb\u0103rbatul doririlor\u201d, i-a biruit pe lei, iar cei trei tineri au r\u0103mas teferi \u00een cuptorul de foc. Ninivitenii, care au unit postul cu c\u0103in\u0163a \u015fi au dob\u00e2ndit numaidec\u00e2t iertarea dumnezeiasc\u0103, sunt \u015fi ei pentru to\u0163i credincio\u015fii un model pe care trebuie s\u0103 se gr\u0103beasc\u0103 s\u0103-1 urmeze, pentru a ajunge \u015fi ei \u00een ceata prorocilor \u015fi a drep\u0163ilor care \u015fi-au petrecut via\u0163a pe p\u0103m\u00e2nt postind.<\/p>\n

Dimensiunea hristologic\u0103 a postului<\/strong>
\nDar modelul cel mai bun \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fit, temeiul \u00eensu\u015fi al Postului Mare, e desigur postul lui Hristos \u00een pustie \u00een timpul celor patruzeci de zile care au urmat Botezului S\u0103u. De\u015fi n-avea nevoie s\u0103 posteasc\u0103 (umanitatea sa \u00eendumnezeit\u0103 n-avea nevoie de nici o cur\u0103\u0163ire), Hristos S-a supus de bun\u0103voie foamei \u015fi ispitei demonului prin consim\u0163\u0103m\u00e2nt liber. El a instituit astfel postul \u015fi asceza cre\u015ftin\u0103 prin propria Sa existen\u0163\u0103 pentru a ar\u0103ta El \u00eensu\u015fi calea ridic\u0103rii lui Adam c\u0103zut din cauza l\u0103comiei \u015fi a ne \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 ne cunoa\u015ftem limitele: cu alte cuvinte s\u0103 realiz\u0103m efectiv acel \u201eCunoa\u015fte-te pe tine \u00eensu\u0163i\u201d.
\n\u201ePostind Domnul omene\u015fte spre pild\u0103 nou\u0103 [pros ypot\u00fdposin im\u00f3n] biruie pe ispititorul, ar\u0103t\u00e2nd care este lucrul nostru \u015fi hotare [h\u00f3rous] pun\u00e2ndu-ne nou\u0103\u201d.
\nAccept\u00e2nd s\u0103 fie ispitit \u015fi s\u0103 lupte cu diavolul \u00een umanitatea Sa, Hristos a dat astfel cre\u015ftinilor modelul luptei lor \u00eempotriva puterilor r\u0103ului \u015fi le-a oferit drept arme postul \u015fi rug\u0103ciunea.
\n\u201ePostind Domnul patruzeci de zile \u00een pustie, mai pe urm\u0103 a fl\u0103m\u00e2nzit, ar\u0103t\u00e2nd firea cea omeneasc\u0103. Suflete, nu te lenevi; de va n\u0103v\u0103li asupra ta vr\u0103jma\u015ful, alung\u0103-l cu rug\u0103ciuni \u015fi cu postire departe de picioarele tale\u201d.
\nPostul Mare este, a\u015fadar, imitarea vie\u0163ii p\u0103m\u00e2nte\u015fti a lui Hristos. Prin acest mijloc cel ce poste\u015fte \u00eembrac\u0103 deja pe Hristos \u00een timpul celor 40 de zile ale Postului Mare pentru a participa \u00eenc\u0103 \u015fi mai deplin la Patima Sa \u015fi a ie\u015fi \u00eempreun\u0103 cu El din morm\u00e2nt biruind asupra r\u0103ului \u015fi a mor\u0163ii \u015fi iradiind de comuniunea Dumnezeirii Lui. Din acest motiv Postul Mare e socotit de Sf\u00e2ntul Grigorie din Nazianz \u015fi de autorii ulteriori ai Triodului ca o preg\u0103tire \u00een vederea mor\u0163ii \u00eempreun\u0103 cu Hristos, \u201e\u00eenainte-pr\u0103znuirea lumin\u0103rii\u201d.
\nCa \u015fi ansamblul perioadei Postului Mare, postul poate fi socotit, prin urmare, o actualizare par\u0163ial\u0103 a Iconomiei \u015fi o ini\u0163iere deplin\u0103 \u00een \u201evia\u0163a \u00een Hristos\u201d, astfel spus ca o virtute divino-uman\u0103:
\n\u201eNepostind de pomul cuno\u015ftin\u0163ei, dup\u0103 porunca F\u0103c\u0103torului, cei dint\u00e2i zidi\u0163i \u015fi-au agonisit moartea pentru neascultare \u015fi s-au \u00eenstr\u0103inat de pomul vie\u0163ii \u015fi de raiul desf\u0103t\u0103rii. Pentru aceasta s\u0103 postim, credincio\u015filor, de m\u00e2nc\u0103rile cele ce stric\u0103 \u015fi de patimile cele pierz\u0103toare, ca s\u0103 culegem via\u0163\u0103 din dumnezeiasca Cruce \u015fi \u00eempreun\u0103 cu t\u00e2lharul cel cu minte s\u0103 ne \u00eentoarcem la patria cea dint\u00e2i lu\u00e2nd de la Hristos Dumnezeu mare mil\u0103\u201d.<\/p>\n

\u201eLegea postului\u201d<\/strong>
\n\u00cen timpul postului S\u0103u \u00een pustie, Hristos n-a m\u00e2ncat, nici n-a b\u0103ut timp de patruzeci de zile, isprav\u0103 supraomeneasc\u0103 care ar\u0103ta astfel intima \u00eentrep\u0103trundere \u00eentre umanitatea \u015fi divinitatea Sa. \u00een actele sale de pogor\u0103m\u00e2nt aceasta din urm\u0103 se retrage dar nu poate disp\u0103rea, de unde caracterul paradoxal al tuturor evenimentelor vie\u0163ii lui Hristos. De\u015fi trebuie s\u0103 ne str\u0103duim s\u0103 imit\u0103m acest model divin, cu excep\u0163ia c\u00e2torva eroi ai ascezei, omului obi\u015fnuit nu-i este cu putin\u0163\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 un asemenea post. Obiectul regulilor postului \u015fi al typikon-ului este, a\u015fadar, acela de a permite credincio\u015filor s\u0103 participe la \u201epostul lui Hristos\u201d adapt\u00e2ndu-l prin \u201eiconomie\u201d la sl\u0103biciunea lor. Scopul lor nu este de a suprima cu totul hrana, ci mai degrab\u0103 de a asigura \u00een chip treptat \u015fi \u201e\u015ftiin\u0163ific\u201d biruin\u0163a ra\u0163iunii asupra tiraniei p\u00e2ntecelui. Astfel, pentru Sf\u00e2ntul Simeon al Tesalonicului, regulile instituite de P\u0103rin\u0163i sunt socotite ca o durere u\u015foar\u0103 care ne aduce aminte de Dumnezeu, de p\u0103catele noastre \u015fi de moarte, \u015fi ne introduce \u00een \u201edeprinderea binelui\u201d, ca s\u0103 ne apropie cu vrednicie de iubirea de oameni a lui Dumnezeu.<\/p>\n

Postul euharistic \u015fi postul ascetic<\/strong>
\nPentru a \u00een\u0163elege sensul duhovnicesc al typikon-ului trebuie s\u0103 distingem cu claritate, pe urmele p\u0103rintelui Alexander Schmemann, dou\u0103 feluri de posturi: \u201ePostul euharistic\u201d \u015fi \u201epostul ascetic\u201d. \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fania a avut \u00eentotdeauna \u00een Biserica Ortodox\u0103 sensul unei s\u0103rb\u0103tori eshatologice, al unei uniri cu Mirele care anticipeaz\u0103 \u201ePa\u015ftele ve\u015fniciei\u201d. Astfel, canoanele \u015fi regulile biserice\u015fti prescriu \u00eenainte de \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fanie o perioad\u0103 de post total obligatorie pentru to\u0163i. Actualmente, credincio\u015fii ca \u015fi clericii nu trebuie nici s\u0103 m\u0103n\u00e2nce, nici s\u0103 bea cel pu\u0163in \u00eencep\u00e2nd de la miezul nop\u0163ii zilei \u00eemp\u0103rt\u0103\u015faniei: postul e atunci rupt doar de osp\u0103\u0163ul euharistie \u015fi venirea \u201e\u00een tain\u0103\u201d a \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei. \u201ePostul \u015fi Euharistia formeaz\u0103 a\u015fa-zic\u00e2nd doi poli complementari \u015fi necesari ai vie\u0163ii Bisericii, manifest\u00e2nd antinomia fundamental\u0103 a naturii sale: a\u015fteptarea \u015fi posesiunea, plin\u0103tatea \u015fi cre\u015fterea, eshatologia \u015fi istoria\u201d, afirm\u0103 p\u0103rintele Alexander Schmemann.
\nPostul Mare propriu-zis \u0163ine mai degrab\u0103 de cel de-al doilea tip de post: \u201epostul ascetic\u201d. Acesta are o natur\u0103 diferit\u0103 \u015fi implic\u0103 reguli de respectare distincte de postul euharistic. Mai mult dec\u00e2t o preg\u0103tire nemijlocit\u0103 \u00een vederea unirii nup\u0163iale, el corespunde violen\u0163ei f\u0103cut\u0103 naturii pentru a asigura primatul ra\u0163iunii asupra p\u0103r\u0163ii ira\u0163ionale a compusului uman (violen\u0163\u0103 pe care am v\u0103zut-o c\u0103 e \u00een centrul \u00eenfr\u00e2n\u0103rii \u015fi al ascezei). Postul ascetic e arma de lupt\u0103 \u00eempotriva lui Satan \u015fi \u00eempotriva \u201elumii\u201d. Scopul s\u0103u e de a sl\u0103bi trupul, de a-l osteni, iar pentru aceasta e nevoie de timp \u015fi de discern\u0103m\u00e2nt. Spre deosebire de postul euharistic, el nu este strict obligatoriu, \u015fi, de\u015fi canoanele \u015fi typika indic\u0103 reguli precise, ele pot fi adaptate dup\u0103 posibilit\u0103\u0163ile \u015fi treapta fiec\u0103ruia. Austeritatea lor nu implic\u0103 neap\u0103rat calitatea spiritual\u0103 a ascetului: unii se s\u0103turau cu pu\u0163in, al\u0163ii aveau nevoie de o mai mare cantitate de hran\u0103. Principul discern\u0103m\u00e2ntului recomandat \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 de P\u0103rin\u0163i ucenicilor lor e acela de a ne satisface necesit\u0103\u0163ile firii ceva mai pu\u0163in dec\u00e2t e nevoie, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eentotdeauna pu\u0163in fl\u0103m\u00e2nzi \u015fi \u00eenseta\u0163i.
\n\u201eC\u00e2t prive\u015fte m\u0103sura \u00eenfr\u00e2n\u0103rii, P\u0103rin\u0163ii spun c\u0103 at\u00e2t pentru hran\u0103, c\u00e2t \u015fi pentru b\u0103utur\u0103, trebuie s\u0103 mai r\u0103m\u00e2n\u0103 pu\u0163in, ca p\u00e2ntecele s\u0103 nu se umple nici de hran\u0103, nici de b\u0103utur\u0103\u201d.
\nPeste aceast\u0103 norm\u0103 pur personal\u0103 impus\u0103 de discern\u0103m\u00e2nt, evolu\u0163iile ulterioare ale monahismului chinovial au suprapus reguli precise de respectare a unor perioade de post reprezent\u00e2nd mai degrab\u0103 un cadru general al vie\u0163ii ascetice de la care pornind fiecare \u00ee\u015fi va putea situa propriul s\u0103u ritm de \u00eenaintare duhovniceasc\u0103, f\u0103r\u0103 ca acestuia s\u0103 i se poat\u0103 fixa limite stricte at\u00e2t inferioare, c\u00e2t \u015fi superioare.
\n\u00cen timp ce postul euharistic e postul Bisericii \u00eentregi \u00een a\u015fteptarea Mirelui, postul ascetic e al \u201ecre\u015ftinului \u00een Biseric\u0103\u201d. Cele dou\u0103 posturi nu se contrazic, ci, dimpotriv\u0103, trebuie s\u0103 se completeze \u015fi s\u0103 coexiste \u00een chip necesar \u00een via\u0163a fiec\u0103ruia. Pe de alt\u0103 parte, \u00een practic\u0103 aceast\u0103 distinc\u0163ie nu e at\u00e2t de strict\u0103. Fiindc\u0103 putem privi perioada Postului Mare drept o sintez\u0103 a acestor dou\u0103 tipuri de post, sau o adaptare a postului euharistic la structura \u015fi dinamismul timpului liturgic. Scopul principal al celor 40 de zile ale Postului Mare propriu-zis st\u0103 \u00een preg\u0103tirea credinciosului \u00een vederea Cuminec\u0103rii \u00een ziua Pa\u015ftelui, care va \u00eencununa lupta sa duhovniceasc\u0103 prin \u00eenvierea \u00eempreun\u0103 cu Hristos. \u00cen timpul Postului Mare, izb\u00e2nzile atle\u0163ilor ascezei devin modelul comun al \u00eentregii Biserici, iar \u201epostul ascetic\u201d o obliga\u0163ie.<\/p>\n

[P] C\u0103r\u021bile Ortodoxe pe care le cau\u021bi!<\/strong>
\nCelebrarea Liturghiei fiind incompatibil\u0103 cu postul, \u00eentruc\u00e2t reprezint\u0103 scopul acestuia din urm\u0103, e foarte logic ca zilele postului s\u0103 fie aliturgice, form\u00e2nd astfel o lung\u0103 perioad\u0103 de a\u015fteptare eshatologic\u0103. Totu\u015fi, Cuminec\u0103tura nu este suprimat\u0103 cu totul \u00een timpul Postului Mare, pe de o parte din pricina celebr\u0103rii obligatorii a Liturghiei \u00een zilele de s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u015fi duminic\u0103 (\u00een care postul se ridic\u0103 \u015fi care de aceea nu se num\u0103r\u0103 \u00een \u015firul celor 40 de zile) iar, pe de alt\u0103 parte, din pricina celebr\u0103rii Liturghiei Darurilor mai \u00eenainte sfin\u0163ite pentru a nu-i l\u0103sa pe credincio\u015fi cu totul desp\u0103r\u0163i\u0163i de hrana vital\u0103 a cre\u015ftinului \u015fi a le \u00eeng\u0103dui astfel s\u0103 mearg\u0103 cu puteri \u00eennoite spre Cuminec\u0103tura pascal\u0103 ale c\u0103rei tot at\u00e2tea anticip\u0103ri sunt.
\n\u00cen virtutea acestei polariz\u0103ri a postului celor 40 de zile de c\u0103tre cele dou\u0103 aspecte ale eshatologiei cre\u015ftine \u015fi a articul\u0103rii celor dou\u0103 tipuri de post pe care o realizeaz\u0103, regulile typikon-ului ne apar \u00een acela\u015fi timp ca o preg\u0103tire lent\u0103 \u015fi ritmat\u0103 \u00een vederea Cuminec\u0103rii pascale culmin\u00e2nd \u00een Vinerea Mare \u015fi S\u00e2mb\u0103ta Mare (zile de post total), c\u00e2t \u015fi ca o fixare eclezial\u0103 a \u201e\u015ftiin\u0163ei duhovnice\u015fti\u201d experimentate \u00een pustie.
\nCa \u015fi pentru restul patimilor \u015fi dup\u0103 chipul \u00eensu\u015fi al biruin\u0163ei lui Hristos asupra mor\u0163ii prin moarte, postul urm\u0103re\u015fte s\u0103 t\u0103m\u0103duiasc\u0103 patima l\u0103comiei p\u00e2ntecelui pe aceea\u015fi cale prin care a intrat r\u0103ul, principiul virtu\u0163ii fiind acela de a se opune patimii sale contrare, de a opune, de exemplu, desfr\u00e2n\u0103rii castitatea, m\u00e2niei bl\u00e2nde\u0163ea, m\u00e2ndriei smerenia etc. Trebuie \u00eens\u0103 deosebite dou\u0103 feluri de l\u0103comii: \u201el\u0103comia p\u00e2ntecelui\u201d (gastrimarg\u00eda) care, dup\u0103 avva Dorotei, este \u201enebunia umplerii p\u00e2ntecelui\u201d celui ce nu se preocup\u0103 de delicate\u0163ea m\u00e2nc\u0103rurilor \u015fi, respectiv, \u201enebunia g\u00e2tlejului\u201d (laimarg\u00eda) a celui care, f\u0103r\u0103 a m\u00e2nca neap\u0103rat mult, dore\u015fte m\u00e2nc\u0103ruri rafinate \u015fi pl\u0103cerile gustului: \u201eC\u00e2nd un asemenea gurmand m\u0103n\u00e2nc\u0103 ceva ce-i place, e p\u00e2n\u0103 \u00eentr-at\u00e2t de st\u0103p\u00e2nit de pl\u0103cerea sa, \u00eenc\u00e2t o \u0163ine mult timp \u00een gur\u0103, o plimb\u0103 \u00eencoace \u015fi \u00eencolo \u015fi n-o \u00eenghite dec\u00e2t cu greu din pricina pl\u0103cerii pe care o \u00eencearc\u0103\u201d . T\u0103m\u0103duirea acestei duble idolatrii a l\u0103comiei cere aplicarea unui dublu remediu \u00een acela\u015fi timp cantitativ (\u00eempotriva gastrimargiei), \u015fi calitativ (\u00eempotriva laimargiei). Din aceast\u0103 pricin\u0103 Postul Mare are un aspect de post propriu-zis \u0163in\u00e2nd trupul fl\u0103m\u00e2nd prin restr\u00e2ngerea cantitativ\u0103 a hranei \u015fi r\u0103rirea num\u0103rului meselor, \u015fi un aspect cantitativ prin ab\u0163inerea de la anumite categorii de alimente.<\/p>\n

Aspectul cantitativ al postului
\nFuga de saturare \u015fi restric\u0163iile privitoare la cantitatea hranei nu fac obiectul unor reguli generale, pentru c\u0103, a\u015fa cum am v\u0103zut, fiecare trebuie s\u0103-\u015fi fixeze propria sa regul\u0103, \u00een general dup\u0103 sfaturile p\u0103rintelui s\u0103u duhovnicesc. Rolul typikonului e acela de a fixa regulile comune \u015fi care trebuie respectate de to\u0163i.
\nPrima dintre aceste reguli e de a nu lua \u00een zilele de post dec\u00e2t o singur\u0103 mas\u0103. A\u015fa-numitele typika folosesc expresia \u201eo dat\u0103 pe zi\u201d (\u00e1pax tis im\u00e9ras) sau \u201em\u00e2nc\u00e2nd numai o dat\u0103\u201d. E vorba de un principiu de baz\u0103 al postului bizantin pe care-l g\u0103sim afirmat ca o eviden\u0163\u0103 \u00een toate aceste typika liturgico-monahale. Astfel, de exemplu, \u00een Typikonul M\u0103n\u0103stirii M\u00e2ntuitorului din Messina, expresia: \u201ezilele \u00een care m\u00e2nc\u0103m de dou\u0103 ori\u201d e sinonim\u0103 cu zilele f\u0103r\u0103 post: s\u00e2mbetele \u015fi duminicile, s\u0103rb\u0103torile \u015fi octavele lor, zilele de luni, mar\u0163i \u015fi joi de peste an \u00een afara perioadelor de post. Timpul l\u0103sat liber de suprimarea unei mese e ocupat de \u201ehr\u0103nirea sufletului\u201d la rug\u0103ciunile \u015fi slujbele mai lungi din timpul postului.
\nOra acestei mese unice a fost unanim fixat\u0103 de o tradi\u0163ie ascetic\u0103 de cea mai mare vechime la ceasul al 9-lea din zi (ora 3 dup\u0103-amiaz\u0103). Fixarea acestui moment nu este arbitrar\u0103, ci vine din experien\u0163\u0103, \u00een convorbirea sa consacrat\u0103 discern\u0103m\u00e2ntului, avva Ioan Cassian se opune celor care din exces de zel \u00ee\u015fi am\u00e2nau masa p\u00e2n\u0103 seara, c\u0103ci, \u00eei spune el, \u201ehrana pe care o iau le desfiin\u0163eaz\u0103 libertatea min\u0163ii \u015fi u\u015furin\u0163a \u00een timpul rug\u0103ciunilor de sear\u0103 \u015fi de noapte\u201d. Afl\u00e2ndu-se la mijloc \u00eentre extreme, masa de la ceasul al 9-lea are folosul duhovnicesc cel mai mare, c\u0103ci \u201enu numai mintea se simte liber\u0103 \u015fi u\u015furat\u0103 pentru privegherile nop\u0163ii, dar \u015fi solemnitatea rug\u0103ciunilor de sear\u0103 ne g\u0103se\u015fte \u00eentr-o dispozi\u0163ie des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, fiindc\u0103 digestia e f\u0103cut\u0103\u201d.
\nAsce\u0163ii care posteau necontenit p\u0103zeau \u00een toate zilele aceast\u0103 regul\u0103 a mesei unice de la ceasul al 9-lea. Disciplina lor, extins\u0103 la via\u0163a unor comunit\u0103\u0163i mai mari, apoi \u015fi la mireni, a devenit astfel norma zilelor de post \u00een diferite redac\u0163ii ale a\u015fa-numitelor typika . \u00een practic\u0103, aceast\u0103 mas\u0103 poate avea loc \u00eenainte de ceasul al 9-lea, unit adeseori cu Vecernia, sau dup\u0103 aceast\u0103 scurt\u0103 slujb\u0103 \u00een timpul perioadelor de post obi\u015fnuit, ca \u00een miercurile \u015fi vinerile de peste an sau \u00een \u201eposturile mici\u201d. Postul Mare fiind \u00eens\u0103 o perioad\u0103 de post mai intens, aceste typika prescriu aceast\u0103 mas\u0103 numai dup\u0103 Vecernie. Acest post extins la ziua \u00eentreag\u0103 devine de altfel obligatoriu \u015fi \u00een zilele \u00een care se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte Liturghia Darurilor mai \u00eenainte sfin\u0163ite, respectiv \u00een zilele de miercuri \u015fi de vineri din Postul Mare. El se impune de la sine \u00een m\u0103n\u0103stiri \u00een care aceast\u0103 Liturghie se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte zilnic \u00een timpul Postului Mare, ca la m\u0103n\u0103stirea Evergetis , eviden\u0163iind astfel limpede dubla sa natur\u0103 \u201eeuharistic\u0103\u201d \u015fi \u201eascetic\u0103\u201d. S\u0103 remarc\u0103m faptul c\u0103 tradi\u0163ia postului p\u00e2n\u0103 la apusul soarelui e, \u015fi ea, veche \u015fi bine atestat\u0103: \u201ePostul e de seara \u015fi p\u00e2n\u0103 seara\u201d, spunea, de exemplu, avva Evagrie.
\n\u00cen afara perioadelor de post, acesta trebuie p\u0103zit \u00een toate miercurile \u015fi vinerile de peste an. \u00eencep\u00e2nd cu Didahia celor 12 Apostoli \u015fi primii P\u0103rin\u0163i, aceast\u0103 regul\u0103 apare drept unul din principiile fundamentale de organizare a timpului liturgic. Prin participarea trupului credinciosului la actualizarea tr\u0103d\u0103rii \u015fi arest\u0103rii lui Hristos miercurea, \u015fi a r\u0103stignirii \u015fi mor\u0163ii Sale vinerea, postul d\u0103 ciclului s\u0103pt\u0103m\u00e2nal caracterul de r\u0103sfr\u00e2ngere \u015fi concentrare a S\u0103pt\u0103m\u00e2nii Mari, dezvoltat pe larg de imnografie \u015fi asupra c\u0103ruia vom mai avea ocazia s\u0103 revenim. Postul Mare a extins \u015fi la celelalte cinci zile ale s\u0103pt\u0103m\u00e2nii regulile ascetice rezervate ini\u0163ial zilelor de miercuri \u015fi vineri, p\u0103str\u00e2nd totu\u015fi ritmul \u015fi structura s\u0103pt\u0103m\u00e2nii prin impunerea unui efort mai mare \u00een zilele de miercuri \u015fi de vineri din Postul Mare. \u00een timp ce \u00een unele m\u0103n\u0103stiri \u2014 mai ales cele din Constantinopol, care erau caracterizate de o mai mare suple\u0163e \u00een materie de post \u2014 \u00een celelalte zile masa putea avea loc la ceasul al 9-lea \u015fi putea cuprinde unele \u00eendulciri, ca, de exemplu, autorizarea untdelemnului, \u00een zilele de miercuri \u015fi de vineri postul trebuia p\u0103zit cu rigoare (akriv\u00eda), monahii r\u0103m\u00e2n\u00e2nd nem\u00e2nca\u0163i \u015fi chiar neb\u0103u\u0163i p\u00e2n\u0103 la apusul soarelui \u015fi la Vecernie. Aceast\u0103 regul\u0103 \u0163ine de primul tip de post, pe care l-am intitulat \u201epost euharistie\u201d din pricina Cuminec\u0103rii cu Darurile mai \u00eenainte sfin\u0163ite din care to\u0163i trebuie s\u0103 se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 \u00een acest dou\u0103 zile. Rezervat\u0103 teoretic celor ce se preg\u0103tesc s\u0103 se cuminece, aceast\u0103 practic\u0103 s-a extins la to\u0163i, astfel c\u0103 aceast\u0103 recomandare de abstinen\u0163\u0103 total\u0103 \u0163ine de acum \u00eenainte de \u201epostul ascetic\u201d.
\nTreptat, acestor dou\u0103 zile de post strict li s-a ad\u0103ugat ziua de luni, c\u0103reia i s-au aplicat acelea\u015fi reguli ca \u015fi acestora. Motivul fix\u0103rii acestei zile de post nu mai trebuie c\u0103utat \u00een preocuparea de actualizare s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 a S\u0103pt\u0103m\u00e2nii Mari pentru a-i \u201e\u00eencorpora\u201d pe credincio\u015fi \u00een via\u0163a \u00een Hristos; el \u0163ine mai degrab\u0103 de inten\u0163ia \u201etehnicienilor\u201d ascezei de a da ciclului s\u0103pt\u0103m\u00e2nal un ritm binar: zilele de luni, miercuri \u015fi vineri sunt zile de post strict \u015fi de intensificare a luptei duhovnice\u015fti, \u00een timp ce \u00een zilele de mar\u0163i \u015fi de joi trupul poate primi pu\u0163in \u201em\u00e2ng\u00e2iere\u201d. Aceast\u0103 distinc\u0163ie a fost p\u0103strat\u0103 \u00een timpul Postului Mare, l\u0103s\u00e2ndu-se \u00eens\u0103 monahilor mai os\u00e2rduitori (spouda\u00edoi) posibilitatea de a extinde la toate zilele Postului Mare (cu excep\u0163ia zilelor de s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u015fi duminic\u0103) p\u0103zirea regulilor respectate \u00eendeob\u015fte \u00een zilele de luni, miercuri \u015fi vineri.
\nLa m\u0103n\u0103stirea Evergetis, \u00een zilele de mar\u0163i \u015fi joi din Postul Mare se serveau dou\u0103 blide de legume fierte (dintre care unul cu untdelemn) d\u00e2ndu-se monahilor permisiunea \u015fi de a bea pu\u0163in vin, dar \u00een zilele de luni, miercuri \u015fi vineri vinul fiind interzis, se m\u00e2nca doar bob fiert b\u00e2ndu-se tradi\u0163ionala b\u0103utur\u0103 eukratonim.
\nPotrivit typikonului Sf\u00e2ntului Sava \u2014 ale c\u0103rui reguli privind hrana au fost adoptate de majoritatea m\u0103n\u0103stirilor bizantine, mai ales \u00eencep\u00e2nd din epoca Paleologilor \u2014 \u00een zilele de mar\u0163i \u015fi de joi se puteau servi legume verzi (lachan\u00f3ri) sau legume uscate (\u00f3sprion) g\u0103tite f\u0103r\u0103 untdelemn, \u00een timp ce \u00een zilele de luni, miercuri \u015fi vineri nu se puteau m\u00e2nca dec\u00e2t gr\u0103un\u0163e, legume verzi \u015fi m\u0103sline.
\nLa m\u0103n\u0103stirea Studios, \u00eenainte ca ziua de luni s\u0103 fie socotit\u0103 zi de post strict, din S\u0103pt\u0103m\u00e2na a II-a p\u00e2n\u0103 \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na a VI-a \u00een zilele de luni, mar\u0163i \u015fi joi se serveau dou\u0103 blide de legume fierte cu fructe, \u00een timp ce \u00een zilele de miercuri \u015fi vineri se respectau, ca \u00een majoritatea m\u0103n\u0103stirilor, regulile de post din S\u0103pt\u0103m\u00e2na I \u015fi \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare.
\nCiclul postului era ritmat nu numai de distinc\u0163ia: s\u00e2mb\u0103t\u0103-duminic\u0103 \/ mar\u0163i-joi \/ luni-miercuri-vineri, ci \u015fi de aceste dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni privilegiate de la cele dou\u0103 extremit\u0103\u0163i ale Postului Mare, \u00een timpul c\u0103rora efortul ascetic trebuie s\u0103 fie deosebit de intens. Toate zilele sunt atunci supuse acelora\u015fi reguli ca \u015fi zilele de luni, miercuri \u015fi vineri din celelalte s\u0103pt\u0103m\u00e2ni ale Postului Mare.
\n\u00cen timpul S\u0103pt\u0103m\u00e2nii I, xerophag\u00eda sau consumarea numai de alimente uscate trebuie s\u0103 fie strict\u0103 \u015fi obiceiul actual, at\u00e2t la Muntele Athos, c\u00e2t \u015fi \u00een majoritatea m\u0103n\u0103stirilor ortodoxe, e ca monahii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u015fi s\u0103 bea \u00een primele trei zile (to tr\u00edmeri) p\u00e2n\u0103 la Liturghia Darurilor mai \u00eenainte sfin\u0163ite de miercuri. Unii monahi pot prelungi acest post p\u00e2n\u0103 vineri, \u00een timp ce ceilal\u0163i trebuie s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 m\u0103car xerophag\u00eda strict\u0103. Typikonul Sf\u00e2ntului Sava recomand\u0103 doar ca \u00een toat\u0103 S\u0103pt\u0103m\u00e2na I s\u0103 nu se serveasc\u0103 mas\u0103 oficial\u0103 la trapez\u0103 afar\u0103 de masa de dup\u0103 Liturghiile Darurilor mai \u00eenainte sfin\u0163ite de miercuri \u015fi de vineri, \u00eencuraj\u00e2nd astfel pe monahi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een asitia \u00een toate celelalte zile. Obiceiul cel mai r\u0103sp\u00e2ndit \u00eens\u0103 e de a nu m\u00e2nca sau bea nimic lunea, miercurea \u015fi vinerea \u015fi de a nu gusta mar\u0163ea \u015fi joia la trapez\u0103 \u2013 dec\u00e2t p\u00e2ine \u015fi e\u00fakraton, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 ca to\u0163i monahii s\u0103 fie obliga\u0163i s\u0103 vin\u0103 la mas\u0103. Potrivit unui tratat atribuit patriarhului Nicolae Gr\u0103m\u0103ticul ad\u0103ugat Typikonului tip\u0103rit al Sf\u00e2ntului Sava, \u00een primele cinci zile ale Primei S\u0103pt\u0103m\u00e2ni se poate gusta \u201eprin iconomie\u201d p\u00e2ine uscat\u0103.
\nPrescrip\u0163iile Sf\u00e2ntului Teodor Studitul sunt \u015fi aici ceva mai u\u015foare: \u00een timpul Primei S\u0103pt\u0103m\u00e2ni a Postului Mare \u015fi \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor se m\u00e2nca bob fiert, maz\u0103re f\u0103r\u0103 untdelemn, cinci smochine mici, \u015fi dac\u0103 se g\u0103seau, castane \u015fi alte poame uscate. Nu vom insista aici asupra regulilor ce trebuie respectate \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare, dat fiind c\u0103 \u00een general sunt acelea\u015fi cu cele din S\u0103pt\u0103m\u00e2na I a Postului Mare, cu excep\u0163ia ultimelor zile \u00eencep\u00e2nd din Joia Mare.<\/p>\n

Aspectul calitativ al postului
\nExemplul S\u0103pt\u0103m\u00e2nii I arat\u0103 c\u0103 structurarea Postului Mare a avut loc prin convergen\u0163a celor dou\u0103 dimensiuni, cantitativ\u0103 \u015fi calitativ\u0103, ale postului:
\n\u201eC\u0103ci postul nu const\u0103 numai din a nu m\u00e2nca nimic [asit\u00eda] din zori \u015fi p\u00e2n\u0103 seara, ci \u015fi din ab\u0163inerea [apoch\u00ed] de la anumite alimente\u201d\u2018.
\nAlegerea alimentelor e \u00eentr-adev\u0103r extrem de important\u0103 \u00een practica monahal\u0103.
\n\u201eC\u00e2t prive\u015fte \u00eenfr\u00e2narea \u2014 \u00eenva\u0163\u0103 Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare \u2014, ea se \u00eenf\u0103ptuie\u015fte \u00een acest chip: pe de o parte, ne folosim dup\u0103 nevoi de lucrurile cele mai simple necesare vie\u0163ii, evit\u00e2nd orice saturare, iar, pe de alt\u0103 parte, ne ab\u0163inem de la tot ceea ce nu e dec\u00e2t pentru pl\u0103cere.
\nPu\u0163in mai jos, acela\u015fi adaug\u0103:
\n\u201e\u00cen orice chip trebuie s\u0103 prefer\u0103m m\u00e2nc\u0103rurile cele mai u\u015for de procurat \u015fi nu trebuie ca, sub pretextul abstinen\u0163ei, s\u0103 cheltuim mult\u0103 grij\u0103 cu m\u00e2nc\u0103rurile cele mai c\u0103utate \u015fi mai scumpe g\u0103tind alimentele cu cele mai bune ingrediente. Dimpotriv\u0103 se vor alege lucrurile ce se g\u0103sesc cel mai u\u015for pe pia\u0163\u0103, care cost\u0103 pu\u0163in \u015fi sunt de ob\u015fte\u2026\u201d.
\nAceste principii generale de frugalitate fiind stabilite, dieta Postului Mare trebuie privit\u0103 drept o restric\u0163ie suplimentar\u0103 adus\u0103 regimului obi\u015fnuit al monahului.
\nAstfel, dac\u0103 ab\u0163inerea de la carne reprezint\u0103 pentru mireni o particularitate a Postului Mare, ea nu este la fel pentru monahi, care nu m\u0103n\u00e2nc\u0103 niciodat\u0103 carne: nu numai pentru a imita pe Adam, care era vegetarian, cum s-a remarcat deja, sau pe Hristos \u015fi loan Botez\u0103torul, despre care Scriptura nu spune niciodat\u0103 c\u0103 au m\u00e2ncat carne, ci \u015fi pentru a ar\u0103ta c\u0103 \u00eentreaga via\u0163\u0103 a monahului nu este \u00een fond dec\u00e2t un vast Post Mare.
\nRegula general\u0103 a abstinen\u0163ei Postului Mare a fost definit\u0103 de Sinodul Trullan (Quinisext), din anul 692, drept re\u0163inere de la \u201etot ce e omor\u00e2t\u201d \u015fi \u201eprodusele lor\u201d. \u00eencep\u00e2nd de la Duminica L\u0103satului de br\u00e2nz\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 la Pa\u015fti, orice hran\u0103 de origine animal\u0103 este, a\u015fadar, interzis\u0103, chiar \u015fi \u00een zilele \u00een care postul e \u00eentrerupt de Euharistie, cum sunt zilele de s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u015fi duminic\u0103. Plec\u00e2nd de aici, abstinen\u0163a s-a extins la untdelemn \u015fi la vin, care \u00een regulamentele monahale apar drept semne distinctive ale zilelor de s\u0103rb\u0103toare \u015fi contrazic ambian\u0163a postului. Regimul zilelor obi\u015fnuite ale Postului Mare e, a\u015fadar, acela\u015fi cu cel al anahore\u0163ilor: xirofagia sau \u201ehrana uscat\u0103\u201d, adic\u0103 vegetale f\u0103r\u0103 verdea\u0163\u0103, nici gr\u0103sime de nici un fel.
\nP\u00e2inea, sarea \u015fi apa erau ini\u0163ial singura hran\u0103 autorizat\u0103 \u00een timpul S\u0103pt\u0103m\u00e2nii Patimilor numit\u0103 din aceast\u0103 pricin\u0103 \u201es\u0103pt\u0103m\u00e2na m\u00e2nc\u0103rii uscate\u201d (evdom\u00e1s tis xerophag\u00edas). Sinodul de la Laodiceea, iar mai apoi Sinodul Trullan au extins aceast\u0103 regul\u0103 la \u00eentreaga perioad\u0103 a Postului Mare, dar au \u015fi \u00eendulcit-o \u00eeng\u0103duind consumarea de legume \u015fi de fructe. Xirofagia poate fi p\u0103zit\u0103 \u00een moduri extrem de diferite ating\u00e2nd la anahore\u0163i austeritatea extrem\u0103 a unui meniu limitat la c\u00e2teva r\u0103d\u0103cini nefierte. \u00cen Typikonul Sf\u00e2ntului Sava regimul recomandat const\u0103 din p\u00e2ine, smochine, curmale, legume verzi \u015fi ap\u0103. Dar \u00eentr-una din redac\u0163iile sale din secolul XVI, el se limiteaz\u0103 la p\u00e2ine \u015fi legume uscate.
\nDistinc\u0163ia legumelor \u00een \u201elegume verzi\u201d (l\u00e1chanon) sau \u201esalat\u0103\u201d \u015fi \u201elegume uscate\u201d sau \u201elegume-boabe\u201d (\u00f3sprion) se reg\u0103se\u015fte adeseori \u00een literatura monahal\u0103, acestea din urm\u0103 reprezent\u00e2nd \u00een genere o treapt\u0103 de austeritate superioar\u0103. Astfel, la Studios, \u00een timp ce \u00een zilele de luni, mar\u0163i \u015fi joi din S\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a II-a \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na a VI-a din Postul Mare se m\u00e2ncau gr\u00e2ne fierte \u015fi legume verzi cu pu\u0163in untdelemn, \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na I, \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare \u015fi \u00een toate zilele de miercuri \u015fi de vineri nu se servea nici untdelemn, nici legume verzi, ci numai legume uscate \u00eenso\u0163ite de poame uscate. La fel st\u0103teau lucrurile \u015fi la Evergetis, unde \u00een zilele de luni, miercuri \u015fi vineri nu se m\u00e2ncau dec\u00e2t maz\u0103re \u015fi c\u00e2teva poame uscate.
\n\u00cen toate m\u0103n\u0103stirile bizantine, dar mai cu seam\u0103 \u00een tradi\u0163ia studit\u0103, unde dob\u00e2nde\u015fte o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103, b\u0103utura ce \u00eenlocuie\u015fte vinul \u00een tot timpul Postului Mare este a\u015fa-numitul eukraton: un amestec de pulbere de chimen \u015fi anason \u00een ap\u0103 cald\u0103.
\nF\u0103r\u0103 a fi inumane, astfel de regimuri, extinse pe o durat\u0103 destul de lung\u0103, cer o perioad\u0103 de preg\u0103tire, \u00een timpul c\u0103reia trupul s\u0103 se poat\u0103 obi\u015fnui treptat cu privarea de anumite alimente necesare, ca, de exemplu, lactatele. \u00een parte din acest motiv s-au instituit cele trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni preg\u0103titoare ale Postului Mare, a c\u0103ror evolu\u0163ie \u015fi reguli specifice le vom studia la locul lor.<\/p>\n

Sistemul dezleg\u0103rilor<\/strong>
\nTimpul ascezei Postului Mare e structurat de un al treilea element: zilele de \u201eu\u015furare\u201d sau \u201edezlegarea\u201d, respectiv de dispense par\u0163iale de la post, care introduc \u00een lungul s\u0103u parcurs o varietate necesar\u0103 \u015fi fac trupul s\u0103 participe la bucuria praznicelor pe care le celebreaz\u0103 sufletul.
\nAceste dispense sunt acordate \u00een toate s\u00e2mbetele \u015fi duminicile pentru c\u0103 aceste zile sunt liturgice \u015fi, prin urmare, incompatibile cu postul. Trebuie s\u0103 ne bucur\u0103m \u015fi s\u0103 celebr\u0103m Euharistia cinstind s\u00e2mb\u0103ta \u201epraznicul Crea\u0163iei\u201d (ziua a \u015faptea), iar duminica cinstind praznicul \u00eenvierii (ziua a opta \u015fi a doua crea\u0163ie).
\n\u201eDac\u0103 cineva \u2014 afirm\u0103 o scrisoare atribuit\u0103 Sf\u00e2ntului Ignatie al Antiohiei \u2014 poste\u015fte duminica sau s\u00e2mb\u0103ta, afar\u0103 de o singur\u0103 s\u00e2mb\u0103t\u0103 [adic\u0103 S\u00e2mb\u0103ta Mare], e uciga\u015f al lui Hristos\u201d.
\nAceste dou\u0103 zile de dispens\u0103 de la post acord\u0103 periodic credincio\u015filor pu\u0163in\u0103 odihn\u0103 \u00een efortul lor \u015fi imprim\u0103 ciclului s\u0103pt\u0103m\u00e2nal un ritm care alterneaz\u0103 \u00eencordarea \u015fi relaxarea, osteneala \u015fi odihna, pe care-l insereaz\u0103 armonic \u00een marele ritm cosmic al destinderii (diastol\u00ed) \u015fi contrac\u0163iei (systol\u00ed). Remarc\u00e2nd felul \u00een care fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a Postului Mare se armonizeaz\u0103 cu aceast\u0103 mi\u015fcare alternativ\u0103 a tuturor lucrurilor, Sf\u00e2ntul Ioan Hrisostom declar\u0103:
\n\u201eA\u015fa cum trupul istovit de post are nevoie de o mic\u0103 \u00eent\u0103rire, pentru ca \u00een acest fel, cu r\u00e2vn\u0103 \u00eennoit\u0103, s\u0103 \u00eenceap\u0103 iar\u0103\u015fi nevoin\u0163ele postului, tot a\u015fa \u015fi sufletul are nevoie de odihn\u0103 \u015fi de \u00eent\u0103rire. Nu trebuie nici s\u0103-l istovim, dar nici s\u0103-l l\u0103s\u0103m slobod, ci s\u0103 facem c\u00e2nd una, c\u00e2nd alta, ca a\u015fa s\u0103 c\u00e2rmuim \u015fi starea [katastasis] sufletului \u015fi zburd\u0103rile trupului. A\u015fa cum dac\u0103 te supui f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere la osteneli, sl\u0103be\u015fti \u015fi cazi, tot a\u015fa dac\u0103 stai necontenit degeaba, te tr\u00e2nd\u0103ve\u015fti. A\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi cu sufletul \u015fi cu trupul. De asta \u00eentotdeauna e bun\u0103 m\u0103sura. (\u2026)
\nA\u015fa cum pe drumul mare sunt sta\u0163ii de oprire \u015fi case de odihn\u0103 pentru ca drume\u0163ii osteni\u0163i s\u0103 se odihneasc\u0103 \u015fi s\u0103 se \u00eentremeze, ca astfel s\u0103-\u015fi poat\u0103 continua iar\u0103\u015fi c\u0103l\u0103toria (\u2026), tot a\u015fa \u015fi acum \u00een postul acesta de 40 de zile, St\u0103p\u00e2nul ne-a d\u0103ruit aceste dou\u0103 zile din s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 ca pe ni\u015fte sta\u0163ii de oprire, ca pe ni\u015fte case de odihn\u0103, ca pe ni\u015fte coaste de mare, \u0163\u0103rmuri \u015fi posturi, ca s\u0103 ne odihnim pu\u0163in, ca s\u0103 ne \u00eentrem\u0103m pu\u0163in trupul de ostenelile postului \u015fi s\u0103 ne m\u00e2ng\u00e2iem sufletul, pentru ca iar\u0103\u015fi, dup\u0103 trecerea acestor dou\u0103 zile, s\u0103 pornim din nou la drum cu tragere de inim\u0103, noi, care am pornit pe aceast\u0103 cale bun\u0103 \u015fi folositoare\u201d.<\/p>\n

[P] C\u0103r\u021bile Ortodoxe pe care le cau\u021bi!<\/strong>
\nSe ridic\u0103 acum postul \u201ecantitativ\u201d, nu \u015fi ab\u0163inerea de la carne \u015fi lactate, pentru a ne deosebi, scrie patriarhul Nicolae Gr\u0103m\u0103ticul, de armeni \u015fi de latini\u201d . Pentru aceste ocazii a\u015fa-numitele typika prescriu \u00een general dispens\u0103 \u00een ce prive\u015fte vinul \u015fi untdelemnul \u015fi regula celor dou\u0103 mese. La Evergetis se m\u00e2ncau atunci \u00een str\u0103chini m\u00e2nc\u0103ri g\u0103tite cu untdelemn b\u00e2ndu-se vin mai mult ca de obicei\u201d . La Pantocrator, unde regula e \u00een general mai pu\u0163in strict\u0103, din pricina voca\u0163iei \u201ecaritabile\u201d a acestei m\u0103n\u0103stiri pe l\u00e2ng\u0103 care func\u0163iona un spital, se serveau trei blide: unul de legume verzi, unul de legume uscate \u015fi altul de scoici, fructe de mare \u015fi ceap\u0103, totul g\u0103tit cu untdelemn \u015fi \u00eenso\u0163it de vin. Aceste ridic\u0103ri par\u0163iale ale postului sunt cel mai adeseori \u00eenso\u0163ite de \u201eodihn\u0103 sau nelucrare\u201d (arg\u00eda), adic\u0103 de dispensa de la a\u015fa-numitele diakon\u00edai (azi se folose\u015fte cuv\u00e2ntul diakon\u00edmata) sau \u201eslujirile\u201d m\u0103n\u0103stirii. Aceast\u0103 odihn\u0103 e par\u0163ial\u0103, atunci c\u00e2nd \u00eenso\u0163e\u015fte zilele de dispens\u0103 de vin \u015fi untdelemn, \u015fi total\u0103 cu prilejul unui mare praznic, c\u00e2nd se acord\u0103 o mai mare dispens\u0103 de post, sau \u00een prima \u015fi ultima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 din Postul Mare, din pricina ostenelilor pe care le prilejuiesc acestea\u201d . Odihna acordat\u0103 \u00een zilele de s\u0103rb\u0103toare nu trebuie s\u0103 devin\u0103 \u00eens\u0103 un pretext de tr\u00e2nd\u0103veal\u0103 \u015fi flec\u0103real\u0103, ci un prilej de a z\u0103bovi mai liber \u00een lectur\u0103 \u015fi \u00een g\u00e2ndul la Judecata viitoare. La Studios, \u00een zilele \u00een care nu se f\u0103cea lucru manual, bibliotecarul d\u0103dea un semnal \u015fi fra\u0163ii se reuneau \u00een bibliotec\u0103, fiecare lu\u00e2nd o carte p\u00e2n\u0103 seara.
\n\u00cen timpul Postului Mare se d\u0103 dispens\u0103 de vin \u015fi untdelemn \u015fi \u00een zilele \u00een care au loc praznice importante ale ciclului liturgic fix, \u00een principal pe 24 februarie, praznicul celor dou\u0103 afl\u0103ri ale capului Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul, \u015fi pe 9 martie, praznicul celor Patruzeci de mucenici din Sevasta. Dar aceast\u0103 dispens\u0103 e valabil\u0103 \u00eendeosebi pentru praznicul Bunei-Vestiri (25 martie), singurul praznic \u00een timpul c\u0103ruia dispensa de post se extinde la carnea de pe\u015fte, de\u015fi unii acord\u0103 aceast\u0103 dispens\u0103 \u015fi \u00een Duminica Floriilor, pentru a marca solemnitatea ei superioar\u0103 fa\u0163\u0103 de duminicile obi\u015fnuite.
\n\u00cen joia S\u0103pt\u0103m\u00e2nii a V-a se d\u0103dea \u00een unele m\u0103n\u0103stiri bizantine dispens\u0103 de vin \u015fi untdelemn\u201d, desigur, nu \u00een semn de s\u0103rb\u0103toare \u2013 Canonul Mare fiind oficiul cel mai peniten\u0163ial din tot Postul Mare \u2013, ci mai degrab\u0103 ca preg\u0103tire pentru oboseala acestui foarte lung oficiu. M\u0103n\u0103stirea Evergetis \u015fi a\u015fez\u0103mintele care au adoptat typikonul s\u0103u r\u00e2nduiau \u00een aceast\u0103 categorie \u015fi miercurea S\u0103pt\u0103m\u00e2nii a IV-a, probabil pentru a solemniza \u00eemplinirea jum\u0103t\u0103\u0163ii cursei Postului Mare. Aceste dou\u0103 dispense au fost respinse de Nicon de la Muntele Negru, restric\u0163ia sa fiind re\u0163inut\u0103 \u00een practica actual\u0103, \u00een care la masa care precede Utrenia Canonului Mare se d\u0103 dispens\u0103 numai de vin, nici un fel de dispens\u0103 nefiind prev\u0103zut\u0103 pentru Miercurea \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163irii Postului.
\n\u00cen fine, Joia Mare e universal socotit\u0103 zi de praznic \u015fi de bucurie cu prilejul c\u0103ruia trebuie rupt par\u0163ial postul extrem de sever al Patimilor.
\nToate typika acord\u0103 dispense de post bolnavilor \u015fi celor cu munci grele: dispens\u0103 de vin \u00een zilele de luni, miercuri \u015fi vineri, \u015fi de p\u00e2ine \u015fi de ap\u0103 la ceasul al 3-lea din fiecare zi. Dar, \u00een conformitate cu prescrip\u0163iile Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare, fixarea acestor regimuri particulare e cel mai adeseori l\u0103sat\u0103 la discre\u0163ia egumenilor.<\/p>\n

Makarios Simonopetritul, \u201eTriodul Explicat. Mistagogia timpului liturgic\u201d, traducere de diac. Ioan I. Ic\u0103 jr., Editura Deisis, Sibiu, 2000.<\/p>\n

Sursa: aici<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

P\u0103rintele Macarie Simonopetritul Perioada Postului Mare s-a constituit \u00een exclusivitate \u00een func\u0163ie de postul preg\u0103titor \u00een vederea Pa\u015ftelui. Acesta a r\u0103mas elementul esen\u0163ial al convertirii \u015fi al efortului ascetic \u00eentreprins \u00een timpul celor 40 de zile, de aceea canoanele sinoadelor \u00eel fac obligatoriu pentru to\u0163i. Ulterior s-a ad\u0103ugat o serie de alte prescrip\u0163ii disciplinare impuse <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-26668","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26668","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26668"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26668\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26670,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26668\/revisions\/26670"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26668"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26668"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26668"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}