{"id":4922,"date":"2010-12-22T16:49:58","date_gmt":"2010-12-22T19:49:58","guid":{"rendered":"http:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/?p=4922"},"modified":"2010-12-22T16:52:12","modified_gmt":"2010-12-22T19:52:12","slug":"dativul-adnominal-in-volumul-osana-osana-de-traian-dorz","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/dativul-adnominal-in-volumul-osana-osana-de-traian-dorz\/","title":{"rendered":"DATIVUL ADNOMINAL \u00ceN VOLUMUL OSANA, OSANA, DE TRAIAN DORZ"},"content":{"rendered":"

<\/strong><\/p>\n

FLORINA-MARIA B\u0102CIL\u0102, <\/strong>Universitatea de Vest din Timi\u015foara<\/p>\n

\"\"<\/a>C\u0103r\u0163ile de versuri pentru copii C\u00e2ntarea \u00eengera\u015filor<\/em>, C\u00e2te-o povestire mic\u0103<\/em> \u015fi Osana, Osana<\/em>[1]<\/a>, precum \u015fi ciclul C\u00e2nt\u0103-mi, mam\u0103<\/em>[2]<\/a> <\/em>alc\u0103tuiesc tomul al IV-lea al colec\u0163iei de poezii C\u00e2nt\u0103ri Nemuritoare<\/em>, de Traian Dorz[3]<\/a>. C\u0103r\u0163ile cuprinse \u00een Osana, Osana<\/em> au fost publicate, pentru prima dat\u0103, \u00eentr-un singur volum \u015fi cu acela\u015fi titlu, \u00eenainte de anul 1980, la o editur\u0103 din str\u0103in\u0103tate care tip\u0103rea scrieri religioase. Textele sunt ilustrate de o desenatoare (r\u0103mas\u0103 anonim\u0103) dintr-o \u0163ar\u0103 din Apus, care a predat editurii un album de desene cu diverse scene din via\u0163a copiilor[4]<\/a>. \u201eC\u00e2nd a ap\u0103rut […] Osana, Osana<\/em>, con\u0163in\u00e2nd multe \u015fi variate poezii \u00eendeosebi pentru copii, mai \u00eembog\u0103\u0163it\u0103 \u015fi cu felurite ilustra\u0163ii colorate, nespus de frumoase, ea a devenit cartea drag\u0103 a tuturor copiilor.\u201d[5]<\/a><\/p>\n

Nu ne vom referi \u00een continuare la con\u0163inutul volumului Osana, Osana<\/em> ori la tematica sau la structura acestor crea\u0163ii lirice dedicate celor mici. Ne propunem, \u00een cele ce urmeaz\u0103, s\u0103 ne oprim asupra dativului adnominal<\/em> \u2013 o construc\u0163ie gramatical\u0103 mai pu\u0163in frecvent\u0103 \u00een rom\u00e2na actual\u0103, dar utilizat\u0103 cu inten\u0163ii expresive \u00een limbajul poetic, ilustr\u00e2nd-o cu citate din poeziile incluse \u00een volumul men\u0163ionat. Pornim de la premisa c\u0103 \u00een sfera limbii artistice se \u00eent\u00e2lnesc elemente care impresioneaz\u0103 chiar prin faptul c\u0103 sunt rare \u00een uzul curent; scriitorii nu pl\u0103smuiesc neap\u0103rat termeni sau \u00eembin\u0103ri noi, ci fac apel la cele existente, dar folosesc alte tipuri de cuvinte \u00een componen\u0163a lor, d\u00e2nd na\u015ftere unor asocieri originale, care au sprijin \u00een vorbirea obi\u015fnuit\u0103. \u015ei, cu toate c\u0103 morfologia ori sintaxa nu tolereaz\u0103 devieri prea mari de la norm\u0103, studiul gramaticii proprii generate de textul literar merit\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, o aten\u0163ie sporit\u0103 din partea cercet\u0103torilor: \u201ePrin caracterul lor abstract, faptele gramaticale propriu-zise par mai pu\u0163in apte s\u0103 furnizeze stilului astfel de mijloace \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103 s\u0103 ofere analizei un c\u00e2mp de investiga\u0163ie fecund. Studiul limbii artistice ne d\u0103 prilejul s\u0103 constat\u0103m c\u0103 marii scriitori au folosit posibilit\u0103\u0163ile gramaticale ca surse de expresie poetic\u0103 \u00een arta cuv\u00e2ntului. Nu va fi vorba aici de utilizarea individual\u0103, inedit\u0103 a unora dintre formele gramaticale ale limbii noastre \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103, ci despre felul \u00een care gramatica se adapteaz\u0103 comunic\u0103rii artistice pe care o cuprinde \u015fi o exprim\u0103 \u00een chipul cel mai des\u0103v\u00e2r\u015fit, ceea ce duce la efecte de ordin estetic remarcabile. De aceea, se poate afirma c\u0103 farmecul poetic al unor versuri este adesea \u015fi \u00eentr-o bun\u0103 m\u0103sur\u0103 rezultatul acestei perfecte armoniz\u0103ri dintre g\u00e2ndirea poetic\u0103 \u015fi cuv\u00e2nt sau gramatic\u0103\u201d[6]<\/a>.<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Lucr\u0103rile de specialitate definesc dativul<\/em> ca un caz al subordon\u0103rii<\/em> \u201ecare arat\u0103 \u00een avantajul sau \u00een dezavantajul, \u00een favoarea sau \u00een dauna cui se petrece ori, pur \u015fi simplu, c\u0103tre cine sau c\u0103tre ce este orientat\u0103 ac\u0163iunea unui verb\u201d[7]<\/a>, insist\u00e2nd asupra ideii c\u0103 valoarea semantic\u0103 primordial\u0103 a dativului este atribuirea<\/em>[8]<\/a>, iar func\u0163ia lui sintactic\u0103 de baz\u0103 \u2013 complementul indirect<\/em>, subordonat unui verb, unui adjectiv, unui adverb sau unei interjec\u0163ii[9]<\/a>.<\/p>\n

\u00cen virtutea valen\u0163elor pe care le exprim\u0103, dativul poate fi numit caz personal<\/em>: \u201eImpus direct de rec\u0163iunea unui verb cu tranzitivitate direct\u0103 sau indirect\u0103, sau a unui adjectiv, prin intermediul rela\u0163iei de dependen\u0163\u0103, dativul este cazul destinatarului<\/em> [subl. aut.] unei ac\u0163iuni sau al beneficiarului unei \u00eensu\u015firi […]. Prin acest con\u0163inut semantic, dativul este, prin excelen\u0163\u0103, un caz personal <\/em>[subl. aut.]; substantivele \u00een dativ denumesc \u00een general fiin\u0163e umane.\u201d[10]<\/a> \u00cen consecin\u0163\u0103, dativul are capacitatea \u201ede a deveni un mijloc gramatical al personific\u0103rii\u201d[11]<\/a>, \u00een sensul c\u0103, dac\u0103 numele unui obiect (inanimat), concret sau abstract, este trecut la dativ, substantivul dob\u00e2nde\u015fte un plus de expresivitate, fapt valorificat \u00een limbajul poetic.<\/p>\n

Din punct de vedere formal, dativul este omonim cu genitivul, cu deosebirea c\u0103 nu se construie\u015fte niciodat\u0103 cu al<\/em>, a<\/em>, ai<\/em>, ale<\/em>; de\u015fi \u00eenrudite semantic[12]<\/a>, cele dou\u0103 cazuri se deosebesc \u015fi prin distribu\u0163ia contextual\u0103: dac\u0103 genitivul determin\u0103 un nominal, dativul, dimpotriv\u0103, se subordoneaz\u0103, de regul\u0103, unui verb \u015fi, mai rar, unui adjectiv, unui adverb, unei interjec\u0163ii sau, \u00een mod excep\u0163ional, unui substantiv. De aceea, \u201edativul \u015fi acuzativul sunt cazuri adverbale<\/em>, depind adic\u0103 de verb, iar genitivul un caz adnominal <\/em>[subl. aut.].\u201d[13]<\/a><\/p>\n

Lucr\u0103rile de gramatic\u0103 semnaleaz\u0103 (at\u00e2t la morfologie, c\u00e2t \u015fi la sintax\u0103) existen\u0163a unei construc\u0163ii atipice numite dativ adnominal<\/em>[14]<\/a>; este vorba despre posibilitatea apari\u0163iei lui ca determinant (nemarcat prepozi\u0163ional) al unui substantiv, \u00eendeplinind, \u00een raport cu acesta, func\u0163ia sintactic\u0103 de atribut substantival datival \u00een dou\u0103 categorii de situa\u0163ii:<\/p>\n

1) \u00een construc\u0163ii moderne, specifice limbii actuale \u015fi folosite, \u00een special, \u00een stilul publicistic, \u00een cel \u015ftiin\u0163ific \u015fi, uneori, \u00een cel administrativ (oficial), ca determinant al unui substantiv de provenien\u0163\u0103 verbal\u0103, de obicei articulat enclitic (acordarea<\/em>, atribuirea<\/em>, decernarea<\/em>, \u00eenm\u00e2narea<\/em>, oferirea<\/em>, conferirea<\/em>, trimiterea<\/em> etc.[15]<\/a>), urmat de un atribut prepozi\u0163ional (nearticulat) \u00een acuzativ, a\u015fezat \u00eenaintea dativului: Am asistat la \u00eenm\u00e2narea<\/span> de diplome<\/em> echipelor<\/strong> c\u00e2\u015ftig\u0103toare.<\/em>[16]<\/a>;<\/p>\n

2) \u00een construc\u0163ii \u00eenvechite \u015fi populare, dependent de un substantiv comun nearticulat (extrem de rar articulat \u2013 fie proclitic, fie enclitic[17]<\/a>), \u00eencadrabil, din punct de vedere semantic, \u00een sfera numelor de persoane[18]<\/a> care indic\u0103 grade de rudenie, atribu\u0163ii, profesii, func\u0163ii (pozi\u0163ii) sociale: cumnat<\/span><\/em> m\u0103tu\u015fii<\/strong> mele<\/em>, prieten<\/span><\/em> vecinilor<\/strong> no\u015ftri<\/em>, martor<\/span><\/em> evenimentelor<\/strong> recente<\/em> etc.[19]<\/a> Substantivul regent \u00een nominativ \u201eocup\u0103 o pozi\u0163ie predicativ\u0103 sau apozitiv\u0103; realizarea pozi\u0163iei sintactice de subiect nu este posibil\u0103 (subiectul apare, de obicei, \u00een forma cu articol definit).\u201d[20]<\/a> Imediat ce acesta se articuleaz\u0103 enclitic, dativul se transform\u0103 \u00een genitiv, iar atributul datival devine atribut genitival (cf. cumnat<\/span><\/em> m\u0103tu\u015fii<\/strong> mele<\/em> \u2013 dativ \/ cumnatu<\/span><\/em>l<\/span><\/strong> m\u0103tu\u015fii<\/strong> mele<\/em> \u2013 genitiv), cele dou\u0103 tipuri de construc\u0163ii sinonime disting\u00e2ndu-se \u015fi prin prezen\u0163a \/ absen\u0163a m\u0103rcii al<\/em> (cu variantele a<\/em>, ai<\/em>, ale<\/em>) \u00een fa\u0163a substantivului cu rol de atribut (cf. cumnat<\/span><\/em> m\u0103tu\u015fii<\/strong> mele<\/em>[21]<\/a> \u2013 dativ \/ cumnat<\/span><\/em> al<\/span><\/strong> m\u0103tu\u015fii<\/strong> mele<\/em> \u2013\u00a0 genitiv). \u201eDeoarece substantivul \u00een dativ are aici \u00een\u0163elesul specific unui genitiv (= exprimarea posesorului), acest dativ se \u00eencadreaz\u0103 \u00een sfera mai larg\u0103 a DATIVULUI POSESIV [subl. aut.].\u201d[22]<\/a><\/p>\n

Dativul adnominal, prezent \u015fi \u00een latin\u0103, cu circula\u0163ie mai frecvent\u0103 \u00een rom\u00e2na veche (p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIX-lea inclusiv), a devenit ast\u0103zi o construc\u0163ie livresc\u0103, utilizat\u0103 mai mult \u00een limbajul popular \u015fi familiar, dar \u015fi \u00een stilul beletristic (mai ales \u00een poezie), cu inten\u0163ii stilistice[23]<\/a>.<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

\u201eDat fiind sensul substantivului determinat, atributul substantival \u00een dativ exprim\u0103 \u00eendeosebi dependen\u0163a, leg\u0103tura de filia\u0163ie, \u00eenrudire, prietenie, du\u015fm\u0103nie, vecin\u0103tate sau alte rela\u0163ii sociale.\u201d[24]<\/a>; el poate reda \u015fi alte valori, \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu semantica regentului (dativul obiectiv, dativul final, dativul posesiv etc.), raporturi exprimate \u00een rom\u00e2na actual\u0103, de preferin\u0163\u0103, printr-un atribut substantival genitival. \u00cen unele lucr\u0103ri de specialitate, tr\u0103s\u0103turile semantice ale regentului din asemenea grupuri nominale nu sunt privite \u00eens\u0103 ca fiind obligatorii[25]<\/a>; prin urmare, \u00eencadrarea, \u00een sfera dativului adnominal, a sintagmelor de tipul prad\u0103<\/span><\/em> exploat\u0103rii \u015fi jafului<\/strong>[26]<\/a>, <\/strong>ad\u0103post<\/span><\/em> b\u0103tr\u00e2nilor<\/strong>, exemplu<\/span><\/em> oamenilor<\/strong>, m\u00e2ng\u00e2iere<\/span><\/em> sufletului<\/strong> etc. \u2013 \u00een care centrul grupului e un substantiv inanimat \u2013 r\u0103m\u00e2ne o problem\u0103 doar par\u0163ial clarificat\u0103.<\/p>\n

Este \u015fi cazul unor structuri din poezia dorzian\u0103 intitulat\u0103 Fie-\u0163i Fa\u0163a Domnului<\/em>, conceput\u0103 \u2013 a\u015fa cum o sugereaz\u0103 \u015fi forma fie<\/em> de conjunctiv prezent, persoana a III-a singular, f\u0103r\u0103 morfemul s\u0103<\/em> (prezent\u0103 \u00een titlu \u015fi \u00een primul vers al fiec\u0103rei strofe) \u2013 ca o urare (cu iz de c\u00e2ntec de leag\u0103n), \u00een cadrul c\u0103reia, din punct de vedere sintactic, construc\u0163iile cu genitivul (predominante \u00een ansamblul poeziei) alterneaz\u0103 cu dativul adnominal; cit\u0103m, \u00een continuare, prima strof\u0103: \u201eFie-\u0163i Fa\u0163a Domnului \/ paz\u0103<\/span><\/em> dulce somnului<\/strong>, \/ soarele destinului, \/ lini\u015ftea c\u0103minului, \/ candela vegherilor \/ \u015fi alin<\/span><\/em> durerilor<\/strong>.\u201d[27]<\/a> \u00cen grup\u0103rile subliniate, substantivele regente (nearticulate) nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria numelor de persoane, ci \u00een cea a inanimatelor, intr\u00e2nd \u00een componen\u0163a unui nume predicativ multiplu, situat \u00een imediata vecin\u0103tate a nominalului-subiect. Ca forma\u0163ii lexicale, ambele sunt derivate regresive. Cel dint\u00e2i, paz\u0103<\/em>, postverbal al lui (a) p\u0103zi<\/em>, este glosat \u00een lucr\u0103rile lexicografice astfel: \u201efaptul de a veghea, de a supraveghea ca ceva sau cineva s\u0103 fie \u00een siguran\u0163\u0103, s\u0103 nu fug\u0103, s\u0103 nu fie luat, s\u0103 nu dispar\u0103\u201d; \u201eac\u0163iunea de a p\u0103zi; mijloc prin care se asigur\u0103 p\u0103zirea\u201d; \u201eocrotire, protec\u0163ie, ap\u0103rare, grij\u0103\u201d; \u201e(concretizat) persoan\u0103 sau grup de persoane \u00eens\u0103rcinate s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 pe cineva sau ceva\u201d[28]<\/a>. Cel de-al doilea, substantivul neutru alin<\/em>, postverbal al lui (a) alina <\/em>\u201ea calma, a lini\u015fti, a mic\u015fora \u00een intensitate\u201d, nu este consemnat \u00een dic\u0163ionarele explicative rom\u00e2ne\u015fti dec\u00e2t ca adverb, cu sensul \u201elin, domol, \u00eencet, calm\u201d[29]<\/a>; \u00een schimb, este men\u0163ionat \u00een studiile consacrate deriv\u0103rii regresive, unde se precizeaz\u0103 c\u0103 stilul beletristic (\u015fi \u00eendeosebi limbajul poetic) manifest\u0103 o anumit\u0103 predilec\u0163ie pentru abstractele postverbale (nume de ac\u0163iuni), formate prin suprimarea sufixelor gramaticale, cu sau f\u0103r\u0103 modific\u0103ri \u00een r\u0103d\u0103cin\u0103[30]<\/a>. \u00cen virtutea regimului tranzitiv al verbelor de la care provin substantivele paz\u0103<\/em> \u015fi alin<\/em>, valoarea semantic\u0103 a construc\u0163iilor este cea de dativ obiectiv (\u201eFa\u0163a Domnului p\u0103ze\u015fte<\/span><\/em> [dulce] somnul<\/strong> [= odihna, repausul fizic \u015fi sufletesc], alin\u0103<\/span><\/em> durerile<\/strong> [= suferin\u0163ele de orice fel].\u201d).<\/p>\n

Urarea continu\u0103 \u00een strofa a doua, urm\u00e2nd un tipar sintactic asem\u0103n\u0103tor, cu alternan\u0163a genitiv \u2013 dativ (care \u00eens\u0103 nu trebuie pus\u0103 doar pe seama necesit\u0103\u0163ilor metrice): \u201eFie-\u0163i sf\u00e2nt Cuv\u00e2ntul Lui \/ taina leg\u0103m\u00e2ntului, \/ prietenul c\u0103r\u0103rilor, \/ dragostea c\u00e2nt\u0103rilor, \/ focul rug\u0103ciunilor \/ \u015fi liman<\/span><\/em> furtunilor<\/strong>.\u201d[31]<\/a> Sintagma pare s\u0103 implice acela\u015fi tip de elemente ca \u00een prima strof\u0103: regentul este tot un nominal inanimat, nearticulat, \u00een componen\u0163a numelui predicativ multiplu. \u00cen realitate, substantivul liman<\/em>, cuv\u00e2nt de origine turc\u0103 \u2013 cunoscut, ast\u0103zi, mai ales din expresiile a duce<\/em> \/ a scoate<\/em> la<\/em> liman<\/strong>, a ajunge<\/em> \/ a ie\u015fi la<\/em> liman<\/strong> \u2013 prezint\u0103 numai caracteristicile formale impuse de structurile cu dativul adnominal, nu \u015fi pe cele semantice, \u015fi este folosit, aici, nu cu semnifica\u0163iile (\u00eenvechite sau rare) \u201eport\u201d, \u201e\u0163\u0103rm, mal\u201d, ci cu sensul \u201ead\u0103post, refugiu\u201d, \u201e(loc de) sc\u0103pare, salvare\u201d[32]<\/a>. Nici substantivul cu rol de atribut, furtun\u0103<\/em> (cu forma de dativ plural furtunilor<\/em>), nu-\u015fi actualizeaz\u0103, \u00een text, \u00een\u0163elesul propriu (\u201evijelie\u201d), ci unul figurat \u2013 \u201ezbucium, tulburare sufleteasc\u0103\u201d, consemnat, de altfel, \u015fi \u00een dic\u0163ionare, unde solu\u0163iile etimologice propuse difer\u0103 substan\u0163ial: unele \u00eel consider\u0103 drept termen mo\u015ftenit din lat. fortuna<\/em>, altele \u2013 un \u00eemprumut din ngr. furt\u00fana<\/em>[33]<\/a>. Legat de aceasta, mesajul versurilor de mai sus certific\u0103 ideea c\u0103 Logosul (Cuv\u00e2ntul) reprezint\u0103 nu numai fundamentul rela\u0163iei dintre om \u015fi Dumnezeu, motiva\u0163ia de a vie\u0163ui credincios, cu tot ce presupune acest mod de manifestare exterioar\u0103 \u015fi de tr\u0103ire l\u0103untric\u0103, ci \u015fi salvarea din impasul \u201ecalamit\u0103\u0163ilor\u201d sinelui, fapt pentru care valoarea semantic\u0103 a dativului se apropie, aici, de cea a unui circumstan\u0163ial de timp (\u201eliman \u00een vreme de furtun\u0103\u201d) sau condi\u0163ional (\u201eliman \u00een caz de furtun\u0103\u201d).<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Regentul unui atribut substantival datival poate \u00eendeplini nu numai func\u0163ia sintactic\u0103 de nume predicativ, ci \u015fi pe aceea de element predicativ suplimentar (corespondentul s\u0103u dintr-o structur\u0103 amalgamat\u0103), dup\u0103 cum o demonstreaz\u0103 \u015fi urm\u0103torul fragment din poezia Cine seam\u0103n\u0103 iubire<\/em>, care subliniaz\u0103, ca \u015fi alte scrieri ale lui Traian Dorz, liantul indestructibil dintre dragoste<\/em> \u015fi c\u00e2ntare<\/em> (id est crea\u0163ie<\/em> \u2013 c\u0103ci aceasta este accep\u0163ia termenului \u00een ansamblul poeziei dorziene) \u015fi \u00eempletirea lor fireasc\u0103 \u00een slujirea lui Dumnezeu: \u201eDoamne, f\u0103-m\u0103 c\u00e2nt\u0103re\u0163<\/span><\/em> \/ ve\u015fnicelor frumuse\u0163i<\/strong>.\u201d[34]<\/a> \u00cen aceast\u0103 construc\u0163ie, nominalul-centru prezint\u0103 nu numai caracteristicile formale, ci \u015fi tr\u0103s\u0103turile semantice ale regentului unui asemenea atribut datival, \u00eencadr\u00e2ndu-se \u00een clasa numelor de persoane care indic\u0103 profesii ori atribu\u0163ii sociale; \u00een calitate de predicativ suplimentar (\u00een nominativ), termenul are o dubl\u0103 dependen\u0163\u0103: at\u00e2t fa\u0163\u0103 de verbul tranzitiv la imperativ f\u0103<\/em>, c\u00e2t \u015fi, concomitent, fa\u0163\u0103 de complementul s\u0103u direct, cliticul pronominal -m\u0103<\/em>. Substantivul c\u00e2nt\u0103re\u0163<\/em> este \u00eens\u0103 utilizat nu cu sensul propriu (\u201epersoan\u0103 care c\u00e2nt\u0103 (bine) cu vocea\u201d) sau cu unul restrictiv (\u201eartist care are profesia de a c\u00e2nta cu vocea\u201d), ci cu un \u00een\u0163eles figurat, men\u0163ionat \u00een toate dic\u0163ionarele explicative rom\u00e2ne\u015fti consultate de noi: \u201epoet (care laud\u0103 \u00een versurile sale pe cineva sau ceva)\u201d. Tot \u00een aceste lucr\u0103ri se precizeaz\u0103 c\u0103 este vorba despre un derivat de la verbul (tranzitiv) a c\u00e2nta<\/em> cu sufixul nomen agentis \u2011\u0103re\u0163<\/em>[35]<\/a>; \u00een consecin\u0163\u0103, valoarea semantic\u0103 a grupului e cea de dativ obiectiv (\u201eDoamne, f\u0103-m\u0103 s\u0103 c\u00e2nt<\/span><\/em> [= s\u0103 descriu, s\u0103 elogiez \u00een versuri] ve\u015fnicele frumuse\u0163i<\/strong>.\u201d). Atributul frumuse\u0163i<\/em> \u2013 lipsit de m\u0103rcile formale de dativ (purt\u0103torul lor fiind adjectivul antepus ve\u015fnice<\/em>lor<\/strong>) \u2013 este un plural al substantivului abstract frumuse\u0163e<\/em> (derivat de la adjectivul frumos<\/em> cu sufixul pentru nume de calit\u0103\u0163i -e\u0163e<\/em>), av\u00e2nd, \u00een mod obi\u015fnuit, sensurile \u201e\u00eensu\u015firea a ceea ce este frumos\u201d, \u201emanifestare sensibil\u0103 a frumosului\u201d, dar \u00eentrebuin\u0163at, \u00een context, cu semnifica\u0163ia (concret\u0103) \u201eobiect, fapt\u0103, lucru frumos\u201d[36]<\/a>. A\u015fadar, scurta rug\u0103ciune cuprins\u0103 \u00een cele dou\u0103 versuri poate fi perceput\u0103 ca o reflectare a dorin\u0163ei eului liric (m\u0103rturisit\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 neconven\u0163ional\u0103) de a se dedica plenar, \u00een \u015fi prin crea\u0163ie, permanen\u0163ei lucrurilor \u015fi sim\u0163\u0103mintelor de esen\u0163\u0103 divin\u0103, a c\u0103ror existen\u0163\u0103 nu se supune, ipso facto, niciunei constr\u00e2ngeri cronologice sau de alt\u0103 natur\u0103.<\/p>\n

\u015ei, fiindc\u0103 discutam, mai sus, despre o construc\u0163ie cu dativul adnominal \u00een care regentul este un derivat ce-l desemneaz\u0103 pe autorul unei ac\u0163iuni, iat\u0103 un fragment din poezia dorzian\u0103 Binecuv\u00e2ntare pentru Daniel<\/em>, conceput\u0103 ca urare pentru zilele aniversare: \u201e[Daniel] fie el cu minte \/ \u00eenzestrat de Sus, \/ iubitor<\/span><\/em> fierbinte \/ Domnului<\/strong> Iisus.\u201d[37]<\/a> \u00cen sintagma subliniat\u0103, termenul-centru, iubitor<\/em>, cu func\u0163ie sintactic\u0103 de nume predicativ, este, dintr-un alt punct de vedere, un derivat de la verbul a iubi<\/em> cu sufixul \u2011tor<\/em>. Unele dintre dic\u0163ionarele explicative nu se m\u0103rginesc s\u0103 semnaleze valoarea adjectival\u0103 a lui iubitor<\/em> (mai frecvent \u00eent\u00e2lnit\u0103, de altfel), ci \u00eel gloseaz\u0103 at\u00e2t ca substantiv, c\u00e2t \u015fi ca adjectiv, cu sensul \u201e(persoan\u0103) care iube\u015fte\u201d[38]<\/a>, iar lucr\u0103rile de gramatic\u0103 \u00eel includ \u00een categoria derivatelor situate la limita dintre cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i de vorbire, atunci c\u00e2nd nu au determin\u0103ri atributive \u015fi se afl\u0103 \u201e\u00een pozi\u0163ii predicative\u201d[39]<\/a> (deci, c\u00e2nd sunt nume predicative sau elemente predicative suplimentare). Posibilitatea dublei interpret\u0103ri este \u00eens\u0103 anulat\u0103 de prezen\u0163a, \u00een dreapta substantivului iubitor<\/em>, a atributului adjectival fierbinte<\/em> \u201e(fig.) (despre sentimentele oamenilor \u015fi manifestarea lor exterioar\u0103) foarte puternic, ad\u00e2nc, aprins, \u00eenfocat\u201d. Determinantul \u00een dativ este exprimat, aici, prin substantivul Domnului<\/em>, scris cu majuscul\u0103 \u00een conformitate cu principiul simbolic, dup\u0103 care se noteaz\u0103 cu astfel de ini\u0163iale \u201eorice referire la Dumnezeu sau la atributele divine, indiferent prin ce parte de vorbire s-ar exprima\u201d[40]<\/a>. Valoarea semantic\u0103 a acestei construc\u0163ii (u\u015for de transformat \u00eentr-una sinonim\u0103, cu genitivul, prin introducerea m\u0103rcii specifice acestui caz \u2013 iubitor<\/span><\/em> fierbinte<\/em> al<\/span><\/strong> Domnului<\/strong> Iisus<\/em>) este tot cea de dativ obiectiv, av\u00e2nd \u00een vedere \u015fi caracterul tranzitiv al verbului de la care s-a format derivatul (nomen agentis) iubitor<\/em> (\u201e[Daniel] \u00eel iube\u015fte<\/span><\/em> fierbinte pe Domnul<\/strong> Iisus.\u201d)[41]<\/a>. Cu alte cuvinte, \u00een urarea din versurile de mai sus (cf. forma fie<\/em> de conjunctiv prezent, persoana a III-a singular, f\u0103r\u0103 morfemul s\u0103<\/em>), dedicate micu\u0163ului Daniel \u2013 prototip al copiilor de pretutindeni \u015fi din toate timpurile \u2013, \u00een\u0163elepciunea \u015fi dragostea pentru Dumnezeu vin s\u0103 se \u00eengem\u0103neze perfect, ca o condi\u0163ie necesar\u0103 \u00eentregii noastre existen\u0163e pe acest p\u0103m\u00e2nt, din momentul c\u00e2nd ne ivim pe lume p\u00e2n\u0103 la plecarea \u00een ve\u015fnicie.<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Lucr\u0103rile de specialitate precizeaz\u0103 c\u0103, de regul\u0103, atributul substantival datival st\u0103 \u00een urma regentului, dar \u00een poezie poate fi \u015fi antepus acestuia (cf. celebrul vers eminescian din Epigonii<\/em>: \u201esemnelor<\/strong> vremii profet<\/span><\/em>\u201d sau alte exemple similare din textele lirice)[42]<\/a>. Prin simpla schimbare a pozi\u0163iei sale fire\u015fti, \u00een sensul a\u015fez\u0103rii \u00eenaintea cuv\u00e2ntului determinat, un asemenea atribut relev\u0103 disponibilit\u0103\u0163i determinative noi, risc\u00e2nd s\u0103 par\u0103, la o analiz\u0103 superficial\u0103, complement indirect, \u00eentruc\u00e2t se afl\u0103 \u00een vecin\u0103tatea predicatului propozi\u0163iei. \u201e\u00centret\u0103ierea \u2013 fie \u015fi numai pentru o clip\u0103 \u2013 a celor dou\u0103 valori sintactice, chiar dac\u0103 este urmat\u0103, dup\u0103 lectura integral\u0103 a versului, de selectarea celei exacte, constituie, pentru cititorul deprins cu capacitatea de \u00abtrimitere\u00bb a Poeziei, un prilej de re-citire (sic!), de dubl\u0103 citire a textului.\u201d[43]<\/a> Confuzia \u00eentre cele dou\u0103 func\u0163ii se poate produce \u015fi \u00een urm\u0103toarele versuri din poezia Se las\u0103 noaptea lin<\/em>, o crea\u0163ie liric\u0103 dorzian\u0103 aduc\u00e2nd a rug\u0103ciune de sear\u0103: \u201eOdihnei<\/strong> noastre f\u0103-i \/ str\u0103jeri<\/span><\/em> \u00eengerii T\u0103i.\u201d[44]<\/a> Topica neobi\u015fnuit\u0103 din fragmentul citat \u00eei tenteaz\u0103 pe cei neaviza\u0163i s\u0103 \u201eanalizeze\u201d propozi\u0163ia astfel: odihnei<\/em> \u2013 complement indirect (reluat prin cliticul -i<\/em>), str\u0103jeri<\/em> \u2013 complement direct, \u00eengerii<\/em> \u2013 tot complement direct (sau, eventual, alt\u0103 func\u0163ie sintactic\u0103). \u00cen realitate, \u201erearanj\u00e2nd\u201d elementele \u00een ordinea lor normal\u0103, mesajul devine: \u201ef\u0103-i pe \u00eengerii T\u0103i str\u0103jeri<\/span><\/em> odihnei<\/strong> noastre.\u201d, adic\u0103, sintactic vorbind, \u00eengerii<\/em> \u2013 complement direct anticipat prin cliticul pronominal de acuzativ (nu de dativ!) -i<\/em>, str\u0103jeri<\/em> \u2013 element predicativ suplimentar antepus nominalului-complement la care se refer\u0103 (\u00eengerii<\/em>) \u015fi plasat \u00een imediata vecin\u0103tate a verbului tranzitiv determinat (f\u0103<\/em>), iar odihnei<\/em> \u2013 atribut substantival datival a\u015fezat \u00een fa\u0163a regentului (str\u0103jeri<\/em>) \u015fi exprimat printr-un postverbal al lui (a) (se) odihni<\/em>. Termenul str\u0103jer<\/em> (cu pluralul str\u0103jeri<\/em>), \u00een dreptul c\u0103ruia lucr\u0103rile lexicografice adaug\u0103 men\u0163iunea \u201e\u00eenvechit \u015fi popular\u201d, respect\u0103 \u201etiparul\u201d din structurile cu dativul adnominal (unde regentul desemneaz\u0103, de obicei, o persoan\u0103 cu anumite atribu\u0163ii sociale), fiind un derivat de la substantivul straj\u0103<\/em> cu sufixul nomen agentis -ar<\/em> (devenit, \u00een atari condi\u0163ii fonetice, -er<\/em>[45]<\/a>) \u015fi av\u00e2nd, \u00een limba actual\u0103, sensul \u201epaznic, supraveghetor\u201d[46]<\/a>. Rug\u0103ciunea de cerere cuprins\u0103 \u00een cele dou\u0103 versuri \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte rezonan\u0163e aparte \u00een \u00cengera\u015ful<\/em> anilor copil\u0103riei, iar valoarea semantic\u0103 a construc\u0163iei este cea de dativ obiectiv: \u201e\u00eengerii [lui Dumnezeu] ne str\u0103juiesc<\/span><\/em> (= ne vegheaz\u0103, ne p\u0103zesc) odihna<\/strong> (= starea \/ timpul de repaus fizic \u015fi sufletesc, clipele d\u0103t\u0103toare de pace, de calm des\u0103v\u00e2r\u015fit, lini\u015ftea fiin\u0163ei, scurtele popasuri \u00eentrem\u0103toare \u00een urcu\u015ful spiritual).<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 modelul substantivului, rom\u00e2na are, tot ca specie arhaic\u0103, rar\u0103, un dativ de acest gen realizat prin pronume de diferite tipuri, inclusiv prin pronume personale \u015fi reflexive accentuate (cumnat<\/span><\/em> celorlal\u0163i <\/strong>\/ acestuia<\/strong>, prieten<\/span><\/em> mie <\/strong>\/ sie\u015fi <\/strong>\/ oricui<\/strong> etc.)[47]<\/a>. Iat\u0103, \u00een acest sens, un exemplu din poezia dorzian\u0103 Cine seam\u0103n\u0103 iubire<\/em>: \u201eDoamne, f\u0103-m\u0103 iubitor, \/ bucurie<\/span><\/em> tuturor<\/strong>!\u201d[48]<\/a>, unde atributul datival se exprim\u0103 printr-un pronume nehot\u0103r\u00e2t cu form\u0103 de plural \u015fi nuan\u0163\u0103 de numeral nehot\u0103r\u00e2t, iar regentul s\u0103u, substantivul bucurie<\/em>, este un derivat de la verbul (a) bucura<\/em> cu sufixul -ie<\/em>, \u00eentrebuin\u0163at, \u00een mod curent, cu semnifica\u0163ii abstracte (\u201esentiment de mul\u0163umire vie, de satisfac\u0163ie sufleteasc\u0103\u201d, \u201esenza\u0163ie de mare pl\u0103cere\u201d, \u201eveselie\u201d); prin extensiune semantic\u0103, termenul a ajuns s\u0103 desemneze, concret, ca \u00een fragmentul citat, \u201epersoana care produce bucurie\u201d[49]<\/a>. Sintactic, substantivul bucurie<\/em> este (ca \u015fi iubitor<\/em>, cu care se coordoneaz\u0103 prin juxtapunere) element predicativ suplimentar \u00een nominativ, cu dubl\u0103 dependen\u0163\u0103: at\u00e2t fa\u0163\u0103 de verbul tranzitiv la imperativ f\u0103<\/em>, c\u00e2t \u015fi fa\u0163\u0103 de pronumele-complement direct -m\u0103<\/em> (vezi \u015fi supra<\/em> \u2013 discu\u0163ia despre c\u00e2nt\u0103re\u0163<\/em>). Av\u00e2nd \u00een vedere apartenen\u0163a substantivului bucurie<\/em> la familia lexical\u0103 a verbului tranzitiv (a) bucura<\/em>, valoarea semantic\u0103 exprimat\u0103 de aceast\u0103 construc\u0163ie cu dativul este, ca \u00een majoritatea situa\u0163iilor analizate anterior, cea de dativ obiectiv (\u201ef\u0103-m\u0103 [s\u0103-i iubesc \u015fi] s\u0103<\/span><\/em>-i bucur<\/span><\/em> pe to\u0163i<\/strong>\u201d).<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

\u201eResursele poetice ascunse \u00een structura morfologic\u0103 \u015fi sintactic\u0103 a limbajului, adic\u0103 poezia gramaticii \u015fi produsul ei literar, gramatica poeziei, au fost prea pu\u0163in cunoscute de critici \u015fi de cele mai multe ori dispre\u0163uite de lingvi\u015fti, \u00eens\u0103 ele au fost \u00eentotdeauna folosite cu m\u0103iestrie de scriitorii-creatori.\u201d[50]<\/a> Iar dac\u0103 e adev\u0103rat c\u0103 limbajul poetic manifest\u0103 cea mai mare deschidere fa\u0163\u0103 de toate compartimentele limbii na\u0163ionale de ast\u0103zi \u015fi de alt\u0103dat\u0103, atunci analiza expresiei artistice a unei opere literare nu mai trebuie s\u0103 fie neglijat\u0103 \u00een favoarea interpret\u0103rii con\u0163inutului, a mesajului ei: \u201eCercetarea valorilor stilistice ascunse \u00een substan\u0163a limbii, adic\u0103 \u00abpoezia gramaticii\u00bb dezv\u0103luit\u0103 \u00een arta cuv\u00e2ntului este una din cerin\u0163ele fundamentale reclamate de analiza textului literar.\u201d[51]<\/a><\/p>\n

Tocmai acest lucru am \u00eencercat s\u0103-l eviden\u0163iem, select\u00e2nd, din poeziile incluse \u00een volumul Osana, Osana<\/em>, c\u00e2teva construc\u0163ii bogate \u00een valen\u0163e conotative, prin intermediul c\u0103rora autorul izbute\u015fte s\u0103 contureze, \u00eentr-o viziune proprie, impregnat\u0103 de o deosebit\u0103 for\u0163\u0103 sugestiv\u0103, lumea copil\u0103riei, cu toate implica\u0163iile ei (spirituale, morale, sociale etc.), utiliz\u00e2nd, pe l\u00e2ng\u0103 un vast material lexical care merit\u0103 luat \u00een discu\u0163ie, asocieri surprinz\u0103toare prin ineditul lor. \u015ei numai la cap\u0103tul, deocamdat\u0103 mult prea \u00eendep\u0103rtat, al unei analize de ansamblu a poeziei dorziene, ne vom putea forma o imagine corect\u0103, netrunchiat\u0103 de prejudec\u0103\u0163i inutile sau de catalog\u0103ri pripite, asupra liricii lui Traian Dorz.<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

SIGLE \u015eI ABREVIERI BIBLIOGRAFICE<\/p>\n

CADE = I.-A. Candrea, Gh. Adamescu, Dic\u0163ionarul enciclopedic ilustrat<\/em>. Partea I: Dic\u0163ionarul limbii rom\u00e2ne din trecut \u015fi de ast\u0103zi<\/em>, de I.-A. Candrea. Partea a II-a: Dic\u0163ionarul istoric \u015fi geografic universal<\/em>, <\/em>de Gh. Adamescu, Bucure\u015fti, Editura <\/em>Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, [1926-1931].<\/p>\n

CDDE = I.-A. Candrea, Ovid Densusianu, Dic\u0163ionarul etimologic al limbii rom\u00e2ne. Elementele latine<\/em> (<\/em>A<\/strong> \u2013 putea<\/strong>)<\/em>, Bucure\u015fti, Socec, 1914.<\/p>\n

CDER = Alexandru Cior\u0103nescu, Dic\u0163ionarul etimologic al limbii rom\u00e2ne<\/em>. Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 \u015fi traducere din limba spaniol\u0103 de Tudora \u015eandru Mehedin\u0163i \u015fi Magdalena Popescu-Marin, Bucure\u015fti, Editura Saeculum I.O., 2001.<\/p>\n

DA = * * *, Dic\u0163ionarul limbii rom\u00e2ne<\/em>, tomurile I-II (A<\/em> \u2013 lojni\u0163\u0103<\/em>), Bucure\u015fti, 1913-1949.<\/p>\n

DEX2<\/sub> = * * *, Dic\u0163ionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne<\/em>, edi\u0163ia a II-a, Bucure\u015fti, Editura Univers Enciclopedic, 1996.<\/p>\n

DLR = * * *, Dic\u0163ionarul limbii rom\u00e2ne<\/em>, serie nou\u0103, tomurile VI-XIV (M<\/em>–Z<\/em>), Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1965-2005.<\/p>\n

DLRM = * * *, Dic\u0163ionarul limbii rom\u00e2ne moderne<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1958.<\/p>\n

GA2<\/sub> I = * * *, Gramatica limbii rom\u00e2ne<\/em>, vol. I, edi\u0163ia a II-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, tiraj nou, Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1966.<\/p>\n

GA2<\/sub> II = * * *, Gramatica limbii rom\u00e2ne<\/em>, vol. al II-lea, edi\u0163ia a II-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, tiraj nou, Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1966.<\/p>\n

GALR I = * * *, Gramatica limbii rom\u00e2ne. I. Cuv\u00e2ntul<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2005.<\/p>\n

GALR II = * * *, Gramatica limbii rom\u00e2ne. II. Enun\u0163ul<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2005.<\/p>\n

LR = \u201eLimba rom\u00e2n\u0103\u201d, Bucure\u015fti, I, 1952 \u015f.u.<\/p>\n

MDA = * * *, Micul dic\u0163ionar academic<\/em>, vol. I-IV, Bucure\u015fti, Editura Univers Enciclopedic, 2001-2003.<\/p>\n

PEW = Sextil Pu\u015fcariu, Etymologisches W\u00f6rterbuch der rum\u00e4nischen Sprache. Lateinisches Element mit Ber\u00fccksichtigung aller romanischen Sprachen<\/em>, zweite, unver\u00e4nderte Auflage, Heidelberg, 1975.<\/p>\n

REW = W. Meyer-L\u00fcbke, Romanisches Etymologisches W\u00f6rterbuch<\/em>, 3. vollst\u00e4ndig neubearbeitete Auflage, Heidelberg, 1935.<\/p>\n

SCL = \u201eStudii \u015fi cercet\u0103ri lingvistice\u201d, Bucure\u015fti, I, 1950 \u015f.u.<\/p>\n

Scriban = August Scriban, Dic\u0163ionaru <\/em>(sic!) limbii rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, Ia\u015fi, 1939.<\/p>\n

SMFC I = * * *, Studii \u015fi materiale privitoare la formarea cuvintelor \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/em>, vol. I. Redactori responsabili: Al. Graur \u015fi Jacques Byck, Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1959.<\/p>\n

\u015e\u0103ineanu, DU = Laz\u0103r \u015e\u0103ineanu, Dic\u0163ionar universal al limbei rom\u00e2ne<\/em>, edi\u0163ia a V-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Craiova, Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, [1925].<\/p>\n

\n

*<\/p>\n

Not\u0103<\/span><\/strong>:<\/strong><\/p>\n

Articolul a ap\u0103rut, ini\u0163ial, \u00een revista \u201eAlm\u0103jana\u201d (publica\u0163ie cultural\u0103 editat\u0103 de Cercul literar-artistic al Liceului Teoretic \u201eEftimie Murgu\u201d \u015fi Centrul Zonal de \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt Bozovici \u2013 Cara\u015f-Severin), XII (2010), nr. 1-2, p. 19-26.<\/p>\n

\n

\n

[1]<\/a> Aceste trei c\u0103r\u0163i au fost tip\u0103rite \u00eentr-un singur volum cu titlul Osana, Osana<\/em>, ap\u0103rut la Sibiu, \u00een Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2005.<\/p>\n

[2]<\/a> Ap\u0103rut tot la Sibiu, \u00een Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 1998.<\/p>\n

[3]<\/a> TRAIAN DORZ <\/strong>s-a n\u0103scut la 25 decembrie 1914, \u00een satul R\u00e2turi (azi, Livada Beiu\u015fului), jude\u0163ul Bihor. La v\u00e2rsta de 16 ani, ader\u0103 la \u201eOastea Domnului\u201d, mi\u015fcare religioas\u0103 ini\u0163iat\u0103 de preotul Iosif Trifa la Sibiu \u00een 1923, av\u00e2nd drept scop rena\u015fterea spiritual\u0103 \u201ea Bisericii noastre [Ortodoxe \u2013 n.n. F.\u2011M.B.] \u015fi saltul calitativ moral, cultural \u015fi social, \u00een Hristos, al poporului nostru\u201d (Traian Dorz, Hristos, m\u0103rturia mea<\/em>, Simeria, Editura \u201eTraian Dorz\u201d, 1993, p. 242). De prin 1933 \u00eencepe s\u0103 scrie poezii de factur\u0103 mistic\u0103, pe care le trimite spre publicare la Centrul \u201eOastei Domnului\u201d din Sibiu. \u00cencep\u00e2nd din 1934, Dorz devine colaborator apropiat al preotului Trifa, iar un an mai t\u00e2rziu \u00eei apare primul volum de versuri, intitulat La Golgota<\/em>. Continu\u0103 s\u0103 scrie \u015fi s\u0103 publice \u00een libertate p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lui 1947, c\u00e2nd este arestat de Securitate. Cu foarte pu\u0163ine \u00eentreruperi, a petrecut 17 ani \u00een \u00eenchisorile comuniste, acuzat fiind pentru apartenen\u0163a sa la mi\u015fcarea \u201eOastea Domnului\u201d (organiza\u0163ie ce fusese scoas\u0103 \u00een afara legii), pentru activitatea intens\u0103 \u015fi bogat\u0103 \u00een cadrul acesteia, pentru implicarea \u00een coordonarea ei la nivel na\u0163ional, pentru scrierea, posesia \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea de materiale religioase neautorizate. \u00cen ciuda condi\u0163iilor de deten\u0163ie, a repetatelor arest\u0103ri, anchete, perchezi\u0163ii, amenin\u0163\u0103ri, amenzi etc., Traian Dorz creeaz\u0103 sute \u015fi mii de poezii, deschiz\u00e2nd lunga serie a C\u00e2nt\u0103rilor Nemuritoare<\/em>; cele mai multe au fost puse pe note \u015fi constituie un veritabil tezaur muzical al asocia\u0163iei \u201eOastea Domnului\u201d, \u00eens\u0103 ele au ajuns s\u0103 fie cunoscute \u015fi de c\u0103tre membrii altor confesiuni cre\u015ftine. \u00cen perioada regimului comunist, volumele sale au putut circula numai sub form\u0103 dactilografiat\u0103 sau copiate de m\u00e2n\u0103, iar o parte dintre poezii au v\u0103zut lumina tiparului \u00een str\u0103in\u0103tate, prin bun\u0103voin\u0163a unor cre\u015ftini care au apreciat talentul creator, spiritul profund religios \u015fi voca\u0163ia de \u201emisionar laic\u201d a acestui poet rom\u00e2n. Traian Dorz a trecut la cele ve\u015fnice la 20 iunie 1989, \u00een localitatea natal\u0103. Dup\u0103 1990, multe dintre scrierile sale (poezii sau medita\u0163ii) au fost publicate \u00een \u0163ar\u0103, la edituri precum \u201eOastea Domnului\u201d din Sibiu sau \u201eTraian Dorz\u201d din Simeria.<\/p>\n

[4]<\/a> Vezi Not\u0103 asupra edi\u0163iei<\/em>, \u00een Traian Dorz, Osana, Osana<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2005, p.\u00a04-5.<\/p>\n

[5]<\/a> Traian Dorz, Istoria unei jertfe<\/em>, vol. IV. P\u00e2rga<\/em>, Sibiu, Editura \u201eOastea Domnului\u201d, 2002, p. 69.<\/p>\n

[6]<\/a> \u015etefan Munteanu, Limb\u0103 \u015fi cultur\u0103<\/em>, Timi\u015foara, Editura Universit\u0103\u0163ii de Vest, 2006, p. 138-139.<\/p>\n

[7]<\/a> Ion Coteanu, Gramatica de baz\u0103 a limbii rom\u00e2ne<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Albatros, 1982, p. 64. O defini\u0163ie similar\u0103 g\u0103sim \u00een idem, Gramatic\u0103, stilistic\u0103, compozi\u0163ie<\/em>, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103, 1990, p. 76.<\/p>\n

[8]<\/a> Vezi, de pild\u0103, Iorgu Iordan, Vladimir Robu, Limba rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, 1978, p. 340: \u201eDativul <\/em>este denumit a\u015fa, pentru c\u0103 multe din rela\u0163iile semnificate prin dativ se reduc la destinatarul ac\u0163iunii de a da<\/em> [subl. aut.], deci arat\u0103 numele persoanei c\u0103reia i se d\u0103 ori i se adaug\u0103 ceva, care serve\u015fte drept \u0163el al ac\u0163iunii\u201d; ibidem<\/em>, p. 389: \u201eDativul<\/em> este cazul destina\u0163iei, al acord\u0103rii<\/em> [subl. aut.]; substantivul \u00een dativ se refer\u0103 la obiectul gramatical c\u0103ruia i se d\u0103<\/em>, i se acord\u0103<\/em> sau \u00eei este destinat<\/em> [subl. aut.] ceva prin ac\u0163iunea verbului cu care se afl\u0103 \u00een rela\u0163ie sintactic\u0103.\u201d; Alexandru To\u015fa, Elemente de morfologie<\/em>, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, 1983, p. 174: \u201eDativul<\/em> este […] sensul morfologic \u00een care se reflect\u0103 raportul de atribuire<\/em> [subl. n. \u2013 F.\u2011M.B.] a unui obiect altui obiect.\u201d; cf. \u015fi Maria P\u00e2rlog, Gramatica limbii latine<\/em>. Edi\u0163ie revizuit\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103 de Gabriela Cre\u0163ia, Bucure\u015fti, Editura All, 1998, p. 145: \u201eFunc\u0163ia sintactic\u0103 a dativului este \u00eentreit\u0103: de a ar\u0103ta atribuirea \u015fi adresarea, scopul ac\u0163iunii sau persoana \u00een interesul sau \u00een dauna c\u0103reia se face ac\u0163iunea exprimat\u0103 de verb, func\u0163ie mo\u015ftenit\u0103 \u00een parte de limba noastr\u0103.\u201d<\/p>\n

[9]<\/a> Vezi GALR I, p. 72: \u201eDativul<\/em> este cazul subordonat impus nominalului de un regent verbal […], adjectival […] sau, mai rar, interjec\u0163ional […], realiz\u00e2nd func\u0163ia sintactic\u0103 prototipic\u0103 de complement indirect <\/em>[subl. aut.]\u201d; Iorgu Iordan, Vladimir Robu, op. cit.<\/em>, p. 389: \u201e[…] func\u0163ia de baz\u0103 a dativului este aceea de obiect indirect<\/em> [subl. n. \u2013 F.-M.B.] al verbului, adjectivului, adverbului, interjec\u0163iei\u201d; Dumitru Irimia, Gramatica limbii rom\u00e2ne<\/em>, Ia\u015fi, Editura Polirom, 1997, p. 68: \u201eSensul fundamental al cazului dativ \u00ee\u015fi are originea \u00een func\u0163ia sintactic\u0103 de complement indirect<\/em> [subl. aut.]\u201d (vezi aceea\u015fi idee \u00een idem, Structura gramatical\u0103 a limbii rom\u00e2ne. Numele \u015fi pronumele. Adverbul<\/em>, Ia\u015fi, Editura Junimea, 1987, p. 72).<\/p>\n

[10]<\/a> Dumitru Irimia, Structura gramatical\u0103 a limbii rom\u00e2ne. Numele \u015fi pronumele. Adverbul<\/em>, p. 72; vezi \u015fi Iorgu Iordan, Valeria Gu\u0163u Romalo, Alexandru Niculescu, Structura morfologic\u0103 a limbii rom\u00e2ne contemporane<\/em>, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103, 1967, p. 96: \u201e Deoarece participantul […] la ac\u0163iune este de obieci o persoan\u0103 (sau un lucru asimilat cu persoanele), dativul are un caracter personal<\/em> [subl. n. \u2013 F.-M.B.] destul de precis, deosebindu-se astfel de acuzativ, care poate fi considerat drept cazul \u00ablucrurilor\u00bb.\u201d; Niculina Iacob, Morfologia limbii rom\u00e2ne<\/em>. Partea I, Suceava, Editura Universit\u0103\u0163ii \u201e\u015etefan cel Mare\u201d, 2002, p. 81: \u201eDativul este cazul destinatarului unei ac\u0163iuni sau al celui care beneficiaz\u0103 de o \u00eensu\u015fire. De regul\u0103, destinatarul unei ac\u0163iuni sau beneficiarul unei \u00eensu\u015firi este o persoan\u0103, ceea ce face ca dativul s\u0103 fie numit \u015fi caz personal <\/em>sau caz al persoanelor<\/em> [subl. aut.].\u201d; Ioan Mu\u0163iu, Limba rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103. No\u0163iuni generale, substantivul, articolul, pronumele, numeralul<\/em>, Tipografia Universit\u0103\u0163ii din Timi\u015foara, 1988, p. 66: \u201eDativul<\/em> apare pe l\u00e2ng\u0103 verbe (de cele mai multe ori), pe l\u00e2ng\u0103 adjective sau pe l\u00e2ng\u0103 interjec\u0163ii<\/em> [subl. aut.], tot ca un caz al subordon\u0103rii ar\u0103t\u00e2nd beneficiarul ac\u0163iunii, al calit\u0103\u0163ii ori al unei caracteristici oarecare. \u015ei cum beneficiarul este o persoan\u0103 sau, eventual, un lucru asimilat cu persoana, dativul are un caracter personal <\/em>[subl. n. \u2013 F.-M.B.], spre deosebire de acuzativ, socotit ca un \u00abcaz al lucrurilor\u00bb prin excelen\u0163\u0103.\u201d<\/p>\n

[11]<\/a> Eugen C\u00e2mpeanu, Stilistica limbii rom\u00e2ne. Morfologia<\/em>, Cluj-Napoca, Editura Quo Vadis, 1997, p.\u00a027.<\/p>\n

[12]<\/a> \u00cen lucrarea intitulat\u0103 Limba rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103<\/em>, [edi\u0163ia a II-a], Bucure\u015fti, Editura Ministerului \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, 1956, p. 604, Iorgu Iordan precizeaz\u0103 c\u0103 ambele cazuri \u201eexprim\u0103 apartenen\u0163a (\u00een sens foarte larg), unul ca rezultat, altul ca scop al unei ac\u0163iuni.\u201d<\/p>\n

[13]<\/a> Sextil Pu\u015fcariu, Limba rom\u00e2n\u0103. I. Privire general\u0103<\/em>. Prefa\u0163\u0103 de G. Istrate. Note, bibliografie de Ilie Dan, Bucure\u015fti, Editura Minerva, 1976, p. 133; vezi aceea\u015fi idee la Grigore Br\u00e2ncu\u015f, Manuela Saramandu, Gramatica limbii rom\u00e2ne<\/em>. Volumul I. Morfologia<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Atos, [s.a.], p. 14; Iorgu Iordan, Vladimir Robu, op. cit.<\/em>, p. 622.<\/p>\n

[14]<\/a> Vezi GALR I, p. 72: \u201eAtipic, dativul este cazul nominalului subordonat unui regent nominal (dativul adnominal<\/em> [subl. aut.])\u201d; pentru aceast\u0103 idee, vezi \u015fi Grigore Br\u00e2ncu\u015f, Manuela Saramandu, op. cit.<\/em>, p.\u00a014.<\/p>\n

[15]<\/a> Asemenea substantive abstracte denumind ac\u0163iuni p\u0103streaz\u0103 regimul cazual al verbului din care provin, iar atributul datival din aceste construc\u0163ii este echivalent cu complementul indirect al verbului de baz\u0103 \u2013 vezi GALR I, p. 72; Mioara Avram, Gramatica pentru to\u0163i<\/em>, edi\u0163ia a II-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Bucure\u015fti, Editura Humanitas, 1997, p. 66.<\/p>\n

[16]<\/a> Pentru aceast\u0103 discu\u0163ie, vezi Iorgu Iordan, Vladimir Robu, op. cit.<\/em>, p. 623-624; G. G. Neam\u0163u, Teoria \u015fi practica analizei gramaticale. Distinc\u0163ii \u015fi\u2026 distinc\u0163ii<\/em>, edi\u0163ia a II-a rev\u0103zut\u0103, ad\u0103ugit\u0103 \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103, Pite\u015fti, Editura Paralela 45, 2007, p. 32; Vasile \u015eerban, Sintaxa limbii rom\u00e2ne. Curs practic<\/em>, edi\u0163ia a II-a revizuit\u0103 \u015fi completat\u0103, Bucure\u015fti, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, 1970, p. 175-176; Mioara Avram, O specie modern\u0103 a atributului \u00een dativ \u015fi alte probleme ale determin\u0103rii atributive<\/em>, \u00een LR, XIV (1965), nr. 4, p. 415-428 \u2013 studiu \u00een care autoarea \u201e\u00ee\u015fi propune s\u0103 discute dativul din asemenea construc\u0163ii at\u00e2t sub aspectul teoretic al interpret\u0103rii lui, c\u00e2t \u015fi sub aspectul practic al descrierii posibilit\u0103\u0163ilor de folosire.\u201d (ibidem<\/em>, p. 415).<\/p>\n

[17]<\/a> Vezi Doina Bogdan-Dasc\u0103lu, Cri\u015fu Dasc\u0103lu, Gramatica poeziei rom\u00e2ne (1880-1980)<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Univers Enciclopedic, 2002, p. 44.<\/p>\n

[18]<\/a> Vezi Mioara Avram, Gramatica pentru to\u0163i<\/em>, p. 66.<\/p>\n

[19]<\/a> Pentru aceast\u0103 problem\u0103, vezi, de pild\u0103, GA2<\/sub> II, p. 124; GALR II, p. 601; G. G. Neam\u0163u, op. cit.<\/em>, p.\u00a032; Corneliu Dimitriu, Tratat de gramatic\u0103 a limbii rom\u00e2ne. 2. Sintaxa<\/em>, Ia\u015fi, Institutul European, 2002, p. 1351-1352; Vasile \u015eerban, op. cit.<\/em>, p. 174-175.<\/p>\n

[20]<\/a> GALR II, p. 601; cf. \u015fi Mioara Avram, O specie modern\u0103 a atributului \u00een dativ \u015fi alte probleme ale determin\u0103rii atributive<\/em>, p. 419-420: \u201e\u00cen orice caz, substantivul determinat de un dativ \u00een construc\u0163ii de tip nepot cuiva<\/em> are func\u0163iune de atribut izolat echivalent cu un nume predicativ\u201d; vezi \u015fi ibidem<\/em>, p. 419, unde se men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 dativul atributiv \u201eare valori \u00een general identice cu genitivul. El are un sens apropiat de dativul-complement indirect, deoarece substantivul determinat poate fi sim\u0163it ca parte a unui predicat nominal\u201d; GA2<\/sub> II, p. 124, unde se arat\u0103 c\u0103, spre deosebire de atributul substantival genitival, \u201edativul atributiv determin\u0103 numai substantive nearticulate \u015fi trimite astfel spre un predicat nominal fa\u0163\u0103 de care substantivul \u00een dativ ar avea func\u0163iunea de complement indirect.\u201d sau Silvia Rogobete, Atributul substantival \u00een dativ<\/em>, \u00een D. Cra\u015foveanu (coord.), Limba rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103. Curs. Fascicula a III-a. Sintaxa propozi\u0163iei. Subiect, predicat, atribut, apozi\u0163ie, element predicativ suplimentar<\/em>, Tipografia Universit\u0103\u0163ii din Timi\u015foara, 1973, p. 207: \u201eDetermin\u00e2nd substantive nearticulate care pot fi lesne transformate \u00een nume predicative, atributul substantival \u00een dativ ar deveni complement indirect dac\u0103 predicatul nominal ar exista \u00een mod real\u201d, idee contestat\u0103 de Vasile \u015eerban, op. cit.<\/em>, p. 174: \u201eFaptul c\u0103 substantivul regent nearticulat este un nume predicativ nu trebuie s\u0103 ne duc\u0103 la interpretarea atributului \u00een dativ ca fiind complement indirect, deoarece dativul poate fi \u00eenlocuit cu genitivul f\u0103r\u0103 alterarea sensului\u201d.<\/p>\n

[21]<\/a> Vezi Iorgu Iordan, Vladimir Robu, op. cit.<\/em>, p. 622, unde se precizeaz\u0103 c\u0103 structurile de acest tip \u201edevin emfatice\u201d prin eliminarea m\u0103rcii de genitiv al<\/em>, a<\/em>, ai<\/em>, ale<\/em>; \u201ecu alte cuvinte, am putea socoti c\u0103 ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a unui dativ aparent<\/em> [subl. aut.], structur\u0103 derivat\u0103 dintr-o sintagm\u0103 \u00een care redundan\u0163a articolului genitival este manifest\u0103\u201d.<\/p>\n

[22]<\/a> G. G. Neam\u0163u, op. cit.<\/em>, p. 32, nota 13; vezi \u015fi ibidem<\/em>, p. 33, unde dativul aflat pe l\u00e2ng\u0103 un substantiv e numit \u201edativ posesiv adnominal\u201d; valoarea posesiv\u0103 exprimat\u0103 de acest tip de atribut \u00een dativ este semnalat\u0103 \u015fi de Al. Graur, Gramatica azi<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Academiei, 1973, p. 186.<\/p>\n

[23]<\/a> Vezi GA2<\/sub> I, p. 77: \u201eAcest fel de atribut constituie o categorie specific\u0103 limbii vechi, folosit\u0103 \u00een limba literar\u0103 contemporan\u0103 pentru a da ton solemn frazei.\u201d; Vasile \u015eerban, op. cit.<\/em>, p. 175: \u201eFolosirea atributului substantival \u00een dativ d\u0103 oarecare solemnitate exprim\u0103rii\u201d; cf. \u015fi Eugen C\u00e2mpeanu, Substantivul. Studiu stilistic<\/em>, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, 1975, p. 163-165 passim<\/em>; G. I. Toh\u0103neanu, Dativul poetic (I)<\/em>, \u00een \u201eOrizont\u201d, XXX (1979), nr. 25, p. 6; Mioara Grigorescu, Atributul substantival \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/em>, \u00een SCL, V (1954), nr. 1-2, p. 112, al\u0103turi de urm\u0103toarele preciz\u0103ri: \u201eValoarea stilistic\u0103 a atributului \u00een dativ nu vine numai de la caracterul arhaic al construc\u0163iei. Ea se datore\u015fte \u00een primul r\u00e2nd faptului c\u0103 func\u0163iunea fundamental\u0103 a dativului nu este aceea de atribut, ci de complement indirect, \u00eenc\u00e2t raportul atributiv apare \u00eenv\u0103luit \u00een aceast\u0103 func\u0163iune inerent\u0103 dativului. Altfel spus, \u00een loc ca atribuirea s\u0103 fie prezentat\u0103 drept un rezultat, ea e \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 ca un proces.\u201d<\/p>\n

[24]<\/a> GA2<\/sub> II, p. 124; aceea\u015fi idee la Mioara Grigorescu, op. cit.<\/em>, p. 112; Silvia Rogobete, Atributul substantival \u00een dativ<\/em>, \u00een D. Cra\u015foveanu (coord.), op. cit.<\/em>, p. 207. \u00cen lucr\u0103rile intitulate Gramatica de baz\u0103 a limbii rom\u00e2ne<\/em>, p. 66, \u015fi Gramatic\u0103, stilistic\u0103, compozi\u0163ie<\/em>, p. 76, Ion Coteanu chiar folose\u015fte, pentru asemenea construc\u0163ii, sintagma dativul \u00eenrudirii<\/em>; pentru valorile exprimate de acest tip de atribut \u00een dativ, vezi \u015fi Vasile \u015eerban, op. cit.<\/em>, p. 175.<\/p>\n

[25]<\/a> Vezi Mioara Grigorescu, op. cit.<\/em>, p. 111: \u201eAtributul exprimat printr-un substantiv \u00een cazul dativ determin\u0103 substantive nearticulate care denumesc de obicei<\/em> [subl. n. \u2013 F.-M.B.] grade de rudenie sau atribu\u0163ii sociale\u201d (aceea\u015fi idee \u00een GA2<\/sub> II, p. 124; Silvia Rogobete, Atributul substantival \u00een dativ<\/em>, \u00een D.\u00a0Cra\u015foveanu (coord.), op. cit.<\/em>, p. 207); Nicolae Felecan, Sintaxa limbii rom\u00e2ne. Teorie. Sistem. Construc\u0163ie<\/em>, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002, p. 100: atributul substantival \u00een dativ \u201edetermin\u0103 numai substantive nearticulate care denumesc, \u00een general<\/em> [subl. n. \u2013 F.-M.B.], grade de rudenie sau func\u0163ii sociale\u201d.<\/p>\n

[26]<\/a> Construc\u0163ia este analizat\u0103 de Mioara Avram <\/em>\u00een studiul O specie modern\u0103 a atributului \u00een dativ \u015fi alte probleme ale determin\u0103rii atributive<\/em>, p. 420. Autoarea arat\u0103 c\u0103 substantivul prad\u0103<\/em> din acest exemplu poate fi pus \u00een leg\u0103tur\u0103 cu un verb. \u00cen descrierea dativului complement indirect al unui substantiv cu elipsa verbului se vorbe\u015fte chiar despre un tip de substantive de origine verbal\u0103 sau cu \u00een\u0163eles de ac\u0163iune (de tipul slav\u0103<\/em> cuiva<\/strong>). \u201e\u00cen niciuna dintre aceste dou\u0103 situa\u0163ii caracterul \u00abverbal\u00bb […] al substantivului nu intereseaz\u0103 de fapt construc\u0163ia cu dativul, pentru c\u0103 acest caz nu e atras direct de substantivele \u00een discu\u0163ie, ci de faptul c\u0103 ele sunt \u00een\u0163elese ca nume predicative \u00een prima situa\u0163ie […] sau p\u0103r\u0163i din construc\u0163ia unui verb predicativ \u00een cea de-a doua\u201d.<\/p>\n

[27]<\/a> Traian Dorz, Fie-\u0163i Fa\u0163a Domnului<\/em>, \u00een idem, Osana, Osana<\/em>, p. 367. Toate sublinierile din versurile citate ne apar\u0163in.<\/p>\n

[28]<\/a> Vezi DLR, DEX2<\/sub>, <\/sub>MDA, CADE, DLRM, s.v.<\/p>\n

[29]<\/a> Vezi DA, DEX2<\/sub>, MDA, DLRM, s.v.<\/p>\n

[30]<\/a> Expresivitatea abstractelor postverbale nu provine exclusiv de la corpul lor fonetic redus, ci \u015fi de la noutatea \u015fi raritatea unor asemenea derivate; pentru aceste preciz\u0103ri, vezi Theodor Hristea, Derivarea regresiv\u0103 postverbal\u0103<\/em>, \u00een idem (coord.), Sinteze de limba rom\u00e2n\u0103<\/em>, edi\u0163ia a III-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi din nou \u00eembog\u0103\u0163it\u0103, Bucure\u015fti, Editura Albatros, 1984, p. 93-95; Laura Vasiliu, \u00een Marius Sala (coord.), Enciclopedia limbii rom\u00e2ne<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Univers Enciclopedic, 2001, p. 483, s.v. regresiv\u0103, derivare ~<\/em>.<\/p>\n

[31]<\/a> Traian Dorz, Fie-\u0163i Fa\u0163a Domnului<\/em>, \u00een idem, Osana, Osana<\/em>, p. 367.<\/p>\n

[32]<\/a> Vezi DA, DEX2<\/sub>, MDA, DLRM, s.v. \u00cen DA, s.v., se men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 sintagmele con\u0163in\u00e2nd un dativ adnominal pe l\u00e2ng\u0103 substantivul liman<\/em> apar frecvent \u00een textele rom\u00e2ne\u015fti vechi de factur\u0103 religioas\u0103.<\/p>\n

[33]<\/a> Pentru explicarea \u015fi evolu\u0163ia sensurilor acestui termen, pentru sugestii etimologice \u015fi argumente interesante \u00een favoarea solu\u0163iilor propuse, vezi DA, DEX2<\/sub>, MDA, CADE, DLRM, \u015e\u0103ineanu, DU, Scriban, s.v.; CDDE 702, CDER 3541, PEW 686, s.v.; REW 3458, s.v. fortuna<\/em>.<\/p>\n

[34]<\/a> Traian Dorz, Cine seam\u0103n\u0103 iubire<\/em>, \u00een idem, Osana, Osana<\/em>, p. 363.<\/p>\n

[35]<\/a> Vezi, de pild\u0103, DA, DEX2<\/sub>, MDA, CADE, DLRM, \u015e\u0103ineanu, DU, Scriban, s.v.<\/p>\n

[36]<\/a> Vezi, de pild\u0103, DA, DEX2<\/sub>, MDA, CADE, DLRM, s.v.<\/p>\n

[37]<\/a> Traian Dorz, Binecuv\u00e2ntare pentru Daniel<\/em>, \u00een idem, Osana, Osana<\/em>, p. 365.<\/p>\n

[38]<\/a> Vezi, de pild\u0103, MDA, CADE, \u015e\u0103ineanu, DU, s.v.; DA, s.v. iub\u00ed<\/em>.<\/p>\n

[39]<\/a> GALR I, p. 176.<\/p>\n

[40]<\/a> Mirela-Ioana Borchin, Manual de ortografie \u015fi punctua\u0163ie<\/em>, Timi\u015foara, Editura Excelsior Art, 2005, p.\u00a0234.<\/p>\n

[41]<\/a> Vezi, de pild\u0103, J. Byck, Deriva\u0163ie \u015fi sintax\u0103<\/em>, \u00een SCL, II (1951), p. 125-130 \u2013 articol \u00een care autorul \u00ee\u015fi propune s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 rela\u0163ia dintre sintax\u0103 \u015fi derivare, precum \u015fi comportamentul sintactic al derivatelor, \u00een raport cu acela al bazelor de la care s-au format.<\/p>\n

[42]<\/a> Vezi Doina Bogdan-Dasc\u0103lu, Cri\u015fu Dasc\u0103lu, op. cit.<\/em>, p. 44.<\/p>\n

[43]<\/a> G. I. Toh\u0103neanu, op. cit.<\/em>, p. 6.<\/p>\n

[44]<\/a> Traian Dorz, Se las\u0103 noaptea lin<\/em>, \u00een idem, Osana, Osana<\/em>, p. 133.<\/p>\n

[45]<\/a> Cf. Ecaterina Iona\u015fcu, Sufixele <\/em>-ar<\/strong> \u015fi <\/em>-a\u015f<\/strong> la numele de agent<\/em>, \u00een SMFC I, p. 78.<\/p>\n

[46]<\/a> Vezi DLR, DEX2<\/sub>, MDA, DLRM, s.v. \u00cen CADE, s.v. str\u0103jar<\/em>, \u015fi \u00een CDER 8234, s.v. straje<\/em>, termenul str\u0103jer<\/em> \u2013 care face parte din sfera semantic\u0103 a substantivului paz\u0103<\/em> (vezi supra<\/em>) \u2013 este considerat o variant\u0103 (regional\u0103) a lui str\u0103jar<\/em>.<\/p>\n

[47]<\/a> Vezi Mioara Avram, O specie modern\u0103 a atributului \u00een dativ \u015fi alte probleme ale determin\u0103rii atributive<\/em>, p. 418, nota 18; G. G. Neam\u0163u, op. cit.<\/em>, p. 52, nota 25.<\/p>\n

[48]<\/a> Traian Dorz, Cine seam\u0103n\u0103 iubire<\/em>, \u00een idem, Osana, Osana<\/em>, p. 363.<\/p>\n

[49]<\/a> Vezi DA, MDA, s.v.<\/p>\n

[50]<\/a> Roman Jakobson, Lingvistic\u0103 \u015fi poetic\u0103. Aprecieri <\/em>retrospective<\/strong> \u015fi considera\u0163ii de <\/em>perspectiv\u0103<\/strong>, \u00een *\u00a0* *, Probleme de stilistic\u0103. Culegere de articole<\/em>, Bucure\u015fti, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103, 1964, p. 120.<\/p>\n

[51]<\/a> \u015etefan Munteanu, op. cit.<\/em>, p. 141.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

FLORINA-MARIA B\u0102CIL\u0102, Universitatea de Vest din Timi\u015foara C\u0103r\u0163ile de versuri pentru copii C\u00e2ntarea \u00eengera\u015filor, C\u00e2te-o povestire mic\u0103 \u015fi Osana, Osana[1], precum \u015fi ciclul C\u00e2nt\u0103-mi, mam\u0103[2] alc\u0103tuiesc tomul al IV-lea al colec\u0163iei de poezii C\u00e2nt\u0103ri Nemuritoare, de Traian Dorz[3]. C\u0103r\u0163ile cuprinse \u00een Osana, Osana au fost publicate, pentru prima dat\u0103, \u00eentr-un singur volum \u015fi cu acela\u015fi <\/p>\n

Continue Reading…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-4922","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4922","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4922"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4922\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4922"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4922"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/comorinemuritoare.ro\/bLOGOS\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4922"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}