{"id":31070,"date":"2023-04-13T18:07:46","date_gmt":"2023-04-13T21:07:46","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=31070"},"modified":"2023-04-14T09:38:56","modified_gmt":"2023-04-14T12:38:56","slug":"cuvant-la-sfanta-si-marea-vineri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/cuvant-la-sfanta-si-marea-vineri\/","title":{"rendered":"Cuv\u00e2nt la Sf\u00e2nta \u015fi Marea Vineri"},"content":{"rendered":"

\u201eP\u0103rintele Meu, de este cu putin\u0163\u0103, treci de la Mine paharul acesta; \u00eens\u0103 nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voiesti\u201c (Matei 26, 39).<\/span><\/p>\n

\"ruga<\/a>Eu cred c\u0103 mul\u0163i se \u00eentreab\u0103 pentru ce Hristos a gr\u0103it aceste cuvinte; \u015fi cei necredincio\u015fi vor r\u0103st\u0103lm\u0103ci aceste cuvinte, spre a \u00eentinde curs\u0103 fra\u0163ilor no\u015ftri celor mai slabi. Deci pentru ca noi at\u00e2t n\u0103v\u0103lirea acelora s\u0103 o respingem, c\u00e2t \u015fi pe fra\u0163ii no\u015ftri s\u0103i sc\u0103p\u0103m de nelini\u015fte \u015fi de str\u00e2mtoare, s\u0103 observ\u0103m aceste cuvinte mai de aproape, s\u0103 ne oprim la t\u00e2lcuirea acestui loc \u015fi s\u0103 p\u0103trundem \u00een \u00een\u0163elesul lui cel ad\u00e2nc.
\nC\u0103ci citirea \u015fi audierea cuvintelor nu ajut\u0103 la nimic, dac\u0103 ele nu se \u015fi pricep \u00eenc\u0103. \u015ei vistiernicul acela al \u00eemp\u0103r\u0103tesei Candakiei citea, dar c\u00e2t \u00eei lipsea ucenicul lui Hristos, care s\u0103-i t\u00e2lcuiasc\u0103 cele citite, el nu \u00een\u0163elegea. Ca nu acela\u015fi lucru s\u0103 vi se \u00eent\u00e2mple \u015fi vou\u0103, fi\u0163i cu b\u0103gare de seam\u0103 la cuvintele noastre, a\u0163inti\u0163i-v\u0103 priceperea voastr\u0103 \u015fi primi\u0163i cuv\u00e2ntarea mea cu suflet plin de luare aminte \u015fi r\u00e2vnitor. Ochiul vostru s\u0103 se uite cu agerime, duhul vostru s\u0103 fie a\u0163intit \u015fi sufletul vostru s\u0103 se cur\u0103\u0163easc\u0103 de toate grijile cele p\u0103m\u00e2nte\u015fti, pentru ca noi s\u0103 nu arunc\u0103m cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u00een spini, nici pe piatr\u0103 \u015fi nici pe cale, ci s\u0103 cultiv\u0103m un ogor gras \u015fi roditor, spre dob\u00e2ndirea unui seceri\u015f bogat.
\nDac\u0103 ve\u0163i asculta cuvintele mele a\u015fa, ve\u0163i \u00eenlesni lucrarea mea, iar voi \u00een\u015fiv\u0103 f\u0103r\u0103 osteneal\u0103 ve\u0163i afla cele despre ce v\u0103 vorbesc. Ce zice locul din Biblie, care ast\u0103zi ne preocup\u0103? \u201eP\u0103rinte, de este cu putin\u0163\u0103, treac\u0103 de la Mine paharul acesta\u201d.
\nCe va s\u0103 zic\u0103 el cu aceasta? Noi trebuie s\u0103 d\u0103m \u00een\u0163elesul cuvintelor, \u00eenainte de a le t\u00e2lcui mai departe. A\u015fadar, ce voie\u015fte el s\u0103 zic\u0103? Voie\u015fte s\u0103 zic\u0103: \u201eP\u0103rinte, de este cu putin\u0163\u0103, treac\u0103 de la mine\u201d.
\nCe zici tu? Prin urmare, nu \u015ftia El, oare, de este aceasta cu putin\u0163\u0103 sau nu? Cine cuteaz\u0103 a adeveri aceasta despre Hristos, m\u0103car c\u0103 cuvintele par a \u00eensemna aceasta? \u00cens\u0103 nu trebuie s\u0103 ne ag\u0103\u0163\u0103m de un cuv\u00e2nt, ci s\u0103 p\u0103trundem \u00een \u00een\u0163elesul, \u00een scopul celui ce vorbe\u015fte, s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m a cunoa\u015fte pricina \u015fi timpul gr\u0103irii sale, \u015fi toate acestea a le combina, spre a descoperi \u00een\u0163elesul cel ascuns. Dar cum putea \u00een\u0163elepciunea cea ve\u015fnic\u0103 \u015fi negr\u0103it\u0103, cum putea Cel ce cunoa\u015fte pe Tat\u0103l, precum Tat\u0103l cunoa\u015fte pe Fiul, cum se putea ca Acesta s\u0103 nu \u015ftie de trebuie a p\u0103timi sau nu? O astfel de \u015ftiin\u0163\u0103, c\u0103 cineva trebuie a p\u0103timi, negre\u015fit, nu este mai \u00eensemnat\u0103 \u015fi mai \u00eenalt\u0103 dec\u00e2t \u015ftiin\u0163a \u00een\u0163elepciunii celei l\u0103untrice \u015fi a firii lui Dumnezeu, pe care numai singur Fiul le cunoa\u015fte cu des\u0103v\u00e2r\u015fire. El zice a\u015fa: \u201ePrecum Tat\u0103l M\u0103 cunoa\u015fte pe Mine, \u015fi Eu cunosc pe Tat\u0103l\u201d (In.10, 15). Dar ce vorbesc eu despre Unul-N\u0103scut Fiu al lui Dumnezeu? Chiar profe\u0163ilor nu le era necunoscut, de trebuia s\u0103 p\u0103timeasc\u0103 Iisus sau nu, ci ei au spus mai \u00eenainte, foarte l\u0103murit \u015fi hot\u0103r\u00e2t, c\u0103 aceasta trebuia s\u0103 se \u00eent\u00e2mple cu toat\u0103 siguran\u0163a. Ei au \u015ftiut \u015fi au predicat c\u0103 Hristos va fi r\u0103stignit, pentru ce se va face aceasta \u015fi ce binecuv\u00e2ntare va curge de aici pentru omenire, c\u0103 El se va \u00eengropa, dar va \u00eenvia; a \u015ftiut v\u00e2nzarea Iudei, judecata cea nedreapt\u0103 \u015fi celelalte, toate acestea descriindu-le \u00eentocmai. \u015ei Acela care a trimis pe profe\u0163i \u015fi le-a poruncit s\u0103 vesteasc\u0103 toate acestea, El \u00eensu\u015fi s\u0103 nu le fi \u015ftiut oare? Ce om cu judecat\u0103 va zice aceasta? A\u015fadar, tu vezi c\u0103 acele cuvinte nu trebuie cineva s\u0103 le \u00een\u0163eleag\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103.Dar nu numai partea aceasta dint\u00e2i a cuvintelor acelora d\u0103 de g\u00e2ndit, ci \u015fi graiurile urm\u0103toare, \u00eenc\u0103 \u015fi mai mult. El zice: \u201eDe este cu putin\u0163\u0103, treac\u0103 de la Mine paharul acesta\u201d. A\u015fadar, se pare c\u0103 nu numai c\u0103 nu \u015ftia de este aceasta cu putin\u0163\u0103 sau nu, ci pare \u00eenc\u0103 a se feri de moartea cea de pe cruce. C\u0103ci cuvintele Sale par a avea acest \u00een\u0163eles: \u201eDe este iertat, a\u015f voi s\u0103 scap de cruce \u015fi de moarte\u201d. \u015ei cu toate acestea, c\u00e2nd Petru, c\u0103petenia Apostolilor, zisese lui Hristos: \u201eMilostiv fii \u0162ie, Doamne, s\u0103 nu fie \u0162ie una ca aceea, ca s\u0103 fii omor\u00e2t\u201d (Mt. 16, 22), El l-a mustrat cu cuvinte foarte aspre, zic\u00e2ndu-i: \u201eDu-te de aici, satano, c\u0103 sminteal\u0103 \u00eemi e\u015fti; c\u0103 nu cuge\u0163i cele ce sunt ale lui Dumnezeu, ci cele ce sunt ale oamenilor\u201d (Mt. 16, 23).
\nNu demult, Hristos fericise pe Petru pentru m\u0103rturisirea lui (Mt. 16, 17), iar\u0103 g\u00e2ndirea de a nu fi r\u0103stignit I se p\u0103ruse Lui a\u015fa de nebuneasc\u0103, \u00eenc\u00e2t pe Apostolul, pe care \u00eel fericise \u015fi c\u0103ruia \u00eei d\u0103duse cheile \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei cerului, acum \u00eel nume\u015fte Satan\u0103, c\u0103ci a zis: \u201eMilostiv fii \u0162ie, Doamne, \u015fi s\u0103 nu se \u00eent\u00e2mple \u0162ie moarte pe cruce\u201d. Cum oare s\u0103 nu voiasc\u0103 acum a fi r\u0103stignit Acela, care a\u015fa de tare mustrase pe ucenicul S\u0103u \u015fi a\u015fa de aspru \u00eel \u00eenfruntase, pentru c\u0103 \u00eei zisese: \u201eS\u0103 nu te r\u0103stigne\u015fti?\u201d. \u015ei cum putuse El, \u00een pilda despre p\u0103storul cel bun, s\u0103 pun\u0103 ca o fapt\u0103 bun\u0103, de c\u0103petenie, moartea Sa pentru oi? El a zis a\u015fa: \u201eEu sunt p\u0103storul cel bun; iar\u0103 p\u0103storul cel bun \u00ee\u015fi pune via\u0163a pentru oi\u201d (Ioan. 10, 11).
\n\u015ei apoi adaug\u0103 la aceasta: \u201eIar\u0103 n\u0103imitul, care nu este p\u0103stor, las\u0103 oile \u015fi fuge, c\u00e2nd vede lupul venind\u201d. Dac\u0103 \u00eensu\u015firea p\u0103storului cel bun este de a-\u015fi pune via\u0163a, precum \u00eensu\u015firea n\u0103mitului este de a nu face aceasta, apoi cum putea tocmai Cel ce S-a numit pe Sine p\u0103stor bun s\u0103 se roage a sc\u0103pa de moarte? Cum a putut El s\u0103 zic\u0103: \u201eEu [sufletul] de la Mine \u00censumi \u00eel pun\u201d (Ioan. 10, 18)? Dac\u0103 pui tu sufletul t\u0103u propriu, de bun\u0103 voie, cum po\u0163i ruga pe altul s\u0103 te apere de moarte? \u00cenc\u0103 \u015fi \u00een alt loc zice Hristos: \u201ePentru aceasta Tat\u0103l M\u0103 iube\u015fte, c\u0103 Eu \u00eemi pun sufletul Meu, ca iar\u0103\u015fi s\u0103-l iau\u201d (Ioan. 10, 17). Iar\u0103 dac\u0103 El nu voie\u015fte a se r\u0103stigni, ci se fere\u015fte \u015fi roag\u0103 de aceasta pe Tat\u0103l, apoi tocmai pentru aceasta, cum poate el s\u0103 fie iubit de Tat\u0103l?
\nDragostea purcede tocmai din congl\u0103suirea voin\u0163elor. \u015ei dac\u0103 Hristos nu ar fi voit s\u0103 se r\u0103stigneasc\u0103, cum putea Pavel s\u0103 zic\u0103: \u201eUmbla\u0163i \u00eentru dragoste, precum \u015fi Hristos v-a iubit pe voi \u015fi S-a dat pe Sine la moarte pentru noi\u201d (Efes. 5, 2)? \u00censu\u015fi Hristos zice c\u0103 El voie\u015fte s\u0103 se r\u0103stigneasc\u0103: \u201eP\u0103rinte venit-a ceasul, pream\u0103re\u015fte pe Fiul T\u0103u\u201d (In. 17, 1). Prin pream\u0103rire \u00een\u0163elege El r\u0103stignirea. Dac\u0103 El alt\u0103dat\u0103 ruga moartea de la Tat\u0103l, cum de se fere\u015fte El acum de d\u00e2nsa? Iar\u0103 cum c\u0103 prin pream\u0103rire \u00een\u0163elege El r\u0103stignirea, ascult\u0103 ce zice de aceasta Evanghelistul Ioan: \u201e\u00cenc\u0103 nu era Duh Sf\u00e2nt, c\u0103 \u00eenc\u0103 nu se pream\u0103rise Hristos\u201d (In. 7, 39). \u00cen\u0163elesul acestor cuvinte este acesta: Harul lui Dumnezeu nu se d\u0103duse, c\u0103ci m\u00e2nia lui Dumnezeu nu se ridicase deasupra oamenilor \u015fi Hristos nu mersese \u00eenc\u0103 la moartea cea de pe cruce. Adic\u0103 crucea a st\u00e2rpit m\u00e2nia lui Dumnezeu asupra oamenilor, a lucrat \u00eemp\u0103carea, a pref\u0103cut p\u0103m\u00e2ntul \u00een cer, a unit pe oameni cu \u00eengerii, a d\u0103r\u00e2mat t\u0103ria mor\u0163ii, a surpat puterea diavolului, a st\u00e2rpit puterea p\u0103catului, a eliberat lumea din r\u0103t\u0103cire, a re\u00eentors adev\u0103rul, a speriat duhurile cele rele, a d\u0103r\u00e2mat capi\u015ftele idole\u015fti, a r\u0103sturnat jertfelnicele lor, a m\u00e2nat fumul jertfelor, a s\u0103dit fapta cea bun\u0103 \u015fi a \u00eentemeiat bisericile.
\nCrucea este voin\u0163a Tat\u0103lui, cinstea Fiului, bucuria Sf\u00e2ntului Duh, dar \u015fi m\u0103rirea Sf\u00e2ntului Pavel, care zice: \u201eS\u0103 nu fie mie a m\u0103 l\u0103uda, f\u0103r\u0103 numai \u00een crucea Domnului nostru Iisus Hristos\u201d (Gal. 6, 14).
\nCrucea este mai luminoas\u0103 dec\u00e2t soarele \u015fi mai str\u0103lucit\u0103 dec\u00e2t razele soarelui. Chiar de s-ar \u00eentuneca soarele, crucea totu\u015fi str\u0103luce\u015fte; \u015fi soarele se \u00eentunec\u0103, pentru c\u0103 se cov\u00e2r\u015fe\u015fte de sclipirea crucii. Crucea a rupt zapisul ce era asupra noastr\u0103 (Col. 2, 14), a nimicit temni\u0163a mor\u0163ii \u015fi ne-a dat cea mai des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 dovad\u0103 de dragoste a lui Dumnezeu: \u201eC\u0103ci a\u015fa a iubit Dumnezeu lumea, \u00eenc\u00e2t pe Unul-N\u0103scut Fiul s\u0103u L-a dat, ca tot cel ce crede \u00een El s\u0103 nu piar\u0103\u201d (In. 3, 16). \u015ei Pavel zice: \u201eFiind noi vr\u0103jma\u015fi, ne-am \u00eemp\u0103cat cu Dumnezeu prin moartea Fiului S\u0103u\u201d (Rom. 5, 10).
\nCrucea este o t\u0103rie nebiruit\u0103, o pav\u0103z\u0103 ne\u00eenvins\u0103, siguran\u0163a boga\u0163ilor, norocirea s\u0103racilor, ocrotirea celor prigoni\u0163i, \u00eenarmarea celor n\u0103p\u0103di\u0163i, liberarea de patimi, temelia faptei celei bune, semnul cel m\u0103rit \u015fi minunat. Crucea iar\u0103\u015fi a deschis raiul, a v\u00e2r\u00e2t \u00eentr-\u00eensul pe t\u00e2lharul \u015fi a introdus \u00een cer neamul omenesc, care era aproape s\u0103 se pr\u0103p\u0103deasc\u0103, nici m\u0103car de p\u0103m\u00e2nt nefiind vrednic. A\u015fa de multe bun\u0103t\u0103\u0163i ni s-au \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit \u015fi ni se vor \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi prin cruce, \u015fi Hristos s\u0103 nu fi voit s\u0103 se r\u0103stigneasc\u0103! Spune-mi, cine ar putea adeveri aceasta? Iar\u0103 dac\u0103 El, \u00eentr-adev\u0103r, n-ar fi voit s\u0103 se r\u0103stigneasc\u0103, cine l-ar fi silit, cine l-ar fi nevoit? Pentru ce oare a trimis El \u00eenainte pe Profe\u0163i, ca s\u0103 prevesteasc\u0103 c\u0103 El se va r\u0103stigni, \u015fi c\u0103 El voie\u015fte aceasta; pentru ce i-a trimis \u00eenainte, dac\u0103 El nu voia s\u0103 p\u0103timeasc\u0103? \u015ei pentru ce a numit el crucea \u201epahar\u201d, dac\u0103 nu avea pl\u0103cere de d\u00e2nsa? C\u0103ci prin aceste cuvinte El arat\u0103 c\u00e2t de mult dore\u015fte crucea. Adic\u0103 precum cel \u00eensetat pofte\u015fte un pahar, tot a\u015fa dorea El r\u0103stignirea. De aceea a zis El: \u201eEu doar am dorit s\u0103 m\u0103n\u00e2nc cu voi aceste pa\u015fti\u201d (Lc. 22, 15). \u015ei El a zis aceasta nu f\u0103r\u0103 temei, ci pentru c\u0103 dup\u0103 cin\u0103 \u00eel a\u015ftepta r\u0103stignirea.
\nDeci cum putea Acela, care numise r\u0103stignirea pream\u0103rire \u015fi pedepsise pe Apostolul S\u0103u pentru c\u0103 voia s\u0103-L opreasc\u0103 de la moarte, cum putea Acela, care prin pilda p\u0103storului celui bun ar\u0103tase l\u0103murit c\u0103 va merge la moarte pentru oile Sale, care declarase c\u0103 avea a\u015fa mare dor de d\u00e2nsa \u015fi c\u0103 se duce la moarte de bun\u0103 voie, cum putea El s\u0103 se roage ca s\u0103 nu-l ating\u0103 moartea? Dac\u0103 El \u00eensu\u015fi n-ar fi voit s\u0103 moar\u0103, nu s-ar fi putut oare \u00eempiedica vr\u0103jma\u015fii Lui de la prigonirea lor? Dar tu vezi c\u0103 El de bun\u0103 voie merge \u00eentru \u00eent\u00e2mpinarea lor. \u015ei cand ei L-au \u00eent\u00e2lnit. El i-a \u00eentrebat: \u201ePe cine c\u0103uta\u0163i!\u201d. Ei I-au r\u0103spuns: pe Iisus. \u015ei El a zis c\u0103tre d\u00e2n\u015fii: \u201eEu sunt\u201d; atunci ei s-au ferit \u015fi au c\u0103zut la p\u0103m\u00e2nt (In. 17, 4-6). A\u015fadar, dup\u0103 ce El mai \u00eent\u00e2i i-a lovit cu orbire \u015fi le-a ar\u0103tat c\u0103 El putea sc\u0103pa, atunci S-a predat pe Sine lor, pentru ca tu s\u0103 vezi c\u0103 nu prin sil\u0103 sau de nevoie, sau prin puterea prigonitorilor S\u0103i, ci de bun\u0103 voie \u015fi nesilit a r\u0103bdat acestea, precum cu mult mai \u00eenainte se hot\u0103r\u00e2se. Pentru aceea profe\u0163ii au fost trimi\u015fi \u00eenainte, pentru aceea patriarhii au prevestit aceasta \u015fi pentru aceea crucea cu mult mai \u00eenainte a fost ar\u0103tat\u0103 \u015fi pre\u00eenchipuit\u0103, prin cuvinte \u015fi prin fapte.
\nCu toate acestea, ceea ce acum urmeaz\u0103 \u00een cuvintele lui Hristos, ne pune pe g\u00e2nduri \u015fi mai mult. Adic\u0103, dup\u0103 ce Hristos a zis: \u201eDe este cu putin\u0163\u0103, treac\u0103 de la Mine paharul acesta\u201d, El adaug\u0103: \u201e\u00eens\u0103 nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voie\u015fti\u201d. Aici, chiar dup\u0103 liter\u0103, se \u00eent\u00e2lnesc dou\u0103 voin\u0163e. Tat\u0103l voind ca El s\u0103 fie r\u0103stignit, iar\u0103 El nu. Noi vedem \u00een toate celelalte locuri ale Sfintei Scripturi c\u0103 Hristos de-a pururea voie\u015fte la fel cu Tat\u0103l, de-a pururea este \u00een congl\u0103suire cu D\u00e2nsul. C\u0103ci c\u00e2nd El zice: \u201eP\u0103rinte, p\u0103ze\u015fte-i pe d\u00e2n\u015fii, ca s\u0103 fie una, precum si Noi una suntem\u201d (In. 17, 11), El cu aceasta nu zice alta dec\u00e2t c\u0103 voin\u0163a Tat\u0103lui \u015fi a Fiului sunt cu des\u0103v\u00e2r\u015fire asemenea. \u015ei c\u00e2nd zice: \u201eGraiurile, care Eu le gr\u0103iesc, nu de la Mine le gr\u0103iesc, ci Tat\u0103l este Cel ce gr\u0103ie\u015fte \u00eentru Mine\u201d (In. 14, 11), iar prin aceasta arat\u0103 aceea\u015fi. C\u00e2nd zice: \u201eEu de la Mine \u00eensumi nu am venit\u201d (In. 7, 28) \u015fi: \u201eNu pot Eu s\u0103 fac de la Mine nimic\u201d (In. 5, 30), El nu voie\u015fte s\u0103 zic\u0103 c\u0103 n-are putere la aceasta, ci voie\u015fte a ar\u0103ta l\u0103murit c\u0103 \u00een vorbele, faptele \u015fi \u00een toate lucrurile voia Lui \u015fi a Tat\u0103lui sunt cu des\u0103v\u00e2r\u015fire deopotriv\u0103.
\nC\u0103ci cuvintele: \u201eEu nu gr\u0103iesc de la Mine\u201d arat\u0103 nu lipsa de putere, ci congl\u0103suirea lui cu Tat\u0103l. De unde \u00eens\u0103 vine c\u0103 El acum zice: \u201eNu precum voiesc Eu, ci precum Tu voie\u015fti\u201d; pentru ce oare M\u00e2ntuitorul lumii zice a\u015fa? V\u0103 rog s\u0103 fi\u0163i cu mare b\u0103gare de seam\u0103. Era foarte greu de a crede \u00een \u00eentruparea Fiului lui Dumnezeu. Aceast\u0103 cov\u00e2r\u015fire a iubirii Sale de oameni \u015fi m\u0103rimea pogor\u00e2rii Sale erau \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare, cer\u00e2ndu-se multe dovezi pentru ca ele s\u0103 fie socotite adev\u0103rate. C\u0103ci g\u00e2nde\u015fte, numai, ce va s\u0103 zic\u0103 a auzi \u015fi a afla c\u0103 Dumnezeu cel negr\u0103it \u015fi netrec\u0103tor, care nu se poate cuprinde cu mintea, nu se poate vedea cu ochii \u015fi nu se poate pip\u0103i, Acela \u201e\u00een m\u00e2na c\u0103ruia sunt marginile p\u0103m\u00e2ntului\u201d (Ps. 94, 4), care \u201ecaut\u0103 spre p\u0103m\u00e2nt \u015fi-l face a se cutremura, Cel ce se atinge de mun\u0163i \u015fi ei fumeg\u0103\u201d (Ps. 103, 32), a c\u0103rui str\u0103lucire, chiar c\u00e2nd ei se pogoar\u0103, nu o pot suporta heruvimii, ci \u00ee\u015fi acoper\u0103 fe\u0163ele cu aripele lor, c\u0103 Acesta care este cu mult mai \u00eenalt dec\u00e2t toate g\u00e2ndurile \u015fi dec\u00e2t toate cugetele, \u00eentrec\u00e2ndu-i pe \u00eengeri, pe Arhangheli \u015fi pe toate puterile cere\u015fti, s\u0103 voiasc\u0103 a se face om \u015fi s\u0103 primeasc\u0103 trupul cel format din pulbere, s\u0103 intre \u00een p\u00e2ntecele fecioarei \u015fi s\u0103 petreac\u0103 acolo nou\u0103 luni, a se ad\u0103pa la pieptul ei \u015fi a suferi toate \u00eent\u00e2mpl\u0103rile omene\u015fti \u2013 nu este oare aceasta de cea mai mare mirare? Iar\u0103 pentru c\u0103 ceea ce avea s\u0103 fac\u0103 era at\u00e2t de miraculos \u015fi neobi\u015fnuit, \u00eenc\u00e2t mul\u0163i n-ar fi putut crede, de aceea Dumnezeu a trimis mai \u00eent\u00e2i pe profe\u0163i ca s\u0103 prevesteasc\u0103 aceasta; \u015fi a profe\u0163it \u00eenc\u0103 Patriarhul Iacov, c\u00e2nd a zis: \u201eDin vl\u0103stare fiul meu te-ai \u00een\u0103l\u0163at, te-ai culcat \u015fi ai adormit ca un leu\u201d (Fac. 49. 9). \u00cenc\u0103 \u015fi Isaia a zis despre D\u00e2nsul: \u201eIat\u0103 fecioara va z\u0103misli \u015fi va na\u015fte fiu, \u015fi se va chema numele lui Emanoil\u201d (Is. 7, 14). \u015ei \u00een alt loc zice el: \u201eV\u0103zutu-l-am ca un prunc \u015fi ca o r\u0103d\u0103cin\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt \u00eensetat\u201d (Is. 53, 2). \u00cenc\u0103 \u015fi David a vorbit despre venirea Lui \u00een trup prin cuvintele: \u201ePogor\u00ee-se-va ca ploaia pe l\u00e2n\u0103 \u015fi ca pic\u0103tura ce cade pe p\u0103m\u00e2nt\u201d (Ps. 72, 6), pentru c\u0103 El a intrat \u00een p\u00e2ntecele mumei sale f\u0103r\u0103 a fi fost b\u0103gat \u00een seam\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 vuiet.
\n\u00cens\u0103 toate aceste prevestiri ale \u00eenomenirii Sale nu erau \u00eenc\u0103 de ajuns, ci pentru ca El s\u0103 fie socotit om cu adev\u0103rat, s-a supus la toate cele omene\u015fti. De aceea nu s-a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat El deodat\u0103 ca om crescut, ci s-a n\u0103scut \u015fi s-a nutrit de mum\u0103-Sa, a crescut \u015fi a sporit, pentru ca prin toate acestea s\u0103 fie crezut\u0103 omenirea Lui cea adev\u0103rat\u0103. Ba \u00eenc\u0103 nu s-a oprit la aceast\u0103 dovad\u0103, ci a suferit cu trupul S\u0103u toate sl\u0103biciunile firii omene\u015fti, a \u00eensetat \u015fi a fl\u0103m\u00e2nzit, a dormit \u015fi a ostenit, ba a mers \u015fi la cruce \u015fi a p\u0103timit at\u00e2t de mult, pe c\u00e2t poate vreun om p\u0103timi.
\nDe aceea a c\u0103zut de pe fa\u0163a Lui sudoarea ca pic\u0103turile de s\u00e2nge, pentru aceea s-a \u00eentristat \u015fi s-a descurajat. Deci, precum El fl\u0103m\u00e2nzea \u015fi ostenea, dormea \u015fi m\u00e2nca \u015fi bea, tot a\u015fa \u015fi pregeta a muri, \u015fi prin aceasta a ar\u0103tat adev\u0103rata Sa omenire; c\u0103ci dragostea c\u0103tre via\u0163\u0103 este s\u0103dit\u0103 \u00een firea omeneasc\u0103. A\u015fadar, spre a ar\u0103ta c\u0103 trupul, pe care El l-a luat, nu este n\u0103lucire, nici p\u0103rere, de aceea El a pus la iveal\u0103 \u00eenaintea noastr\u0103 patimile Sale.
\nAcesta este un temei. Afar\u0103 de aceasta, pot s\u0103 v\u0103 mai aduc \u015fi un altul, care este tot a\u015fa de \u00eensemnat; care este acesta? Hristos a voit s\u0103 \u00eenve\u0163e pe oameni toate faptele cele bune. Iar\u0103 cine voie\u015fte s\u0103 dea \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 dreapt\u0103, trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163e nu numai prin cuvinte, ci \u015fi prin fapte. Aceasta este \u00eenv\u0103\u0163area cea mai bun\u0103. C\u00e2nd c\u00e2rmaciul st\u0103 l\u00e2ng\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103celul s\u0103u, ar\u0103t\u00e2ndu-i cum s\u0103 \u0163in\u0103 c\u00e2rma, une\u015fte vorba cu exemplul; el nu numai vorbe\u015fte, nici numai lucreaz\u0103, ci le une\u015fte am\u00e2ndou\u0103. La fel face \u015fi zidarul. Pune pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103celul s\u0103u l\u00e2ng\u0103 sine \u015fi \u00eei arat\u0103, prin cuv\u00e2nt \u015fi prin fapt\u0103, cum trebuie s\u0103 zideasc\u0103. Tot a\u015fa fac \u015fi ceilal\u0163i me\u015fteri, \u00eenv\u0103\u0163area \u015fi exemplul sunt pretutindeni legate la un loc. Deci, fiindc\u0103 Hristos a venit ca s\u0103 ne \u00eenve\u0163e toate faptele cele bune, de aceea El \u00eenv\u0103\u0163a ce trebuie a face \u015fi totodat\u0103 \u015fi El \u00eensu\u015fi f\u0103cea; c\u0103ci El zice a\u015fa: \u201eCine va face \u015fi va \u00eenv\u0103\u0163a a\u015fa, acela mare se va chema \u00eentru \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerului\u201d (Mt. 5, 19).
\nIat\u0103, El voia ca noi s\u0103 fim smeri\u0163i \u015fi bl\u00e2nzi, \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163at aceasta cu cuvintele, \u00eens\u0103 El a \u00eenv\u0103\u0163at aceasta \u015fi prin faptele Sale, c\u0103ci dup\u0103 ce a zis: \u201eFerici\u0163i cei s\u0103raci cu duhul, ferici\u0163i cei bl\u00e2nzi\u201d (Mt. 5, 3-4), a ar\u0103tat prin faptele Sale cum trebuie a \u00eemplini aceast\u0103 datorie. El a luat fota, s-a \u00eencins cu d\u00e2nsa \u015fi a sp\u0103lat picioarele ucenicilor S\u0103i (In. 13, 4-5). Ce a putut s\u0103 fie asemenea acestei smerenii? A\u015fadar, El a \u00eenv\u0103\u0163at aceast\u0103 fapt\u0103 bun\u0103 nu numai cu cuv\u00e2ntul, ci \u015fi cu fapta. Tot a\u015fa a ar\u0103tat El cu fapta bl\u00e2nde\u0163ea \u015fi p\u0103ciuirea Sa. Cum? El a fost lovit peste fa\u0163\u0103 de sluga arhiereului, dar a zis numai at\u00e2ta: \u201eDe am gr\u0103it r\u0103u, m\u0103rturise\u015fte de r\u0103u, iar\u0103 de am gr\u0103it bine, de ce M\u0103 ba\u0163i?\u201d (In. 18, 23).
\nEl a poruncit a ne ruga pentru vr\u0103jma\u015fi, dar iar\u0103\u015fi ne-a \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi aceasta prin faptele sale. C\u0103ci c\u00e2nd sp\u00e2nzura pe cruce, a zis: \u201eP\u0103rinte, iart\u0103-le lor, c\u0103 nu \u015ftiu ce fac\u201d (Lc. 23, 34). A\u015fadar, precum El ne-a poruncit nou\u0103 s\u0103 ne rug\u0103m pentru vr\u0103jma\u015fi, a\u015fa s-a rugat \u015fi El \u00eensu\u015fi, m\u0103car c\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 de aceasta El putea s\u0103-i ierte, prin propria Sa putere.
\nIar\u0103\u015fi a poruncit El s\u0103 facem bine celor ce ne ur\u0103sc, s\u0103 binecuv\u00e2nt\u0103m pe cei ce ne clevetesc. \u015ei aceasta a f\u0103cut-o cu fapta, izgonind demonii din iudei, m\u0103car c\u0103 ei \u00eel huleau, ca \u015fi cum ar fi El \u00eensu\u015fi cuprins de demon. El gr\u0103m\u0103dea binefacerile asupra prigonitorilor S\u0103i \u015fi a introdus \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerului pe cei ce au voit s\u0103-L r\u0103stigneasc\u0103. Mai departe zice El c\u0103tre ucenicii S\u0103i: \u201eS\u0103 nu purta\u0163i la br\u00e2iele voastre nici aur, nici argint, nici aram\u0103\u201d (Mt. 10, 9); \u015fi El a \u00eemplinit \u015fi aceasta, precum singur zice despre Sine: \u201eVulpile au vizuini \u015fi p\u0103s\u0103rile cerului cuiburi, iar\u0103 Fiul Omului nu are unde s\u0103-\u015ei plece capul\u201d (Mt. 8, 20).
\nEl ne-a \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi cum s\u0103 ne rug\u0103m. Apostolii au zis c\u0103tre D\u00e2nsul: \u201eDoamne, \u00eenva\u0163\u0103-ne s\u0103 ne rug\u0103m\u201d (Lc. 11, 1); \u015fi de aceea El \u00censu\u015fi se ruga, pentru Ca ei s\u0103 \u00eenve\u0163e de la D\u00e2nsul a se ruga. El \u00eens\u0103 trebuia s\u0103 le arate lor nu numai c\u0103 trebuia a se ruga, ci \u00eenc\u0103 \u015fi cum s\u0103 se roage. De aceea, El le-a dat \u015fi formula rug\u0103ciunii: \u201eTat\u0103l nostru, carele e\u015fti \u00een ceruri\u201d \u015fi celelalte. Fiindc\u0103 El ne-a poruncit a ne ruga: \u201e\u015fi nu ne duce \u00een ispit\u0103\u201d, adic\u0103 \u00een primejdie, ne \u00eenva\u0163\u0103 aceasta \u00eensu\u015fi \u015fi cu fapta, c\u00e2nd zice: \u201eP\u0103rinte de este cu putin\u0163\u0103, treac\u0103 de la Mine paharul acesta\u201d, prin care \u00eenva\u0163\u0103 pe to\u0163i credincio\u015fii a nu se arunca singuri \u00een primejdii, ci a a\u015ftepta n\u0103p\u0103direa vr\u0103jma\u015filor, iar atunci a ar\u0103ta toat\u0103 b\u0103rb\u0103\u0163ia. Ei nu trebuie a se gr\u0103bi \u00een\u015fi\u015fi \u015fi a se expune primejdiei.
\nA\u015fadar, fiindc\u0103 El voia s\u0103 \u00eenve\u0163e pe ucenicii S\u0103i a se ruga, se roag\u0103 \u015fi El \u00eensu\u015fi, dup\u0103 firea Sa cea omeneasc\u0103, nu \u00eens\u0103 dup\u0103 cea dumnezeieasc\u0103. Iar\u0103 ca om s-a rugat El, pentru ca s\u0103 ne \u00eenve\u0163e c\u0103 trebuie s\u0103 ne rug\u0103m pentru izb\u0103virea noastr\u0103 din primejdii. Iar\u0103 dac\u0103 izb\u0103virea noastr\u0103 va fi cu neputin\u0163\u0103, atunci s\u0103 respect\u0103m hot\u0103r\u00e2rea cea dumnezeieasc\u0103. De aceea a zis El: \u201e\u00cens\u0103 nu precum voiesc Eu, ci precum voie\u015fti Tu\u201d. Aceasta nu trebuie a se \u00een\u0163elege ca \u015fi cum El ar avea alt\u0103 voin\u0163\u0103 dec\u00e2t Tat\u0103l; \u015fi cuvintele acestea trebuie s\u0103 fie \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 pentru oameni, ca ei, chiar c\u00e2nd sunt \u00een necaz \u015fi \u00een primejdie, c\u00e2nd tremur\u0103 \u015fi nu le place a muri, totu\u015fi trebuie s\u0103 supun\u0103 voin\u0163a lor voin\u0163ei Lui Dumnezeu. Pavel \u015ftia aceasta \u015fi a \u015fi \u00eemplinit-o. El a rugat pe Domnul ca s\u0103 dep\u0103rteze ispitele de la d\u00e2nsul \u015fi a zis: \u201eDe trei ori pe Domnul am rugat\u201d (II Cor. 12, 8), dar fiindc\u0103 aceasta nu era voia Domnului, el a ad\u0103ugat: \u201ede aceea binevoiesc \u00eentru neputin\u0163\u0103, \u00een nevoi \u015fi \u00een prigonire\u201d (II Cor: 12, 10). Voiesc s\u0103 v\u0103 spun aceasta mai l\u0103murit.
\nPavel era \u00eenconjurat de multe primejdii \u015fi s-a rugat ca s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103 de d\u00e2nsele. Dar a auzit cum Dumnezeu i-a zis: \u201eDestul \u00ee\u0163i este harul Meu, c\u0103 puterea Mea \u00eentru neputin\u0163e se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte\u201d (II Cor. 11, 9); \u015fi dup\u0103 aceea el a \u015ftiut care era voia lui Dumnezeu, supun\u00e2ndu-\u015fi voia sa voii lui Dumnezeu.
\nA\u015fadar, Hristos am\u00e2ndou\u0103 acestea ne-a \u00eenv\u0103\u0163at prin rug\u0103ciunea Sa, s\u0103 nu ne arunc\u0103m \u00een\u015fine \u00een primejdii, ci s\u0103 ne rug\u0103m pentru dep\u0103rtarea primejdiei. Dac\u0103 ea totu\u015fi ne-a ajuns, s\u0103 o \u00eent\u00e2mpin\u0103m cu b\u0103rb\u0103\u0163ie \u015fi cu r\u0103bdare \u015fi s\u0103 supunem voin\u0163a noastr\u0103 voin\u0163ei lui Dumnezeu. Deci, \u015ftiind noi acestea, s\u0103 ne rug\u0103m, ca s\u0103 nu c\u0103dem \u00een ispit\u0103: iar\u0103 dac\u0103 am c\u0103zut \u00een ea, s\u0103 cerem de la Dumnezeu r\u0103bdare \u015fi putere \u015fi totdeauna s\u0103 supunem voin\u0163a noastr\u0103 voin\u0163ei Lui. Atunci vom petrece via\u0163a aceasta de acum \u00een lini\u015fte \u015fi vom dob\u00e2ndi bun\u0103t\u0103\u0163ile cele viitoare; c\u0103rora fie s\u0103 ne \u00eenvrednicim prin harul \u015fi iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, c\u0103ruia \u00eempreun\u0103 cu Tat\u0103l \u015fi cu Duhul Sf\u00e2nt se cuvine lauda, acum \u015fi pururea \u015fi \u00een vecii vecilor ! Amin.<\/p>\n

\"ghetsimani\"<\/a>Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur,<\/strong> Omilii la Postul Mare\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eP\u0103rintele Meu, de este cu putin\u0163\u0103, treci de la Mine paharul acesta; \u00eens\u0103 nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voiesti\u201c (Matei 26, 39). Eu cred c\u0103 mul\u0163i se \u00eentreab\u0103 pentru ce Hristos a gr\u0103it aceste cuvinte; \u015fi cei necredincio\u015fi vor r\u0103st\u0103lm\u0103ci aceste cuvinte, spre a \u00eentinde curs\u0103 fra\u0163ilor no\u015ftri celor mai slabi. Deci pentru <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-31070","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31070","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31070"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31070\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31091,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31070\/revisions\/31091"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31070"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31070"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31070"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}