{"id":2961,"date":"2011-06-01T10:34:32","date_gmt":"2011-06-01T13:34:32","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=2961"},"modified":"2011-06-01T15:56:58","modified_gmt":"2011-06-01T18:56:58","slug":"la-acelasi-praznic-al-inaltarii-domnului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/la-acelasi-praznic-al-inaltarii-domnului\/","title":{"rendered":"La acela\u015fi praznic al In\u0103l\u0163\u0103rii Domnului"},"content":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Grigorie Palama<\/strong><\/em><\/p>\n

Despre patimi \u015fi virtu\u0163i<\/strong><\/em>
\n\"\"<\/a>1. Lua\u0163i aminte la s\u0103rb\u0103toarea noastr\u0103 \u015fi la dreapta socotin\u0163\u0103 cu care Domnul nostru Iisus Hristos, at\u00e2t la \u00eenviere c\u00e2t \u015fi la \u00een\u0103l\u0163are, i-a bucurat pe cei care au crezut \u00een El, precum \u015fi la felul \u00een care i-a smuls din acea \u00eentristare. Lua\u0163i aminte la aceast\u0103 via\u0163\u0103, sau, mai cur\u00e2nd, la nemurirea Sa, c\u0103ci ni S-a ar\u0103tat dup\u0103 moarte. Lua\u0163i aminte la \u00een\u0103l\u0163imea cerului la care a ajuns Hristos, \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-Se mai presus de toate, \u015fi la pream\u0103rirea mai presus de toat\u0103 m\u0103rirea cu care S-a pream\u0103rit dup\u0103 trup. Aceasta a fost cu putin\u0163\u0103 prin smerenie \u015fi prin \u00eendurarea necinstirii \u015fi a oc\u0103rii, dup\u0103 cum spune \u015fi Apostolul: smerindu-Se p\u00e2n\u0103 la moarte \u015fi \u00eenc\u0103 moarte pe cruce. \u201e\u015ei pentru aceasta Dumnezeu L-a prea\u00een\u0103l\u0163at \u015fi i-a dat Lui nume mai presus de tot numele, astfel \u00eenc\u00e2t la pomenirea numelui lui Iisus tot genunchiul s\u0103 se plece \u00een cer \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi \u00een cele de sub p\u0103m\u00e2nt, \u015fi orice limb\u0103 s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 faptul c\u0103 este \u00een slava lui Dumnezeu Tat\u0103l\u201d (Filip. 2, 8-11).
\n2. Astfel, dac\u0103 Dumnezeu L-a pream\u0103rit pe Hristosul S\u0103u, tocmai pentru c\u0103 a fost batjocorit \u015fi ispitit, \u015fi pentru c\u0103 moarte ru\u015finoas\u0103 pe cruce a r\u0103bdat pentru noi, cum ne va m\u00e2ntui, cum ne va pream\u0103ri \u015fi cum ne va \u00een\u0103l\u0163a pe noi dac\u0103 nu vom deprinde smerenia, dac\u0103 nu ne vom ar\u0103ta de acela\u015fi s\u00e2nge, \u00eentru iubirea aproapelui, dac\u0103 nu vom zidi sufletele noastre pe st\u00e2nca r\u0103bd\u0103rii feluritelor ispitiri, \u015fi dac\u0103 nu vom intra prin poarta cea str\u00e2mt\u0103 care duce la via\u0163a ve\u015fnic\u0103 \u015fi nu vom urma calea celui care ne-a condus, \u00een chip m\u00e2ntuitor, c\u0103tre ea. La aceasta suntem chema\u0163i, zice corifeul Apostolilor, Petru, \u201ec\u0103 Hristos a p\u0103timit pentru noi l\u0103s\u00e2ndu-ne nou\u0103 mo\u015ftenire ca \u015fi noi s\u0103 mergem pe urmele Lui\u201d (I Petru 2, 21).
\n3. De ce oare Hristosul lui Dumnezeu, p\u0103timind at\u00e2t, a mers pe aceast\u0103 cale astfel \u00eenc\u00e2t Dumnezeu L-a \u00een\u0103l\u0163at mai presus de fire, iar noi suntem la r\u00e2ndu-ne chema\u0163i s\u0103 particip\u0103m la p\u0103timirile Fiului Lui? Numai Dumnezeu este ve\u015fnic, din veac \u015fi p\u00e2n\u0103-n veac, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd neschimbat, f\u0103r\u0103 de \u00eenceput \u015fi f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit, f\u0103r\u0103 devenire \u015fi nestric\u0103cios, care nici nu se m\u0103re\u015fte, nici nu se \u00eempu\u0163ineaz\u0103, \u015fi nici nu se schimb\u0103 \u00een vreun fel sau loc, ne\u00eenceput, nezidit, necuprins, neschimbat \u015fi neschimb\u0103tor, pe toate schimb\u00e2ndu-le \u00een mai bine, dup\u0103 cum El Insu\u015fi voie\u015fte, \u0163in\u00e2nd \u00een m\u00e2inile Sale pe toate cele ce sufer\u0103 schimbare \u015fi sus\u0163in\u00e2nd tot ceea ce are \u00eenceput, iar orice schimbare are un \u00eenceput. A\u015fadar, toat\u0103 firea zidit\u0103 este schimb\u0103toare, at\u00e2t cea v\u0103zut\u0103 c\u00e2t \u015fi cea nev\u0103zut\u0103, cea sim\u0163itoare \u015fi cea nep\u0103timitoare, cea cuget\u0103toare \u015fi necuget\u0103toare , \u00eentre care numai firea cuget\u0103toare, fiind \u00eenzestrat\u0103 cu voin\u0163\u0103 liber\u0103, poate s\u0103 se schimbe \u00een mai r\u0103u sau \u00een mai bine, dup\u0103 voia sa, fie p\u0103zind neab\u0103tut voia lui Dumnezeu, prin care se face ne\u00eencetat\u0103 sporirea, convertirea \u015fi \u00eenaintarea noastr\u0103 \u00eentru bine, fie st\u00e2nd \u00eempotriva voii lui Dumnezeu, ceea ce o face s\u0103 cad\u0103, dup\u0103 dreptate, la cele mai de jos, \u00een chip nenorocit, \u015fi s\u0103 se pr\u0103bu\u015feasc\u0103.
\n4. Dou\u0103 sunt firile cuget\u0103toare zidite de Dumnezeu, prima este cea a \u00eengerilor netrupe\u015fti, iar cea de a doua a oamenilor trupe\u015fti; nici una dintre acestea nu a p\u0103zit porunca Ziditorului \u015fi supunerea fireasc\u0103 fa\u0163\u0103 de St\u0103p\u00e2nul, ci \u00eens\u0103\u015fi ceata cereasc\u0103 a netrupe\u015ftilor \u00eengeri, cea dint\u00e2i zidit\u0103, tot cel dint\u00e2i s-a \u00eemboln\u0103vit din pricina apostaziei de la dragostea lui Dumnezeu. \u201cTo\u0163i \u00eengerii \u00eens\u0103 care au r\u0103mas mai presus de aceast\u0103 boal\u0103, lumin\u0103 sunt \u015fi pururea vor fi plini de lumin\u0103, \u015fi pururea se fac mai lumino\u015fi, bucur\u00e2ndu-se, \u00een chip fericit, de \u00eentoarcerea lor fireasc\u0103 spre bine, petrec\u00e2nd \u00een bucurie \u00een jurul Luminii dintru \u00eenceput, privind ne\u00eencetat c\u0103tre ea, de la care \u00een chip nemijlocit primesc lumina, c\u00e2nt\u00e2nd f\u0103r\u0103 de \u00eencetare izvorul luminii \u015fi transmi\u0163\u00e2nd, ca adev\u0103ra\u0163i slujitori ai luminii, harul cel f\u0103c\u0103tor de lumin\u0103 c\u0103tre ordinele inferioare ale celor lumina\u0163i.
\n5. Dar satana, r\u0103zvr\u0103titul \u015fi neascult\u0103torul de ordinea dumnezeiasc\u0103, lep\u0103d\u00e2nd lumina, a c\u0103zut \u00een \u00eentuneric \u015fi a fost condamnat la \u00eentunericul ve\u015fnic, f\u0103c\u00e2ndu-se vasul \u00eentunericului, izvoditorul, unealta \u015fi slujitorul \u00eentunericului, la \u00eenceput numai el, urmat \u00eens\u0103 \u015fi de ceata \u00eengerilor lep\u0103da\u0163i dimpreun\u0103 cu el, iar apoi – o, mare nenorocire! – urmat \u015fi de noi, care, \u00eencrez\u00e2ndu-i-ne, am lep\u0103dat raiul lui Dumnezeu. Ins\u0103 to\u0163i \u00eengerii r\u0103ut\u0103\u0163ii, fiind ei \u00een\u015fi\u015fi \u00eentuneric, pentru c\u0103 au devenit astfel nu prin participare, ci fiind prin ei \u00een\u015fi\u015fi \u00eenceputul \u015fi sf\u00e2r\u015fitul neascult\u0103rii, amara rad\u0103cin\u0103 \u015fi izvorul a tot p\u0103catul, S-au f\u0103cut prin aceasta \u015fi pentru noi pricin\u0103 de c\u0103dere, iar p\u0103catul lor este cu at\u00e2t mai de neiertat, \u00eenaint\u00e2nd pururea neab\u0103tut pe calea r\u0103ut\u0103\u0163ii spre un \u00eentuneric tot mai ad\u00e2nc, f\u0103r\u0103 putin\u0163\u0103 de \u00eentoarcere c\u0103tre toat\u0103 firea cuget\u0103toare \u015fi luminat\u0103. Noi \u00eens\u0103 nefiind prin fire \u00eenclina\u0163i spre r\u0103u, Dumnezeu, prin mila \u015fi dumnezeiasca Sa \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, ne aduce la El ca la \u00eenceput, \u015fi cu toate c\u0103 am fost condamna\u0163i la moarte, primim totu\u015fi un r\u0103gaz de poc\u0103in\u0163\u0103 \u015fi de \u00eentoarcere de mai mul\u0163i ani, pe care \u015fi Adam l-a tr\u0103it din pricina neascult\u0103rii \u015fi pe care \u00eel tr\u0103ie\u015fte fiecare dintre noi.
\n6. De aici reiese limpede c\u0103 nu trebuie s\u0103 dezn\u0103d\u0103jduim de m\u00e2ntuire, nefiind pentru noi vremea dezn\u0103d\u0103jduirii, c\u0103ci toat\u0103 via\u0163a noastr\u0103 este vreme \u015fi prilej de poc\u0103in\u0163\u0103 \u015fi de \u00eentoarcere la Dumnezeu, pentru c\u0103, dup\u0103 cum este scris, Dumnezeu nu voie\u015fte moartea p\u0103c\u0103tosului, ci s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u015fi s\u0103 fie viu (Iez. 33, l l). C\u0103ci, dac\u0103 moartea urmeaz\u0103 pe bun\u0103 dreptate neascult\u0103rii, de ce noi, p\u0103c\u0103tuind, nu murim, a\u015fa cum S-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 nu ar fi n\u0103dejde de m\u00e2ntuire? Tocmai pentru c\u0103 acolo unde este n\u0103dejde de \u00eentoarcere, nu are loc dezn\u0103dejdea.
\n7. Dar \u015fi fiul lui Adam, Abel, a fost m\u0103rturisit bine pl\u0103cut \u00eenaintea lui Dumnezeu \u015fi jertfa lui S-a ar\u0103tat bineprimit\u0103 Lui (Fac. 4, 4). Mai apoi, la pu\u0163in\u0103 vreme de la c\u0103derea noastr\u0103, Enos a avut \u015fi el nadejdea c\u0103 Domnul \u00eel va chema la Sine (Fac., 4, 26). Iar Enoh nu numai c\u0103 a fost binepl\u0103cut Domnului, ci a \u015fi fost mutat de Domnul la via\u0163\u0103 (Fac. 5, 24) ca o dovad\u0103 limpede a comp\u0103timirii lui Dumnezeu cu noi cei c\u0103zu\u0163i. Oamenii \u00eens\u0103 au urmat iar\u0103\u015fi calea p\u0103catului \u015fi iar\u0103\u015fi Dumnezeu \u015ei-a \u00eentors fa\u0163a de la neamul nostru omenesc, \u015fi iar\u0103\u015fi, pe drept cuv\u00e2nt, am fost da\u0163i potopului. Apoi, pentru ca nu cumva nem\u0103surat\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 m\u00e2nia Lui \u015fi nu f\u0103r\u0103 de mil\u0103 pedeapsa, ci, ca dintr-o a doua r\u0103d\u0103cin\u0103 a neamului nostru omenesc, afl\u00e2ndu-1 pe Noe drept \u00eenaintea Sa \u015fi \u00een neamul lui, Dumnezeu l-a p\u0103zit \u00een chip preaminunat, ca \u015fi c\u00e2nd ar fi vrut, t\u0103ind cu grij\u0103 \u00eenmul\u0163irea r\u0103ut\u0103\u0163ii, s\u0103 nu taie cu totul, nici s\u0103 smulg\u0103 din r\u0103d\u0103cin\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 de comp\u0103timire \u00eentregul neam omenesc (Fac. 5, 1; 7, 24). Dup\u0103 aceasta, iar\u0103\u015fi, Avraam S-a ar\u0103tat credincios \u015fi binepl\u0103cut lui Dumnezeu, \u015fi m\u0103rturisit de c\u0103tre El (Fac. 15, 8), ca \u015fi fiul s\u0103u Isaac, iar din Isaac, lacob \u015fi to\u0163i patriarhii care au urmai din el \u015fi \u00eentru care S-a binevestit \u015fi S-a prorocit cea mai mare mil\u0103 \u015fi iubire de oameni ce va birui cu putere \u015fi slav\u0103 mult\u0103 p\u0103catele noastre, binevestind, a\u015fadar, c\u0103 St\u0103p\u00e2nul, Insu\u015fi P\u0103storul cel Mare va cobor\u00ee din sfintele ceruri ca sa caute turma risipit\u0103. Urmeaz\u0103 neamul legiuitorilor, al judec\u0103torilor, al Regilor, din care, precum limpede se bineveste\u015fte, va ie\u015fi Hristos dup\u0103 trup.
\n8. Acum a venit \u015fi S-a ar\u0103tat Hristos, Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu cel Ve\u015fnic, Cel Care la \u00eenceput ne-a zidit pe noi, Care pentru noi S-a f\u0103cut asemenea nou\u0103, ca s\u0103 \u00eennoiasc\u0103 \u015fi iar\u0103\u015fi s\u0103 zideasc\u0103 cele \u00eenvechite, care fuseser\u0103 stricate de p\u0103cat. Fiindc\u0103 pierderea noastr\u0103 a fost numai \u015fi numai din voia noastr\u0103, la fel \u015fi \u00eennoirea noastr\u0103 se \u00eenf\u0103ptuie\u015fte cu \u00een\u0163elepciune \u015fi cu iubire de oameni \u00een omul pe care 1-a luat pentru noi din p\u00e2ntecele pururea Fecioarei Maria, iconomisind \u00eentreaga tain\u0103 a m\u00e2ntuirii \u015fi \u00eent\u0103rindu-ne, d\u00e2ndu-ne putere pentru \u00eentoarcerea la unirea fireasc\u0103 cu El, c\u0103l\u0103uzindu-ne c\u0103tre petrecerea cereasc\u0103, arat\u00e2ndu-ne calea care duce acolo prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Lui c\u0103tre noi.
\n9. Dar \u00eentruc\u00e2t contrariile se t\u0103m\u0103duiesc prin contrarii, \u015fi de vreme ce moarte am luat prin reaua noastr\u0103 \u00eenvoire cu reaua sf\u0103tuire, vom primi iar\u0103\u015fi via\u0163\u0103 prin tinderea voii noastre celei bune c\u0103tre sfatul cel bun. \u015ei fiindc\u0103 sfatul mor\u0163ii aduce cu sine pl\u0103cere, slav\u0103, sau odihn\u0103, ademenindu-ne \u015fi tr\u0103g\u00e2nd \u00een jos de la cele de sus neamul nostru, doar sfatul vie\u0163ii celei adev\u0103rate, singur \u00eentre toate celelalte c\u0103l\u0103uze, ne \u00eendrum\u0103 \u015fi ne conduce pe calea cea str\u00e2mta \u015fi \u00eengust\u0103 care ne poart\u0103 c\u0103tre via\u0163a de sus. Str\u0103dui\u0163i-v\u0103, zice [Domnul], \u015fi v\u0103 sili\u0163i ca \u201es\u0103 intra\u0163i prin poarta cea str\u00e2mt\u0103\u201d (Mat. 7, 13), \u015fi \u201estr\u00e2mt\u0103 \u015fi \u00eengust\u0103 este calea care duce la via\u0163\u0103, dar mare \u015fi larg\u0103 cea care duce la pieire\u201d. Iar \u00een alt loc spune limpede care este aceast\u0103 cale a pierzaniei: \u201evai vou\u0103, boga\u0163ilor, vai vou\u0103 celor ce sunte\u0163i s\u0103tui acum, vai vou\u0103 c\u00e2nd to\u0163i oamenii v\u0103 vor gr\u0103i de bine (Luca 6, 25-26), vai vou\u0103 iubitorilor de slav\u0103, de pl\u0103ceri, de argint, c\u0103ci pentru unele ca acestea v-a\u0163i pierdut\u201d, \u015fi iar\u0103\u015fi zice: \u201enu v\u0103 aduna\u0163i vou\u0103 comoar\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt\u201d (Mat. 6, 19), \u201elua\u0163i seama la voi \u00een\u015fiv\u0103 s\u0103 nu se \u00eengreuieze inimile voastre prin be\u0163ii, prin desfr\u00e2n\u0103ri \u015fi grijile vie\u0163ii\u201d (Luca 2 l, 34), \u015fi \u201ecum pute\u0163i voi s\u0103 crede\u0163i, c\u00e2nd primi\u0163i slava cea de la oameni, iar slava Unuia Dumnezeu nu o c\u0103uta\u0163i\u201d (Ioan 5, 44).
\n10. Cu astfel de cuvinte ne r\u0103pe\u015fte de pe calea care ne duce la moarte, iar pe cea care duce la via\u0163\u0103 o arat\u0103 iar\u0103\u015fi, \u00een alt\u0103 parte, fericind: \u201eferici\u0163i cei s\u0103raci cu duhul, ferici\u0163i cei milostivi, ferici\u0163i cei prigoni\u0163i pentru dreptate\u201d (Mat. 5, 3-10), \u015fi: \u201evinde tot avutul t\u0103u \u015fi-1 d\u0103 s\u0103racilor, \u015fi vei avea comoar\u0103 \u00een ceruri\u201d (Mat. 19, 21); \u201etot ce ve\u0163i l\u0103sa din al vostru, fie ogoare sau orice altceva dintre cele p\u0103m\u00e2nte\u015fti pentru Mine \u015fi pentru Evanghelia Mea, ve\u0163i primi \u00eensutit \u015fi ve\u0163i mo\u015fteni via\u0163a ve\u015fnic\u0103\u201d (Mat. 19, 29). Un suflet cuprins de m\u00e2nie este socotit la fel cu m\u00e2nia uciga\u015fului, pun\u00e2nd-o sub aceea\u015fi pedeaps\u0103 \u015fi ar\u0103t\u00e2nd c\u0103, de la m\u00e2nie p\u00e2n\u0103 la ocar\u0103, cel ce este st\u0103p\u00e2nit de una dintr acestea este vrednic de gheena focului (Mat. 5, 22). Pe c\u00e2nd, despre bl\u00e2nde\u0163e, nu numai c\u0103 o ferice\u015fte, dar o \u015fi socote\u015fte printre cele mai mari virtu\u0163i (Mat. 5, 5), iar pe desfr\u00e2nare o os\u00e2nde\u015fte \u00eenc\u0103 \u015fi mai mult, numind desfr\u00e2nare chiar \u015fi cea mai mic\u0103 dorin\u0163\u0103 pentru femeia altuia, fie \u015fi numai o privire (Mat. 5, 28). Ins\u0103 cur\u0103\u0163ia, contrariul desfr\u00e2n\u0103rii, este a\u015fezat\u0103 dincolo de fericiri, socotindu-se a fi \u00eens\u0103\u015fi vederea lui Dumnezeu (Mat. 5, 8). De ce oare, pentru a ar\u0103ta c\u0103 nu se cuvine jur\u0103m\u00e2ntul str\u00e2mb, ne opre\u015fte \u015fi de la a jura drept, iar tot ceea ce este \u00een afara lui da \u015fi nu se arat\u0103 a fi de la cel r\u0103u, c\u0103ci spune: \u201es\u0103 fie cuv\u00e2ntul vostru da, da sau nu, nu, ceea ce este mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, de la cel r\u0103u este\u201d? (Mat. 5, 37). Dar ce vrea s\u0103 spun\u0103 aceast\u0103 dublare a cuvintelor: da, da; nu, nu? Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ceea ce spunem c\u0103 este da sau nu pentru noi trebuie s\u0103 corespund\u0103 \u00eentocmai realit\u0103\u0163ii lucrurilor \u015fi faptelor, c\u0103ci numai astfel da va fi da, iar nu, nu; altminteri, da va fi nu, iar nu, da, ceea ce f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 este de la diavolul. C\u0103ci acela care spune minciuni vorbe\u015fte de la sine \u00eensu\u015fi \u015fi nu st\u0103 \u00eentru adev\u0103r \u015fi dreptate.
\n11. Se cuvine \u00eens\u0103 s\u0103 se potriveasc\u0103 spusele noastre cu faptele, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ne constr\u00e2ng\u0103 la adev\u0103r, la dreptate, la cur\u0103\u0163ie \u015fi nem\u00e2niere, \u00eencunun\u00e2ndu-ne via\u0163a. Dar pe cei care se m\u00e2nie \u00eempotriva noastr\u0103, st\u00e2ndu-ne \u00eempotriv\u0103 \u015fi insult\u00e2ndu-ne cu fapta \u015fi cuv\u00e2ntul, cum \u00eei vom face s\u0103 se \u00eendrepte? Biruie\u015fte, spune [Domnul], \u00eentru bun\u0103tate r\u0103ul, las\u0103 m\u00e2nia \u015fi nu sta \u00eempotriva r\u0103ului, nici nu r\u0103spl\u0103ti r\u0103ul cu r\u0103u, sau nedreptatea cu nedreptate, ci iubi\u0163i-i pe vr\u0103jma\u015fii vo\u015ftri, binecuv\u00e2nta\u0163i pe cei ce v\u0103 blesteam\u0103, face\u0163i bine celor ce v\u0103 ur\u0103sc \u015fi ruga\u0163i-v\u0103 pentru cei ce v\u0103 batjocoresc \u015fi v\u0103 prigonesc. C\u0103ci care este scopul unei vie\u0163i asuprite \u015fi care este r\u0103splata luptelor? \u201ePentru ca s\u0103 fi\u0163i fii ai Tat\u0103lui vostru cel din ceruri\u201d (Mat. 5, 39; 5, 44; Rom. 12, 21) \u015fi \u201emo\u015ftenitori lui Dumnezeu, \u00eempreun\u0103-mo\u015ftenitori cu Hristos\u201d (Rom. 8, 17), ca s\u0103 ave\u0163i via\u0163\u0103 ve\u015fnic\u0103 \u015fi s\u0103 primi\u0163i negr\u0103ita, neclintita, nepieritoarea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie \u00een veacul cel f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit, tr\u0103ind \u015fi \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ind cu Dumnezeu.
\n12. Vede\u0163i acum care este calea cea str\u00e2mt\u0103 \u015fi grea? \u015ei de ce ni se cere aceasta, \u015fi la ce slav\u0103, bucurie \u015fi r\u0103splat\u0103 suntem adu\u015fi dac\u0103 alegem s\u0103 umbl\u0103m pe aceast\u0103 cale? C\u0103ci dac\u0103 \u0163i-ar f\u0103g\u0103dui cineva c\u0103 vei tr\u0103i mul\u0163i ani pe p\u0103m\u00e2nt, numai s\u0103 ascul\u0163i de el, oare nu vei ajunge s\u0103 ascul\u0163i de acela cu bucurie, afar\u0103 numai dac\u0103, fire\u015fte, nu \u0163i-ar cere ceva peste puterile tale? \u015ei dac\u0103 \u0163i s-ar f\u0103g\u0103dui s\u0103n\u0103tate, slav\u0103, desf\u0103tare \u015fi via\u0163\u0103 \u00eendelungat\u0103, oare nu vei r\u0103bda orice pentru acestea? \u015ei dac\u0103 la o astfel de via\u0163\u0103 lung\u0103 \u015fi lipstit\u0103 de boli s-ar ad\u0103uga \u015fi \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia, dar o \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie nebiruit\u0103 \u015fi pa\u015fnic\u0103, oare nu vei prinde aripi \u015fi toat\u0103 greutatea de a dob\u00e2ndi aceast\u0103 f\u0103g\u0103duin\u0163\u0103 nu \u0163i se va p\u0103rea u\u015foar\u0103, nutrind n\u0103dejdi \u015fi bucur\u00e2ndu-te de cele ce n\u0103d\u0103jduie\u015fti ca \u015fi c\u00e2nd ar fi prezente, gata \u00eenf\u0103ptuite, \u00eencredin\u0163at fiind, desigur, de adev\u0103rul celor f\u0103g\u0103duite?
\n13. Dar dac\u0103 t\u00e2njim at\u00e2ta de mult dup\u0103 o via\u0163\u0103 \u00eendelungat\u0103, cum se face oare c\u0103 de via\u0163a cea ve\u015fnic\u0103 nici nu aducem vorba? Or, dac\u0103 pentru o \u00eemp\u0103ra\u0163ie, care oric\u00e2t de mare ar fi, tot are un cap\u0103t, \u015fi pentru slav\u0103 \u015fi bucurie, care oric\u00e2t de mari ar fi, tot se ofilesc, \u015fi dac\u0103 pentru bog\u0103\u0163ie, care oric\u00e2t\u0103 ar fi, \u00eenceteaz\u0103 o dat\u0103 cu via\u0163a aceasta, dac\u0103 pentru toate acestea, deci, \u00eenset\u0103m \u015fi ne str\u0103duim at\u00e2t s\u0103 le dob\u00e2ndim, cum s\u0103 nu le c\u0103ut\u0103m pe cele care sunt dincolo de orice m\u0103re\u0163ie, nestric\u0103cioase \u015fi ve\u015fnice, \u015fi cum s\u0103 nu dorim o via\u0163\u0103 mai scurt\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, numai s\u0103 dob\u00e2ndim mo\u015ftenirea celor ve\u015fnice? C\u00e2t despre \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cea nebiruit\u0103, s\u0103 o c\u0103ut\u0103m pe cea care nu este pe p\u0103m\u00e2nt, iar via\u0163a f\u0103r\u0103 de \u00eentristare nu este de g\u0103sit altundeva dec\u00e2t \u00een ceruri. Deci, dac\u0103 cineva \u00eenseteaz\u0103 cu adev\u0103rat dup\u0103 aceasta, s\u0103 alerge la cer; \u015fi fie c\u0103 este u\u015foar\u0103, fie c\u0103 este grea calea care duce \u00eentr-acolo, s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 pe ea, cu n\u0103dejde \u015fi bucurie, \u015fi s\u0103 fie r\u0103bd\u0103tor \u00een suferin\u0163\u0103.
\n14. Cu to\u0163ii \u015fti\u0163i pentru ce lucruri m\u0103runte obi\u015fnuiesc oamenii s\u0103 se osteneasc\u0103 \u015fi s\u0103 se dea chiar mor\u0163ii! Oare nu pentru o mic\u0103 sold\u0103 este gata ostasul s\u0103 \u00eenfrunte primejdii de moarte \u015fi jertfe? \u015ei oare nu pentru un mic adaos \u00eenfrunt\u0103 negustorul naufragiul, v\u00e2nturile m\u0103rii, oamenii s\u0103lbatici \u015fi multele atacuri, c\u0103l\u0103torind pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi pe mare? \u015ei nu pentru o bucat\u0103 de p\u00e2ine mul\u0163i se prind sclavi la st\u0103p\u00e2ni f\u0103r\u0103 de omenie? Iar noi, oare nu ne vom robi, a\u015fa cum s-ar cuveni, St\u0103p\u00e2nului celui din fire iubitor de oameni, nu vom \u00eenfrunta oare primejdiile vie\u0163ii \u015fi nici nu-I vom aduce dob\u00e2nda c\u00e2\u015ftigului nostru, ca s\u0103 primim bog\u0103\u0163ia cea ve\u015fnic\u0103? Nu vom r\u0103bda batjocura oamenilor \u015fi multele rele ale celor p\u0103c\u0103to\u015fi, ca s\u0103 dob\u00e2ndim dumnezeiasca slav\u0103, d\u00e2nd slava muritoare \u00een schimbul celei nemuritoare? Nu ne vom nevoi, dup\u0103 putere, nu vom fl\u0103m\u00e2nzi ca s\u0103 m\u00e2nc\u0103m p\u00e2inea vie\u0163ii, cobor\u00e2t\u0103 din ceruri, \u015fi nu vom bea din apa cea vie, din care cel ce a fost \u00eenvrednicit s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u015fi s\u0103 bea nu va mai \u00eenseta, nici nu va mai fl\u0103m\u00e2nzi \u00een veac (Ioan 4, 14; 6, 33)? Nu ne vom cura\u0163i ochiul sufletului, lep\u0103d\u00e2nd toat\u0103 desfr\u00e2narea trupului \u015fi a sufletului (II Cor. 7, 1) ca s\u0103 vedem pe lumin\u0103torul cel mai \u00eenainte de soare, f\u0103c\u00e2ndu-ne mai cu os\u00e2rdie fii ai acestui lumin\u0103tor \u015fi [devenind] noi \u00een\u015fine, prin participare, al\u0163i lumin\u0103tori care r\u0103sp\u00e2ndesc cuv\u00e2ntul vie\u0163ii (Fil. 2, 16)?
\n15. S\u0103 nu cumva, fra\u0163ilor, rogu-v\u0103, s\u0103 ne \u00een\u015fel\u0103m \u015fi s\u0103 lu\u0103m \u00eentunericul drept lumin\u0103, \u015fi pe diavol drept Dumnezeu, iar \u00een locul bucuriei dumnezeie\u015fti \u015fi ve\u015fnice s\u0103 nu ne agonisim desf\u0103tarea cea aduc\u0103toare de moarte \u015fi de gheen\u0103, sau \u00een locul iubirii d\u0103t\u0103toare de multe bog\u0103\u0163ii s\u0103 nu ne agonisim mul\u0163imea stric\u0103ciunii, materia v\u0103p\u0103ii de foc care arde ve\u015fnic pe cei ce \u015fi-au zidit r\u0103u casa sufletului, dup\u0103 cum ne arat\u0103 limpede Domnul prin parabola bogatului (Luca 16, 23). S\u0103 tr\u0103im, a\u015fadar, dup\u0103 cum a tr\u0103it El Insu\u015fi \u015fi ne-a \u00eenv\u0103\u0163at, f\u0103c\u00e2ndu-Se om ca \u015fi noi. S\u0103 ne lu\u0103m crucea \u015fi s\u0103-I urm\u0103m Lui, r\u0103stignindu-ne trupul cel plin de patimi \u015fi de pofte, ca s\u0103 fim preasl\u0103vi\u0163i \u00eempreun\u0103 cu El \u015fi \u00eempreun\u0103 s\u0103 st\u0103m, \u015fi dup\u0103 \u00eenvierea Lui s\u0103 fim \u00een\u0103l\u0163a\u0163i la El a\u015fa cum \u015fi El s-a \u00een\u0103l\u0163at ast\u0103zi la Tat\u0103l. C\u0103ci \u00een mijlocul ucenicilor st\u00e2nd, dup\u0103 cum spune Sf\u00e2ntul Luca, sau dup\u0103 cum scrie \u015fi mai clar Marcu (c\u0103ci El este prezent nu numai c\u00e2nd a ap\u0103rut pe nea\u015fteptate \u015fi S-a ar\u0103tat ucenicilor, ci pururea este \u00eempreun\u0103 cu ei, ar\u0103t\u00e2ndu-Se, oric\u00e2nd voie\u015fte), deci st\u00e2nd \u015fi ast\u0103zi \u00een mijlocul ucenicilor S\u0103i, le-a dat vestea cea buna a propov\u0103duirii \u015fi i-a bucurat vestind pogor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt \u015fi c\u0103 va fi \u00eempreun\u0103 cu ei p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit. Dup\u0103 aceste cuvinte, \u00eentinz\u00e2ndu-\u015fi m\u00e2inile, i-a binecuv\u00e2ntat \u015fi S-a \u00een\u0103l\u0163at, ar\u0103t\u00e2ndu-le celor care priveau c\u0103 \u015fi cei care \u00eemplinesc porunca Lui vor fi \u00een\u0103l\u0163a\u0163i, dup\u0103 \u00eenviere, la Dumnezeu.
\n16. Desp\u0103r\u0163indu-Se, deci, de ace\u015ftia cu trupul (dar ca Dumnezeu r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eempreun\u0103), dup\u0103 cum le vestise mai dinainte, \u015fi fiind prea\u00een\u0103l\u0163at, a stat de-a dreapta Tat\u0103lui, purt\u00e2nd firea \u015fi chipul nostru. C\u0103ci a\u015fa cum El a tr\u0103it, a murit, a \u00eenviat \u015fi S-a \u00een\u0103l\u0163at, la fel \u015fi noi tr\u0103im, murim \u015fi vom \u00eenvia cu to\u0163ii, \u00eens\u0103 \u00een\u0103l\u0163area nu se va \u00eemplini pentru to\u0163i: aceasta este r\u0103splata doar a celor pentru care via\u0163a este Hristos \u015fi moartea pentru El – un c\u00e2\u015ftig (Fil. 1, 21). Numai cei care, \u00eenainte de moarte, au r\u0103stignit \u00een ei p\u0103catul prin poc\u0103in\u0163\u0103 \u015fi prin petrecerea dup\u0103 Evanghelie, vor fi \u00een\u0103l\u0163a\u0163i pe nori, dup\u0103 \u00eenvierea cea de ob\u015fte, \u00eentru \u00eent\u00e2mpinarea Domnului \u00een v\u0103zduh (l Tes. 4, 17), pentru c\u0103, a\u015fa cum istorise\u015fte \u015fi Sf\u00e2ntul Apostol Luca \u00een Faptele Apostolilor, Domnul Insu\u015fi a fost purtat pe nori pe c\u00e2nd Se \u00een\u0103l\u0163a. Ins\u0103 asemenea Apostolilor care, dup\u0103 \u00een\u0103l\u0163are, nemaiprivind cu ochi trupe\u015fti, ci cu ochii suflete\u015fti, au c\u0103zut cu fa\u0163a la p\u0103m\u00e2nt, \u00eenchin\u00e2ndu-se Lui, \u015fi noi \u00een pace ne vom odihni, umbl\u00e2nd cu pace \u00een noi \u00een\u015fine \u015fi unii cu al\u0163ii (c\u0103ci Ierusalim se t\u00e2lcuie\u015fte pace), \u015fi \u00een partea cea mai de sus urc\u00e2ndu-ne, \u00een minte adic\u0103, s\u0103 devenim \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2nem astfel, rug\u00e2ndu-ne, ca s\u0103 ne cur\u0103\u0163im de patmi \u015fi de g\u00e2ndurile cele \u00eentinate.
\n17. Numai astfel vom face cu putin\u0163\u0103 venirea M\u00e2ng\u00e2ietorului, \u00een duh \u015fi \u00een adev\u0103r, \u015fi ne vom \u00eenchina cu adev\u0103rat Tat\u0103lui \u015fi Fiului \u015fi Sf\u00e2ntului Duh, acum \u015fi pururea \u015fi \u00een vecii vecilor. Amin.<\/p>\n

(Omilii, Vol.2, Ed. Anastasia, 2004)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Grigorie Palama Despre patimi \u015fi virtu\u0163i 1. Lua\u0163i aminte la s\u0103rb\u0103toarea noastr\u0103 \u015fi la dreapta socotin\u0163\u0103 cu care Domnul nostru Iisus Hristos, at\u00e2t la \u00eenviere c\u00e2t \u015fi la \u00een\u0103l\u0163are, i-a bucurat pe cei care au crezut \u00een El, precum \u015fi la felul \u00een care i-a smuls din acea \u00eentristare. Lua\u0163i aminte la aceast\u0103 via\u0163\u0103, <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34],"tags":[439,443,441,440,114,144,442],"class_list":["post-2961","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cuvinte-de-invatatura","tag-inaltare","tag-osstea-domnului","tag-patimi","tag-sf-grigore-palama","tag-slava","tag-smerenie","tag-virtuti"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2961","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2961"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2961\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2961"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2961"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2961"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}