{"id":3256,"date":"2010-06-06T17:29:22","date_gmt":"2010-06-06T20:29:22","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=3256"},"modified":"2023-06-17T15:10:08","modified_gmt":"2023-06-17T18:10:08","slug":"poezia-de-dincolo-de-libertate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/poezia-de-dincolo-de-libertate\/","title":{"rendered":"POEZIA DE DINCOLO DE LIBERTATE"},"content":{"rendered":"

POE\u0162I \u015eI VERSURI DIN \u00ceNCHISORILE COMUNISTE<\/em><\/strong>
\nLidia Hamza<\/em><\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>Poporul nostru \u015fi-a r\u0103scump\u0103rat prin jertf\u0103 fiecare genera\u0163ie, \u00eenc\u0103 de la formarea lui av\u00e2nd sfin\u0163i a c\u0103ror moa\u015fte ne-au d\u0103inuit peste veacuri neamul \u015fi credin\u0163a. Chiar \u00een vreme de r\u0103stri\u015fte, c\u00e2nd, o mie de ani, s-au tot zb\u0103tut unii s\u0103 ne \u015ftearg\u0103 din istorie, sfin\u0163ii no\u015ftri rom\u00e2ni sunt atest\u0103ri pe care nimeni nu le poate nega. Cu c\u00e2t se dorea mai tare zdrobirea identit\u0103\u0163ii noastre ortodoxe, cu at\u00e2t r\u0103s\u0103reau mai mul\u0163i vajnici ap\u0103r\u0103tori ai ei.
\nPe l\u00e2ng\u0103 sfin\u0163ii rom\u00e2ni, canoniza\u0163i deja, care au purtat temeluirea noastr\u0103 ca neam cre\u015ftin pe umerii martiriului lor \u015fi care au r\u0103scump\u0103rat cu jertfele lor ortodoxia neamului nostru, mai avem \u00eenc\u0103 mul\u0163i tr\u0103itori de ortodoxie pe care doar pu\u0163ini \u00eei \u015ftiu: sfin\u0163ii \u00eenchisorilor comuniste.
\nLor \u015fi poeziei \u00een zeghe doresc s\u0103 le aduc un pios omagiu, ast\u0103zi, de ziua Sfin\u0163ilor rom\u00e2ni.
\nRom\u00e2nul s-a n\u0103scut poet. Poezia lui irumpe \u00eens\u0103 din suferin\u0163a neamului. Doina \u015fi balada specifice poporului de pe acest mirific picior de plai sunt unice tocmai pentru c\u0103 izvor\u0103sc din suspin, precum floarea de crin, a c\u0103rui mireasm\u0103 cu c\u00e2t e mai zdrobit\u0103, cu at\u00e2t devine mai puternic\u0103. Neamul rom\u00e2nesc a tr\u0103it \u00eens\u0103 dintotdeauna suferin\u0163a ca pe o biruin\u0163\u0103. C\u00e2ntecul era victoria lui. Viersul aninat de coarda vibr\u00e2nd\u0103 sub degetele vreunui vituoz era \u015fi este \u00eenc\u0103 remediul aprigelor crize sociale sau morale prin care a trecut poporul nostru de-a lungul zbuciumatei sale istorii.
\nC\u00e2ntecul este finalitatea pozitiv\u0103 a oric\u0103rei tr\u0103iri. Ce mare dar are de la Dumnezeu poporul care \u015ftie s\u0103 ias\u0103 din r\u0103stri\u015fte cu fruntea sus. C\u00e2ntecul este cel mai puternic remediu pentru durere.<\/p>\n

Din \u00eenchisorile comuniste au curs \u015fuvoaie de versuri, multe dintre ele c\u00e2nt\u00e2ndu-se. \u00centemni\u0163a\u0163ii \u00ee\u015fi st\u00e2mp\u0103rau foamea cu \u015foapte de c\u00e2ntec, \u00ee\u015fi ungeau r\u0103nile cu murmur de vers, \u00ee\u015fi p\u0103strau demnitatea \u015fi mintea cu dang\u0103t \u00eendep\u0103rtat de clopot \u015fi-\u015fi f\u0103ureau noi idealuri pe \u00eense\u015fi mormintele dorurilor \u015fi duselor amintiri sau, dimpotriv\u0103, \u00eentrez\u0103ritelor n\u0103zuin\u0163e.
\n\"\"<\/a>Uneori poezia de dup\u0103 gratii pare direct\u0103 \u015fi simpl\u0103. Poezia n\u0103scut\u0103 \u00een foc nu mai umbl\u0103 dup\u0103 sofisticat\u0103 metafor\u0103. Dar ritmul \u015fi rima, \u201es\u0103lt\u0103re\u0163ele\u201c dactile \u015fi trohee, iambii suitori sau dimpotriv\u0103 cobor\u00e2tori spre grave \u015fi profunde p\u0103trunzimi, vibr\u00e2nd precum corzile violoncelului, sensibilizeaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la sublim. Poate tocmai pentru c\u0103 nu e scris\u0103 \u00een fotoliu de birou, pe coli parfumate de scris, ci pe cioburi de sticl\u0103, pe coji de s\u0103pun, pe talp\u0103 de bocanc sau pur \u015fi simplu repetat\u0103 p\u00e2n\u0103 la memorare oral\u0103. Se poate spune c\u0103 poezia de dup\u0103 gratii, din colivie, zbura nu cu aripi de libertate, ci cu aripi de rug\u0103ciune.
\nPentru mul\u0163i dintre poe\u0163ii \u00een zeghe, poezia va fi fost doar propriul colac de salvare, ea duc\u00e2ndu-se odat\u0103 eu ei \u00een morm\u00e2nt… poezia ucis\u0103 dup\u0103 z\u0103brele, rug\u0103ciunea zdrobit\u0103 cu pumnul \u00een gur\u0103.<\/p>\n

Multe din aceste poezii, compuse de adev\u0103ra\u0163i mae\u015ftri, erau capodopere de sim\u0163ire \u015fi de inspira\u0163ie. Ele circulau numai din gur\u0103 \u00een gur\u0103 sau memorate \u00eent\u00e2i \u00een diferite metode: lustruiau fundul gamelei cu s\u0103pun, scriau poezie cu s\u00e2nge pe p\u00e2nz\u0103 \u00een\u0163ep\u00e2ndu-se la deget, pe coiburi de sticl\u0103 udate \u015fi s\u0103punite \u015fi apoi pr\u0103fuite cu var, scriau doar titlu \u015fi prima litera a fiec\u0103rui vers \u00een\u0163ep\u00e2nd talpa bocancului. Majoritatea \u00eens\u0103 nu aveau cum s\u0103 scrie pentru c\u0103 erau descoperi\u0163i la perchezi\u0163ii. Odat\u0103 cu moartea sau cu uitarea celor ce le cuno\u015fteau, s-au pierdut pentru totdeauna… Ce p\u0103cat \u015fi ce pierdere!
\nAiudul, Pite\u015ftiul, Gherla… \u00cen cruzimea \u015fi iadul de acolo, Dumnezeu punea pe r\u0103ni c\u00e2ntecul…
\n\u201e\u0162ie, Doamne, toat\u0103 slava, \/ c-ai l\u0103sat cu sf\u00e2nt temei \/ r\u00e2ndunele la Jilava, \/ cioc\u00e2rlii la Periprava \/ \u015fi la Gherla porumbei…\u201c (Traian Dorz)
\nAmintim printre ace\u015fti gigan\u0163i poe\u0163i \u00een zeghe pe RADU GYR<\/strong>, care avea s\u0103 treac\u0103 prin toat\u0103 gama de st\u0103ri \u00een bezna temni\u0163elor comuniste. Metafora foamei permanente, a frigului cumplit, a mor\u0163ii, ca tovar\u0103\u015f\u0103 de celul\u0103, pentru care se ceart\u0103 cu Dumnezeu, se des\u0103v\u00e2r\u015fesc odat\u0103 cu el, ca persoan\u0103, determin\u00e2ndu-l mai apoi pe poetul care \u00cel c\u00e2nt\u0103 pe Hristosul cel R\u0103stignit pentru lume ca model al jertfirii sale pentru neam. Poezia: RIDIC\u0102-TE, GHEORGHE, RIDIC\u0102-TE, IOANE!, i-a adus condamnarea la moarte:<\/p>\n

\"\"<\/a>Nu pentru-o lopat\u0103 de rumen\u0103 p\u00e2ine,
\nnu pentru p\u0103tule, nu pentru pogoane,
\nci pentru v\u0103zduhul t\u0103u liber de m\u00e2ine,
\nridic\u00e3-te, Gheorghe, ridic\u0103-te, Ioane!<\/p>\n

Pentru s\u00e2ngele neamului t\u0103u curs prin \u015fan\u0163uri,
\npentru c\u00e2ntecul t\u0103u \u0163intuit \u00een piroane,
\npentru lacrima soarelui t\u0103u, pus \u00een lan\u0163uri,
\nridic\u0103-te, Gheorghe, ridic\u0103-te, Ioane!<\/p>\n

Nu pentru m\u00e2nia scr\u00e2\u015fnit\u0103-n m\u0103sele,
\nci ca s-aduni chiuind pe t\u0103p\u015fane
\no claie de cer \u015fi-o c\u0103ciul\u0103 de stele,
\nridic\u0103-te, Gheorghe, ridic\u0103-te, Ioane!<\/p>\n

A\u015fa, ca s\u0103 bei libertatea din ciuturi
\nSi-n ea s\u0103 te-afunzi ca un cer \u00een bulboane
\n\u015fi zarz\u0103rii ei peste tine s\u0103-i scuturi,
\nridic\u0103-te, Gheorghe, ridic\u0103-te, Ioane!<\/p>\n

A\u015fa, ca s\u0103-\u0163i pui tot s\u0103rutul fierbinte,
\npe praguri, pe prispe, pe u\u015fi, pe icoane,
\npe toate ce slobode-\u0163i ies \u00eenainte,
\nridic\u0103-te, Gheorghe, ridic\u0103-te, Ioane!<\/p>\n

Ridic\u0103-te, Gheorghe pe lan\u0163uri \u015fi funii!
\nRidic\u0103-te, Ioane pe sfinte ciolane!
\n\u015ei sus, ca lumina din urma furtunii,
\nridic\u0103-te, Gheorghe, ridic\u0103-te, Ioane!…<\/p>\n

Credin\u0163a \u015fi poezia erau cele ce-i \u0163ineau \u00een via\u0163\u0103 \u015fi-i ajuta s\u0103 nu se pr\u0103bu\u015feasc\u0103 spiritual. Poezia era o form\u0103 de evadare. Libertatea \u015fi biruin\u0163a erau suplinite de poezie..<\/p>\n

VALERIU GAFENCU<\/strong> este unul din tinerii care au murit pentru Hristos, lupt\u00e2nd pentru ap\u0103rarea credin\u0163ei ortodoxe \u015fi a neamului rom\u00e2nesc. Mul\u0163i \u00eel numesc Sf\u00e2ntul \u00eenchisorilor. \u015ei a\u015fteapt\u0103 cu ner\u0103bdare clipa canoniz\u0103rii lui.<\/p>\n

\"\"<\/a>IMNUL \u00ceNVIERII
\nV\u0103 cheam\u0103 Domnul slavei la lumin\u0103,
\nV\u0103 cheam\u0103 mucenicii-n vesnicii,
\nFortifica\u0163i Biserica cre\u015ftin\u0103,
\nCu pietre vii zidite-n temelii.<\/p>\n

Refren: Veni\u0163i, cre\u015ftini, lua\u0163i lumin\u0103,
\nCu sufletul senin, purificat!
\nVeni\u0163i, fl\u0103m\u00e2nzi, gusta\u0163i din cin\u0103,
\nE nunta fiului de \u00cemp\u0103rat.<\/p>\n

S\u0103 creasc\u0103-n inimile noastre-nfr\u00e2nte,
\nUn om n\u0103scut din nou, armonios,
\nPe chipurile voastre s\u0103 se-mpl\u00e2nte,
\nPecetea Domnului Iisus Hristos.<\/p>\n

Un clopot tainic miezul nop\u0163ii bate
\n\u015ei Iisus coboar\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt,
\nDin piepturile voastre-ns\u00e2ngerate
\nR\u0103sun\u0103 Imnul \u00cenvierii Sf\u00e2nt.<\/p>\n

Poezia \u00eenchisorilor are teme foarte variate, \u00eens\u0103 toate profunde, de via\u0163\u0103, ideologice, filozofice chiar. Multe sunt legate evident de suferin\u0163a lor: mizeria \u00een care tr\u0103iau, umilin\u0163ele la care erau supu\u015fi, torturile, foamea, frigul, neputin\u0163a, dorul etc. Pe l\u00e2ng\u0103 toate astea era \u00eens\u0103 credin\u0163a \u015fi n\u0103dejdea, ca \u015fi leac pentru to\u0163i de\u0163inu\u0163ii.
\nPoezia era ca un fel de revela\u0163ie, versurile ating\u00e2nd uneva \u00een str\u0103fundul fiin\u0163ei punctul acela de \u00een\u0163elegere \u015fi contopire cu Dumnezeu. Apoi Acesta devenea totul lor. \u015ei nu mai a\u015fteptau nimic, dec\u00e2t semnul c\u0103 Dumnezeu e cu ei \u00een celul\u0103 sau \u00een camera de tortur\u0103. Nu mai conta unde.
\nPe c\u00e2nd zeci \u015fi sute de de\u0163inu\u0163i \u00ee\u015fi pierdeau minte din dezn\u0103dejde, ei, ace\u015ftia, poe\u0163ii \u00een zeghe, erau cei care au s\u0103dit \u015fi p\u0103strat \u00een oameni lic\u0103rul de n\u0103dejde care \u0163ine mintea treaz\u0103 \u015fi limpede. Celor tineri, de 19 \u2013 25 de ani, condamna\u0163i la munc\u0103 silnic\u0103 pe via\u0163\u0103, c\u00e2nd pr\u0103bu\u015firea interioar\u0103 nu le mai l\u0103sa deschis\u0103 porti\u0163a rug\u0103ciunii, le r\u0103m\u00e2nea fereastra poeziei.
\nCu litere de aur \u015fi de s\u00e2nge r\u0103m\u00e2n \u00eentip\u0103rite numele acestor sori din bezna \u00eenchisorilor.<\/p>\n

NICHIFOR CRAINIC<\/strong>, un alt autor c\u0103lit \u00een \u00eenchisorile comuniste, ca un ascet nevoitor spre Nunta ve\u015fnic\u0103. Poezia a fost un fel de folclor poetic al \u00eenchisorilor. Mul\u0163i de\u0163inu\u0163i politici le memorau \u015fi le rosteau al\u0103turi de rug\u0103ciune, ca o solu\u0163ie de rezisten\u0163\u0103, un reazim sufletesc, o speran\u0163\u0103 \u00een amarul acelor zile de iad.<\/p>\n

\"\"<\/a>C\u00c2NTECUL POTIRULUI
\nC\u00e2nd holda t\u0103iata de seceri fu gata
\nBunicul \u015fi tata
\nL\u0103sar\u0103 o chit\u0103 de spice-n picioare
\nLeg\u00e2nd-o cucernic cu fir de cicoare;
\nIar spicele-n soare sclipeau m\u0103t\u0103sos
\nS\u0103-nchipuie barba lui Domnu Cristos.<\/p>\n

C\u00e2nd p\u00e2inea-n cuptor sem\u0103na cu arama,
\nBunica \u015fi mama
\nSco\u0163\u00e2nd-o sfielnic cu semnele crucii,
\nPurtau parc\u0103 moa\u015fte cinstite \u015fi lucii
\nC\u0103 p\u00e2inea, d\u00e2nd abur cu dulce miros,
\nP\u0103rea c\u0103 e barba lui Domnu Cristos.<\/p>\n

\u015ei, iat\u0103, potirul la gur\u0103 te-aduce,
\nIisuse Cristoase, tu jertf\u0103 pe cruce,
\nHr\u0103ne\u015fte-m\u0103 mam\u0103 de sf\u00e2nt Dumnezeu.
\nCa bobul \u00een spice \u015fi mustu-n ciorchine
\nE\u015fti totul \u00een toate \u015fi toate prin tine,
\nTu p\u00e2inea de-a pururi a neamului meu.<\/p>\n

Din coarda de vi\u0163\u0103 ce-nf\u0103\u015fur\u0103 crama
\nBunica \u015fi mama
\nMi-au rupt un ciorchine, spun\u00e2ndu-mi povestea;
\nCopile, gr\u0103ir\u0103, broboanele-acestea
\nSunt lacrimi de mam\u0103 v\u0103rsate prinos
\nLa casnele Domnului nostru Cristos.<\/p>\n

Apoi, c\u00e2nd culesul de struguri fu gata,
\nBunicul \u015fi tata
\nIn joc de c\u0103lcaie juc\u00e2nd nestemate
\nCe las\u0103 ca rana \u015firoaie-nspumate,
\nCopile, gr\u0103ir\u0103, e must s\u00e2ngeros
\nDin inima Domnului nostru Cristos.<\/p>\n

\u015ei, iat\u0103, potirul la gur\u0103 te-aduce,
\nIisuse Cristoase, Tu jertf\u0103 pe cruce;
\nAdap\u0103-m\u0103, sev\u0103 de sf\u00e2nt Dumnezeu.
\nCa bobul \u00een spice \u015fi mustu-n ciorchine
\nE\u015fti totul \u00een toate \u015fi toate prin tine,
\nTu, vinul de-a pururi al neamului meu.<\/p>\n

Podgorii bogate \u015fi lanuri m\u0103noase,
\nP\u0103m\u00e2ntul acesta, Iisuse Cristoase,
\nE raiul \u00een care ne-a vrut Dumnezeu.
\nPrive\u015fte-te-n vie \u015fi vezi-te-n gr\u00e2ne
\n\u015ei s\u00e2nger\u0103-n struguri \u015fi fr\u00e2nge-te-n p\u00e2ine,
\nTu, via\u0163a de-a pururi a neamului meu.<\/p>\n

DEMOSTENE ANDRONESCU <\/strong>r\u0103m\u00eene una dintre vocile lirice cele mai pure \u015fi mai reprezentative ale \u00eenchisorilor politice din Rom\u00e2nia. Din nefericire, aceste voci lirice, destul de numeroase, s\u00eent \u00eenc\u0103 insuficient cunoscute publicului mai larg, \u015fi mai ales genera\u0163iei tinere.<\/p>\n

\"\"<\/a>\u00ceN LOC DE RUG\u0102CIUNE
\n\u00cen seara asta, Doamne, Te vei culca fl\u0103m\u00e2nd,
\nAzima rug\u0103ciunii n-o vei avea la cin\u0103,
\nNici blidul de smerenii, nici stropul de lumin\u0103
\nCe-mi p\u00e2lp\u00e2ia alt\u2019dat\u0103 \u00een candela de g\u00e2nd.<\/p>\n

Sunt prea s\u0103rac, St\u0103p\u00eene, nu am ce-\u0162i oferi
\nS\u0103-\u0163i st\u00e2mp\u0103r foamea, furii mi-au t\u00e2lh\u0103rit c\u0103mara
\n\u015ei de pu\u0163inul suflet ce \u00eel p\u0103stram ca seara
\nS\u0103 am, ca tot cre\u015ftinul, cu ce Te omeni.<\/p>\n

A\u015f vrea s\u0103-\u0162i pot \u00eentinde un g\u00e2nd sfios m\u0103car,
\nDar nu, nu pot, gr\u0103dina mi-e vrai\u015fte \u015fi mi-e goal\u0103,
\nMi-a mai r\u0103mas pe-un lujer o singur\u0103 petal\u0103
\n\u015ei pe un ramur ve\u015fted un singur fruct amar.<\/p>\n

De l-a\u015f culege-n prip\u0103 s\u0103 \u0162i-l aduc prinos,
\n\u015eoptind o rug\u0103ciune \u015fi tremur\u00eend o cruce,
\nAr fi p\u0103cat de moarte c\u0103, Doamne, \u0162i-a\u015f aduce
\nOtrav\u0103-n cupe sparte \u015fi Te-a\u015f t\u00e2r\u00ee prea jos.<\/p>\n

Z\u0103darnic stai de veghe \u015fi-a\u015ftep\u0163i umil \u015fi bl\u00eend,
\nAzima cald\u0103-a rugii n-o vei avea la cin\u0103
\n\u015ei-n cerul T\u0103u de ghea\u0163\u0103 cu \u0163ur\u0163uri de lumin\u0103
\n\u00cen seara asta, Doamne, Te vei culca fl\u0103m\u00eend.<\/p>\n

ROBERT CAHULEANU<\/strong>, care va semna \u015fi Andrei Ciurunga, a v\u0103zut lumina zilei \u00een Basarabia, \u00een anul 1920, \u00een ora\u015ful Cahul. Calvarul s\u0103u prin temni\u0163ele comuniste \u00eencepe \u00een noiembrie 1945, datorit\u0103 unui articol anticomunist publicat \u00een \u00abExpresul\u00bb.<\/p>\n

\"\"<\/a>NOI NU T\u0102CEM
\nCu din\u0163ii str\u00e2n\u015fi de aspra suferin\u0163\u0103
\nurc\u0103m pe br\u00e2nci Golgotele, c\u0103dem,
\nne ridic\u0103m, scr\u00e2\u015fnind de neputin\u0163\u0103
\n\u015fi iar ne pr\u0103v\u0103lim \u2013 dar nu t\u0103cem.<\/p>\n

Pe-a \u0163\u0103rii noastre darnic\u0103 mo\u015fie
\nt\u00e2r\u00e2m de-un car de ani acela\u015fi jug.
\nCum oare s\u0103 t\u0103cem, c\u00e2nd de sub glie
\nr\u0103cne\u015fte osul dezgropat de plug?<\/p>\n

De-a lungul z\u0103rii noastre de c\u0103rbune
\npaharul plin ne-am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103-l bem
\ndar gura \u015ftie bine-o rug\u0103ciune
\n\u015fi-o geme printre din\u0163i \u2013 c\u0103ci nu t\u0103cem.<\/p>\n

Cum s\u0103 t\u0103cem c\u00e2nd fiecare ghind\u0103
\nc\u0103zut\u0103 din stejarul secular
\nse-ntoarce din ad\u00e2ncuri, s\u0103 cuprind\u0103
\ntot pl\u00e2nsul \u0163\u0103rii \u00eentr-un nou stejar?<\/p>\n

Noi nu t\u0103cem, c\u0103ci url\u0103 de pe roat\u0103
\n\u00een trupul nostru oase ce s-au fr\u00e2nt
\n\u015fi strig\u0103 mor\u0163ii ce-au t\u0103cut odat\u0103
\ncu gura cald\u0103 plin\u0103 de p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

De s-ar surpa \u00een ceasul nefiin\u0163ei
\npe toate-aceste guri c\u00e2te-un Negoi,
\nl-am sf\u0103r\u00e2ma necru\u0163\u0103tori cu din\u0163ii
\n\u015fi-ar da n\u0103val\u0103 r\u0103cnetul din noi.<\/p>\n

Urc\u0103m Golgote aspre de credin\u0163\u0103,
\nvenim spre piscuri tari, \u00eengenunchem
\n\u015fi iar ne scutur\u0103m de neputin\u0163\u0103
\ncu pumnii str\u00e2n\u015fi \u00een trup \u2013 dar nu t\u0103cem.<\/p>\n

SANDU TUDOR<\/strong> este pseudonimul literar al lui Alexandru Teodorescu, gazetar, poet, monah rom\u00e2n din perioda interbelic\u0103, cunoscut \u015fi sub numele monahale de Monahul Agaton de la M\u00e2n\u0103stirea Antim sau Daniil de la Rar\u0103u. Este ini\u0163iatorul grupului Rugul Aprins de la M\u00e2n\u0103stirea Antim \u015fi a decedat la \u00eenchisoarea de la Aiud \u00een 1962.<\/p>\n

\"\"<\/a>C\u00c2NTECUL PASARII UNICE
\nAm auzit c\u00e2ntecul p\u0103s\u0103rii unice
\nDiminea\u0163a la ceasul rug\u0103ciunii
\nC\u00e2nd pe ramuri st\u0103 \u00eenc\u0103 proasp\u0103t\u0103
\nRoua,
\nAm auzit l\u00e2ng\u0103 mine
\nC\u00e2ntecul p\u0103s\u0103rii unice.<\/p>\n

Iat\u0103! Se \u00eenal\u0163\u0103 a\u015fa de minunat,
\nA\u015fa de limpede
\n\u015ei r\u0103sun\u0103 \u00een at\u00e2ta ecou
\n\u00cenc\u00e2t pare ca lumea,
\nMarea \u015fi larga lume,
\nToat\u0103 \u00eel ascult\u0103, firea toat\u0103 \u00eel aude
\n\u015ei \u00eei r\u0103spunde,
\n\u00cel aude
\n\u015ei-l \u00eenso\u0163e\u015fte
\nP\u00e2n\u0103 sus de tot
\nLa Dumnezeu.<\/p>\n

Privesc, pe mladi\u0163a unei ramuri,
\n\u00centr-o pic\u0103tur\u0103
\nLimpede de rou\u0103
\n\u015ei ascult c\u00e2ntecul de lumin\u0103
\nAl p\u0103s\u0103rii.
\n\u00cen lini\u015ftea lung\u0103 a clipei
\nAcesteia
\nAt\u00e2t de \u00eenalte,
\nF\u0103r\u0103 voie \u00eemi \u00eenchipui
\nBucuria cereasc\u0103;
\nF\u0103r\u0103 de voie
\nO descop\u0103r acum,
\n\u00cen pacea
\nSt\u0103rii de rug\u0103ciune
\nLa care
\nM\u0103 aflu \u015fi care
\nM\u0103 st\u0103p\u00e2ne\u015fte
\nDeplin.<\/p>\n

O descop\u0103r nu ca o oprire
\n\u015ei \u00eenecare \u00een sim\u0163ire,
\nNu ca o pierdere,
\nO uitare de sine \u00een extaz,
\nCi ca o ascu\u0163ime de \u00een\u0163eles tr\u0103it,
\nLimpede \u015fi curat,
\nCa o necurmat\u0103 \u015fi nemarginit\u0103 suire
\nTot mai apropiat\u0103, tot mai crescut\u0103
\nLa inima cea tainic\u0103 \u015fi sf\u00e2nt\u0103 a Domnului.<\/p>\n

VASILE VOICULESCU<\/strong> \u2013 un poet printre sfin\u0163i, care este aruncat \u00een \u00eenchisoare la 74 de ani.<\/p>\n

\"\"<\/a>CRUCEA-JUG
\nTu, Cruce, dulce jug al lui Christos,
\nDe Tine-n veci acuma nu mai fug,
\nAd\u00e2nc cerbicea inimi-mi plec jos
\nSi sub povara Ta cereasca ma \u00eenjug.<\/p>\n

Stau sa ma m\u00eene Domnul unde-o vrea
\nCu biciul Sau de Duh at\u00e2t de drag;
\nSi nici o munca nu-mi mai pare grea
\nC\u00e2nd stiu ca brazda m\u00e2ntuirii trag.<\/p>\n

\u015ei alta:
\nIA TU ARCUSUL\u2026
\nCum \u00eensuti Tu, de veci St\u0103p\u00e2ne, m-alc\u0103tui\u015fi ca pe-o unealt\u0103
\nPe care patima s-alerge ca un arcu\u015f purtat de m\u0103n\u0103,
\nAzi simt \u00een suflet cum se-ncheag\u0103 \u015fi cum n\u0103valnice tresalt\u0103
\nC\u00e2nt\u0103ri, ce nu mai vor \u00een noaptea vremelnicei s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103.<\/p>\n

De-aceea scoate-mi de pe coarde c\u0103lu\u015ful care le sugrum\u0103
\n\u015ei las\u0103-m\u0103 s\u0103 \u0163in arcu\u015ful cu m\u00e2na mea tremur\u0103toare…
\nNu te uita c\u0103 sunt o biat\u0103 laut\u0103 subred\u0103 de hum\u0103,
\nEu simt, zb\u0103t\u00e2ndu-se \u00een mine ad\u00e2nci c\u00e2nt\u0103ri nemuritoare!<\/p>\n

Dar ca s\u0103 poat\u0103 s\u0103 r\u0103sune a\u015fa cum legea lor o cere,
\nDin plin \u015fi slobode, ca duhul ce le-a s\u0103dit ne\u00eenfr\u00e2nate
\nSt\u0103p\u00e2ne, pleac\u0103-Te pe coarde…\u015fi dac\u0103 vezi c\u0103 n-am putere
\nIa Tu, \u00een m\u00e2na Ta arcu\u015ful \u015fi c\u00e2nt\u0103 \u00een eternitate!<\/p>\n

VASILE MILITARU<\/strong>, la v\u00e2rsta de 74 de ani este condamnat la 42 de ani de deten\u0163ie \u015fi confiscarea total\u0103 a averii personale pentru crima de uneltire contra ordinei sociale de\u0163inerea de publica\u0163ii interzise. A murit \u00eens\u0103 la 18 zile dup\u0103 pronun\u0163area sentin\u0163ei, la Ocnele Mari.<\/p>\n

\"\"<\/a>HRISTOS A \u00ceNVIAT!
\nHristos a \u00cenviat! Ce vorb\u0103 Sf\u00e2nt\u0103!
\n\u00ce\u0163i sim\u0163i de lacrimi calde ochii uzi
\n\u015ei-n suflet parc\u0103 serafimii-\u0163i c\u00e2nt\u0103
\nDe c\u00e2te ori cre\u015ftine o auzi.<\/p>\n

Hristos a \u00cenviat \u00een firul ierbii,
\nA \u00eenviat Hristos \u00een Adev\u0103r;
\n\u00cen poieni\u0163a-n care zburd\u0103 cerbii,
\n\u00cen florile de piersec \u015fi de m\u0103r.<\/p>\n

\u00cen stupii de albin\u0103 f\u0103r\u0103 gre\u015f,
\n\u00cen v\u00e2ntul care sufl\u0103 m\u00e2ng\u00e2ios
\n\u00cen ramura-nflorit\u0103 de cire\u015f
\nDar vai, \u00een suflet \u0163i-nviat Hristos?<\/p>\n

Ai c\u00e2nt\u0103rit cu mintea ta cre\u015ftine
\nC\u00e2t bine ai f\u0103cut sub cer umbl\u00e2nd,
\nTe sim\u0163i m\u0103car acum pornit spre bine
\nM\u0103car acum te sim\u0163i mai bun, mai bl\u00e2nd?<\/p>\n

Sim\u0163i tu topit\u0103-n suflet vechea ur\u0103?
\nMai vrei pieirea celui plin de Har?
\n\u0162i-ai pus z\u0103vor pe b\u00e2rfitoarea-\u0163i gur\u0103?
\nIubirea pentru semeni o sim\u0163i jar?<\/p>\n

O, dac\u0103-aceste legi de-a pururi Sfinte
\n\u00cen aur m\u0103car azi te-au \u00eembr\u0103cat
\nCu serafimii-n suflet imn fierbinte
\nAi drept s\u0103 c\u00e2n\u0163i: Hristos a \u00cenviat!<\/p>\n

TRAIAN DORZ<\/strong>, un titan al poeziei cre\u015ftine, care parc\u0103 tot un dizident uitat de unii este \u015fi ast\u0103zi. El semneaz\u0103 \u00een jur de \u015fase mii de poezii \u00een peste 30 de volume, foarte multe scrise \u015fi repetate pe de rost, \u00een cei peste 17 ani de \u00eenchisoare pentru credin\u0163a \u00een Dumnezeu. De remarcat aspectul pozitiv, biruitor, al poeziei lui Traian Dorz, la care suferin\u0163\u0103 nu aduce moarte, ci \u00eenviere la o viata nou\u0103. R\u0103stignindu-se al\u0103turi de Hristos, \u00eenviaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu el, biruitor spre m\u00e2ntuirea sa \u015fi a tovar\u0103\u015filor lui de lupt\u0103. Dar \u015fi a noastr\u0103, a celor de azi, care parc\u0103 ne-am pierdut reperele, r\u0103t\u0103ci\u0163i printre aspira\u0163ii \u015fi identit\u0103\u0163i str\u0103ine de neamul \u015fi de credin\u0163a noastr\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/a>NOAPTEA \u00ceN GHEEN\u0102…
\nCa umbra fioroas\u0103 a solului os\u00e2ndei,
\nse las\u0103 grea noptarea din z\u0103rile pustii
\ncu noi torturi s\u0103 road\u0103 scheletele fl\u0103m\u00e2ndei
\nmul\u0163imi de viermi ori oameni \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i de vii.<\/p>\n

S-a dus o zi… Ce bine c\u00e2nd \u00eenc-o zi se duce,
\nsf\u00e2r\u015fe\u015fte-un veac de foame, de chin \u015fi de b\u0103t\u0103i
\n\u015fi vine noaptea, noaptea \u2013 o, de-ar veni sub Cruce,
\ns\u0103 nu mai vezi doar foame \u015fi groaz\u0103-n ochii t\u0103i!<\/p>\n

Baraca-i plin\u0103-plin\u0103… Prin gropi \u015fi prin noroaie,
\npe jos n-au loc, gr\u0103mad\u0103-s, cu sutele tr\u00e2nti\u0163i,
\nzac unii peste al\u0163ii, murdari \u015fi uzi \u2013 o claie
\nde putrede cadavre, de mon\u015ftri-nvine\u0163i\u0163i!<\/p>\n

De-\u0163i vine-n g\u00e2nd o clip\u0103, \u00een pragul adormirii,
\ntrecuta zi. Te zgudui \u015fi-o izgone\u015fti avar!
\n\u015ei-n vis te roade-ntruna tortura-nchipuirii:
\nvezi p\u00e2ini, vezi mese-ntinse \u015fi, c\u00e2nd s\u0103 m\u00e2nci… dispar!<\/p>\n

Prin s\u00e2rme url\u0103 v\u00e2ntul cu ger \u015fi cu z\u0103pad\u0103,
\nvecinul nu mai geme, nici tremur\u0103 \u2013 ciudat!
\nTo\u0163i sar c\u00e2nd cade, lespezi, tavanul pe gr\u0103mad\u0103,
\nel nici tresare… doarme ad\u00e2nc: s-a liberat!<\/p>\n

T\u00e2rziu, c\u00e2nd se alin\u0103 infernul g\u0103l\u0103giei,
\nabia atunci s-aude c\u00e2\u0163i gem \u015fi cum tu\u015fesc,
\nte \u00eenfiori privindu-i, ca-n spasmele-agoniei:
\nsunt oameni? Dar n-au parc\u0103 nimica omenesc.<\/p>\n

Plantonul singur mi\u015fc\u0103, t\u00e2r\u00e2ndu-\u015fi prin unghere
\no umbr\u0103 uria\u015f\u0103 de sch\u00e9let str\u0103veziu…
\nCum trece, parc\u0103-i moartea ce num\u0103r\u0103-n t\u0103cere
\ncinci sute de cadavre \u00eenchise-ntr-un sicriu.<\/p>\n

O Doamne, azi de-aicea, vezi, nimeni nu mai poate
\nspre cer m\u0103car s\u0103-\u015fi nal\u0163e nici g\u00e2ndul cel mai mic!
\nCoboar\u0103-Te-n ad\u00e2ncul acesta Tu \u015fi-i scoate,
\nf\u0103 totul doar Tu singur, ei nu mai pot nimic!<\/p>\n

Poezia cre\u015ftin\u0103 \u015fi poezia interzis\u0103 a inchisorilor comuniste nu exist\u0103 ca \u015fi gen literar<\/strong><\/em> \u00een manualele \u015fcolare actuale. \u015ei aceasta poate \u00eensemna pentru elevii de azi \u015fi de m\u00e2ine pierderea identit\u0103\u0163ii \u015fi istoriei, r\u0103d\u0103cinile din care ne tragem seva ca neam.<\/p>\n

BIBLIOGRAFIE
\nhttp:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Sandu_Tudor
\nhttp:\/\/poezie-crestina.trei.ro\/
\nRadu Gyr Poezii, vol. I-III, Editura Marineasa, Timi\u015foara, 1992-1994
\nNichifor Crainic, \u015eoim peste pr\u0103pastie, Ed. Roza v\u00e2nturilor, Bucure\u015fti, 1990
\nVasile Militaru, Curcubee peste veac,Ed. Lumin\u0103 din Lumin\u0103, Bucure\u015fti, 1997
\nTraian Dorz, Istoria unei jertfe, vol. III, Rugul, Ed Oastea Domnului, Sibiu, 1998<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

POE\u0162I \u015eI VERSURI DIN \u00ceNCHISORILE COMUNISTE Lidia Hamza Poporul nostru \u015fi-a r\u0103scump\u0103rat prin jertf\u0103 fiecare genera\u0163ie, \u00eenc\u0103 de la formarea lui av\u00e2nd sfin\u0163i a c\u0103ror moa\u015fte ne-au d\u0103inuit peste veacuri neamul \u015fi credin\u0163a. Chiar \u00een vreme de r\u0103stri\u015fte, c\u00e2nd, o mie de ani, s-au tot zb\u0103tut unii s\u0103 ne \u015ftearg\u0103 din istorie, sfin\u0163ii no\u015ftri rom\u00e2ni <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[475,473,468,469,472,470,474,476,467,54,471,478,477],"class_list":["post-3256","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-eseuri","tag-andrei-ciurunga","tag-demostene-andronescu","tag-inchisori-comuniste","tag-martiri","tag-nichifor-crainic","tag-radu-gyr","tag-robert-cahuleanu","tag-sandu-tudor","tag-sfinti-romani","tag-traian-dorz","tag-valeriu-gafencu","tag-vasile-militaru","tag-vasile-voiculescu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3256","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3256"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3256\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31177,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3256\/revisions\/31177"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3256"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3256"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3256"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}