Iat\u0103 o evanghelie pe care nu trebuie s-o t\u00e2lcuim prea pe larg. A t\u00e2lcuit-o \u00censu\u015fi M\u00e2ntuitorul. \u015ei o vedem t\u00e2lcuit\u0103 pe tot locul \u015fi \u00een via\u0163a oamenilor.
\nOmul \u00eemp\u0103rat din pild\u0103 este Tat\u0103l cel ceresc, Care ne iart\u0103 mereu \u201edatorii\u201d de p\u0103cate multe \u015fi grele. Noi suntem \u201edatornici\u201d cufunda\u0163i cu totul \u00een aceste datorii pe care nu le putem pl\u0103ti. Oric\u00e2t de mult ne-am sili noi s\u0103 le \u201epl\u0103tim\u201d \u2013 nu le putem \u201epl\u0103ti\u201d. De datoria p\u0103catelor noastre putem sc\u0103pa numai prin iertare.
\nIar Dumnezeu e gata s\u0103 ne dea aceast\u0103 iertare, dac\u0103 o cerem cu durere \u015fi lacrimi de c\u0103in\u0163\u0103. Oric\u00e2t de mare ar fi datoria p\u0103catelor noastre, Dumnezeu e gata s\u0103 ne-o ierte.
\nDar \u00een schimbul acestei iert\u0103ri, Dumnezeu cere de la noi un lucru mic \u015fi u\u015for: s\u0103 iert\u0103m \u015fi noi altora. Precum El ne iart\u0103 mereu, a\u015fa s\u0103 iert\u0103m \u015fi noi.
\nIertarea ni se d\u0103 condi\u0163ionat: s\u0103 iert\u0103m \u015fi noi altora. Noi \u00eens\u0103, de regul\u0103, nu primim aceast\u0103 condi\u0163ie! Cerem de la Dumnezeu s\u0103 ne ierte gre\u015felile, dar noi s\u0103rim \u00een capul de-aproapelui pentru toate nimicurile. A\u015ftept\u0103m iertare de la Dumnezeu, dar noi nu vrem s\u0103 d\u0103m iertare altora.
\nO, ce lucru grozav este neiertarea dintre oameni! O, ce cre\u015ftin mincinos este acela care nu-l poate ierta pe de-aproapele s\u0103u!
\nPilda evangheliei ne spune cum omul \u00eemp\u0103rat \u00eencepuse a lua seama slugilor sale; adic\u0103 \u00eencepuse un fel de judecat\u0103 cu slugile sale, cu \u201edatornicii\u201d s\u0103i.
\nAceast\u0103 judecat\u0103 st\u0103 deschis\u0103 \u015fi azi. Ea s-a deschis \u2013 \u00eentr-o form\u0103 mare \u2013 acum 1935 de ani. Cerul \u00eentreg se transformase atunci \u00eentr-un uria\u015f Tribunal care chemase omenirea s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 \u201edatoria\u201d. Dar biata omenire n-a putut pl\u0103ti. \u015ei era amenin\u0163at\u0103 s\u0103 fie judecat\u0103 f\u0103r\u0103 cru\u0163are, \u00een baza paragrafului de lege: \u201ePlata p\u0103catului este moartea\u201d (Rom 6, 23).
\nAtunci s-a ivit Unul care a zis: \u201eTat\u0103 \u015fi Dreptule Judec\u0103tor! Pl\u0103tesc Eu pentru omul acesta, pentru omenirea aceasta… \u00eei pl\u0103tesc Eu datoria, cu s\u00e2ngele Meu, cu via\u0163a Mea\u201d…
\n\u015ei Omul acesta \u2013 Iisus Hristos \u2013 a pl\u0103tit totul. \u015ei Tat\u0103l a iertat totul. \u015ei astfel, prin Jertfa Crucii, a venit \u00een lume iertarea cea mare.
\nPrin Jertfa Crucii s-a deschis \u00een lume izvorul cel mare al iert\u0103rii. \u015ei prin Jertfa Crucii curge \u015fi azi iertarea \u201edatoriilor\u201d noastre. C\u0103ci Judecata de care spuneam nu s-a \u00eenchis. Ea st\u0103 \u015fi azi deschis\u0103 \u015fi va sta p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul veacurilor. C\u0103ci p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul veacurilor vor mai fi destui \u201edatornici\u201d care nu pot \u201epl\u0103ti\u201d. P\u0103catul ne t\u00e2r\u0103\u015fte mereu \u00een fa\u0163a acestei judec\u0103\u0163i cu \u201ecita\u0163ie\u201d s\u0103 ne pl\u0103tim \u201edatoria\u201d. Iar Fiul intervine pentru iertarea noastr\u0103 \u015fi Tat\u0103l ne iart\u0103.
\nDar aceast\u0103 iertare ni se d\u0103 condi\u0163ionat. Iertarea cere iertare. Iertarea se d\u0103 numai acelora care o dau mai departe \u015fi altora. Iertarea cereasc\u0103 ni se d\u0103 \u00eentocmai ca banul cel bun: s\u0103 \u201ecircule\u201d mai departe. Iertarea semenilor no\u015ftri este condi\u0163ia iert\u0103rii noastre. De aceea M\u00e2ntuitorul a pus Evanghelia de duminic\u0103 \u015fi \u00een Tat\u0103l nostru, c\u00e2nd ne-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 ne rug\u0103m, zic\u00e2nd : \u201e\u015ei ne iart\u0103, Doamne, gre\u015felile noastre precum iert\u0103m \u015fi noi gre\u015fi\u0163ilor no\u015ftri\u201d.
\nDomnul Iisus a spus apriat \u00een aceast\u0103 rug\u0103ciune c\u0103 Tat\u0103l ceresc ne iart\u0103 gre\u015felile numai condi\u0163ionat: dac\u0103 \u015fi noi le iert\u0103m pe cele ale semenilor no\u015ftri. Dac\u0103 nu facem aceast\u0103 iertare, e o minciun\u0103 toat\u0103 rug\u0103ciunea noastr\u0103. Ne os\u00e2ndim pe noi \u00een\u015fine, de c\u00e2te ori zicem Tat\u0103l nostru f\u0103r\u0103 s\u0103 iert\u0103m gre\u015felile semenilor no\u015ftri.
\nIubirea \u015fi iertarea sunt semnul c\u0103 cineva a gustat cu adev\u0103rat din iertarea \u015fi iubirea de sus. Iubirea \u015fi iertarea sunt semnul c\u0103 cineva a gustat cu adev\u0103rat din izvorul cel mare al iert\u0103rii: Crucea Golgotei.
\nGolgota ne-a dat o iertare at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t, \u00een fa\u0163a ei, toate micile noastre \u201edatorii\u201d \u015fi du\u015fm\u0103nii ce le avem \u00eentreolalt\u0103 dispar ca ni\u015fte lucruri m\u0103runte \u015fi netrebnice. \u00cen fa\u0163a Crucii de pe Golgota se tope\u015fte ca ceara la fa\u0163a focului toat\u0103 \u201ezgura\u201d du\u015fm\u0103niilor \u015fi gre\u015felilor dintre noi. Cine a primit cu adev\u0103rat iertarea cea mare n-are du\u015fmani, n-are r\u0103zbun\u0103ri, n-are zavistuiri. Toate s-au topit \u00een focul dragostei cu care ne-a iubit M\u00e2ntuitorul \u015fi S-a jertfit pentru noi \u015fi iertarea noastr\u0103.
\nO, drag\u0103 cetitorule, dac\u0103 tu nu po\u0163i ierta \u015fi iubi, atunci s\u0103 \u015ftii c\u0103 tu n-ai gustat \u00eenc\u0103 din darurile ce izvor\u0103sc din Jertfa Crucii. Tu e\u015fti numai o spoial\u0103, dar nu un cre\u015ftin adev\u0103rat.
\nCine a primit cu adev\u0103rat dragostea \u015fi iertarea Crucii, cine a primit cu adev\u0103rat \u2013 prin Jertfa Crucii \u2013 iertarea Tat\u0103lui ceresc, aceluia nu-i mai trebuie nici o predic\u0103 despre iertare. Acela are iertarea \u201e\u00een s\u00e2ngele Lui\u201d cum s-ar zice; adic\u0103 \u2013 pe limba Evangheliei gr\u0103ind \u2013 o are \u00een s\u00e2ngele Domnului. D\u0103-i aceluia palme, c\u0103 el nu se sup\u0103r\u0103. Batjocore\u015fte-l, c\u0103 el te laud\u0103. D\u0103 dup\u0103 el cu pietre \u015fi el r\u0103spunde cu rug\u0103ciuni. \u00cenjur\u0103-l \u015fi el se roag\u0103 pentru tine…
\n\u201eS\u0103 mor dac\u0103 nu m\u0103 voi r\u0103zbuna pe tine\u201d, zicea un om c\u0103tre un osta\u015f al Domnului.
\n\u201e\u015ei eu s\u0103 mor dac\u0103 nu te voi ierta\u201d, i-a r\u0103spuns osta\u015ful.
\nO, c\u00e2t de mult \u015ftie r\u0103bda \u015fi ierta un cre\u015ftin adev\u0103rat, lu\u00e2nd pild\u0103 de la M\u00e2ntuitorul, Care \u015fi de pe cruce cerea iertare celor care \u00cel r\u0103stigniser\u0103… zic\u00e2nd: \u201eTat\u0103, iart\u0103-le lor, c\u0103 nu \u015ftiu ce fac\u201d…
\nDac\u0103 nu se vede printre cre\u015ftinii de azi iertarea sau dac\u0103 se vede at\u00e2t de pu\u0163in, asta e dovada c\u0103 nu cunosc oamenii izvorul iert\u0103rii, Crucea Golgotei. Tr\u0103im, \u015fi cu iertarea, un cre\u015ftinism de suprafa\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 ad\u00e2ncime \u00een Jertfa Golgotei…
\nDe c\u00e2nd eram preot la \u0163ar\u0103, \u00eemi aduc aminte c\u0103 venise la m\u0103rturisire un om despre care \u015ftiam c\u0103 are du\u015fm\u0103nie mare cu vecinul s\u0103u.
\n\u2013 Fiule, ca s\u0103 fii iertat, trebuie s\u0103 te \u00eempaci mai \u00eent\u00e2i \u015fi s\u0103 te ier\u0163i cu vecinul t\u0103u… trebuie s\u0103-l ier\u0163i pe vecinul t\u0103u.
\n\u2013 Asta una n-o pot face, p\u0103rinte, nu m\u0103 las\u0103 inima s\u0103-l iert.
\n\u2013 Ba diavolul nu te las\u0103, i-am r\u0103spuns eu! El \u00ee\u0163i orbe\u015fte mintea, s\u0103 nu vezi c\u0103 Dumnezeu e gata s\u0103 te ierte, dar tu nu vrei s\u0103 ier\u0163i. Tu ai venit aici la m\u0103rturisire s\u0103 spui c\u0103 nu-\u0163i po\u0163i pl\u0103ti datoria p\u0103catelor. \u015ei ceri iertare, dar tu nu vrei s\u0103 ier\u0163i pe vecinul t\u0103u.
\nO, cum se pline\u015fte \u015fi azi evanghelia de duminic\u0103! Eu am v\u0103zut-o \u00eentr-un loc \u015fi cu prilejul conversiunii. Un om intrase \u00een conversiune cu o datorie mare, de peste 100 de mii de lei. Desigur, o mare u\u015furare pentru el. Dar \u00eendat\u0103 dup\u0103 aceast\u0103 u\u015furare, omul nostru s-a repezit la casa unei v\u0103duve \u015fi i-a luat capra, pentru c\u0103 v\u0103duva nu-i putea pl\u0103ti o sum\u0103 de 200 de lei, cu care biata femeie nu intrase \u00een conversiune. Adic\u0103 exact evanghelia de duminic\u0103.
\nA\u015fa este cre\u015ftinul de suprafa\u0163\u0103. A\u015fteapt\u0103 de la Dumnezeu s\u0103-l ierte, dar el \u00eel str\u00e2nge de grumaz pe de-aproapele s\u0103u. Dumnezeu \u00eei iart\u0103 \u201emilioane\u201d, iar el sare \u00een capul de-aproapelui pentru \u201eb\u0103nu\u0163ii\u201d cei m\u0103run\u0163i. \u015ei crede omul c\u0103 se m\u00e2ntuie cu o astfel de via\u0163\u0103.
\nDrag\u0103 cititorule! Cum stai tu cu iertarea? Iart\u0103, ca s\u0103 fii iertat. \u015ei, c\u00e2nd sim\u0163i c\u0103 \u201enu te las\u0103 inima\u201d, uit\u0103-te sus la Iisus cel r\u0103stignit \u2013 \u015fi diavolul cu ispita lui va fugi \u00eendat\u0103 de tine.<\/p>\n
Pr. Iosif TRIFA, \u00abIsus Biruitorul\u00bb nr. 36 \/ 1 sept. 1935, p. 5<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Iat\u0103 o evanghelie pe care nu trebuie s-o t\u00e2lcuim prea pe larg. A t\u00e2lcuit-o \u00censu\u015fi M\u00e2ntuitorul. \u015ei o vedem t\u00e2lcuit\u0103 pe tot locul \u015fi \u00een via\u0163a oamenilor. Omul \u00eemp\u0103rat din pild\u0103 este Tat\u0103l cel ceresc, Care ne iart\u0103 mereu \u201edatorii\u201d de p\u0103cate multe \u015fi grele. Noi suntem \u201edatornici\u201d cufunda\u0163i cu totul \u00een aceste datorii pe <\/p>\n