Predic\u0103 la Na\u015fterea Maicii Domnului<\/p>\n
Fiule, c\u00e2nd vrei s\u0103 te apropii s\u0103 sluje\u015fti Domnului Dumnezeu, g\u0103te\u015fte-\u0163i sufletul t\u0103u spre ispit\u0103 (Iisus Sirah 2, 1).<\/em><\/p>\n Fra\u0163ilor, c\u00e2nd soarele \u00ee\u015fi arat\u0103 discul s\u0103u luminos \u00een zarea galben-ro\u015fiatic\u0103, razele sale \u00eentr-o clip\u0103 ajung p\u00e2n\u0103 la tine \u015fi-\u0163i r\u0103sp\u00e2ndesc veselia \u00een inim\u0103. Dar el nu r\u0103sare pe nea\u015fteptate, ci trimete vestitorul s\u0103u, care \u00eencredin\u0163eaz\u0103 pe cel ce prive\u015fte la R\u0103s\u0103rit c\u0103 soarele vine gr\u0103bit s\u0103 lumineze \u015fi s\u0103 aureasc\u0103 culmile dealurilor \u015fi v\u00e2rfurile copacilor. Cine este \u00eens\u0103 acest vestitor al soarelui? cine ne spune c\u0103 discul de foc vine s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 lumin\u0103 \u015fi c\u0103ldur\u0103 peste firea adormit\u0103? Fra\u0163ilor, G\u0103te\u015fte-\u0163i sufletul t\u0103u spre ispit\u0103<\/em><\/strong> ne spune Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, \u015fi este de trebuin\u0163\u0103 s\u0103 ne g\u0103tim \u015fi s\u0103 ne \u00eenarm\u0103m spre a nu fi prin\u015fi pe nea\u015fteptate. Via\u0163a aceasta este un r\u0103zboi ne\u00eencetat, dup\u0103 cum spune dreptul Iov. Z\u0103misli\u0163i \u00een nedreptate prin p\u0103catul lui Adam, noi purt\u0103m \u00een\u0103untrul nostru s\u0103m\u00e2n\u0163a stric\u0103ciunii, care ne\u00eencetat ne \u00eendeamn\u0103 la r\u0103u. Lumea ne pune \u00eenainte lucruri care a\u0163\u00e2\u0163\u0103 \u015fi care aprind \u00een noi aplecarea la r\u0103u. Aceast\u0103 ispit\u0103 se fr\u0103m\u00e2nt\u0103 ne\u00eencetat \u00eemprejurul nostru, ca un leu care muge\u015fte \u015fi st\u0103 gata s\u0103 ne \u00eenghit\u0103. Nicio v\u00e2rst\u0103 nu scap\u0103 de ispit\u0103; chiar deprinderea faptelor bune nu ne pune cu totul la ad\u0103post, \u015fi \u00eense\u015fi locurile sfinte sunt turburate uneori de vr\u0103jma\u015ful m\u00e2ntuirii oamenilor. Noi \u00eel vedem, fiindc\u0103 ispitele \u0163in un loc \u00eentins \u00een via\u0163a sufleteasc\u0103 a omului. Ele \u00eel urm\u0103resc pretutindenea, \u015fi pentru asta este de mult\u0103 nevoie s\u0103 fim \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i \u015fi lumina\u0163i asupra lor. Arhimandritul IULIU SCRIBAN<\/strong>, Predici pentru popor<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Predic\u0103 la Na\u015fterea Maicii Domnului Fiule, c\u00e2nd vrei s\u0103 te apropii s\u0103 sluje\u015fti Domnului Dumnezeu, g\u0103te\u015fte-\u0163i sufletul t\u0103u spre ispit\u0103 (Iisus Sirah 2, 1). Fra\u0163ilor, c\u00e2nd soarele \u00ee\u015fi arat\u0103 discul s\u0103u luminos \u00een zarea galben-ro\u015fiatic\u0103, razele sale \u00eentr-o clip\u0103 ajung p\u00e2n\u0103 la tine \u015fi-\u0163i r\u0103sp\u00e2ndesc veselia \u00een inim\u0103. Dar el nu r\u0103sare pe nea\u015fteptate, ci <\/p>\n
\nEste \u00eeng\u00e2narea de lumin\u0103 \u015fi \u00eentunerec \u00eenainte de ivirea soarelui, este amestec\u0103tura de cea\u0163\u0103 u\u015foar\u0103 \u015fi fum sub\u0163ire, care, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een ve\u015fm\u00e2nt ro\u015fiatic, poart\u0103 numele de rev\u0103rsatul zorilor. Ea ne veste\u015fte c\u0103 soarele e gata s\u0103 r\u0103sar\u0103.
\nDar \u00eempreun\u0103 cu firea, cu lumea aceasta v\u0103zut\u0103, fra\u0163ilor, pe care soarele o vesele\u015fte, tr\u0103ie\u015fte \u015fi o lume nev\u0103zut\u0103: este lumea sufletelor noastre. \u015ei ea are soarele ei, care a trezit-o din adormirea p\u0103catului. P\u0103catul lui Adam o v\u00e2r\u00e2se \u00een \u00eentunerec, \u00een noapte neagr\u0103. A venit \u00eens\u0103 soarele cu lumin\u0103 orbitoare, Hristos Domnul, alung\u00e2nd negura p\u0103catului \u015fi \u00eenc\u0103lzind sufletele.
\nSoarele de pe bolta cerului ne bucur\u0103 cu r\u0103s\u0103ritul s\u0103u numai dup\u0103 o noapte de c\u00e2teva ceasuri. Cu c\u00e2t mai mare bucurie a trebuit s\u0103 aduc\u0103 soarele Hristos, c\u00e2nd r\u0103s\u0103ri dup\u0103 o noapte de mii de ani! R\u0103s\u0103ritul acesta a fost b\u0103utura r\u0103coritoare care a alinat inima, a m\u00e2ng\u00e2iat sufletul \u015fi a udat g\u00e2tlejul ars \u015fi uscat al omenirii. Pentru aceasta \u015fi pe soarele Hristos noi cre\u015ftinii \u00eel numim soarele drept\u0103\u0163ii, c\u0103ci el n-a venit numai s\u0103 aduc\u0103 lumin\u0103 \u015fi c\u0103ldur\u0103, ci mai cu seam\u0103, pace, dreptate, bine \u015fi adev\u0103r.
\nDe aceia \u015fi na\u015fterea M\u00e2ntuitorului noi o serb\u0103m cu bucurie mare, ca r\u0103s\u0103ritul soarelui drept\u0103\u0163ii nesf\u00e2r\u015fite.
\nDar dup\u0103 cum soarele din \u00eenaltul cerului este vestit c\u0103 are s\u0103 r\u0103sar\u0103 de zorile dimine\u0163ii, tot a\u015fa ne este vestit \u015fi r\u0103s\u0103ritul soarelui drept\u0103\u0163ii. \u015ei dup\u0103 cum omul \u015fi firea toat\u0103 se bucur\u0103 c\u00e2nd v\u0103d zorile, vestitorul soarelui, tot a\u015fa cre\u015ftinul salt\u0103 de bucurie c\u00e2nd vede zorile care-i vestesc venirea soarelui drept\u0103\u0163ii, Hristos.
\nIat\u0103-ne chiar azi, fra\u0163ilor, \u00een aceste zori ale venirii M\u00e2ntuitorului. Iat\u0103-ne \u00een ziua na\u015fterii Sfintei Fecioare Maria. Noi nu ne putem g\u00e2ndi la na\u015fterea sa, f\u0103r\u0103 a ne g\u00e2ndi la na\u015fterea M\u00e2ntuitorului. Na\u015fterea Sfintei Fecioare este vestitoarea venirii lui Hristos, este zorile care vestesc lumii r\u0103s\u0103ritul soarelui drept\u0103\u0163ii. Cum zorile merg \u00eenaintea soarelui, a\u015fa \u015fi noi serb\u0103m \u00eent\u00e2i na\u015fterea Maicii Domnului, \u015fi numai dup\u0103 asta a M\u00e2ntuitorului. \u015ei cum vestitoarea soarelui bucur\u0103 firea toat\u0103, a\u015fa \u015fi na\u015fterea Maicii Domnului, ca vestitoare a venirii M\u00e2ntuitorului, vine s\u0103 ne bucure pe noi. Dar bucuria care r\u0103m\u00e2ne \u00eenchis\u0103 \u00een inim\u0103, nu e bucurie. Ea trebuie ar\u0103tat\u0103 \u00een afar\u0103, pentru ca s\u0103 cinstim cu vrednicie aceast\u0103 zi sfin\u0163it\u0103.
\nDar cu ce vom cinsti aceast\u0103 zi, fra\u0163ilor? Trebuie s\u0103 c\u0103ut\u0103m ceva vrednic de d\u00e2nsa, ceva care s\u0103 puie \u00een mi\u015fcare inimile noastre. Ei bine, v\u0103 voi vorbi despre o frumoas\u0103 \u015fi folositoare \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 cre\u015ftin\u0103, v\u0103 voi vorbi despre ispit\u0103.
\nCu d\u00e2nsa vom cinsti aceast\u0103 zi a Maicii Domnului: iar pentru ca aceast\u0103 cinstire s\u0103 fie \u00eentreag\u0103, trebuie s\u0103 fim cu luare-aminte.<\/p>\n
\nFra\u0163ilor, c\u00e2\u0163i dintre noi n-au sim\u0163it puterea ispitei! c\u00e2\u0163i nu s-au sim\u0163it prin\u015fi, f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea, \u00een lan\u0163urile ei? \u00ce\u0163i sf\u0103r\u00e2m\u0103 voin\u0163a ta, \u015fi o vezi cum te t\u00e2r\u0103\u015fte \u00een apele ei, f\u0103r\u0103 putere de a te smulge din v\u00e2rtej. Aproape nu este om care \u00eentr-o pornire de m\u00e2nie s\u0103 nu se simt\u0103 \u00eempins spre r\u0103u. El e gata s\u0103 loveasc\u0103, s\u0103 strice, \u015fi cu greutate nespus\u0103 se poate opri. Ei bine, ce este aceasta dec\u00e2t o ispit\u0103? F\u0103r\u0103 s\u0103 vrei, m\u00e2nia te trage la r\u0103u.
\nNu vedem noi \u00een zilele noastre oameni care, apuca\u0163i de m\u00e2nie, zic: fugi dinaintea mea s\u0103 nu cad \u00eentr-un p\u0103cat. Ce este aceasta? Este ispita care-l \u00eendeamn\u0103 s\u0103 loveasc\u0103 sau s\u0103 ucid\u0103. Este o \u00eemboldire s\u0103 faci r\u0103ul, c\u00e2nd mintea \u00ee\u0163i spune s\u0103 nu faci a\u015fa. Mintea este aceea care strig\u0103: fugi dinaintea mea s\u0103 nu cad \u00eentr-un p\u0103cat. Ea vede r\u0103ul, dar tot atunci omul simte \u015fi puterea cea dr\u0103ceasc\u0103, care \u00eel \u00eempinge s\u0103-l fac\u0103.
\nOmul plecat la b\u0103utur\u0103 nu poate trece pe l\u00e2ng\u0103 o c\u00e2rcium\u0103 f\u0103r\u0103 a nu se sim\u0163i tras spre d\u00e2nsa. C\u00e2rlige nev\u0103zute parc\u0103 se aga\u0163\u0103 de d\u00e2nsul \u015fi-l trag \u00een\u0103untru. \u015ei aceasta este tot ispit\u0103, este pofta inimii care-l \u00eempinge.
\nFiecare v\u00e2rst\u0103 \u00ee\u015fi are ispitele sale, niciuna \u00eens\u0103 nu e scutit\u0103. Copilul de 8 \u015fi de 10 ani, oric\u00e2t e de mic, tot are \u015fi el ispita lui. De vede adun\u0103tura de copii r\u0103i \u015fi strica\u0163i, unde toate relele se \u00eenva\u0163\u0103, d\u0103 \u015fi el fuga acolo. \u00ceI spun p\u0103rin\u0163ii c\u0103 nu e bine, simte \u015fi el aceasta…, degeaba, ispita ca un lan\u0163 nev\u0103zut \u00eel trage acolo unde este r\u0103ul.
\nT\u00e2n\u0103rul vede pe al\u0163ii de v\u00e2rsta lui \u00eeng\u00e2mfa\u0163i \u015fi \u00eenzorzona\u0163i cu toate nimicurile, \u00eel aude l\u0103ud\u00e2ndu-se cu toate tic\u0103lo\u015fiile lor \u015fi se simte \u015fi el \u00eendemnat s\u0103 fac\u0103 ca d\u00e2n\u015fii, m\u0103car c\u0103 mintea \u00eei spune c\u0103 e r\u0103u. Ce este asta dec\u00e2t ispita periculoas\u0103 \u015fi nenorocit\u0103!
\nT\u00e2n\u0103ra care vede pe altele ca d\u00e2nsa \u00eengrijindu-se numai s\u0103 se spoiasc\u0103 \u015fi s\u0103 se g\u0103teasc\u0103, o apuc\u0103 \u015fi pe ea dorul s\u0103 fac\u0103 a\u015fa. Vede pe alta harnic\u0103 \u015fi \u0163in\u00e2ndu-se numai de lucr\u0103rile de seam\u0103, \u015ftie c\u0103 acestea sunt mai bune, dar ispita n-o las\u0103 \u015fi o sf\u00e2r\u015fe\u015fte \u00een adunarea celor u\u015furatice \u015fi r\u0103ut\u0103cioase.
\nFemeia, cum vede pe altele str\u00e2nse la clevetiri \u015fi uneltiri ur\u00e2cioase, gata e \u015fi ea s\u0103 se duc\u0103 acolo. Altele sunt \u00een casa Domnului la rug\u0103ciune, dar nu spre acestea se duce, ci spre cele clevetitoare. Ispita \u00eei vars\u0103 venin \u00een inim\u0103 \u015fi fapt\u0103 veninoas\u0103 face.
\nB\u0103rbatul \u015ftie undeva o familie de nevoia\u015fi, dar nici prin cap nu-i trece s\u0103 se duc\u0103 la d\u00e2n\u015fii. \u015etie \u00eens\u0103 aiurea un loc de petrecere \u015fi de pl\u0103ceri nevrednice de un om cuminte. Ei bine, \u00eentins se duce acolo. Ispita tocmai la r\u0103u \u00eel trage.
\nChiar b\u0103tr\u00e2ne\u0163a are ispitele ei. Are apuc\u0103tura nebun\u0103 de a-\u015fi str\u00e2nge la avu\u0163ii c\u00e2nd se \u015ftie cu un picior \u00een groap\u0103. Este pornit\u0103 la \u00eend\u0103r\u0103tnicie \u015fi nep\u0103sare la nevoile altuia, \u015fi de multe ori e \u00eempietrit\u0103 \u00een p\u0103catele vechi.
\n\u015ei a\u015fa, fra\u0163ilor, nu este vr\u00e2st\u0103 scutit\u0103 de ispitire. Ea \u00ee\u015fi \u00eentinde la\u0163urile sale \u00een toate p\u0103r\u0163ile \u015fi urm\u0103re\u015fte pe om ne\u00eencetat, ziua \u015fi noaptea, tr\u0103g\u00e2ndu-l la r\u0103u. Puterea ei este a\u015fa de mare, c\u0103, aproape totdeauna, \u00eentre bine \u015fi r\u0103u, el se duce spre r\u0103u: acolo \u00eel trage ispita.
\nPuterea ei se simte totdeauna. Mai nu e om care s\u0103 nu o \u015ftie. C\u00e2\u0163i nu stau la \u00eendoial\u0103 uneori: s\u0103 se r\u0103zbune pe du\u015fman, sau s\u0103-l lase \u00een plata Domnului? S\u0103-\u015fi \u00eempli- neasc\u0103 pofta sau s\u0103 o \u00eenn\u0103du\u015fe? Mintea \u00ee\u0163i spune s\u0103 faci una, ispita dr\u0103ceasc\u0103 \u00eens\u0103 te sf\u0103tuie\u015fte alta, \u015fi mul\u0163i nenoroci\u0163i se duc dup\u0103 acest \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor al pierz\u0103rii.
\nR\u0103d\u0103cina ispitei \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 este \u00een noi \u00een\u015fine, fiindc\u0103 ispita are putere mai mult asupra omului slab \u015fi supus patimilor. Pe cel tare nu-l atinge. Fiecare e cercat de a sa poft\u0103 zice sf\u00e2ntul Iacov (1, 14). Aceasta e trista mo\u015ftenire pe care ne-au l\u0103sat-o str\u0103mo\u015fii Adam \u015fi Eva prin neascultarea lor de Dumnezeu. To\u0163i sim\u0163im \u00een noi fiin\u0163a \u015fi ap\u0103sarea patimilor.
\nC\u00e2nd intr\u0103m \u00eens\u0103 sub scutul legii dumnezeie\u015fti \u015fi \u00eencerc\u0103m s\u0103 le zmulgem, atunci ele se ridic\u0103 cu \u00eenver\u015funare, asemenea unor fiare turbate care se reped \u00een barierele ce le stau \u00eemprejur. Dac\u0103 o clip\u0103 el se moaie \u015fi se lini\u015ftesc, nu le crede\u0163i biruite, \u00eendat\u0103 ridic\u0103 capul \u015fi \u00eencep lupta cu o furie mai mare dec\u00e2t \u00eenainte. Se poate spune c\u0103 sufletele curate simt mai tare puterea patimilor dec\u00e2t acei care se las\u0103 \u00een voia lor, tocmai pentru c\u0103 ele lovesc, ca \u015fi un r\u00e2u care izbe\u015fte, nu pe cei ce merg la vale cu d\u00e2nsul, ci pe acei ce caut\u0103 s\u0103 suie la deal.
\nDeci r\u0103d\u0103cina patimilor noastre ne\u00eencetat caut\u0103 s\u0103 ias\u0103 la lumin\u0103; niciodat\u0103 nu ajungi s\u0103 le zmulgi cu totul. Cea dint\u00e2i pricin\u0103 a ispitelor este pornirea noastr\u0103 la r\u0103u. C\u00e2t\u0103 vreme s\u00e2mburele boalei este \u00een tine, toate apuc\u0103turile rele ale lumii \u00ee\u015fi g\u0103sesc r\u0103sunet \u00een inima ta.
\nLumea aceasta este o pia\u0163\u0103 \u00eentins\u0103 \u00een care toate r\u0103ut\u0103\u0163ile se r\u0103sfa\u0163\u0103, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 prind\u0103 \u00een mrejele ei pe to\u0163i cei ce se apropie de d\u00e2nsa. Mijlocul ei este ispita. Ea este undi\u0163a periculoas\u0103, care aduce pe om \u00een l\u0103ca\u015ful r\u0103ut\u0103\u0163ilor. Ea este aceia care nenoroce\u015fte at\u00e2\u0163ia oameni, aduc\u00e2ndu-i \u00een pierzare.
\nOmul supus ispitei este un fel de mori\u015fc\u0103 b\u0103tut\u0103 de v\u00e2nt. \u00centr-\u00eensul nu po\u0163i avea \u00eencredere, nu po\u0163i l\u0103sa pe m\u00e2na lui o treab\u0103 \u00eensemnat\u0103. S\u0103-i dai o sum\u0103 de bani s-o duc\u0103 undeva, te temi, c\u0103 dac\u0103, e iubitor de pl\u0103ceri, se abate din drum \u015fi cheltuie\u015fte dintr-\u00eensa. Se \u00eenh\u0103iteaz\u0103 cu prieteni, c\u0103ci la petreceri \u00eendat\u0103 se g\u0103sesc, \u015fi \u00eens\u0103rcinarea ta n-o mai duce la cap\u0103t. Dac\u0103 e plecat la b\u0103utur\u0103, e \u015fi mai r\u0103u. Pofta turbat\u0103 \u00eel t\u00e2r\u0103\u015fte prins ca de ni\u015fte funii. Abia z\u0103re\u015fte localul b\u0103uturii, \u015fi-l \u015fi ispite\u015fte s\u0103 se duc\u0103 \u00eentr-\u00eensul. Po\u0163i da ceva pe m\u00e2na unui asemenea om? Fereasc\u0103 Dumnezeu! El risipe\u015fte \u00een b\u0103utur\u0103 ce i-ai dat, iar ce-i mai r\u0103m\u00e2ne pierde, fiindc\u0103, b\u00e2nd, \u00ee\u015fi pierde cuno\u015ftin\u0163a, nu \u015ftie ce face. Ispita \u00eel abate din drumul cel drept.
\nVede\u0163i, fra\u0163ilor, omul supus ispitei este ca o luntre pe valuri care nu e st\u0103p\u00e2n\u0103 pe sine. El este o fire slab\u0103 pe care nu po\u0163i pune niciun temei. El nu e st\u0103p\u00e2n pe sine niciodat\u0103, ci poftele \u00eel duc c\u00e2nd la dreapta, c\u00e2nd la st\u00e2nga. Cea mai u\u015foar\u0103 ispit\u0103, \u015fi el se pleac\u0103 \u00eenaintea ei. Dac\u0103-i spui de ce face a\u015fa, zice c\u0103 nu poate altfel. Apoi, cu omul care e m\u00e2nat de pofte \u015fi ispite nu mai po\u0163i face nimic, nu po\u0163i avea leg\u0103turi cu d\u00e2nsul, fiindc\u0103 nu mintea s\u0103n\u0103toas\u0103 \u00eel m\u00e2n\u0103. \u015ei omul care nu se poart\u0103 dup\u0103 minte, nu merit\u0103 numele de om, fiindc\u0103 orbe\u015fte \u015fi f\u0103r\u0103 socoteal\u0103 merg vitele, omului \u00eens\u0103 i se cere mai mult. El pentru asta are minte \u015fi voin\u0163\u0103, ca s\u0103 se slujeasc\u0103 de ele. Dac\u0103 \u00eens\u0103 \u00een loc de minte el se ia dup\u0103 patimi, \u015fi, \u00een loc de voin\u0163\u0103, dup\u0103 ispit\u0103, cine mai poate s\u0103 se \u00eentov\u0103r\u0103\u015feasc\u0103 cu d\u00e2nsul? Fiecare se teme ca nu cumva la mijlocul lucrului s\u0103-l ispiteasc\u0103 ceva \u015fi apoi s\u0103-l lase balt\u0103. Dimpotriv\u0103, ce frumoas\u0103 priveli\u015fte ne d\u0103 omul cuminte \u015fi tare pe voin\u0163a lui! Vorba lui e vorb\u0103 \u015fi lucrul lui e lucru. \u00centr-\u00eensul patima este \u00een\u0103du\u015fit\u0103, iar ispita este privit\u0103 cu dispre\u0163.
\nDe ce merit\u0103 cinstire sfin\u0163ii? Pentru c\u0103 ei nu s-au purtat ca ceilal\u0163i oameni; pentru c\u0103, ne\u00eencetat st\u0103p\u00e2ni pe d\u00e2n\u015fii, pofta nu i-a st\u0103p\u00e2nit \u015fi ispita nu i-a \u00eenl\u0103n\u0163uit. C\u00e2nd a fost ceva bun de f\u0103cut sau r\u0103u de alungat, ei n-au zis c\u0103 nu pot, cum zic mul\u0163i \u00een zilele noastre.
\nMare lucru este a fi st\u0103p\u00e2n pe tine \u015fi frumoase roade aduce omului!
\nDar, fra\u0163ilor, degeaba ne-am munci noi s\u0103 ar\u0103t\u0103m relele urm\u0103ri ale ispitei, dac\u0103 n-am ar\u0103ta \u015fi mijloacele de a o alunga. Ar fi ca \u015fi cum am vedea boala \u015fi n-am c\u0103uta leacul.
\nIspita este \u015fi ea boal\u0103, boal\u0103 care atinge \u015fi sufletul \u015fi trupul, dar are \u015fi leacurile ei. Rug\u0103ciunea, Sfintele Taine \u015fi \u00eempotrivirea sunt arme puternice.
\nDomnul \u015fi M\u00e2ntuitorul Hristos ne-a \u00eenv\u0103\u0163at cu pilda \u015fi cu cuv\u00e2ntul s\u0103u. Noi \u00eel vedem petrec\u00e2nd patruzeci de zile \u00een pustie \u00een post \u015fi rug\u0103ciune pentru a se preg\u0103ti la ispitele diavolului. Cu cuv\u00e2ntul s\u0103u ne-a \u00eenv\u0103\u0163at c\u00e2nd a zis: Priveghia\u0163i \u015fi ruga\u0163i-v\u0103 s\u0103 nu c\u0103de\u0163i \u00een ispit\u0103 (Matei 4, 41).
\nA\u015fa s\u0103 facem \u015fi noi, fra\u0163ilor, pentru a \u00eendep\u0103rta ispita. Nu v\u0103 ruga\u0163i \u00eens\u0103, cum au mul\u0163i obiceiul, \u00een\u015fir\u00e2nd la vorbe f\u0103r\u0103 s\u0103 le simt\u0103. Nu, ci \u00eenaintea lui Dumnezeu face\u0163i socoteala faptelor voastre \u015fi cu toat\u0103 inima lua\u0163i hot\u0103r\u00e2rea de a alunga ispita.
\nPrin taina Sfintei \u00cemp\u0103rt\u0103\u015firi, omul \u00ee\u015fi \u00eennoie\u015fte sim\u0163irile \u015fi nu pierde din vedere \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile dumnezeie\u015fti. Cei dint\u00e2i cre\u015ftini \u00een toate zilele se rugau \u00eempreun\u0103, erau de fa\u0163\u0103 la Sf\u00e2nta Jertf\u0103 \u015fi se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feau. \u00cendeletnicirea aceasta ne\u00eencetat\u0103 a omului cu cuget\u0103ri dumnezeie\u015fti \u00eel face nev\u0103t\u0103mat \u00een fa\u0163a ispitei \u015fi alung\u0103 toate g\u00e2ndurile rele.
\nAl treilea mijloc de a birui ispitele este \u00eempotrivirea. Sf\u00e2ntul apostol Pavel ne nume\u015fte osta\u015fi ai lui Hristos; el ne d\u0103 o arm\u0103tur\u0103 \u00eentreag\u0103 ca s\u0103 ne \u00eempotrivim \u015fi s\u0103 fim lupt\u0103tori viteji. Numai \u00eempotrivi\u0163i-v\u0103 diavolului, spune sf\u00e2ntul apostol Iacov, \u015fi \u00eendat\u0103 \u00eel ve\u0163i vedea fugind (cap. 4, 7).
\nEste de trebuin\u0163\u0103 s\u0103 te \u00eempotrive\u015fti ispitei chiar de la \u00eenceput, f\u0103r\u0103 a mai sta de vorb\u0103 cu d\u00e2nsa. Noi \u015ftim ce a costat pe str\u0103moa\u015fa noastr\u0103 Eva c\u00e2nd a stat de vorb\u0103 cu \u015farpele ispitelor. Pierderea Raiului, a fost urmarea. De c\u00e2te ori aceia\u015fi purtare ne\u00een\u0163eleapt\u0103 e urmat\u0103 de o c\u0103dere asem\u0103n\u0103toare!
\nUneori ajunge s\u0103 dispre\u0163uie\u015fti ispita pentru a sc\u0103pa de d\u00e2nsa. Alte ori ajunge s\u0103-\u0163i \u00eendeletnice\u015fti mintea cu ceva s\u0103n\u0103tos sau chiar s\u0103 lucrezi cu m\u00e2inile. Sunt ispite care ajung periculoase tocmai fiindc\u0103 ne g\u00e2ndim mult la d\u00e2nsele. Sunt mii de g\u00e2ndiri, mii de \u00eenchipuiri, care pot s\u0103 str\u0103bat\u0103 sufletul, mii de sim\u0163iri care mi\u015fc\u0103 inima noastr\u0103, dar despre toate acestea trebuie s\u0103 purt\u0103m tot at\u00e2ta grij\u0103 ca \u015fi c\u0103l\u0103torul de mu\u015ftele care b\u00e2z\u00e2ie \u00eemprejurul lui. C\u00e2nd te sim\u0163e\u015fti \u00eempins s\u0103 iei numaidec\u00e2t parte la cutare adunare, la cutare petrecere de unde \u015ftii c\u0103 pot ie\u015fi multe rele, apuc\u0103-te mai bine de vreun lucru pl\u0103cut \u015fi uit\u0103. Ispitele par pl\u0103cute la \u00eenceput, vrei numaidec\u00e2t s\u0103 zbori la d\u00e2nsele, dai apoi singur po\u0163i vedea c\u00e2t r\u0103u \u0163i-au adus!
\nPentru aceia cump\u0103ne\u015fte tot ce faci, g\u00e2nde\u015fte-te mai dinainte dac\u0103 nu-\u0163i poate veni vreun r\u0103u dintr-\u00eensul \u015fi numai dup\u0103 ce te-ai \u00eencredin\u0163at c\u0103 nu, apuc\u0103-te de-l \u00eendepline\u015fte.
\nIspitele \u00ee\u0163i pot ie\u015fi \u00een cale pretutindenea. Trebuie s\u0103-\u0163i \u00eent\u0103re\u015fti voin\u0163a ca s\u0103 aib\u0103 puterea de a se \u00eempotrivi \u015fi a nu fi subjugat\u0103 de ispite.
\nDeci, fra\u0163ilor, s\u0103 nu alerg\u0103m dup\u0103 tot ce ni se pare c\u0103 e bun, c\u0103ci putem g\u0103si acolo s\u00e2mburele multor rele. C\u00e2\u0163i nu se duc \u00een locuri desfr\u00e2nate zic\u00e2nd: n-o s\u0103 fie nimic, \u015fi nenorocirea iese mai mare dec\u00e2t \u015fi-au putut-o \u00eenchipui! C\u00e2\u0163i nu se duc \u00een locurile pierz\u0103rii, unde se joac\u0103 bani la noroc, cu g\u00e2ndul numai s\u0103 priveasc\u0103. Dar ispita \u00eei t\u00e2r\u0103\u015fte \u015fi pe d\u00e2n\u015fii la joc, \u015fi, din una \u00een alta, din pierdere \u00een pierdere, ajung de risipesc c\u00e2t au adunat o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103. Tot a\u015fa, altul se duce \u00eentr-o adunare unde \u015ftie c\u0103 este \u015fi un du\u015fman al lui. El se duce cu g\u00e2ndul s\u0103 nu vorbeasc\u0103 cu d\u00e2nsul, dar diavolul \u00eel ispite\u015fte, \u00eel \u00eendeamn\u0103 la vorb\u0103, se ia la ceart\u0103, la b\u0103taie, ajung \u015fi la ucidere. Multe nenorociri s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een felul acesta, c\u0103 omul n-a \u015ftiut s\u0103 se \u00eempotriveasc\u0103 ispitei. Desp\u0103r\u0163ire, dar, de d\u00e2nsa \u00een toate chipurile! S-o ocolim ca pe boala cea rea! Aminti\u0163i-v\u0103 de glasul M\u00e2ntuitorului, care zice: Priveghea\u0163i \u015fi v\u0103 ruga\u0163i, ca s\u0103 nu intra\u0163i \u00een ispit\u0103, c\u0103ci numai a\u015fa vom cinsti cu vrednicie ziua sf\u00e2nt\u0103 a Na\u015fterii Maicii Domnului. Amin.<\/p>\n