{"id":26840,"date":"2019-05-28T12:43:49","date_gmt":"2019-05-28T15:43:49","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=26840"},"modified":"2019-05-28T12:44:24","modified_gmt":"2019-05-28T15:44:24","slug":"marturii-din-lumina-satelor-impotriva-papistasilor-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/marturii-din-lumina-satelor-impotriva-papistasilor-i\/","title":{"rendered":"M\u0103rturii din \u00abLumina satelor\u00bb \u00eempotriva papista\u0219ilor (I)"},"content":{"rendered":"

NE-AM \u0162INUT NOI VREODAT\u0102\u00a0DE PAPA DE LA ROMA?<\/strong><\/p>\n

\u00abLumina Satelor\u00bb<\/strong> nr. 25 \/ 8 iunie 1924, pp. 1-2<\/p>\n

\"Pr-Iosif-Trifa-0\"<\/a>R\u0103spundem cu hot\u0103r\u00e2re: Nu! \u015ei o spunem r\u0103spicat \u015fi tare, s\u0103 o aud\u0103 to\u0163i c\u00e2\u0163i vor s\u0103 ne am\u0103geasc\u0103 cu vorbe ademenitoare c\u0103 \u201esuntem de dou\u0103 ori fii ai Romei: prin origine \u015fi prin credin\u0163\u0103\u201d, adic\u0103, precum ne tragem din neamul romanilor, a\u015fa am avea \u015fi credin\u0163a religioas\u0103 de la Roma, capitala \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei romane de odinioar\u0103.
\n\u015etim noi to\u0163i, de la copiii mai r\u0103s\u0103ri\u0163i ai \u015fcolilor de la sate, c\u0103 \u00eemp\u0103ratul Traian a f\u0103cut a\u015fez\u0103ri noi pe aceste plaiuri, unde s-a pl\u0103m\u0103dit pe \u00eencetul, prin lungi veacuri necunoscute, poporul rom\u00e2nesc.
\nDar tot a\u015fa \u015ftie toat\u0103 lumea c\u0103 osta\u015fii lui Traian n-au fost adu\u015fi tocmai de la Roma, de sub obl\u0103duirea papei, care pe atunci nu era, nici chiar din Italia, ci num\u0103rul lor cov\u00e2r\u015fitor a fost din Peninsula Balcanic\u0103 \u015fi din Asia Mic\u0103. Neamuri felurite, m\u00e2ndre c\u0103 se puteau \u00eempodobi cu pajura roman\u0103 \u015fi c\u0103 puteau s\u0103 vorbeasc\u0103 limba falnicului popor roman. (…) \u015ei tot aceia ne-au l\u0103sat \u015fi s\u0103m\u00e2n\u0163a credin\u0163ei religiose cre\u015ftine\u015fti. \u015ei tot a\u015fa se \u015ftie de to\u0163i c\u00e2\u0163i vor s\u0103 \u015ftie c\u0103 Peninsula Balcanic\u0103 \u015fi Asia Mic\u0103, acolo \u00een r\u0103s\u0103rit, n-au fost \u00eencre\u015ftinate de capul Bisericii apusene, [de] papa de la Roma, m\u0103car c\u0103 p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu, mai mult ca 1000 de ani dup\u0103 Hristos, legea lui Hristos \u015fi Biserica \u00eentemeiat\u0103 de El a fost una ne\u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u015fi nedesp\u0103r\u0163it\u0103. Abia dup\u0103 1050 papa de la Roma a apucat alt\u0103 c\u0103rare, desp\u0103r\u0163indu-se de to\u0163i cei patru patriarhi din r\u0103s\u0103rit r\u0103ma\u015fi credincio\u015fi \u00een Biserica cea una, soborniceasc\u0103 \u015fi apostoleasc\u0103, care drept \u00eenv\u0103\u0163a cu v\u00e2ntul adev\u0103rului.
\nAcesta este adev\u0103rul istoric. Dar pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103-l schimonoseasc\u0103 fra\u0163ii no\u015ftri uni\u0163i de la gazetele ce ies din Blaj, pentru ca s\u0103-\u015fi poat\u0103 acoperi r\u0103t\u0103cirea de la 1700, spre marea stric\u0103ciune a neamului, dar spre folosul lor.
\nAdev\u0103rat, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura de credin\u0163\u0103 am primit-o din acela\u015fi izvor \u015fi noi rom\u00e2nii, cu to\u0163i r\u0103s\u0103ritenii, ca \u015fi apusenii, cu papa \u00een frunte. Dar am primit-o atunci c\u00e2nd \u015fi papa umbla pe urmele lui Hristos, nu ca \u00een vremile mai t\u00e2rzii c\u00e2nd \u015fi-a croit alte drumuri, cu de la sine putere, ca \u201eloc\u0163iitor al lui Hristos pe p\u0103m\u00e2nt\u201d, cum i-a pl\u0103cut s\u0103 se numeasc\u0103 cu at\u00e2ta m\u00e2ndrie, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 se ridice poruncitor peste \u00eemp\u0103ra\u0163ii p\u0103m\u00e2ntului, pentru m\u0103riri de\u015farte, cum n-a f\u0103cut Acela al c\u0103rui slujitor ar trebui s\u0103 fi e \u015fi Care S-a smerit pe Sine p\u00e2n\u0103 la sp\u0103larea picioarelor ucenicilor \u015fi p\u00e2n\u0103 la moartea de pe cruce.
\nDac\u0103 avem \u015fi noi rom\u00e2nii acela\u015fi izvor de credin\u0163\u0103 cu to\u0163i cre\u015ftinii (\u015fi a\u015fa \u015fi cu papista\u015fii) \u015fi dac\u0103 am avut mai t\u00e2rziu chiar leg\u0103tur\u0103 de supunere cu papa de la Roma, pe vreme scurt\u0103, cum supu\u015fi am fost nem\u0163ilor \u015fi ungurilor, \u015fi ru\u015filor, \u00een cursul multor veacuri, supunerea c\u0103tre papa, ca \u015fi c\u0103tre ceilal\u0163i, nu ne-a l\u0103sat dec\u00e2t r\u0103ni dureroase, dar credin\u0163a \u015fi via\u0163a noastr\u0103 religioas\u0103 a r\u0103mas osebit\u0103 de a lor, ca cerul de p\u0103m\u00e2nt. Noi ne-am n\u0103scut \u015fi am crescut, \u015fi ne-am des\u0103v\u00e2r\u015fit ca popor sub ocrotirea duhului ce se rev\u0103rsa din r\u0103s\u0103rit.
\nSt\u0103m \u015fi azi, \u00eentreg neamul rom\u00e2nesc, m\u0103rturie gr\u0103itoare a acestui duh. Zic \u00eentreg neamul rom\u00e2nesc, \u00een care se cuprind \u015fi uni\u0163ii, m\u0103car c\u0103-l recunosc pe papa c\u0103petenie a lor bisericeasc\u0103. De dou\u0103 veacuri \u015fi un sfert se recunosc a sta sub obl\u0103duirea papei. Dar privi\u0163i de aproape via\u0163a poporului \u0163\u0103ran greco-unit \u015fi nu ve\u0163i g\u0103si o deosebire \u00eentre noi \u015fi ei nici \u00een slujb\u0103, nici \u00een obiceiuri religioase, nici \u00een datini mo\u015ftenite de la \u00eenainta\u015fi. Asem\u0103na\u0163i-i \u00eens\u0103 cu ceilal\u0163i catolici din \u0163ar\u0103: cu ungurii sau nem\u0163ii, sau \u015fvabii, sau rutenii, \u015fi nu ve\u0163i g\u0103si \u00eentre ei nici o asem\u0103nare \u015fi nici un obicei care s\u0103-i apropie, s\u0103-i uneasc\u0103 a\u015fa cum se unesc \u00eentreolalt\u0103, la r\u00e2ndul lor, aceste neamuri tot a\u015fa de str\u0103ine ca limb\u0103, dar una \u015fi la fel \u00een cele religioase, de nu-i po\u0163i osebi.
\nAceasta este o dovad\u0103 pe care \u015fi orbul o vede, c\u0103 noi, \u00eentreg poporul rom\u00e2nesc, f\u0103r\u0103 osebire c\u0103 suntem ortodoc\u015fi sau uni\u0163i, ne-am pl\u0103m\u0103dit fiin\u0163a \u015fi ne-am hr\u0103nit via\u0163a din alt duh dec\u00e2t spiritul papist\u0103\u015fismului. Spiritul papista\u015f se potrive\u015fte neamului nostru cam a\u015fa ca \u015fi haina cump\u0103rat\u0103 \u00een America, \u00eennegrit\u0103 de fum \u015fi funingine, \u00een locul c\u0103m\u0103\u015fii albe \u015fi a i\u0163arilor cura\u0163i pe care \u00eei \u00eembrac\u0103 duminica \u0163\u0103ranul nostru plugar. Catolicismul rom\u00e2nesc este o hain\u0103 de \u00eemprumut, o firm\u0103 str\u0103in\u0103 pus\u0103 de un \u00een\u015fel\u0103tor la strea\u015fina casei unde tr\u0103ie\u015fte un gospodar cinstit. Tabla aceasta de afar\u0103 nu are nimic cu via\u0163a ce se tr\u0103ie\u015fte \u00een cas\u0103. Omul \u00ee\u015fi vede de via\u0163\u0103, iese la lucru \u015fi se \u00eentoarce de la treab\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103-i dea prin minte m\u0103car s\u0103-\u015fi ridice ochii la firma ce i-au at\u00e2rnat-o al\u0163ii, care tot ei poart\u0103 grij\u0103 s\u0103 nu se dea jos, c\u0103ci atunci n-ar mai avea ce ar\u0103ta st\u0103p\u00e2nului de la care primesc bani \u015fi onoruri, f\u0103c\u00e2ndu-i s\u0103 cread\u0103 c\u0103 ei sunt st\u0103p\u00e2ni \u015fi pe sufletele din cas\u0103.
\nA\u015fa se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 catolicismul uni\u0163ilor no\u015ftri, ca o hain\u0103 nepotrivit\u0103, ca o credin\u0163\u0103 str\u0103in\u0103 de su\u00acfletul poporului. El este al c\u00e2torva preo\u0163i mai mari \u015fi mai mici, crescu\u0163i la Roma \u015fi aiurea, la Viena ori la Budapesta \u015fi Oradea-Mare, \u00een \u015fcolile iezui\u0163ilor, ale acelor c\u0103lug\u0103ri papista\u015fi care au pricinuit multe stric\u0103ciuni \u015fi nenorociri neamului nostru, \u00een numele st\u0103p\u00e2nului lor, papa de la Roma. Dar numai al lor este \u015fi al c\u00e2torva c\u0103rturari pe care i-au crescut ei, nu \u00eens\u0103 \u015fi al poporului \u00eensu\u015fi, care a r\u0103mas cu firea \u015fi obiceiurile de via\u0163\u0103 religioas\u0103 acela\u015fi cu to\u0163i fiii neamului rom\u00e2nesc.
\nAm spus acest cuv\u00e2nt r\u0103spicat acum \u015fi la gazet\u0103, pentru c\u0103 trebuia s\u0103 d\u0103m r\u0103spunsul cuvenit celor ce caut\u0103 s\u0103 oblojeasc\u0103 la ochi lumea rom\u00e2neasc\u0103 cu propov\u0103duiri false. Fa\u0163\u0103 de poporul unit \u00eensu\u015fi, p\u0103str\u0103m dragostea curat\u0103 a fratelui dornic de a-\u015fi str\u00e2nge \u00een bra\u0163e pe fratele care a plecat de la casa p\u0103rinteasc\u0103 ademenit de str\u0103in, dar care nu se poate s\u0103 nu se \u00eentoarc\u0103, mai cur\u00e2nd ori mai t\u00e2rziu, c\u0103ci s\u00e2ngele nu se face ap\u0103, oric\u00e2t se n\u0103zuiesc vr\u0103jma\u015fii s\u0103-l tulbure.
\n\u015ei suntem m\u00e2ng\u00e2ia\u0163i s\u0103 \u015ftim c\u0103 aceast\u0103 gazet\u0103 ce se sile\u015fte s\u0103 duc\u0103 \u00eentre oameni \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura adev\u0103rat\u0103 a lui Hristos, \u00een duhul \u00een care El a r\u0103sp\u00e2ndit-o pe p\u0103m\u00e2nt, e citit\u0103 \u015fi de mul\u0163i rom\u00e2ni greco-catolici, care ne trimit \u015fi cuvinte de \u00eemb\u0103rb\u0103tare la lucrul Domnului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

NE-AM \u0162INUT NOI VREODAT\u0102\u00a0DE PAPA DE LA ROMA? \u00abLumina Satelor\u00bb nr. 25 \/ 8 iunie 1924, pp. 1-2 R\u0103spundem cu hot\u0103r\u00e2re: Nu! \u015ei o spunem r\u0103spicat \u015fi tare, s\u0103 o aud\u0103 to\u0163i c\u00e2\u0163i vor s\u0103 ne am\u0103geasc\u0103 cu vorbe ademenitoare c\u0103 \u201esuntem de dou\u0103 ori fii ai Romei: prin origine \u015fi prin credin\u0163\u0103\u201d, adic\u0103, precum <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-26840","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26840","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26840"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26840\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26842,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26840\/revisions\/26842"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26840"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26840"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26840"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}