{"id":30829,"date":"2023-12-24T14:29:28","date_gmt":"2023-12-24T17:29:28","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=30829"},"modified":"2023-12-24T15:26:24","modified_gmt":"2023-12-24T18:26:24","slug":"30829-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/30829-2\/","title":{"rendered":"FIECARE EXISTEN\u0162\u0102 ESTE O TAIN\u0102"},"content":{"rendered":"<!--[if lt IE 9]><script>document.createElement('audio');<\/script><![endif]-->\n<audio class=\"wp-audio-shortcode\" id=\"audio-30829-1\" preload=\"none\" style=\"width: 100%;\" controls=\"controls\"><source type=\"audio\/mpeg\" src=\"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/TD_Marturia-mea-cap-2.mp3?_=1\" \/><a href=\"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/TD_Marturia-mea-cap-2.mp3\">http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/TD_Marturia-mea-cap-2.mp3<\/a><\/audio>\n<p style=\"text-align: right;\"><em><a href=\"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-content\/uploads\/2012\/05\/Traian-Dorz-la18-ani.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignright size-medium wp-image-10077\" src=\"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-content\/uploads\/2012\/05\/Traian-Dorz-la18-ani-178x300.jpg\" alt=\"Traian Dorz la18 ani\" width=\"178\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-content\/uploads\/2012\/05\/Traian-Dorz-la18-ani-178x300.jpg 178w, https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-content\/uploads\/2012\/05\/Traian-Dorz-la18-ani.jpg 576w\" sizes=\"auto, (max-width: 178px) 100vw, 178px\" \/><\/a>C\u00e2nd m-am n\u0103scut cu trupul acesta printre voi<\/em><br \/>\n<em> era \u015fi nor, \u015fi noapte, \u015fi iarn\u0103, \u015fi r\u0103zboi&#8230;<\/em><\/p>\n<p>Actele mele spun c\u0103 m-am n\u0103scut \u00een 25 decembrie 1914, iar mama mea Maria mi-a spus c\u0103 atunci era o noapte noroas\u0103, c\u0103 ningea \u015fi c\u0103 era tare frig.<br \/>\nTat\u0103l meu Constantin era atunci plecat pe frontul austro-ungar, \u00een r\u0103zboiul ce \u00eencepuse \u00een luna august a aceluia\u015fi an, iar acas\u0103 cu mama erau numai p\u0103rin\u0163ii tat\u0103lui meu. Bunicului meu \u2013 tot Constantin \u2013 \u00eei zicea lumea Moane. Iar bunicii mele, Veselina.<\/p>\n<p>P\u0103rin\u0163ii mei se c\u0103s\u0103toriser\u0103 abia \u00een luna februarie 1914. \u00cen luna august \u00eencepuse primul mare r\u0103zboi \u00een care au fost du\u015fi \u00eendat\u0103 to\u0163i tinerii \u00een stare de arme, din toate \u0163inuturile st\u0103p\u00e2nite de monarhia austro-ungar\u0103, sub robia c\u0103reia era pe atunci \u015fi Ardealul \u00een care se g\u0103sea \u015fi jude\u0163ul nostru Bihor, din care f\u0103cea parte comuna mea natal\u0103, Mizie\u015f.<\/p>\n<p>Satul Mizie\u015f se g\u0103se\u015fte aproape de Beiu\u015f, pe drumul care duce la St\u00e2na de Vale. Dar casa p\u0103rin\u0163ilor mei era \u00eentr-un c\u0103tun apar\u0163in\u0103tor de Mizie\u015f, care se g\u0103se\u015fte spre miaz\u0103zi, la o dep\u0103rtare de doi kilometri, a\u015fezat pe alt, drum ce duce la Talpe \u015fi S\u0103li\u015ftea de Beiu\u015f.<br \/>\nAcest c\u0103tun, \u00een form\u0103 de potcoav\u0103, are dou\u0103 uli\u0163e paralele, una care se cheam\u0103 a Dorze\u015ftilor, iar cealalt\u0103 a Brisc\u0103ne\u015ftilor, dup\u0103 numele primelor dou\u0103 familii care le \u00eenfiin\u0163aser\u0103 aici c\u00e2ndva.<br \/>\nC\u0103tunul se chema la \u00eenceput R\u00e2turi, numele unguresc pentru C\u00e2mpuri, c\u0103ci acolo fuseser\u0103 la \u00eenceput c\u00e2mpuri, c\u00e2nd se mutaser\u0103 cei doi str\u0103mo\u015fi.<!--more--><br \/>\nMult mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd s-a f\u0103cut o nou\u0103 arondare, \u00een loc de R\u00e2turi, localitatea noastr\u0103 \u015fi-a primit denumirea de Livada Beiu\u015fului.<br \/>\n\u015ei a\u015fa a r\u0103mas \u015fi azi.<br \/>\nC\u0103tunul acesta era a\u015fezat pe o ridic\u0103tur\u0103 mic\u0103 \u00eentre dou\u0103 v\u0103i care curg de-o parte \u015fi de alta a lui. Cea dinspre miaz\u0103noapte se chema Vale \u015fi cea dinspre miaz\u0103zi se chema Lunca.<br \/>\nAm\u00e2ndou\u0103 aceste v\u0103i curgeau numai de toamna p\u00e2n\u0103 prim\u0103vara, c\u0103ci vara erau seci. C\u00e2nd ploua puternic \u00eens\u0103, aproape totdeauna apele lor furioase ie\u015feau pe afar\u0103, lu\u00e2nd tot ce \u00eent\u00e2lneau \u00een cale.<br \/>\nUneori \u015fi \u00een verile ploioase f\u0103ceau acela\u015fi pr\u0103p\u0103d, c\u0103ci albiile lor sunt str\u00e2mte \u015fi cotite, pline de r\u0103chite \u015fi arini, iar pe de laturi sunt dealuri multe p\u00e2n\u0103 la mun\u0163ii Bihorului. Toat\u0103 apa \u015fi z\u0103pada topit\u0103 de pe coastele acestora se vars\u0103 numai \u00een albiile acestor dou\u0103 v\u0103i str\u00e2mte, lu\u00e2nd vara cruci de gr\u00e2u \u015fi c\u0103pi\u0163e de f\u00e2n, iarna pun\u0163i, poduri, lemne \u2013 tot ce \u00eent\u00e2lneau sloiurile \u015fi lespezile de ghea\u0163\u0103 pe care le c\u0103rau \u00een spate valurile lor mari \u015fi tulburi.<br \/>\nAm\u00e2ndou\u0103 aceste v\u0103i se vars\u0103 nu departe, \u00een apa Cri\u015fului Negru, la care, mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd aveam \u015fi eu zece-doisprezece ani, m\u0103 duceam vara cu al\u0163i copii s\u0103 ne sc\u0103ld\u0103m. Acolo am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 \u00eenot, sc\u0103ld\u00e2ndu-m\u0103 \u00een iazul morii de la Negru \u2013 acest sat de pe Cri\u015f care acum se cheam\u0103 \u015fi el Gr\u0103dinari&#8230;<br \/>\nLa iazul acestei mori apa era mai \u00eenalt\u0103 de un stat de om, curg\u00e2nd pe sub roata cea neagr\u0103 \u015fi mare de lemn. Noi s\u0103ream \u00een ap\u0103 de sus de pe stavil\u0103, \u00een mijlocul \u00eenvolburat care ne \u00eenv\u00e2rtea, duc\u00e2ndu-ne la vale&#8230;<br \/>\nC\u00e2nd mi s-a trezit lumina min\u0163ii \u015fi a priceperii mele, \u00eentre unul \u015fi doi ani ai mei, toat\u0103 lumea cuno\u015ftin\u0163ei mele o formau mama \u015fi cei patru bunici ai mei. P\u0103rin\u0163ii tat\u0103lui meu \u015fi ai mamei mele.<br \/>\nCasa p\u0103rin\u0163ilor mamei era mai \u00eencolo, peste drum de casa noastr\u0103, iar eu st\u0103team mai mult pe acolo, fiindc\u0103 de acolo am primit primele mele amintiri.<br \/>\nBunicul dup\u0103 mama a murit \u00een august 1916, iar eu am despre el numai dou\u0103 amintiri. \u00cen una m\u0103 v\u0103d st\u00e2nd la mas\u0103, pe genunchii lui. El m\u00e2nca, \u015fi din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00eemi da \u015fi mie \u00een gur\u0103 c\u00e2te un dumicat din ce m\u00e2nca el. Parc\u0103 v\u0103d \u015fi acum m\u00e2na lui mare \u015fi cr\u0103pat\u0103 de munc\u0103 apropiindu-se de buzele mele&#8230;<br \/>\n\u00cen a doua amintire m\u0103 v\u0103d \u00een \u00abmiheiul\u00bb (atelierul) lui, un fel de \u015fopru, unde a\u00acvea o nicoval\u0103 mare de fier. Un ciocan cu care b\u0103tea mereu pe nicovala asta. \u015ei un foale mare-mare cu care sufla \u00eentr-o gr\u0103mad\u0103 de j\u0103ratec ro\u015fu, din care tare frumos mai s\u0103reau sc\u00e2nteile c\u00e2nd sufla taica \u00een el, ap\u0103s\u00e2nd cu piciorul pe tinga foalelor lui cele mari-mari. \u201eTaica\u201d \u00eei ziceam \u015fi eu, dup\u0103 mama care \u00eei zicea a\u015fa tat\u0103lui ei.<br \/>\nCred c\u0103 toat\u0103 ziua st\u0103team acolo \u015fi m\u0103 minunam, c\u0103ci era at\u00e2ta mi\u015fcare \u015fi frumuse\u0163e. La taica, de\u015fi nu era fierar, veneau to\u0163i cei din s\u0103tu\u0163ul nostru s\u0103-\u015fi fac\u0103 fiecare c\u00e2te ceva, c\u0103ci alt fierar nu era, iar el era un me\u015fter iscusit \u015fi priceput la toate.<\/p>\n<p>Pe atunci to\u0163i me\u015fterii erau \u0163\u0103rani. \u00cen satele vecine erau \u0163\u0103rani croitori de sumane \u015fi cojoace. F\u0103c\u0103tori de opinci \u015fi cizme. Me\u015fteri de roate \u015fi securi. \u0162\u0103ranii erau \u015fi meseria\u015fi. Vara lucrau p\u0103m\u00e2ntul, iarna lucrau meseria&#8230;<br \/>\nAcestea sunt primele mele amintiri de la v\u00e2rsta c\u00e2nd, se vede c\u0103 nu aveam mai mult de un an \u015fi jum\u0103tate. Dac\u0103 bunicul a murit \u00een august 1916 \u2013 at\u00e2ta aveam eu atunci.<br \/>\nPe tat\u0103l meu, Constantin, nu l-am v\u0103zut dec\u00e2t \u00een prim\u0103vara anului 1919, dup\u0103 terminarea primului mare r\u0103zboi, c\u00e2nd cei care mai sc\u0103paser\u0103 din prizonieratul rusesc se \u00eentorceau acas\u0103. El fusese din 1916 luat prizonier la ru\u015fi \u015fi dus \u00een Siberia, de unde a sc\u0103pat cu mare greu, \u00eentorc\u00e2ndu-se abia \u00een 1919.<br \/>\n\u00cemi aduc bine aminte de pocnetele pu\u015ftilor lor, de chiotele lor de bucurie, venind de la gar\u0103. \u015ei de lacrimile fericite ale celor care \u00eei a\u015fteptau de at\u00e2\u0163ia ani.<br \/>\nAveam patru ani c\u00e2nd am v\u0103zut un militar intr\u00e2ndu-ne \u00een cas\u0103 \u015fi \u00eembr\u0103\u0163i\u00ac\u015f\u00e2ndu-se cu bunicii mei. Cineva mi-a spus:<br \/>\n\u2013 Este tat\u0103l t\u0103u!<br \/>\nEu nu-mi amintesc dec\u00e2t c\u0103 m-am ascuns undeva de fric\u0103 \u2013 \u015fi nu \u015ftiu nimic mai mult despre \u00eent\u00e2mplarea aceea.<\/p>\n<p>Am crescut mai mult cu mama, care m\u0103 \u00eenv\u0103\u0163ase s\u0103-i spun \u201em\u0103icu\u0163\u0103\u201d. A\u015fa i-am zis \u015fi spus p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd am v\u0103zut c\u0103 ceilal\u0163i copii \u00eencep s\u0103 r\u00e2d\u0103 de mine, fiindc\u0103 ei nici unii nu le spuneau mamelor lor a\u015fa. Le ziceau \u201emam\u0103\u201d sau \u201emaic\u0103\u201d. Pe la zece ani am \u00eenceput s\u0103-i zic \u015fi eu maic\u0103. Apoi mai t\u00e2rziu am v\u0103zut c\u0103 este mai frumos s\u0103-i zic mam\u0103. \u015ei a\u015fa i-am zis. Ea nu m-a \u00eentrebat niciodat\u0103 de ce i-am tot schimbat numele ei. \u015ei nici eu nu i-am spus.<\/p>\n<p>De tat\u0103l meu am crescut ca un str\u0103in. \u00cent\u00e2i, pentru c\u0103 \u00een primii patru ani nici nu l-am v\u0103zut. \u00cen anii urm\u0103tori \u00eemi amintesc c\u0103 nu se \u00een\u0163elegea cu mama \u2013 \u015fi probabil din cauza asta nu m-a luat niciodat\u0103 \u00een bra\u0163ele lui \u015fi s\u0103-mi spun\u0103 \u201edragul tatei\u201d sau \u201evino la tata\u201d.<br \/>\nCerturile dintre p\u0103rin\u0163ii mei fiind tot mai dese, eu aveam cel mai mult de suferit. Probabil c\u0103 s-ar fi desp\u0103r\u0163it dac\u0103 nu eram eu sau dac\u0103 a\u015f fi murit.<br \/>\nEu m-am deprins s\u0103-i zic tat\u0103lui meu pe numele lui, cum \u00eei ziceau to\u0163i: \u201eConstantin\u201d \u2013 \u015fi nu \u201etat\u0103\u201d, cum s-ar fi cuvenit. \u015ei nimeni nu m-a \u00eentrebat vreo\u00acdat\u0103: \u201eDe ce \u00eei zici a\u015fa? De ce nu-i zici tat\u0103, c\u0103ci doar este tat\u0103l t\u0103u?!\u201d<br \/>\nNici el nu mi-a spus c\u0103 nu-i bine a\u015fa cum zic, niciodat\u0103, \u015fi nici mama.<br \/>\nDe fapt, nici pe mama n-am auzit-o zic\u00e2ndu-i pe nume, ci c\u00e2nd vorbea cu el \u00eei spunea \u201etu\u201d sau \u201em\u0103\u201d. Iar mie nu-mi spunea altfel c\u00e2nd vorbea despre tata dec\u00e2t \u201eel\u201d. Du-te la \u201eel\u201d. Unde este \u201eel\u201d? Ce \u0163i-a spus \u201eel\u201d? \u015ei eu \u015ftiam totdeauna despre cine era vorba.<br \/>\nCu foarte mult\u0103 greutate \u015fi din \u00eendemnul meu l\u0103untric am ajuns eu singur cam pe la 12-13 ani s\u0103-i zic \u201etat\u0103\u201d. \u00cen\u0163elesesem, f\u0103r\u0103 s\u0103-mi spun\u0103 nimeni, ce ur\u00e2t \u00eemi \u015fade c\u00e2nd m\u0103 aud al\u0163ii \u2013 sau chiar c\u00e2nd m\u0103 aud eu singur \u2013 strig\u00e2ndu-l pe tata pe nume. Ca un str\u0103in pe un alt str\u0103in.<\/p>\n<p>Iat\u0103 acest adev\u0103r \u00eemi este at\u00e2t de greu c\u0103 a trebuit s\u0103-l spun. Faptul acesta este ca o impietate adus\u0103 chiar acelor fiin\u0163e fa\u0163\u0103 de care am datoria celui mai mare respect de pe p\u0103m\u00e2nt.<br \/>\nDar \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul pe care l-am tras de aici a\u015f vrea s\u0103-l strig puternic tuturor p\u0103rin\u0163ilor: S\u0103 nu face\u0163i niciodat\u0103 a\u015fa!<br \/>\n\u00cenl\u0103tura\u0163i orice ne\u00een\u0163elegeri dintre voi cu \u00een\u0163elepciune, cu r\u0103bdare, cu iertare, cu dragoste \u2013 spre a nu-i face pe copiii vo\u015ftri s\u0103 sufere durerile \u015fi luptele suflete\u015fti pe care le-am suferit eu \u00een tot timpul nefericitei mele copil\u0103rii din pricina asta.<\/p>\n<p>Cei patru ani de desp\u0103r\u0163ire dintre p\u0103rin\u0163ii mei, din cauza r\u0103zboiului, i-au \u00eenstr\u0103inat de tot pe unul de cel\u0103lalt. Iar la \u00eent\u00e2lnirea lor n-au f\u0103cut nici unul nici un efort spre a se apropia.<br \/>\nAstfel tata s-a dus cu prietenii lui, iar mama cu ai ei. \u015ei zeci de ani a\u015fa au tr\u0103it.<br \/>\nEu, neav\u00e2nd nici frate, nici sor\u0103, am tr\u0103it \u015fi eu tot ca un desp\u0103r\u0163it. Trei str\u0103ini \u00eempreun\u0103. Aveam at\u00e2ta nevoie de iubire&#8230;<br \/>\nT\u00e2njea sufletul \u00een mine dup\u0103 ea&#8230; Plecam singur pe c\u00e2mp \u015fi pl\u00e2ngeam acoperindu-mi cu palmele fa\u0163a \u015fi gura de durere \u015fi de singur\u0103tate \u2013 s\u0103 nu m\u0103 aud\u0103 nimeni pl\u00e2ng\u00e2nd singur.<br \/>\nC\u00e2nd e\u015fti singur fiindc\u0103 n-ai avut pe nimeni, e una; dar c\u00e2nd e\u015fti singur av\u00e2ndu-i pe to\u0163i, asta e alta.<\/p>\n<p>Munca am cunoscut-o de mic. P\u0103rin\u0163ii mei aveau mult p\u0103m\u00e2nt \u015fi multe vite \u2013 \u015fi toate acestea cereau mult\u0103 munc\u0103. Aveau c\u00e2te o slug\u0103 la diferitele munci grele \u015fi pl\u0103teau oameni la seceratul gr\u00e2ului ori la s\u0103patul porumbului, dar mai erau at\u00e2tea pe l\u00e2ng\u0103 astea la o gospod\u0103rie.<br \/>\nCu vacile sau cu oile la p\u0103scut, pe vreme bun\u0103 sau rea, de la 5-6 ani, eu a trebuit s\u0103 m\u0103 duc.<br \/>\nCu tata la plug sau la p\u0103dure, pe zi sau pe noapte, eu trebuia s\u0103 fiu.<br \/>\nDe muncile pe care le puteam face, nimeni nu m\u0103 scutea. \u015ei nu eram iertat dac\u0103 nu le f\u0103ceam.<br \/>\nNiciodat\u0103 \u00een copil\u0103ria mea n-am cunoscut iubirea \u2013 dar am cunoscut totdeauna asprimea \u015fi pedeapsa. La cea dint\u00e2i gre\u015feal\u0103, eram pedepsit. Nu-mi aduc aminte s\u0103 fi fost iertat niciodat\u0103, nici chiar atunci c\u00e2nd puteam fi. De multe ori am fost pedepsit pe nedrept, dar dup\u0103 ce se vedea asta, nimeni nu repara nimic \u00een sufletul meu, nici m\u0103car cu un cuv\u00e2nt&#8230;<\/p>\n<p>A\u015fa am crescut, totdeauna cu groaz\u0103 a\u015ftept\u00e2nd pe tata \u2013 \u015fi uneori chiar \u015fi pe mama. Fiindc\u0103 nu \u015ftiam niciodat\u0103 cu ce putusem gre\u015fi, dup\u0103 care s\u0103 primesc b\u0103taie sau mustrare. Cred c\u0103 au fost pu\u0163ine zile \u00een care s\u0103 nu fi fost tras de ureche sau de p\u0103rul de la ceaf\u0103. Ori s\u0103 nu fi luat cu palma peste cap ori cu nuiaua peste picioarele goale. Nu mi se d\u0103dea voie nici s\u0103 pl\u00e2ng c\u00e2nd eram lovit. Trebuia s\u0103-mi str\u00e2ng buzele, s\u0103-mi mu\u015fc limba, s\u0103-mi bag pumnii \u00een gur\u0103 \u015fi s\u0103-mi \u00eenghit lacrimile. Dac\u0103 a\u015f fi \u00eendr\u0103znit s\u0103 pl\u00e2ng c\u00e2nd mi se striga \u201etaci!\u201d \u2013 luam alt r\u00e2nd de b\u0103taie.<br \/>\nDe atunci \u015ftiu ce grozav lucru e s\u0103 nu po\u0163i pl\u00e2nge c\u00e2nd suferi. C\u00e2t\u0103 u\u015furare mi-ar fi adus pl\u00e2nsul c\u00e2nd m\u0103 ustura inima de durere! Dar eu nu aveam voie s\u0103 pl\u00e2ng, cum \u00eei auzeam pe al\u0163i copii c\u0103 pl\u00e2ngeau chiar f\u0103r\u0103 s\u0103-i fi atins nimeni. \u015ei asta m\u0103 durea mai r\u0103u dec\u00e2t b\u0103taia \u015fi m\u0103 ustura mai tare \u2013 p\u00e2n\u0103 \u00een fundul sufletului. Mi se p\u0103rea nu numai c\u0103 b\u0103taia este o \u00eenjosire, dar c\u0103 oprirea pl\u00e2nsului este o nedreptate \u015fi o cruzime de o mie de ori mai mare \u015fi mai grea.<br \/>\nCred c\u0103 n-a\u015f fi pl\u00e2ns obraznic, nici m\u00e2nios, nici \u00eend\u0103r\u0103tnic \u015fi furios, cum i-am v\u0103zut pe mul\u0163i copii pl\u00e2ng\u00e2nd. Ci a\u015f fi pl\u00e2ns amar \u015fi \u00eendurerat, un pl\u00e2ns singuratic \u015fi u\u015fur\u0103tor, cum pl\u00e2nge cel ce n-are pe nimeni nici s\u0103-l apere, nici s\u0103-l \u00een\u0163eleag\u0103 atunci c\u00e2nd tocmai m\u00e2na care trebuia s\u0103-l m\u00e2ng\u00e2ie \u00eel love\u015fte. \u015ei tocmai s\u00e2nul care trebuia s\u0103-l aline \u00eel alung\u0103&#8230;<\/p>\n<p>Dac\u0103 nu m\u0103 iubeau cei apropia\u0163i ai mei, refuzam orice iubire a altora&#8230; \u00cemi amintesc c\u0103 pe la cei 3-4 ani\u015fori ai mei, c\u00e2nd \u00eent\u00e2i mergeam cu mama cu vitele pe c\u00e2mp, erau pe acolo multe fete mari la munc\u0103 sau la vaci. Unele, cum m\u0103 vedeau, alergau dup\u0103 mine s\u0103 m\u0103 prind\u0103 \u015fi s\u0103 m\u0103 s\u0103rute. M\u0103 zb\u0103team \u00een bra\u0163ele lor, d\u00e2nd din m\u00e2ini \u015fi din picioare, strig\u00e2nd \u015fi ap\u0103r\u00e2ndu-m\u0103 sup\u0103rat, p\u00e2n\u0103 ce sc\u0103pam de la una \u015fi iar m\u0103 prindea alta. Dragostea lor m\u0103 \u00eendurera, fiindc\u0103 eu nu de acolo a\u015fteptam s\u0103 primesc dragostea de care aveam nevoie.<\/p>\n<p>Dragi p\u0103rin\u0163i, nu uita\u0163i c\u0103 fiii vo\u015ftri au nevoie nu numai de p\u00e2ine, de haine \u015fi de cas\u0103, ci mai \u00eenainte de toate acestea au nevoie de dragostea voastr\u0103. Dac\u0103 nu-i iubi\u0163i voi, cu c\u00e2t vor fi mai mult iubi\u0163i de al\u0163ii, cu at\u00e2ta vor suferi mai tare. Face\u0163i pe copiii vo\u015ftri s\u0103 simt\u0103 \u015fi dragostea voastr\u0103, fiindc\u0103 \u00een primul r\u00e2nd asta le lipse\u015fte \u00een anii fragedei lor copil\u0103rii. Mai t\u00e2rziu, chiar dac\u0103 le ve\u0163i ar\u0103ta voi iubirea, asta tot nu va putea \u015fterge niciodat\u0103 pe deplin din amintirea lor durerea anilor c\u00e2nd n-au avut-o.<\/p>\n<p>\u00cen toate \u00eencerc\u0103rile timpurii \u015fi grele prin care a trebuit s\u0103 trec, eu am v\u0103zut mai t\u00e2rziu c\u0103 tainica \u00een\u0163elepciune a Domnului Dumnezeu lucra la un plan minunat cu mine. El, prin suferin\u0163ele acestea, prin singur\u0103tatea mea \u015fi prin tot ce era \u00eemprejurul meu \u015fi \u00eempotriva mea, preg\u0103tea inima mea \u015fi toat\u0103 fiin\u0163a mea pentru lucrarea care trebuia s\u0103 se fac\u0103 \u00een via\u0163a mea mai t\u00e2rziu. Erau toate acestea ca ni\u015fte pluguri ascu\u0163ite \u015fi dureroase care trebuia s\u0103 are \u00een mine, s\u0103 taie, s\u0103 trag\u0103 brazde ad\u00e2nci, sf\u00e2\u015fiind \u015fi preg\u0103tind ogorul fiin\u0163ei mele pentru s\u0103m\u00e2n\u0163a care avea s\u0103 vin\u0103 \u00een ea, pentru lacrimile care aveau s\u0103-i fie sem\u0103nate, pentru c\u00e2nt\u0103rile nemuritoare care aveau s\u0103-i r\u0103sar\u0103, s\u0103-i creasc\u0103 \u015fi s\u0103-i rodeasc\u0103 mai t\u00e2rziu.<br \/>\nDin aceast\u0103 experien\u0163\u0103 \u015fi convingere am spus apoi \u015fi mai spun \u015fi acum multora dintre cei care mi-au adus \u015fi mi-au ar\u0103tat \u00eencerc\u0103rile lor poetice, c\u0103, pentru a scrie ceva care s\u0103 mi\u015fte \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, se cere mai \u00eent\u00e2i s\u0103 cite\u015fti mult, s\u0103 asuzi mult, s\u0103 te rogi mult, s\u0103 iube\u015fti mult, s\u0103 pl\u00e2ngi mult \u2013 \u015fi, mai ales, s\u0103 suferi mult. F\u0103r\u0103 acestea, literele nu str\u0103lucesc, corzile nu vibreaz\u0103, lacrimile nu r\u0103sar&#8230;<br \/>\nO, dragi copii singuratici \u015fi chinui\u0163i, nu v\u0103 pl\u00e2nge\u0163i prea tare \u015fi nu v\u0103 par\u0103 prea r\u0103u de suferin\u0163ele prin care trebuie s\u0103 trece\u0163i, nici nu-i ur\u00e2\u0163i deloc pe cei care v\u0103 provoac\u0103 aceste suferin\u0163e.<br \/>\nNu c\u00e2rti\u0163i nici chiar \u00eempotriva durerilor care v\u0103 vin din pricina ne\u00een\u0163elegerilor dintre p\u0103rin\u0163ii vo\u015ftri pe care nu-i mai pot \u00eemp\u0103ca nici amintirile lor frumoase din vremea c\u00e2nd se iubeau, nici datoriile lor \u00eempreunate de acum \u2013 \u015fi nici teama viitorului vostru amenin\u0163at&#8230; Nici lacrimile voastre, nici mila de nenorocirea \u00een care v\u0103 arunc\u0103 via\u0163a voastr\u0103&#8230;<br \/>\nNu dezn\u0103d\u0103jdui\u0163i prin toate acestea \u015fi pentru toate acestea. C\u0103ci nici nu g\u00e2ndi\u0163i voi ast\u0103zi pentru ce rod frumos de mai t\u00e2rziu trec acum peste sufletul vostru fl\u0103c\u0103rile acestui p\u00e2rjol dureros. Ruga\u0163i-v\u0103 lui Dumnezeu pentru p\u0103rin\u0163ii vo\u015ftri orbi\u0163i de ambi\u0163ie ori gelozie \u015fi vinova\u0163i de nep\u0103sare.<br \/>\nN\u0103d\u0103jdui\u0163i \u00een Domnul Dumnezeu \u015fi v\u0103 \u00eencrede\u0163i \u00een Harul Domnului Iisus Hristos, a\u015ftept\u00e2nd cu mil\u0103 s\u0103 le vin\u0103 \u015fi lor \u00een\u0163elegerea cea s\u0103n\u0103toas\u0103 \u015fi s\u0103 g\u0103seasc\u0103 drumul iubirii spre voi \u2013 \u015fi ei, unul spre cel\u0103lalt. Pentru a v\u0103 reface via\u0163a voastr\u0103 \u015fi via\u0163a lor.<br \/>\nIar dac\u0103 totu\u015fi nu se va mai putea ajunge la aceasta, s\u0103 ave\u0163i puternic\u0103 \u00eencredere \u00een Domnul Dumnezeul nostru, Care are ne\u00eencetat grij\u0103 de voi cu bun\u0103tate \u015fi dragoste. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 tocmai aceste grele \u015fi dureroase \u00eencerc\u0103ri sunt \u015fcoala \u015fi mijlocul prin care El v\u0103 preg\u0103te\u015fte pentru cine \u015ftie ce slujb\u0103 aleas\u0103 \u015fi m\u00e2ntuitoare, spre folosul ve\u015fnic al vostru \u015fi al multora.<br \/>\nDac\u0103 prima voastr\u0103 familie v-a fost nefericit\u0103, fi\u0163i deplin \u00eencredin\u0163a\u0163i c\u0103 este o dreptate iubitoare la Tat\u0103l Ceresc \u2013 \u015fi prin asta El v\u0103 poate preg\u0103ti o a doua familie \u00een care \u015fi voi ve\u0163i gusta o fericire deplin\u0103.<br \/>\nDac\u0103 na\u015fterea asta v-a fost spre durere, El v\u0103 poate da o a doua na\u015ftere, care v\u0103 va fi spre o minunat\u0103 \u015fi str\u0103lucit\u0103 slav\u0103, \u2013 na\u015fterea de Sus, familia cereasc\u0103 \u015fi p\u0103rin\u0163ii duhovnice\u015fti \u00eentre care chiar din aceast\u0103 via\u0163\u0103 pute\u0163i gusta bucuriile Raiului ve\u015fnic.<br \/>\nSuferin\u0163ele voastre de acum sunt preg\u0103tirea pentru primirea \u015fi mo\u015ftenirea bucuriilor viitoare. Iar \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea prin credin\u0163\u0103 cu harul adus de ele va face s\u0103 izvorasc\u0103 din inima \u015fi din mintea voastr\u0103 \u015fuvoaie de binecuv\u00e2nt\u0103ri pentru Dumnezeu \u015fi pentru semeni.<br \/>\nV\u0103 rog s\u0103 crede\u0163i acest adev\u0103r pe care \u2013 din experien\u0163ele mele amare, dar str\u0103lucite \u2013 l-am aflat. Orice existen\u0163\u0103 este o tain\u0103, dar dezlegarea celor mai multe se afl\u0103 numai la sf\u00e2r\u015fit.<br \/>\nSl\u0103vit s\u0103 fie Domnul!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>C\u00e2nd m-am n\u0103scut cu trupul acesta printre voi era \u015fi nor, \u015fi noapte, \u015fi iarn\u0103, \u015fi r\u0103zboi&#8230; Actele mele spun c\u0103 m-am n\u0103scut \u00een 25 decembrie 1914, iar mama mea Maria mi-a spus c\u0103 atunci era o noapte noroas\u0103, c\u0103 ningea \u015fi c\u0103 era tare frig. Tat\u0103l meu Constantin era atunci plecat pe frontul austro-ungar,&nbsp;<\/p>\n<p><a class=\"btn btn-style\" href=\"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/30829-2\/\">Continue Reading&#8230;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-30829","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mrturii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30829","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30829"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30829\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30832,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30829\/revisions\/30832"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30829"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30829"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30829"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}