{"id":29210,"date":"2021-05-01T10:56:19","date_gmt":"2021-05-01T13:56:19","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=29210"},"modified":"2021-05-01T11:43:03","modified_gmt":"2021-05-01T14:43:03","slug":"cincizecimea-invierii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/cincizecimea-invierii\/","title":{"rendered":"Cincizecimea \u00cenvierii"},"content":{"rendered":"

\u201eIar dac\u0103 Duhul Celui ce a \u00eenviat pe Iisus din mor\u0163i locuie\u015fte \u00een voi, Cel ce a \u00eenviat pe Hristos Iisus din mor\u0163i va face vii \u015fi trupurile voastre cele muritoare, prin Duhul S\u0103u care locuie\u015fte \u00een voi\u201c (Rom. 8, 11).<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

\"anastasis\"<\/a>Hristos, dup\u0103 ce a \u00eenviat din mor\u0163i, nu mai moare, c\u0103ci moartea nu\u2011L mai st\u0103p\u00e2ne\u015fte (Rom. 6, 9-11), ci p\u0103\u015fe\u015fte \u00eentr-o existen\u0163\u0103 etern\u0103 \u015fi ca om. Persoana uman\u0103 e chemat\u0103 tot astfel, s\u0103 nu mai moar\u0103 \u00een plan spiritual, ci s\u0103-\u015fi tr\u0103iasc\u0103 nemurirea, a\u015fa cum ar fi f\u0103cut-o Adam, dac\u0103 ar fi r\u0103mas \u00een unire cu Creatorul s\u0103u.<\/p>\n

\u00cenvierea comport\u0103 cel pu\u0163in trei aspecte: un aspect obiectiv<\/em><\/strong> \u2013 \u00cenvierea istoric\u0103 a Domnului, un aspect subiectiv<\/em><\/strong> \u2013 participarea persoanei umane la actul \u00cenvierii Domnului sau tr\u0103irea lui Hristos cel \u00cenviat \u00een f\u0103ptura uman\u0103 \u015fi un aspect eshatologic<\/em><\/strong> \u2013 referitor la Parusie, c\u00e2nd to\u0163i oamenii vor \u00eenvia \u015fi Hristos va lua chip \u00een mod deplin \u00een cei ce au tr\u0103it \u00eenc\u0103 de pe p\u0103m\u00e2nt aceast\u0103 \u00eenviere. Dac\u0103 \u00een Adam to\u0163i au murit, \u00een Hristos to\u0163i oamenii vor \u00eenvia (cf. I Cor. 15, 22).<\/p>\n

Trupul lui Hristos cel \u00cenviat, \u00eendumnezeit la maximum pentru noi (cf. Ioan 17, 19), va fi de acum \u015fi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lumii izvorul unei ne\u00eentrerupte energii care ni se comunic\u0103 \u015fi nou\u0103 celor ce ne unim \u00een mod real cu Hristos \u00een Tainele Bisericii, iar \u00een mod special \u00een Taina Sfintei Euharistii, \u00een care ni se ofer\u0103 la modul cel mai concret acela\u015fi Trup \u015fi S\u00e2nge de acum dou\u0103 mii de ani, \u00een care omul \u00ee\u015fi reg\u0103se\u015fte chipul s\u0103u autentic.<\/p>\n

La limita extrem\u0103 a chenozei M\u00e2ntuitorului, moartea \u00eens\u0103\u015fi e transfigurat\u0103. Sf\u00e2ntul Duh nu-L p\u0103r\u0103se\u015fte pe Hristos \u00een moarte, ci din moartea Lui face poart\u0103 nemuririi. Duhul e prezent \u00een trupul Domnului \u015fi-l face biruitor asupra mor\u0163ii. Actul \u00eencet\u0103rii lucr\u0103rilor umane, pentru ca umanul s\u0103 se umple cu totul de lucr\u0103rile dumnezeie\u015fti, e moarte dup\u0103 modul natural \u015fi e via\u0163\u0103 dup\u0103 modul divin. Crucea e puterea care tope\u015fte ordinea cea veche de existen\u0163\u0103 \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, toarn\u0103 ordinea cea nou\u0103. \u201eSlava Crucii\u201c e o expresie ortodox\u0103 prin excelen\u0163\u0103, care semnific\u0103 leg\u0103tura interioar\u0103 dintre moartea \u015fi \u00eenvierea lui Hristos.[1]<\/a><\/p>\n

Noul mod de existen\u0163\u0103 \u00een care intr\u0103 Domnul prin \u00eenviere nu e o faz\u0103 ulterioar\u0103 a vie\u0163ii Sale istorice, faz\u0103 ce ar decurge din temeiul unei cauzalit\u0103\u0163i naturale. \u00cenvierea se datoreaz\u0103 unei interven\u0163ii a Duhului, prin bun\u0103voin\u0163a Tat\u0103lui: \u201eIar dac\u0103 Duhul Celui ce a \u00eenviat pe Iisus din mor\u0163i locuie\u015fte \u00een voi, Cel ce a \u00eenviat pe Hristos Iisus din mor\u0163i va face vii \u015fi trupurile voastre cele muritoare, prin Duhul S\u0103u care locuie\u015fte \u00een voi\u201c (Rom. 8, 11).<\/p>\n

Deci dintru \u00eenceput se poate vorbi despre o Cincizecime a \u00cenvierii<\/em><\/strong>. Dac\u0103 chenoza este chiar \u015fi \u00een ansamblul ei un act cincizecimic, \u00eenvierea este prin excelen\u0163\u0103 Cincizecime.<\/p>\n

\u00cenvierea Domnului n-a \u00eensemnat o simpl\u0103 \u00eentoarcere a vie\u0163ii \u00eentr-un om ce fusese mort, ci ea a \u00eensemnat o transformare care a schimbat radical situa\u0163ia existen\u0163ial\u0103 a tuturor oamenilor, deschiz\u00e2ndu-le noi posibilit\u0103\u0163i de fiin\u0163are, f\u0103c\u00e2ndu-se izvorul vie\u0163ii celei noi \u015fi ve\u015fnice. Nu este vorba de o \u201erevenire a timpului pierdut… ci trans\u00adcenden\u0163\u0103… e trecere dincolo de moarte, e Pa\u015fte… e voca\u0163ie, e r\u0103scump\u0103rare \u015fi \u00eennoire totodat\u0103\u201c.[2]<\/a> \u00cenvierea lui Hristos a adus peste noi \u015fi peste toat\u0103 lumea, lumina deplin\u0103 \u015fi sensul integral. \u00cenainte de \u00cenviere, oamenii nu \u015ftiau \u00een mod sigur pentru ce tr\u0103iesc \u015fi nici pentru ce exist\u0103 lumea. Totul era acoperit de \u00eentuneric. Singur\u0103 \u00cenvierea ne deschide perspectiva eliber\u0103rii de sub fatalitatea natural\u0103 care duce la moarte, deschiz\u00e2nd un plan demn de noi \u015fi de n\u0103zuin\u0163ele noastre, \u00een conformitate cu care am fost crea\u0163i la \u00eenceput.[3]<\/a> Fatalitatea aceasta, suferin\u021ba uman\u0103 ca \u0219i consecin\u021b\u0103 a c\u0103derii, moartea care las\u0103 un gol de nedescris \u00een sufletele celor dragi, r\u0103ma\u0219i \u00een via\u021b\u0103, este motivul l\u0103crim\u0103rii Domnului nostru Iisus Hristos la \u00eenvierea lui Laz\u0103r. \u0218i nu neap\u0103rat moartea lui Laz\u0103r sau durerea pierderii unui prieten drag, pe care \u0219tia oricum c\u0103 \u00eel va \u00eenvia…<\/p>\n

Dac\u0103 Moartea m\u00e2ntuitoare a lui Hristos are \u015fi un aspect negativ, \u00een sensul de omor\u00e2\u00adre a p\u0103catelor \u00eentregii umanit\u0103\u0163i prin pironirea lor pe cruce, \u00een mod obiectiv, pentru totdeauna, \u00cenvierea Sa comport\u0103 \u015fi un aspect pozitiv, de \u00eentregire a operei r\u0103scump\u0103r\u0103toare \u015fi totodat\u0103 de \u00eendumnezeire mai v\u0103dit\u0103 a firii Sale umane, prin care ridic\u0103 \u00eens\u0103\u015fi natura uman\u0103.<\/p>\n

Des\u0103v\u00e2r\u015firea firii umane a Domnului va fi deplin\u0103 numai dup\u0103 \u00cenviere. Dar \u015fi atunci, prin cugetare, se va cunoa\u015fte ce e dumnezeiesc \u015fi ce \u00eendumnezeie\u015fte, adic\u0103 firea omeneasc\u0103 \u00een deosebirea ei de cea dumnezeiasc\u0103, de\u015fi, \u00een realitate, nu se poate desp\u0103r\u0163i \u015fi nici chiar distinge una de alta. \u00cen mod paradoxal, are loc, pe de o parte, un progres continuu \u00een \u00eendumnezeire iar, pe de alt\u0103 parte, o neie\u015fire a firii omene\u015fti din defini\u0163ia ei, din specificul ei \u015fi din faptul c\u0103 ea are nevoie totdeauna s\u0103 primeasc\u0103, pe c\u00e2nd firea dumnezeiasc\u0103 r\u0103m\u00e2ne o rezerv\u0103 mereu nesecat\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi lumin\u0103.[4]<\/a><\/p>\n

Hristos, transform\u00e2nd propria Sa moarte \u00eentr-o jertf\u0103 suprem\u0103, a dep\u0103\u015fit aspectul distrug\u0103tor pe care \u00eel comport\u0103 evenimentul mor\u0163ii, ca atare, trec\u00e2nd, prin \u00cenviere, la construirea \u00een trupul S\u0103u a unui nou templu divin, nef\u0103cut de m\u00e2na omeneasc\u0103. Aceast\u0103 transformare \u00een trupul lui Hristos va \u00eensemna \u00eenceputul \u015fi izvorul unei noi vie\u0163i, a unei noi omeniri, transformat\u0103 total prin prezen\u0163a ei \u00een noul cort, Trupul \u00eendumnezeit al M\u00e2ntuitorului, fapt ce d\u0103 omului posibilitatea unei comuniuni perfecte cu Dumnezeu.<\/p>\n

Prin \u00cenviere, omenitatea lui Iisus a fost schimbat\u0103, transformat\u0103. Pe de o parte, El a r\u0103mas mereu acela\u015fi Iisus, mereu Fratele nostru, p\u0103rta\u015f mereu la trupul nostru omenesc, dar \u00eenviind, a devenit o fiin\u0163\u0103 spiritual\u0103 care d\u0103 via\u0163\u0103: \u201eAl doilea Adam a fost f\u0103cut cu duh d\u0103t\u0103tor de via\u0163\u0103\u201c (I Cor. 15, 45).<\/p>\n

Duhul Sf\u00e2nt \u015fi Dumnezeu Tat\u0103l au un rol cov\u00e2r\u015fitor \u00een actul \u00cenvierii: \u201eFiu al lui Dumnezeu \u00eentru putere, dup\u0103 Duhul sfin\u0163eniei, prin \u00eenvierea Lui din mor\u0163i\u201c (Rom. 1, 4), \u201eHristos a \u00eenviat din mor\u0163i prin m\u0103rirea Tat\u0103lui\u201c (Rom. 6, 4). Prin Duhul, se exercit\u0103 o putere nou\u0103 \u015fi se revars\u0103 sfin\u0163enia necreat\u0103 a Tat\u0103lui ceresc \u00een umanitatea Domnului. Actul \u00cenvierii Domnului e \u00eenso\u0163it de reapari\u0163ia slavei divine \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 suprem\u0103. Exist\u0103 o rela\u0163ie special\u0103, de natur\u0103 cincizecimic\u0103<\/em><\/strong>, \u00eentre slava \u00cenvierii \u015fi lucrarea Sf\u00e2ntului Duh, prin m\u0103rirea Tat\u0103lui.[5]<\/a><\/p>\n

Prin \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea de har, umanitatea lui Hristos se transform\u0103 \u00een sens ascendent, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd toat\u0103 lucrarea trupului \u015fi a sufletului omenesc e \u00eenlocuit\u0103 cu aceea a Sf\u00e2ntului Duh, \u00eenc\u00e2t numai lumina necreat\u0103 se manifest\u0103 \u00een firea uman\u0103, tr\u0103s\u0103turile ei naturale fiind \u00eenvinse de prisosin\u0163a slavei, \u00een prezen\u0163a total\u0103 a Duhului.[6]<\/a> Ca o Cincizecime<\/em><\/strong>.<\/p>\n

Pretutindeni \u00een lume e \u015fi puterea \u015fi lucrarea Lui. Dar, dup\u0103 cum focul nu se vede dac\u0103 nu exist\u0103 o materie, tot la fel nici puterea \u00eendumnezeitoare a Sf\u00e2ntului Duh nu se descoper\u0103 dac\u0103 nu exist\u0103 o natur\u0103 creat\u0103 care s\u0103 se umple de prezen\u0163a Lui. Pentru f\u0103ptur\u0103 e exclus\u0103 posibilitatea de a cuprinde toat\u0103 puterea nem\u0103rginit\u0103 a Sf\u00e2ntului Duh. Numai \u00een natura uman\u0103 a lui Iisus a \u00eenc\u0103put \u201eplin\u0103tatea Dumnezeirii\u201c \u015fi numai la \u00eenviere trupul Domnului s-a umplut at\u00e2t de mult de Sf\u00e2ntul Duh, \u00eenc\u00e2t s-a unit deplin cu El \u015fi a \u00eembr\u0103cat toat\u0103 puterea Lui de via\u0163\u0103 f\u0103c\u0103toare. Dar ne-a dezv\u0103luit nou\u0103, oamenilor, aceast\u0103 posibilitate, \u00een urcu\u015ful spre asem\u0103nare, spre \u00eendumnezeire. Ni s-a fixat nou\u0103 drept \u0163int\u0103 a alerg\u0103rii noastre.<\/p>\n

Dac\u0103 neascultarea lui Adam ne-a adus moartea, ascultarea lui Iisus, al doilea Adam, ne-a dob\u00e2ndit \u00eenvierea. \u201eC\u0103ci dac\u0103 moartea a venit printr-un om, tot printr-un om a venit \u015fi \u00eenvierea mor\u0163ilor. \u015ei dup\u0103 cum to\u0163i mor \u00een Adam, tot a\u015fa to\u0163i vor \u00eenvia \u00een Hristos\u201c (I Cor. 15, 21-22). Iar dac\u0103 omul a c\u0103zut c\u0103ut\u00e2nd \u00een neascultare asem\u0103nare cu Cel de neatins, este acum dator s\u0103 caute, dup\u0103 \u00cenvierea lui Hristos, asem\u0103nare cu Cel \u00eenviat.<\/p>\n

Hristos este cel dint\u00e2i rod al \u00eenvierii at\u00e2t a celor vii, c\u00e2t \u015fi a celor adormi\u0163i: \u201eDar acum Hristos a \u00eenviat din mor\u0163i, fiind \u00eencep\u0103tur\u0103 a \u00eenvierii celor adormi\u0163i\u201c( I Cor. 15, 20). Trupul S\u0103u \u00eenviat, cu toate c\u0103 a r\u0103mas un trup adev\u0103rat, este totu\u015fi deosebit de trupul cel supus foamei, oboselii, suferin\u0163ei \u015fi mor\u0163ii. Trupul cel \u00eenviat este net superior, este \u00eembr\u0103cat \u00een neputrezire, \u00een nemurire, \u00een slav\u0103, este un trup duhovnicesc, ceresc, mo\u015ftenitor al \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu: \u201eA\u015fa este \u015fi \u00eenvierea mor\u0163ilor: Se seam\u0103n\u0103 (trupul) \u00eentru stric\u0103ciune, \u00eenviaz\u0103 \u00eentru nestric\u0103ciune; se seam\u0103n\u0103 \u00eentru necinste, \u00eenviaz\u0103 \u00eentru slav\u0103; se seam\u0103n\u0103 \u00eentru sl\u0103biciune, \u00eenviaz\u0103 \u00eentru putere; se seam\u0103n\u0103 trup firesc, \u00eenviaz\u0103 trup duhovnicesc. Dac\u0103 este trup firesc, este \u015fi trup duhovnicesc\u201c (I Cor. 15, 42-44). \u201ePrecum \u015fi este scris: F\u0103cutu-s-a omul cel dint\u00e2i, Adam cu sufletul viu; iar Adam cel de pe urm\u0103 cu duh d\u0103t\u0103tor de via\u0163\u0103; dar nu este \u00eent\u00e2i cel duhovnicesc, ci cel firesc, apoi cel duhovnicesc. Omul cel dint\u00e2i este din p\u0103m\u00e2nt, p\u0103m\u00e2ntesc; omul cel de-al doilea este din cer\u201c (I Cor. 15, 45-47). \u00cen acest text se are \u00een vedere mai mult aspectul eshatologic al \u00cenvierii.<\/p>\n

Sub aspectul ei subiectiv, \u00cenvierea este o re\u00eenviere complet\u0103 a f\u0103pturii umane \u00een Hristos, re\u00eennoire a\u015fa de profund\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 vorbim de o nou\u0103 crea\u0163ie \u015fi de un om nou. \u201eDac\u0103 este cineva \u00een Hristos, este f\u0103ptur\u0103 nou\u0103: cele vechi au trecut, iat\u0103 toate s-au f\u0103cut noi\u201c (II Cor. 5, 17); \u201eC\u0103 \u00een Hristos Iisus nici t\u0103ierea \u00eemprejur nu este ceva, nici net\u0103irea \u00eemprejur, ci f\u0103ptura cea nou\u0103\u201c (Gal. 6, 15). Prin na\u015fterea din nou.<\/p>\n

Prin Jertfa \u015fi \u00cenvierea Sa, Hristos a desfiin\u0163at vr\u0103jm\u0103\u015fia \u00een trupul S\u0103u, f\u0103c\u00e2nd din firea cea veche \u015fi p\u0103tima\u015f\u0103 \u015fi din firea cea nou\u0103, duhovniceasc\u0103, \u00eenviat\u0103, un singur om nou. (cf. Efes. 2, 15-17). \u201eS\u0103 v\u0103 \u00eennoi\u0163i \u00een duhul min\u0163ii voastre \u015fi s\u0103 v\u0103 \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een omul cel nou, cel dup\u0103 Dumnezeu zidit \u00eentru dreptate \u015fi \u00een sfin\u0163enia adev\u0103rului\u201c (Efes. 4, 23-24).<\/p>\n

\u00centre Hristos cel \u00eenviat \u015fi pream\u0103rit \u015fi cre\u015ftini exist\u0103 o comuniune personal\u0103, o unire vital\u0103, un contact nemijlocit, prin care via\u0163a lui Hristos se revars\u0103 \u00een fiin\u0163a noastr\u0103 \u015fi o \u00eennoie\u015fte, o transfigureaz\u0103, o hristoformizeaz\u0103, o \u00eendumnezeie\u015fte. Unirea aceasta mistic\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fte unirea pur moral\u0103, dar nu e nici identificare substan\u0163ial\u0103, panteist\u0103: e unire \u201eaccidental-ipostatic\u0103\u201c, \u201eaccidental-fizic\u0103\u201c sau unire prin har, unire \u00een dragoste, unire duhovniceasc\u0103. Harul este iubire, este for\u0163\u0103 spiri\u00adtual\u0103 divin\u0103 prin care Persoana lui Hristos devine via\u0163a noastr\u0103, iar noi tr\u0103im \u00een via\u0163a lui Hristos. Prin el sfin\u0163enia lui Hristos, chipul Lui, se \u00eentip\u0103re\u015fte pe mahrama sufletului nostru: e o restabilire ontologic\u0103 a naturii umane, prin participarea la via\u0163a divin\u0103 a lui Hristos.[7]<\/a><\/p>\n

Intrarea noastr\u0103 \u00een via\u0163a cea nou\u0103 este o chemare \u015fi o posibilitate de intrare \u00een via\u0163a lui Iisus. Ea este o deschidere de u\u015f\u0103 \u015fi o poftire. Ar fi o gre\u015feal\u0103 s\u0103 ne \u00eenchipuim c\u0103 Moartea \u015fi \u00cenvierea Domnului ni se aplic\u0103 \u015fi dob\u00e2ndim roadele lor \u00eentr-un mod magic, automat \u015fi definitiv. Omul \u00eenviat de drept, av\u00e2nd un \u00eenceput frumos de \u00eenviere, trebuie s\u0103 \u00eenvieze de fapt, d\u00e2nd mor\u0163ii zi de zi pe omul cel vechi al stric\u0103ciunii, care st\u0103ruie s\u0103 d\u0103inuiasc\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een fiin\u0163a lui.<\/p>\n

Biruin\u0163a lui Hristos asupra mor\u0163ii este deplin\u0103 \u015fi ve\u015fnic\u0103. Tot astfel scularea noastr\u0103 din moartea p\u0103catului se cere s\u0103 fie statornic\u0103: \u201e\u015etiind c\u0103 Hristos, dup\u0103 ce a \u00eenviat din mor\u0163i, nu mai moare, c\u0103 moartea nu-L mai st\u0103p\u00e2ne\u015fte pe Domnul. […] A\u015fa \u015fi voi socoti\u0163i-v\u0103 c\u0103 sunte\u0163i mor\u0163i p\u0103catului \u015fi vii pentru Dumnezeu\u201c (Rom. 6, 9-11).<\/p>\n

\u00cenvierea spiritual\u0103 a f\u0103pturii umane \u00eencepe o dat\u0103 cu primirea Tainei Sf\u00e2ntului Botez, \u00een care aceasta moare p\u0103catului pentru a via lui Dumnezeu. Dac\u0103 \u00een apa Botezului murim \u00een mod obiectiv fa\u0163\u0103 de p\u0103cat, r\u0103m\u00e2ne ca aceast\u0103 moarte s\u0103 o permanentiz\u0103m \u00een mod subiectiv prin ostenelile proprii.<\/p>\n

A\u015fa cum se \u015ftie, Hristos a murit o singur\u0103 dat\u0103, dar o dat\u0103 ce a \u00eenviat, El tr\u0103ie\u015fte pentru totdeauna, pentru o via\u0163\u0103 deplin\u0103 \u015fi pentru slava lui Dumnezeu. Tot astfel \u015fi noi, cre\u015ftinii, dup\u0103 cum am primit prin Botez \u015fi am rec\u00e2\u015ftigat \u0219i \u00eent\u0103rit prin Taina Poc\u0103in\u0163ei via\u0163a harului, via\u0163a cea nou\u0103 \u00een Iisus Hristos, se cuvine s\u0103 tr\u0103im f\u0103r\u0103 a mai muri, s\u0103 tr\u0103im cu totul pentru Dumnezeu, cl\u0103dind \u0219i p\u0103str\u00e2nd curat permanent trupul nostru ca Temlul al Duhului Sf\u00e2nt. Se poate spune, parafraz\u00e2nd Rug\u0103ciunea Domneasc\u0103, nu numai \u201ep\u00e2inea noastr\u0103 cea de toate zilele\u201c, ci sfin\u021birea noastr\u0103 cea de toate zilele, pentru a des\u0103v\u00e2r\u0219i \u00een noi, \u201ep\u00e2inea noastr\u0103 cea spre fiin\u021b\u0103\u201c, sau sfin\u021birea noastr\u0103 spre fiin\u021barea cea de toat\u0103 ziua \u00eentru Hrisatos. A fiin\u021ba \u00eentru Hristos! Acesta este dezideratul suprem al cre\u0219tinului!<\/p>\n

Prin Sf\u00e2ntul Botez, dar \u015fi prin actualizarea acestuia \u0219i permanentizarea lui prin Taina Poc\u0103in\u0163ei, un om l\u0103untric nou se formeaz\u0103 \u00een noi, care este chipul lui Hristos cel Sl\u0103vit. Botezul ne-a unit cu moartea lui Hristos, urm\u00e2nd ca de acum s\u0103 particip\u0103m la via\u0163a Sa de \u00eenviere, devenind vii prin faptul c\u0103 apar\u0163inem unei vie\u0163i noi.<\/p>\n

Ie\u015find din baia Botezului, omul credincios trebuie s\u0103 r\u00e2vneasc\u0103 la un singur lucru: s\u0103-I fie binepl\u0103cut lui Dumnezeu, fiind gata s\u0103-I jertfeasc\u0103 totul pentru aceasta. Aceast\u0103 \u00eenfl\u0103c\u0103rare a r\u00e2vnei dup\u0103 Dumnezeu, plin\u0103 de dragoste \u015fi de jert\u00adfelnicie reprezint\u0103 o caracteristic\u0103 at\u00e2t de inevitabil\u0103 a vie\u0163ii cre\u015ftine, \u00eenc\u00e2t cine o are, acela tr\u0103ie\u015fte, iar cine nu, este amor\u0163it sau adormit. Aceasta este s\u0103m\u00e2n\u0163a vie\u0163ii \u015fi constituie totodat\u0103 for\u0163a vie\u0163ii. Ea este fructul unirii harului cu libertatea<\/em>.[8]<\/a> For\u021ba vie\u021bii se pline\u0219te prin rodirea \u00een fiin\u021ba uman\u0103 \u00een mod permanent a Botezului. \u0218i pentru c\u0103 omul nu se poate p\u0103stra curat toat\u0103 via\u021ba, pentru c\u0103 omul cade de nenum\u0103rate ori din harul Botezului, Taina Poc\u0103in\u021bei vine \u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te \u00eempreun\u0103 cu Taina Euharistiei aceast\u0103 for\u021b\u0103 a vie\u021bii, umplerea cu harul divin cu Duhul Sf\u00e2nt.<\/p>\n

Omul se pred\u0103 \u00eentru totul lui Dumnezeu, harul Duhului Sf\u00e2nt \u00eel cuprinde \u015fi \u00eel umple \u0219i astfel ia na\u015ftere omul cel nou, omul cel viu, care dovede\u015fte via\u0163\u0103 \u00eentru Duhul prin faptele sale, care-L va urma f\u0103r\u0103 prihan\u0103 pe Dumnezeu.<\/p>\n

De acum \u00eenainte tot ce este al lui Hristos trebuie s\u0103 treac\u0103 \u00een noi, a\u015fa cum seva arborelui trece \u00een altoiul s\u0103u: g\u00e2ndurile Sale trebuie s\u0103 devin\u0103 g\u00e2ndurile noastre, voin\u0163a Sa s\u0103 devin\u0103 voin\u0163a noastr\u0103, via\u0163a Sa, via\u0163a noastr\u0103.<\/p>\n

Astfel, dac\u0103 \u00cenvierea lui Hristos este cauza intrinsec\u0103 a propriei noastre \u00eenvieri, e firesc c\u0103 ea \u00ee\u015fi exercit\u0103 eficien\u0163a \u00eenc\u0103 de pe acum, din via\u0163a aceasta. Se poate, prin urmare, vorbi despre o \u00eenviere anticipat\u0103. Eficacitatea \u00cenvierii lui Hristos se remarc\u0103 \u00een via\u0163a pe care El ne-a comunicat-o: \u201eC\u0103ci dac\u0103, pe c\u00e2nd eram vr\u0103jma\u015fi ne-am \u00eemp\u0103cat cu Dumnezeu prin moartea Fiului S\u0103u, cu at\u00e2t mai mult \u00eemp\u0103ca\u0163i fiind, ne vom m\u00e2ntui prin via\u0163a Lui\u201c (Rom. 5, 10). \u00cenvierea Domnului ne ofer\u0103 garan\u0163ia \u00eenvierii noastre, at\u00e2t spirituale, c\u00e2t \u015fi trupe\u015fti.<\/p>\n

Prin \u00cenvierea lui Hristos, via\u0163a Sa poate \u015fi trebuie s\u0103 devin\u0103, \u00een mod tainic, euharistic, via\u0163a noastr\u0103, \u00een acest mod realiz\u00e2ndu-se comuniunea divino-uman\u0103, comuniune hr\u0103nit\u0103 permanent prin grija fa\u021b\u0103 de sufletul innoit prin har, pentru ca acesta s\u0103 nu piard\u0103 printr-o alt\u0103 c\u0103dere tot ce-a primit.<\/p>\n

Este na\u015fterea din nou, f\u0103ptura cea nou\u0103, dar nu numai: este sensul cel nou dat vie\u0163ii \u00een sine, direc\u0163ia spre asem\u0103nare, pe care o f\u0103g\u0103\u015fuie\u015fte Taina Botezului, o \u00eentre\u0163ine actualiz\u00e2nd-o Taina Poc\u0103in\u0163ei, \u015fi o des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte Taina Euharistiei sub umbrirea Sfintei Treimi.<\/p>\n

Ca o Cincizecime a vie\u0163ii celei noi, a Na\u015fterii din Nou.<\/em><\/strong><\/p>\n

Cincizecimea aceasta a Na\u015fterii din Nou este tot o urmare a unui \u201eFie!\u201c E leg\u0103m\u00e2ntul pe care omul \u00eel face cu Dumnezeu c\u0103 o rupe cu p\u0103catul \u015fi cu tot ce este al lui pentru totdeauna, leg\u0103m\u00e2nt consfin\u0163it \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu, \u00een mod con\u015ftient \u015fi liber. Omul se f\u0103g\u0103duie\u015fte lui Dumnezeu, precum S-a f\u0103g\u0103duit Dumnezeu omului \u00een Eden. Tat\u0103l a promis pe Fiul, prin Duhul Sf\u00e2nt. Omul se promite lui Hristos, prin Duhul Sf\u00e2nt. \u00cen urma pasului acestuia, Duhul Sf\u00e2nt se pogoar\u0103 \u00een toat\u0103 splendoarea Sa, p\u0103trunde \u00een f\u0103ptura \u00eennoit\u0103 \u015fi ren\u0103scut\u0103, \u00eemp\u0103cat\u0103 cu Tat\u0103l prin Jertfa Fiului \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte subiectiv m\u00e2ntuirea.<\/p>\n

Omul, ajuns \u00eempreun\u0103 cu Hristos pe aceast\u0103 prim\u0103 treapt\u0103 \u2013 \u00centrupare, Moarte, \u00cenviere \u2013 adic\u0103 dob\u00e2ndind virtu\u021bile prin Botezul \u0219i Poc\u0103in\u021ba lucr\u0103toare \u00eentru sfin\u021bire, urc\u0103 apoi \u00eempreun\u0103 cu Hristos, prin Duhul Sf\u00e2nt, ultimile dou\u0103 trepte ale asem\u0103n\u0103rii: \u00cen\u0103l\u021barea \u0219i Cincizecimea, adic\u0103 o nestins\u0103 Mirungere \u0219i Euharistie, \u00eentru dob\u00e2ndirea ilumin\u0103rii \u0219i \u00eendumnezeirii.<\/p>\n

Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi au v\u0103zut \u0219i ei sfin\u021benia \u2013 aceast\u0103 transfigurare \u00eentru asem\u0103narea omului cu Dumnezeu \u2013 ca pe un urcu\u0219, ca pe o \u00een\u0103l\u021bare, care \u00eencepe prin cur\u0103\u021birea de patimi \u0219i do\u00e2ndirea virtu\u021bilor, ca prim\u0103 treapt\u0103 ce corespunde Tainei Botezului\u00a0 reactualizat mereu prin Taina Poc\u0103in\u021bei (corespunz\u0103toare \u00centrup\u0103rii, Mor\u021bii \u0219i \u00cenvierii) apoi prin cunoa\u0219terea lui Dumnezeu iluminarea sau \u00cen\u0103l\u021barea) are corespunde Tainei Sf\u00e2ntului Mir, o a doua treapt\u0103, \u0219i prin unirea cu Dumnezeu sau \u00eendumnezeirea fiin\u021bei umane (sau Cincizecimica umplere de Duh Sf\u00e2nt),[9]<\/a> ca ultim\u0103 treapt\u0103, ce corespunde Euharistiei.<\/p>\n

Aceea\u0219i ierarhizare filocalic\u0103 o propune \u0219i Sf\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul: \u201elucrarea viretu\u021bilor, iluminarea prin contemplarea ra\u021biunilor din f\u0103pturi, \u00eendumnezeirea prin ridicarea firii\u201c.[10]<\/a><\/p>\n

Acestea au \u00eens\u0103 \u00een fruntea lor o r\u0103scruce, o schimbare de direc\u021bie \u00een via\u021ba omului. Omul cel vechi se transform\u0103 \u00een omul cel nou printr-o accep\u021biune, printr-o f\u0103g\u0103duin\u021b\u0103.<\/p>\n

Lucrarea de m\u00e2ntuire a umanit\u0103\u0163ii nu s-a putut \u00eencepe f\u0103r\u0103 fiatul Fecioarei.<\/p>\n

Nici m\u00e2ntuirea omului nu are loc f\u0103r\u0103 acest \u201eFie mie dup\u0103 voia Ta, Doamne\u201c. Sau acel \u201e\u00cenva\u0163\u0103-m\u0103 s\u0103 fac voia Ta, Dumnezeule!\u201c al psalmistului. Acel: \u201eDoamne, nu mai vreau s\u0103 tr\u0103iesc eu, ci Tu s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u00een mine\u201c (Cf. Galateni, 2, 20). Nu mai vreau s\u0103 slujesc lumii, ci \u021aie!<\/p>\n

Momentul acesta este de fapt chintesen\u021ba Na\u0219terii din Nou ale c\u0103rei baze se pun prin Botez, dar care se des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te prin Poc\u0103in\u021b\u0103 \u0219i se hr\u0103ne\u0219te, cre\u0219te, prin Euharistie \u0219i prin Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu.<\/p>\n

Acesta este leg\u0103m\u00e2ntul omului cu Dumnezeu.<\/p>\n

Leg\u0103m\u00e2ntul omului \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu are o dubl\u0103 valen\u0163\u0103. Una, care-l rupe de r\u0103u, hot\u0103r\u00e2rea omului \u00eenfr\u00e2ng\u00e2nd \u00een mod concret puterea satanei, \u015fi alta care-l umple de har, prin care cre\u0219te spre asem\u0103nare.<\/p>\n

Leg\u0103m\u00e2ntul omului \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu este acel \u201eFie mie cum voie\u0219ti Tu!\u201c al omului, r\u0103spunsul smerit pe care-l a\u015fteapt\u0103 Dumnezeu de la om, precum arhanghelul de la Fecioar\u0103. F\u0103r\u0103 de care m\u00e2ntuirea nu poate avea loc \u00een mod subiectiv. Cum nu ar fi putut avea loc nici obiectiv, f\u0103r\u0103 accep\u021biunea Fecioarei.<\/p>\n

Momentul acesta este U\u0219a despre care vorbe\u0219te Domnul c\u00e2nd nume\u0219te fur \u0219i t\u00e2lhar (Ioan 10, 1) pe cel care nu intr\u0103 \u00een staul prin ea.<\/p>\n

Cine porne\u0219te pe drumul spre \u00cenviere prin aceast\u0103 u\u0219\u0103 a Na\u0219terii din Nou \u0219i nu se abate de la el, ajunge la ea. O cunoa\u0219te, o experiaz\u0103 \u0219i, \u00eenviind din moarte la via\u021b\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Hristos, tot \u00een mod cincizecimic, \u00een veci nu mai moare.<\/p>\n

Hristos a \u00eenviat!<\/strong><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Lidia Hamza<\/strong>, Fiin\u021barea \u00eentru neapus\u0103 Cincizecime, <\/em>Ed. Oastea Domnului, Sibiu, 2015<\/p>\n

 <\/p>\n

[1]<\/a> Pr. Prof. Ilie Moldovan, \u201e\u00cenv\u0103\u0163\u0103tura despre Duhul Sf\u00e2nt \u00een Ortodoxie \u015fi preocup\u0103rile ecumenice contemporane\u201c, tez\u0103 de doctorat \u00een Teologie, \u00een Mitropolia Ardealului<\/em>, nr. 7-8, 1973, p. 114.<\/p>\n

[2]<\/a> P\u0103rintele Constantin Galeriu, Jertf\u0103 \u015fi r\u0103scump\u0103rare, <\/em>Ed. Harisma, 1991, p.235.<\/p>\n

[3]<\/a> Pr. Prof. Dr. D-tru St\u0103niloae, Iisus Hristos Lumina lumii \u015fi \u00eendumnezeitorul omului<\/em>, Ed. Anastasia, 1993, \u00a0p. 140.<\/p>\n

[4]<\/a> Idem, Teologia Dogmatic\u0103 ortodox\u0103, <\/em>vol. II, EIBMBOR, 2003, p. 61.<\/p>\n

[5]<\/a> Pr. Prof. Ilie Modovan, op. cit., p. 116-117.<\/p>\n

[6]<\/a> Filocalia, \u00a0Filocalia, <\/em>vol. II, trad. Pr. Porf. D. St\u0103niloae, Ed. Humanitas, Buc., 2004, p. 202.<\/p>\n

[7]<\/a> Mitr. Nicolae Mladin, Iisus Hristos \u2013 via\u021ba noastr\u0103. Asceza \u015fi mistica paulin\u0103<\/em>, Ed. Deisis, Sibiu, 1996, p. 347.<\/p>\n

[8]<\/a> Sf. Teofan Z\u0103vor\u00e2tul, Via\u0163a l\u0103untric\u0103, <\/em>trad. de Elena Dulgheru, Ed. Sofia, Buc. 2000, p. 14.<\/p>\n

[9]<\/a> Pr. Dumitru St\u0103niloae, Ascetica \u0219i Mistica ortodox\u0103, vol I, Ed. Deisis, Sibiu, 1993, p. 65. <\/em><\/p>\n

[10]<\/a> Sf. Maxim M\u0103rturisitorul, Filocalia,<\/em> vol. II, Ed. Humanitas, Bucure\u0219ti, 2004, p. 145.<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eIar dac\u0103 Duhul Celui ce a \u00eenviat pe Iisus din mor\u0163i locuie\u015fte \u00een voi, Cel ce a \u00eenviat pe Hristos Iisus din mor\u0163i va face vii \u015fi trupurile voastre cele muritoare, prin Duhul S\u0103u care locuie\u015fte \u00een voi\u201c (Rom. 8, 11).   Hristos, dup\u0103 ce a \u00eenviat din mor\u0163i, nu mai moare, c\u0103ci moartea nu\u2011L <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-29210","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29210","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29210"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29210\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29214,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29210\/revisions\/29214"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29210"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29210"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29210"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}